SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară

Versiune 2.0 - proiect

SpecificaȚii
pentru scanarea şi georeferenȚierea
planurilor vechi de carte funciară

1
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

I. CONSIDERAłII GENERALE .................................................................................................................. 3

II. SCURT ISTORIC....................................................................................................................................... 3
III. SISTEME DE PROIECłIE................................................................................................................... 3
III.1. SISTEMUL STEREOGRAFIC CU PLANUL TANGENT LA TÂRGU MUREŞ M AROSVÁSÁRHELY ( DEALUL CÂSTEI –
KESZTEJHEGY)................................................................................................................................................... 3
III.2. SISTEMUL STEREOGRAFIC CU PLANUL TANGENT LA BUDAPESTA (MUNTELE GELLERT) ............................ 5
IV. SCANAREA PLANURILOR................................................................................................................. 7
IV.1 CERINłE GENERALE .............................................................................................................................. 7
IV.2 CONTROLUL C ALITĂłII SCANĂRII ......................................................................................................... 8
IV.3 C URĂłAREA IMAGINII RASTER .............................................................................................................. 8
V. GEOREFERENłIEREA PLANURILOR SCANATE .............................................................................. 8
V.1 CAZURI (SITUAłII) DE PLANURI DE CARTE FUNCIARĂ: ............................................................................ 8
V.2 DESCRIERE GENERALĂ ......................................................................................................................... 9
V.3 CAZURI POSIBILE DE GEOREFERENłIERE A PLANURILOR (VECHI) DE CARTE FUNCIARĂ:............................ 9
VI. MOZAICAREA PLANURILOR SCANATE .......................................................................................11
ANEXA 1 ............................................................................................................................................................13
ANEXA 3 ............................................................................................................................................................15
ANEXA 4 ............................................................................................................................................................19
ANEXA 5 ............................................................................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................................27

2
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

I. ConsideraȚii generale

Scopul acestor specificaȚii este crearea unor proceduri coerente pentru

conversia planurilor de carte funciară executate în sec. al XIX-lea, în diverse sisteme
de proiecȚie, în sistemul Stereografic 1970, din format analogic în format digital şi
realizarea unei baze de date şi a unei arhive digitale, pentru a facilita
administrarea în bune condiȚii a lucrărilor de cadastru din fiecare unitate
administrativ-teritorială din zona de aplicare a decretului lege nr.155/1938.
Planurile de carte funciară în format digital vor facilita poziȚionarea planurilor
de amplasament şi delimitare pe suportul cartografic utilizat, ele reprezentând
suportul grafic pentru documentaȚiile specifice cadastrului.
Etapele care trebuie parcurse pentru ca informaȚiile de pe aceste planuri vechi
să poată fi aduse în completarea planurilor actuale, a PAD-urilor sau a
ortofotoplanurilor sunt scanarea şi georeferenȚierea acestora.

II. Scurt istoric

Primele măsurători cadastrale au început de pe vremea împăratului Franz

Jozsef I şi s-au bazat pe sistemul autro-ungar de măsurători şi înregistrare în
Cartea Funciară, cuprinzând Transilvania, Banatul şi Bucovina.
Pentru hărȚile cadastrale din secolul XIX, înainte de introducerea sistemului
metric, în teritoriile din imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Banat, Bucovina)
era utilizat sistemul stânjenului vienez ca unitate de lungime (1 stânjen vienez =
1.89648384 m). În Transilvania, pentru cadastru, după anul 1890, a fost utilizat ca
sistem de proiecȚie atât sistemul stereografic cu planul tangent la Budapesta
(centrat la muntele Gellért, Budapesta) cât şi sistemul stereografic cu planul
tangent la Târgu Mureş - sistemul Marosvásárhely (centrat la Dealul Câstei -
Kesztejhegy, la vest de Târgu Mureş). Elipsoidul de referinȚă pentru ambele
sisteme este Bessel 1841.

III. Sisteme de proiecȚie

III.1. Sistemul stereografic cu planul tangent la Târgu

Mureş
Marosvásárhely (dealul Câstei – Kesztejhegy)

Caracteristicile sistemului Marosvásárhely - Târgu Mureş (G.Timar, 2007)

- tipul proiecȚiei: stereografică oblică;
- elipsoidul de referinȚă: Bessel 1841
- punctul de origine pe elipsoidul de referinȚă:
3
SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

o Φ=46°33’ 8,85”
o Λ=24°23’ 34,935”

4
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

- translatarea originii:
o False Eastings = 600000 m
o False Northings= 600000 m
- factorul de scară =1.0

Sistemul de numerotare a foilor de hartă este organizat pe rânduri şi

coloane, începând din centrul proiecȚiei. Coloanele sunt numerotate cu cifre romane
şi rândurile cu cifre arabe, începând cu I, respectiv 1 din centrul de proiecȚie. DirecȚia
a fost indicată de abrevierea în limba maghiară: Nord Vest ca E.N. (abreviere de
la Eszak Nyugati), Nord Est ca E.K. (abreviere de la Eszak Keletre), Sud Vest ca
D.N. (abreviere de la Del Nyugati) şi Sud Est ca D.K. (abreviere de la Del Keletre).
Fiecare coloană şi rând aveau lăȚimea de 4000 de stânjeni.(vezi fig.1).

