Neurologie 09.03.

2016

Clinica neuropatiei SPE (sciatic popliteu extern):

1. Dpdv senzitiv, in afectarea sciaticului popliteu extern apare o anestezie in zona …. Dpdv motor
characteristic este mersul stepat in cadrul caruia extensia deg, adductia, abductia, pronatia si
supinatia pic sunt 0.

2. Aplatizarea partii externe a boltii plantare in princ prin afectarea peronierului lung lat.

3. Amiotrofia lojei antero-externe a gambei.

Teste de :

- Mersul pe calcai (posibil)

- Nu poate sa bata cu pic
- In asezat pic are tendinta sa cada in varechim
- Nu se evidentiaza tend extensorilor atat in sprijin unipodal cat si in alte poz in care pic e in unghi
drept fata de glezna
- Cateva semen, precum semnul Tinel in cre flx gambei pe coapsa impreuna cu flx coapsei pe bazin
nu antreneaza sinergic extensorii
- Semnul Lupulescu in care sub in ortost este impins din spate
- Semnul Froment in care subiectul e in sprijin unipodal in pendulare
- In niciun caz nu se vad tendoanele extensorilor

Dpdv al patologiei topografice al nv:

1. Sindromul de leziune in fosa iliaca/poplitee: Implica in totalitate trunchiul nv popliteu ext.

2. Sindromul de leziune la capul peroneului in care paralizia este integral, dar tulb apar numai pe
fata dorsala a pic.

3. Sindromul de nv tibial ant prezinta un deficit motor al m tibial ant, al extensorilor si al periostului
fara tulburari de sensibilitate.

4. Sindromul de nv musculocutanat: a 2a ramura din sciaticul popliteu ext, nv mixt, dpdv senzitiv,
are ramuri cutanate pt reg anteroexterna a gambei si dosul pic. In cazul afectarii nv
musculocutanat, abductia, pron, supinatia sunt abolite, sub nu stepeaza pt ca extensorii au
scapat, dar sub merge pe marg ext a plantei. Bolta apare aplatizata si exista tulburari de
sensibilitate pt dosul pic.

Nv sciatic popliteu int:

Se formeaza tot in fosa poplitee, este cea de a doua ram a nv sciatic, el continua traiectul marelui nv
sciatic, trece pe sub muschii ………. Da ramuri pt muschii triceps sural, si tot prin trecerea pe sub m
gemeni da si ………. Trece prin inervul solearului si la iesirea din aceasta zona da ramul terminal si anum
tibial post. La randul sau, tibial post va cobori pana la santul calcanean unde da si el coi 2 nv plantari.

Dpdv senzitiv, domeniul sciatic popliteu int – fata post a gambei, p ext a talonului, tegumentele deg 4-5
inclusiv dorsal.

Dpdv motor, sciaticul popliteu int inerveaza practice 3 muschi:

- Triceps sural
- Plantar subtire
- Popliteu

Prin ramurile sale terminale interveaza musc plantei.

M triceps sural: care prez inervatie unica asigura flex pic pe gamba, adductia si supinatia pic. Paralizia
acestui muschi pune problem foarte grave de mers si de ortostatism.

Plantar subtire: functie similara tricepsului.

M popliteu: flexor si r.i. al gambei. Prin ram sale influenteaza si activ musculature profunda a gambei si
musc plantara. Cause care det afectarea nv popliteu int sunt propriu-zise pt noi, fie prin ….. sau fracturile
condiliene de femur cu afectarea nv sau eventualele luxatii de gen.

Dpdv clinic, senzitiv se inregistreaza o hipoestezie a fetei post a gambei si fata dorsala a deg 4-5.

Dpdv motor, se inregisteaza mersul talonat cu pic in valg, mers pe marg int a pic cu imposibilitatea flx
plantare. Se mai constata stergerea boltii plantare, reflexul ahilian e abolid si fen se asociaza cu un deficit
pt flexorii plantari si musculature plantei, deci flx plantara si misc deg sunt abilode. Se mai inregistreaza si
atrofia zonala.

Testele de obiectivare a neuropatiei nv sciatic popliteu int:

- Mersul pe vf este imposibil

- Semnul echerului
- Semnul bare, aici unghiul nu se respecta
- Testul froment in dv, la flx gambei pe coapsa nu antreneaza sinergic flx pic.
- In asezat, ridicarea marginii ext a pic

Tipuri topografice:

1. Sindromul de paralizie in part inf a fosei poplitee, dup ace s-au desprins din trunchi si ram pt m
triceps. Dat acestui fapt se conserva flx pic si se conserva sensibilitatea in p gambei si a deg 4-5.
 2. Sindromul safen ext: produs prin traumatisme se exprima clinic numai prin tulburari de
sensibilitate. Poate aparea ca tip topographic cauzalgia de glezna si pic. Pot aparea acele false
sinapse cu aparitia sindromului cauzalgic la niv gleznei si pic.

NV TIBIAL POST:

Continua nv sciatic popliteu int sunt inelul solearului. Trunchiul nv tibial post incepe de la inelul solear si
dureaza pana la santul calcaneului …….