Fig.1.Numerotare foie de hartă în sistemul Marosvásárhely (Târgu Mureş);

stânjeni vienezi (Varga
J.,2005)

Pentru scara 1:2880 exprimată în stânjeni vienezi celula de 4000 st x 4000 st

(st
- stânjeni vienezi) a fost împărȚită în patru coloane pe axa Est-Vest (numerotate cu
a, b, c, d) şi pe axa Nord-Sud s-a împarȚit în cinci rânduri (numerotate cu
e,f,g,h,i), obȚinându-se astfel foi de hartă cu dimensiunea 1000x800
stânjeni. Astfel, monenclatura unei foi de hartă 1:2880 este de forma: D.K.II.2.bh
(vezi fig. 2)

5
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Fig.2. Extras nomenclatură de pe o foie de hartă sc. 1:2880 din anul 1911

Parametrii de transformare Molodensky din sistemul stereografic Târgu Mureş

în
WGS84 (conform G.Timar, 2004):

Datum Kesztejhegy
(Târgu Mureş, dealul Câstei)
dX (m) 642
dY (m) -142
dZ (m) 530
Elipsoid Bessel 1841
a (m) 6377397,155
b (m) 6356078,963

Etapele obȚinerii foilor de hartă în sistem oblic stereografic plan tangent Tg.
Mureş
se regăsesc în Anexa1.

III.2. Sistemul stereografic cu planul tangent la Budapesta

(muntele
Gellert)

Numerotarea pătratelor de 4000 st x 4000 st se face cu cifre arabe 1, 2, 3,….n

în direcȚia Sud. Prima linie de pătrate în direcȚia Nord de la originea proiecȚiei,
muntele Gellért (Budapesta), are numărul 32, iar prima linie de pătrate în direcȚia
Sud de la origine are numărul 33. Coloanele pătratelor se numerotează cu cifre
romane I, II, III,….., L…. etc. în direcȚia Est, începând de la originea muntelui Gellért
(fig.3).
Pentru scara 1:2880 s-a folosit acelaşi principiu ca cel descris la
proiecȚia stereografică cu planul tangent la Târgu Mureş, astfel s-a împărȚit
un patrat de
4000x4000 st. în patru coloane şi cinci rânduri.

6
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Nomenclatura unei foi de hartă la scara 1:2880 este scrisă în forma:

K.o.II.34.bh.

7
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Fig.3.Numerotare foaie de hartă în sistemul

Budapesta;
stânjeni vienezi (Varga
J.,2005)

Notă: N.o. – înseamnă coloana vest ( traducere din maghiară: vest – Nyugati (N),
iar coloană – oszlop (o);
K.o. – înseamnă coloana est ( traducere din maghiară: est – Keletre (K),
iar coloană – oszlop (o);

Fig.4. Extras nomenclatură de pe o foie de hartă sc. 1:2880 din anul

1911

Acest sistem s-a folosit în obȚinerea foilor de plan pentru cărȚile funciare
din judeȚele Timiş, Bihor, Satu Mare. Transformarea reȚelei de foi de hartă din
sistemul de proiecȚie cu planul tangent la Budapesta în sistem stereografic 1970 a
fost dezvoltată şi transpusă în programul MapSys (Marton G. – 2004) – Anexa 2.
Raportul dimensiunilor între unităȚile de măsură în planurile vechi de
carte funciară şi sistemul metric :

8
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

- unităȚi de lungime:
Stânjen vienez Metri
1 1,89648384
4000 7585,93536
1000 1896,48384
800 1517,187072
- unităȚi de suprafaȚă:
Denumirea unităȚii Valoare în Valoarea în metri Valoarea în ha
stânjeni pătraȚi pătraȚi
1 stânjen vienez - 3,5966 -
pătrat
1 iugăr cadastral 1600 5754,6415 0,5755
1 iugăr unguresc 1200 4316 0,4316

IV.Scanarea planurilor

IV.1 CerinȚe generale

CerinȚele Generale ale scanării prevăd ca precizia geometrică a scanerului să

fie controlată în mod regulat şi ca scanarea să fie facută respectând următorii
parametri, orientativi:
Între 200-400 dpi color cu 256 nuanȚe de culori
Între 200-400 dpi alb/negru cu 256 nuanȚe de gri
Alegerea parametrilor de scanare se va face astfel încât să asigure
lizibilitatea documentului precum şi asigurarea unei dimensiuni a fişierului (size)
astfel încât acesta să poată fi accesat cu softul folosit pentru georeferenȚiere
sau cu un alt soft de vizualizare.
Pentru gestiunea documentelor scanate este indicat a se întocmi un inventar care
va cuprinde numărul/numele sau alt indentificator al planului care este scanat
(acesta va fi şi denumirea fişerului scanat) urmat de o descriere a
documentului (parametri de scanare, anul hărȚii, UAT, informaȚii despre sistemul
de coordonate – dacă există...), figura 5.
Nr.Crt. Identificato Parametr InformaȚii despre foia de plan UAT
r (denumire i de
fişier scanare Nomenclatură Sistem Scara An
scanat) Stare de
plan proiecȚie

Fig.5. Exemplu inventar documente scanate

9
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Este recomandat ca stocarea acestor planuri să se realizeze pe directoare

separate cu denumirea UAT-ului din care face parte.
Documentul trebuie scanat în întregime. Nu trebuie să lipsească benzi din
document acolo unde informaȚia nu este disponibilă. Scanarea trebuie să fie o
reprezentare completă a documentului analog.

IV.2 Controlul CalităȚii Scanării

Materialul scanat este controlat calitativ urmărindu-se:
Numele fişierului hărȚii digitale să corespundă cu identificatorul din lista
de inventar;
Integralitatea scanării este verificată pentru a fi siguri că întregul material a
fost scanat;
Lizibilitatea – harta digitală trebuie să fie o reprezentare clară şi lizibilă a hărȚii
în format analog;

IV.3 CurăȚarea imaginii raster

CurăȚarea şi îmbunătăȚirea planurilor de carte funciară scanate este o
operaȚiune care se realizează cu instrumentele specifice programului de software
utilizat. Imaginile scanate pot fi curăȚate, reparate şi îmbunătăȚite folosind
unelte pentru scoaterea punctelor, umplerea găurilor, modificarea contrastului,
operarea cu tabele de culori. Imaginile raster sunt astfel pregătite pentru o
vectorizare mai eficientă.
Această operaȚie poate fi făcută cu softul folosit pentru scanarea
documentelor sau ulterior, utilizând modulele din cadrul softurilor cad ce au
incorporate instrumente de editare raster – curăȚire şi imbunătăȚire a imaginii raster,
etc. Amintim astfel modulul Microstation Descartes al softului cad Microstation,
CAD Overlay pentru AutoCAD sau ArcScan pentru ArcGIS.

V. GeoreferenȚierea planurilor scanate

V.1 Cazuri (situaȚii) de planuri de carte funciară:

a. planuri la sc. 1:5760, 1:2880, care au materializate cele 4 colȚuri
ale trapezului şi specificată nomenclatura;
b. planuri la diferite scări, dar la care colȚurile trapezelor nu sunt lizibile
şi care conȚin detalii planimetrice care pot fi folosite ca puncte de
control (biserici, mânăstiri, construcȚii istorice vechi etc.);
c. planuri la diferite scări, constituite pe zone ce reprezintă grupuri de
tarlale, dar fără reprezentarea trapezelor;

1
0
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

d. schiȚe, planuri ce nu sunt la scară şi care nu conȚin detalii

planimetrice care pot fi folosite ca puncte de control (biserici,
mânăstiri, construcȚii

1
1
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

istorice vechi etc.) sau care, datorită deformaȚiilor nu pot fi

georeferenȚiate din cauza erorilor mari pe care le generează.