Dpdv motor nv tibial post asigura:

- inerv flexorului lung comun al deg, asta inseamna ca realiz flex deg, dar participa si la flx, add,
supinatia pic.

- Tibial post: participa la flx pic

- Flexorul lung al halucelui: cauzele care det afectarea nv tibial post sunt de obicei traumatice, ex:
fracturile de tibie, mai ales daca este vorba de fracture de deplasare si leziunile care au un
tarsian. Respective in acest canal tarsian trec tendoanele si a celor doi flexori. In canalul tarsian
nv poate fi pachetul afectat in cond unor fracture maleolare, entorse sau contuzii la niv gleznei in
cond aparitiei unei tenosinovite, fie ca si consecinta unei boli inflamatorii, sau poate repz
consecinta prez unei cicatrici sau a unui callus hipertrofic in zona care adduce atingere din iritatie
nv pachetului vasculo-nv.

Dpdv clinic, impraca 3 aspecte:

1. Parilizia inalta de tibial post in care reflexul ahilian e normal, dar tabloul clinic este dominat de
deficitul flx deg, tulburari de sensibilitate plantara, aplatizarea boltii si atrofia musc.

2. Sindromul de tunel tarsian in care domina tulburaile de sensibilitate atat senzitive ….. cat si ……..
la niv plantei si la niv deg. Aceste tulburari de sensibilite si dizesterii asociaza ……………………… au
caracter mechanic. A doua caracteristica o constiutie tuburarile de sensibilitate plantara.
Tulbuarile de sensibilitate sunt mult mai importante decat cele motorii . poate apare un deficit
motor min, atrofia musc a plantei.

3. Tumefierea retro-maleolara int: apar ca semne de obiectivare: pres pe tumefierea retro-

maleolara det durere, extensia fortata a deg poate provoca durere.

4. Ahilodinia: este o tumefiere de tendon asociata cu durere la mers si ortost. Poate fi prov de o
inflamatie, de o cauza inflamatica sau de o cauza reumatica.
Patologia de nv plantar:

ultimele ramuri ale nv tibial post si ele ajung la niv masei musc plantare. Dpdv senzitiv asigura
sensibilitatea la niv plantei cu exceptia calcaneului cuprinzand inclusive fata plantara a deg. Dpdv motor,
deserves musc plantei care e grupata in 3 zone: musc pt haluce, respective scurtul flexor, abd, add
halucelui. A doua zona: musc deg mic m abd, m opozant si scurtul flx al deg mic la cae se adauga ona
central respective lumbricalii si interososii care rasp de flx falangei 1 si extensia falang 2-3.

Afectarea nv plantari sunt de tip conpresiv. Fie de traumatism osos, fie dat unor compresii zonale pintr-o
configuratie plantara diferita care nu a fost coletata.

Exista ca posibilitatea cad at unor depuneri de osteofis sau aparitie unei artroze intre o tarsului sau paritii
unei polinevrite, inflamatii la niv trunchiului nv se poate produce un nevrom = tumoreta pe traiectul nv.
Datorita acestui nevrom apare metatrsoalgia – aceasta durere este de obicei in scobitura pic. Aceasta
metatarsalgie poate fi det si de osteocodrita sau de o periastrita de cap tarsian.

Dpdv clinic, suferinta de nv plantar poate sa se exprime fie prin forma unei afectari de tip deficit, fie
iritatie. Afectarea de tip deficit cuprinde un aspect hiper.... dar poate cuprinde si o component motorie:
misc deg sunt pierdute, apare o poz vicioasa prin flx falangei 1 cu extensia flg 2-3 afectate si aparitia deg
in ciocan.

Amiotrafia cu escavatie plantara. Cele mai frecvente sunt de tip iritatie. Det metatarsalgiile: boala
Merton, la niv spatiilor intermetatarsiene 3-4. Afectari care au tendinta de extindere la niv degetelor, la
nv calcaneului si la niv post al gambei. Aceste dureri au caracter mechanic. Aceste dureri prezint destul
de frecvent accentuari nocturne. Mettarsargiile cuprind …. Precum si dureri la presiune plantara in zona
respective.

MONONEUROPATIILE MULTIPLE SAU MULTINEVRITE

Leziuni ale nv periferici, care pot fi simultane sau successive, prezinta un aspect clinic senzitivo-motor in
teritoriile de distributie.

Ca obs multinevritele afecteaza mai ales nv spinali, foarte rar nv cranieni. Diferenta fata de polineuropatii
este ca neuropatiile multiple prez suferinte pe unitati anatomice, deci respecta trunchiurile nv afectate,
pe cand polineuropatiile prez afectari functionale. Cronaxia este durata unui impul de 2x impulsul min
care produce o contractie minimala eficienta.

Reobaza = repz intensitatea stimulul minimal capabil sa produca o contractie min eficienta
Firele nv se impart in mai multe categorii, iar in cadrul polineuropatiilor sunt afectate fibre care au
aceeasi parametrii de activitate si excitabilitate, indifferent daca acele fibre interveaza muschi care det
misc.