V.2 Descriere generală

GeoreferenȚierea este procesul de aducere a unei imagini cartografice la o

locaȚie spaȚială, definită în raport cu un sistem de coordonate cunoscut. Acest
proces se face cu ajutorul punctelor de control a căror distribuȚie va fi pe cât posibil,
cât mai uniformă. Uzual, se folosesc 4 puncte şi ideal sunt dipuse pe colȚurile foii de
hartă.
Imaginile cartografice în aceste cazuri se referă la imaginile scanate ale
planurilor vechi de carte funciară.
Ca imagini de referinȚă se pot folosi atât planurile topografice sau cadastrale
scara
1:5000, cât şi ortoimaginile, ambele în sistemul de proiecȚie Stereo70.
Punctele de control sunt punctele de detaliu ce sunt identificate atât pe
materialul sursă (planuri de carte funciară) cât şi pe materialul de referinȚă
(planuri 1:5000, ortoimagini, alte planuri în sistem de proiecȚie Stereo70).
GeoreferenȚierea este o importantă sursă de potenȚiale erori. Dacă foaia de
hartă este distorsionată în vreun fel sau nu este poziȚionată perfect plan pe
scaner, ori georeferenȚierea nu este corectă, acestea toate vor provoca erori
în procesul de georeferenȚiere. Aceste erori vor rămâne ca parte fundamentală
a stratului rezultat. Multe softuri permit ca georeferenȚierea să furnizeze o măsură
a erorii, exprimată ca eroare medie pătratică RMS atât în unităȚi de
georeferenȚiere cât şi unităȚi reale. Aceasta reprezintă o estimare a erorii
bazată pe comparaȚia între coordonatele punctelor de control în unităȚi de scaner
şi coordonatele reale.
Utilizând mai multe puncte de control, creşte acurateȚea estimării RMS.
Dacă RMS este acceptabilă, ea trebuie să fie înregistrată ca parte a
documentaȚiei care acompaniază setul de date. Alegerea unei RMS acceptabile
este subiectivă şi va depinde în parte de calitatea sursei. Este important a se
stoca informaȚia referitoare la RMS.
Cele mai multe din hărȚile moderne au un grid clar care poate fi utilizat
pentru puncte de control. HărȚile vechi pot să nu aibă aceste informaȚii şi asta
cauzează multe probleme. Elementele de tip punct, ca bisericile, sunt ideale,
dar acestea trebuie selectate cu grijă, pentru că ele se pot muta de-a lungul
timpului. Acestea sunt utilizate ca puncte de control la georeferenȚiere utilizând
locaȚia lor de pe harta sursă.
Variantele de programul software cu care se poate face georeferenȚierea
sunt:
RasterDesign (Autodesk); ArcGis (ESRI), MapSys, Microstation (modulul
Descartes)
sau alte softuri ce au încorporate module de georeferenȚiere.
Procedurile de georeferenȚiere se regăsesc în Anexa 3 pentru soft ArcGIS
şi
Anexa 4 pentru soft AutoCAD (Cad Overlay).
1
2
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

V.3 Cazuri posibile de georeferenȚiere a planurilor (vechi) de carte funciară:

V.3.1. cazul în care:

1. nomenclatura este scrisă în dreapta sus - ne ajută să identificăm în
ce sistem de proiecȚie a fost realizat planul (Stereografică oblică
plan tangent Târgu Mureş sau Stereografică oblică plan tangent
Budapesta)

1
3
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

2. colȚurile sunt materializate pe plan.

În cazul în care sunt materializate pe plan cele 4 colȚuri şi se cunoaşte
şi nomenclatura foii de plan, atunci pe baza reȚelei de foi de hartă proiectată în
sistemul Stereo70, se va face identificarea locaȚiei acesteia şi apoi se va face
georeferenȚierea utilizând ca puncte de control colȚurile foii de plan.

În cazul în care se cunoaşte scara şi caroiajul este materializat pe plan, dar

fără colȚuri, trebuie avut în vedere că, de exemplu, pe planurile la scara 1:2880,
caroiajul pe cadru este împărȚit astfel:
Pe direcȚia EV – 1000 stânjeni, se împart în 5 rezultând intervale de
200 stânjeni, marcate cu linii lungi.La rândul lor, cei 200 stânjeni sunt
împărȚiȚi în 5, rezultând intervale de 40 stânjeni;
Pe direcȚia NS la fel se procedează, cei 800 stânjeni sunt împărȚiȚi în
4, apoi fiecare interval în 5.
Se pot calcula coordonatele punctelor intermediare de pe caroiajul orizontal
şi vertical, astfel se poate georeferenȚia planul şi fără colȚuri, sau se poate
executa georeferenȚierea cu ajutorul mai multor puncte, reducând considerabil
erorile acestei operaȚii.

V.3.2. cazul în care:

1. scara este sau nu specificată pe plan;
2. colȚurile planului nu se pot identifica;
3. nu sunt informaȚii referitoare la nomenclatură (o situaȚie ajutătoare
ar fi o schiȚă a dispunerii foilor de plan pe UAT sau localitate).

Se vor identifica punctele de control: turle de biserici, mânăstiri,

construcȚii istorice vechi (cu condiȚia ca acesta să existe şi pe sursele actuale),
intersecȚii de drumuri, poduri, etc – elemente vechi ce se regăsesc pe
planurile 1:5000 sau ortoimagini. Se cere mare atenȚie la identificarea
acestora şi trebuie să existe certitudinea identităȚii lor.
În cazul în care pe un plan nu se identifică nici un punct de control atunci se
va încerca georeferenȚierea acestuia pe elementele de racordare cu planurile
vecine, în cazul în care există o schiȚă a dispunerii foilor de plan pe localitate sau
UAT.

V.3.3. cazul în care:

1. scara este specificată pe plan;
2. pe plan sunt repezentate grupuri de tarlale (utilă ar fi o schema
de dispunere a tarlalelor).
Se va decupa pe contur fiecare trup (grupuri de tarlale) în parte.
Se georeferenȚiază individual utilizând punctele de control identificate în prealabil.
La final, planurile georeferenȚiate se vor mozaica. Pentru mărirea preciziei,
mozaicul astfel obȚinut se va georeferenȚia pe puncte comune identificate şi pe
sursele de referinȚă.

V.3.4. cazul în care:

1. scara nu este specificată pe plan;
2. colȚurile planului nu se pot identifica;
SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

10
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

3. nu sunt informaȚii referitoare la nomenclatură;

4. nu se pot identifica puncte de control, cu ajutorul cărora se poate
face georeferenȚierea (în extravilan mai ales);
Când nu sunt identificate suficiente puncte de control, georeferenȚierea
planurilor se poate realiza după mozaicarea planurilor care intră în alcătuirea
unui UAT sau unitate veche de carte funciară.

Fig.6. Exemplu mozaicare şi

georeferenȚiere

Planurile se vor aranja având ortofotoplanul ca fundal, li se vor „cropa”

marginile fără conȚinut cartografic, păstrându-se punctele de referinȚă raportate
peste cadru şi se vor potrivi convenabil marginile lor folosind „rubber sheet”, astfel
încât să se racordeze.
Este indicată şi echilibrarea tentelor de culoare (culorilor) care pot fi denaturate
la
scanare, pentru o continuitate în aspectul mozaicului.
Pentru că nu toate marginile planurilor vechi sunt drepte se vor aplica
corecturi geometrice, folosind metodele de georeferenȚiere acolo unde se pot
identifica detalii identice, pe planurile vechi cât şi pe ortofotoplan. În felul
acesta se vor preveni distorsionări grave ale elementelor de pe plan, suprafeȚe
neacoperite sau suprapuneri ale marginilor planurilor în cadrul mozaicului:

Fig.7.Exemplu ajustare
geometrică
Mozaicul astfel obȚinut se va georeferenȚia folosind punctele de control
comune, existente pe mozaicul de planuri şi pe ortofotoplan.
În cazul în care nu se poate realiza mozaicarea, planurile scanate vor fi
arhivate
ca atare în arhiva digitală a teritoriului administrativ de care aparȚine.
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

VI. Mozaicarea planurilor scanate

 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Mozaicarea (ansamblarea planurilor într-o singură imagine) este utilă

după georeferenȚiere pentru obȚinerea unei singure imagini raster cu toate planurile
de carte funciară pe un teritoriu administrativ sau pe unitate veche de carte funciară,
pentru o mai bună gestionare a acestora.
Softurile CAD în cadrul modulelor specializate pentru prelucrarea imaginilor
raster oferă şi instrumente specifice de mozaicare: modulul CAD Overlay pentru
AutoCAD (tools-uri: Crop şi Merge), Microstation Descartes pentru Microstation
(tools-uri Clip şi Mosaic) şi pentru ArcGIS (tools-uri în ArcToolbox Extract by
Mask şi Mosaic to new raster)
Principiul mozaicării în cazul planurilor de carte funciară ce se supun cazurilor
de la punctul V.3 este următorul:
- se va înlătura porȚiunea de extracadru prin decupare (Crop – CAD Overlay,
Clip -
Microstation Descartes sau Extract by Mask - ArcGIS) a imaginii raster ajutându-ne,
în cazul „V.3.1”, de reȚeaua de cadre folosită la georeferenȚiere sau, în cazul „V.3.2”,
de un cadru ajutător desenat după georeferenȚiere.
- se vor ansambla apoi toate rasterele decupate cu instrumente specifice
softului utilizat (Merge – CAD Overlay, Mosaic to new raster – ArcGIS).
În anexa 5 sunt prezentate etapele de mozaicare cu softul ArcGIS.
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Anexa 1

Etapele obȚinerii foilor de hartă în Sistem Oblic Stereografic Plan

Tangent
Tg. Mureş

Pentru a obȚine reȚeaua de foi de hartă 1:2880 în sistemul Stereografic 1970 s-

au parcurs următorii paşi (soft AutoCad):
1. Proiectarea unei reȚele de 4000 st.x 4000 st. adică 7585,935 m x 7585,935
m pornind din centrul proiecȚiei: 600000, 600000 (în cazul sistemului cu plan
tangent Târgu-Mureş), respectând numerotarea pentru planul tangent Târgu-
Mureş;
2. Îndesirea acestei reȚele pentru obȚinerea scării 1:2880, împărȚind o celulă la
4 coloane şi la 5 rânduri;
3. Atribuirea sistemului de proiecȚie Stereografic Târgu-Mureş cu
următoarele caracteristici:
a. tipul proiecȚiei: stereografică oblică;
b. elipsoidul de referinȚă: Bessel 1841
c. punctul de origine pe elipsoidul de referinȚă:
i. Φ=46°33’ 8,85”
ii. Λ=24°23’ 34,935”
d. translatarea originii:
i. False Eastings = 600000
m ii. False Northings=
600000 m
iii. factorul de scară
=1.0
(G.Timár, s.a., 2007)
4. Transformarea acestui grid în sistem de proiecȚie UTM (WGS84) 35N
folosind parametri de transformare Molodenski (G.Timár, s.a., 2007):
dx=642, dy=-142, dx=530;
5. Transformarea din sistemul de proiecȚie UTM (WGS84) 35N în sistemul de
proiecȚie Stereo70 folosind parametri softului AutoCad (parametri de
transformare Molodenski: dx=28, dy=-77, dz=-121).
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Anexa 2