Ca si fr clinice existe forme de multinevrite sensitive pure si forme motorii.

Dpdv topografic, aceste forme clinice sunt de regula cu dispozitie tronculara asimetrica sau forme
pseudonevritice in care o utilizare este manifesta, restul sunt discrete. De obicei aceste multinevrite apar
prin factori invadatori ai str nv fie dismetabolic. In primul caz multinevritele pot sa apara infectios, fie pe
fond inflamator, fie neoplazic. In cazul factorului dismetabolic poate sa para diabetul.

Polineuropatiile sunt sindroame sensitive de tip periferic care curprind mai multe trunchiuri nv, dar au un
caracter puternic simetric si sunt in general det de fact infectiosi si ele, acesti fact infectiosi pot sa
intervina direct sau printr-o toxinere elibare de germenul respective ori prin mec allergic. Pot fi produse
de fac toxici, fie accidentali, fie professional, fie pot sa fie de aport. Pot fi neuropatii de cauza metabolica,
cel mai frecvent in diabetul zaharat.

Ca si aspect clinic polineurpoatiile sunt:

1. La debut dominate de elementele sensitive de tip parestezie. In mod deosebit aceste

parestezii apar la nivperiferic al extremitatilor. Clinic se exprima printr-un mers greoi.

2. Tulburarile de reflectivitate: reflexele scad . In perioada de stare pot fi induse afectiuni

vicioase, pot aparea tulbuari de tip motorii, dar characteristic pt polineuropatii este deficitul
motor intitdeauna bilat, intotdeauna distal. La mb inf afecteaza musc gambei, treptata
accesioneaza si spre coapsa. La mb sup afectarea este mult mai tardiva si mult mai tarzie si
afecteaza musc antebratului si m interososi ai mainii. Apar si tulburari sensitive care sunt de
tip: parestezii dar si dureri spontane localizate si irradiate pe fondul dezv trepatate unei
atrofii musculare.

Poliradiculonevrite acute: inflamatii dat …….. aparitia acestei inflamatii a rad nv periferici nv craniei este
dat unei fact comun, neindetificat cu precizie. Este caracterisita scaderea fortei musc prox. La acest
sindrom tulburarile de sensibilitate pot lipsi.

Pt poliradiculonevritele sindromul Guido-Bare: este vorba de o poliradiculonevrita acuta caract de:

- Paralizia extensive a mb asociata cu parestezii si dureri, dar aceasta suferinta este reversibila.
Dpdv clinic, in evolutia bolii exista 3 forme: per de extensie

Perioada de extensie:
este caract de parestezii asimilata cu mialgii, cefalee. Debutul acestor parestezii se claseaza pe mb inf si
se constata progresia simetrica ascendenta a subiectului. Deficitul motor este proximal, are aspect
pseudomiopatic si este caracte deficitul motor poate avea grade de intensitate diferite. In formele
severe, suferinta afecteaza si musc respiratory si abdominala det afectari mari respiratiei.

- Scaderea pana la ….
- Afectarea alaturi de nv spinali sin v cranieni: cel mai afectata este nv facial. Va aparea o diplegie –
deci ambele extremitati sunt afectate, dar asimetrica. Alt nv este oculomotor, per 3 de nv
cranieni. Afectarea sa poate merge pana la oftalmogie totala – ochiul nu se mai poate misca. Si
nv mixt , precum nv hipoglos care det o parestezie vero-faringo-laringiana sunt paretice ,
subiectul nu mai poate respire. Uneori poate fi interesata si nv trigemeni care afecteaza m
masticatori.

In cadrul poliradiculonevritele pot aparea si tulburari de sensibilitate si pot aparea fen vegetative.

Perioada de stare:

Este dominata de sindromul deficit motor constituit.

Perioada de recuperare: foarte lunga

Cca 80% cazuri se recupeeaza in 4-6 luni, in alte cazuri dureaza mai mult de un an, iar alte cazuri pot fi
permanente sechelare si pot fi de gravitate mare.

Infectia este cea incriminate. In peste jum de cazuri suferinta apare dupa un episode viral, dar de obicei
acest episode se vireaza pe un organism cu imunitate variata.

Ca forme clinice, dpdv al evolutiei, 3 forme:

- Forme benigne: semen caracteristice sunt paralizia plasca, mai mult de mb sup, mai putin de mb
inf.
- Forme severe: sunt cuprinse toate mb si nv cranieni apar tulburari de tip vegetative, de cele mai
multe ori aceste fr severe prind si musc respiratory este nev de asistare cardio-resp. Asistare de
luni de zile.
- Forme cu insuficienta respiratorie, prognostic extrem de grav – paralizia largo-gloso-faringiana,
tens scade brutal. Pot aparea suprainfectia pulmonara, uneori chiar embolia pulmonara si
trombofenitele. Peste 6 luni

Dpdv al evolutiei clinice al simptomatologiei, exista forme culminante in care subiectul ajunge in 24h cu
paraplegie, forme prelungite si forme recidivante.