Etapele obȚinerii foilor de hartă în Sistem Stereografic Plan Tangent

Budapesta

Generarea coordonatelor colȚurilor pătratelor pentru sistemul de

coordonate Stereografic Plan Tangent Budapesta fost efectuată, (G. Marton,
2004), cu ajutorul programului MapSys.
În programul MapSys cifrele romane sunt înlocuite cu cifre arabe. Sunt
generate colȚurile pătratelor de 4000 st x 4000 st. Pentru obȚinerea coordonatelor
colȚurilor unei foi de hartă la scara 1:2880 se caută pătratul de 4000 st x 4000 st pe
care se află foaia în cauză. Cu funcȚia “Grafică-construcȚii-împărȚire” latura Est-Vest
se împarte în 4, iar latura Nord-Sud se împarte în 5. Astfel se obȚin coordonatele
colȚurilor pentru cele 20 de foi de hartă. Dacă se doresc şi coordonatele
punctelor de intersecȚie ale reȚelei kilometrice cu cadrul foii, atunci laturile se
împart în 25, respectiv în 20 de părȚi.
Cele descrise se exemplifică prin calculul coordonatelor colȚurilor foii de hartă
cu nomenclatura K.o. XX. 55 be şi imaginea raster orientată a unei foi de hartă.
Rezolvarea problemei s-a efectuat în mai mulȚi
paşi:
Generarea coordonatelor punctelor comune şi a coordonatelor colȚurilor
pătratelor de 4000 st x 4000 st pe elipsoidul Bessel cu parametrii elipsoidului
în stânjeni, în proiecȚia stereografică tangent Budapesta;
Generarea coordonatelor geografice Fi, Lambda pe elipsoidul Bessel;
Generarea coordonatelor în proiecȚia UTM fus de 6 grade cu meridianul axial
local pe elipsoidul Bessel;
Generarea coordonatelor Fi, Lambda ale punctelor comune în proiecȚia Stereo
70 pe elipsoidul Krasovski;
Generarea coordonatelor în proiecȚia UTM fus de 6 grade cu meridianul axial
local pe elipsoidul Krasovski;
Transformarea plană pe baza punctelor comune în proiecȚia UTM;
Transformarea coordonatelor colȚurilor pătratelor de 4000 st x 4000 st din
UTM Bessel în UTM Krasovski;
Generarea coordonatelor Fi, Lambda ale colȚurilor pătratelor de 4000 st x 4000
st pe elipsoidul Krasovski;
Calculul coordonatelor colȚurilor pătratelor de 4000 st x 4000 st în proiecȚia
Stereo
70;
Generarea lucrării în MapSys

“ColturiBP.dxf.” Metoda HELMERT

m0 = 0.241

X0 = 773.806
Y0 = 7232.007
a = 1.000001257
b = 0.000674646
8
c = -9
d = 0.0006746469
1.000001257
8
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Anexa 3

Procedură GeoreferenȚiere raster cu softul ArcGIS

9.2

Se utilizează tools-ul Georeferencing din ArcMap (Tools >> Customize).

Tools Georeferencing:

1. Studiul planului de carte funciară - vizualizarea nomenclaturii, dacă aceasta

există
:
- dacă începe cu E.N. sau E.K. sau D.N. sau D.K. atunci acesta plan este
în sistem stereografic cu planul tangent la Târgu Mureş;
- dacă începe cu N.o. sau K.o. atunci acest plan este în sistem
stereografic cu planul tangent la Budapesta.
2. Se încarcă în ArcMap cu Add data reȚeaua de cadre pentru sistemul
aferent planului (în exemplul nostru, pentru planul Suplai6.tiff cu
nomenclatura: E.N.II.14.bh., deci sistemul stereografic cu planul tangent
la Târgu-Mureş (Kesztejhegy 1980 – dealul Cârtei 1980).
3. Se încarcă în ArcMap cu Add data planul ce urmează a fi
georeferenȚiat
(Suplai6.tiff cu nomenclatura E.N.II.14.bh).
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

4. Se caută în reȚeaua de cadre aferente în cadranul E.N. foaia de plan II.14.bh. şi

se încadrează într-un zoom.
5. Folosind tools-ul de georeferencing la layer se selectează rasterul ce urmează
a fi georeferenȚiat. Apoi Georeferencing >> Fit to Display (vezi figura de mai jos)
.

View Link Table

Add control points

Se obȚine planul ce urmează a fi georeferenȚiat, adus aproximativ în viewul

activ, (zona de referinȚă). Dacă este necesar, putem roti sau muta rasterul.
Se va accesa View-ul Link Table şi se va începe colectarea punctelor de
control
(Add control points ). AtenȚie!!! opȚiunea AutoAdjust nu trebuie să fie activă.
6. Se vor colecta minim 4 puncte de control (în cazul nostru colȚurile planului).
Principiu: clic mouse stânga pe colȚul planului raster şi punctare apoi pe
colȚul aferent din reȚeaua de cadre (punct referinȚă).
SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

7. După colectarea celor patru puncte de control se va selecta tipul transformării

din view table:
- transformare Affine (polinomială de ordinul I) ce asigură o mutare,
scalare şi rotare a rasterului, minimul de puncte de control pentru
acest tip de transformare este de 3 ;
- transformare Adjust optimizează atât acurateȚea locală cât şi cea
globală, ea este construită pe un algoritm ce combină atât
transformarea polinomială cât şi tehnica interpolării TIN. CerinȚele
transformării adjust sunt minim 3 puncte de control. Deobicei la
acestă transformare se observă o îmbunătăȚire a valorii RMS.
- transformarea Spline foloseşte metoda rubber sheeting şi
asigură acurateȚe locală şi nu globală. Acestă metodă aduce punctele
de control sursă exact către Țintă (referinȚă), asigurând precizie în
jurul acestora, pixeli îndepărtaȚi nu sunt garantaȚi de aceaşi precizie.

Tipul transformării Valoarea RMS

pentru transformare

După alegerea tipului de transformare se va salva tabela cu punctele de

control utilizate într-un fişier txt (în view Link Table butonul Save).
La o încărcare ulterioră a rasterului negeoreferenȚiat, se poate vizualiza
metoda utilizată cât şi RMS obȚinut, prin încărcarea fişierului txt aferent în view
Link Table butonul Load.
8. După alegerea transformării şi salvarea fişierului txt, se va salva
rasterul georeferenȚiat : Georeferencing >> Rectify.
 SpecificaȚii pentru scanarea şi georeferenȚierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Se deschide astfel casuȚa de dialog Save As în care selectăm Output

Location şi formatul fişierului: tiff (predefinit formatul este imagine).

Pentru verificare vom încărca acest raster în ArcMap cu Add Data. Putem
să-i dăm transparenȚă (clic drepta mouse Properties>>
Display>>Transparency:50%) şi putem verifica rezultatul georeferenȚierii
suprapunând peste ortoimaginea judeȚului respectiv sau planurile 1:5000 pe zona
respectivă.

18
 SpecificaȚii pentru scanarea şi georeferenȚierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Anexa 4

Procedură GeoreferenȚiere raster cu softul AutoCad Map (Cad

Overlay)

Se va utiliza modulul Cad Overlay din softul AutoCAD, modul specializat

în prelucrarea de imagini raster. Modulul apare în bara de meniuri IMAGE.

1. Studiul planului de carte funciară - vizualizarea nomenclaturii, dacă aceasta

există:
a. dacă începe cu E.N., E.K., D.N. sau D.K. atunci acest plan este în
sistem stereografic cu planul tangent la Târgu Mureş;
b. dacă începe cu N.o. sau K.o. atunci acest plan este în sistem
stereografic
cu planul tangent la Budapesta.
2. Se va deschide în AutoCAD Map fişierul de desen ce conȚine reȚeaua de foi
de plan aferente planurilor ce urmează a fi georeferenȚiate.
3. Ca şi exemplu, s-a utilizat acelaşi plan Suplai6.tiff cu nomenclatura: E.N.II.14.bh.
4. Căutarea în reȚeaua de planuri a nomenclaturii de mai sus şi view astfel încât
să o cuprindem în fereastră.
5. Inserarea imaginii raster cu Image >> Insert; se deschide fereastra de
dialog
pentru inserarea imaginii. Selectăm rasterul cu imaginea ce urmează a
fi georeferenȚiată şi selectăm Correlation dialog, apoi Open.

19
 SpecificaȚii pentru scanarea şi georeferenȚierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

6. Se va deschide fereastra de dialog Image Correlation, în tab-ul Insertion

clic caseta Pick< şi apoi în desen încadrăm noua locaȚie de inserare a
rasterului prin marcarea cu clic mouse stânga a punctului de inserȚie, apoi
aliniamentul pentru definirea rotaȚiei şi enter. Apoi OK la Image Correlation.

7. Astfel se va deschide rasterul exact în zona de referinȚă. Dacă este cazul, se

va roti şi apoi muta în locaȚia aferentă.
8. GeoreferenȚierea se va face apelând Image>>Correlate>>Rubbersheet.

20
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

9. Se va deschide fereastra de dialog rubbersheet, utilizând add<, se vor

colecta punctele de control. Se punctează întâi punctul sursă (raster) şi apoi
destinaȚia (colȚ reȚea planuri). Stocarea ferestrei ce conȚine erorile
transformării obȚinute pentru fiecare punct de control prin captură de ecran şi
salvare ca .bmp. Ok pentru acceptarea transformării.

10. AtenȚie!!! rasterul este adus în noua poziȚie, dar aceasta este doar provizorie.
Dacă detaşăm rasterul vom pierde această transformare. De aceea trebuie
exportat rasterul cu noua locaȚie.
11. Se exportă rasterul cu Image>> Manage. Se va deschide căsuȚa de dialog
Image
Manage în care selectăm rasterul şi apoi Write >> Export.
21
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

12. Se lansează căsuȚa de dialog pentru export, în care alegem directorul unde
vom stoca planurile georeferenȚiate, denumirea acestui fişier şi formatul (Tiff).

13. Se lansează apoi un lanȚ de casuȚe de dialog, în legătură cu metoda de

compresie, organizarea rasterului şi opȚiuni pentru export. În urma exportului
fişierul în format
.tiff va fi însoȚit de un fişier extern .tfw în care sunt stocate coordonatele
imaginii
georeferenȚiate.
22
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

OpȚiune: imaginea scanată poate fi înlocuită cu imaginea georeferenȚiată

utilizând
Maintain drawing link to imagine.

23
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Anexa 5

Procedură Mozaicare raster cu softul

ArcGis

Instrumentele ce se utilizează pentru ansamblarea rasterelor în cazul

softului
ArcGis sunt localizate în ArcToolbox şi anume:
- Extract by Mask localizat în toolsbox-ul Spatial Analyst Tools / toolset
Extraction .
Acest instrument ne ajută la decuparea extracadrului prin extragerea
informaȚiei raster inclusă într-un poligon predefinit. Este important a se
defini aceste poligoane ca entităȚi separate (shape-uri sau feature class)
pe toată suprafaȚa unităȚii administrativ teritoriale. Poligoanele nu trebuie să
aibă goluri între ele şi să definească suprafaȚa planului fără extracadru, fără
porȚiuni de suprapunere între imaginile raster (planuri georeferenȚiate).
- Mosaic To New Raster localizat în toolsbox-ul Data Management Tools /
toolset Raster. Acest instrument realizează ansamblarea mai multor
rastere (de preferinȚă toate rasterele ce acoperă suprafaȚa unui UAT) într-o
singură imagine raster.

Exemplu de aplicabilitate a acestei proceduri pe o zonă ce este acoperită de

două
planuri parcelare vechi (Suplai9 şi Suplai10) în sistem de proiecȚie Târgu
Mureş. Date de referinȚă:
- rasterele georeferenȚiate pentru zona de
interes,
- reȚeaua de cadre după care s-a făcut georeferenȚierea (ReȚea 2880 Sistem
Tg. Mureş).
Etape:
1. ObȚinerea poligoanelor după care se va face decuparea rasterelor.
Lansare ArcMap şi apoi cu add data încărcăm datele de referinȚă. Selectarea
din reȚeaua de cadre (ReȚea 2880) a trapezului după care s-a efectuat
georeferenȚierea planului Suplai9.
Click dreapta pe ReȚea 2880 >> Data >> Export data >>Export : Selected featured
şi în Output shapefile or feature class : selectăm locaȚia pentru shape-ul obȚinut şi
apoi îl
denumim cu numele planului ce a fost georeferenȚiat pe acest trapez (caz
Suplai9.shp).
Save
Apoi OK. După terminarea operaȚiunii, ne va întreba dacă dorim să aducă în
ArcMap acest shape. Vom răspunde yes.
Procedăm la fel şi pentru celălalt trapez ales în
exemplu.
2. Decuparea rasterelor pentru eliminarea extracadrului.
Lansăm ArcToobox-ul din ArcMap.

24
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

IniȚializăm Extract by Mask din toolsbox-ul Spatial Analyst Tools / toolset

Extraction.

25
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Se va deschide caseta de dialog de mai sus, în care vom completa :

- input raster : selectăm rasterul georeferenȚiat ce urmează a fi decupat.
(Suplai9)
- input raster or feature mask data : selectăm shape-ul ce conȚine poligonul
după
care se face decuparea.
- Output raster : definim calea şi numele pentru acesta. Predefinit, el apare
în acleaşi director ca şi cel din input raster şi cu denumirea sa la care se
adaugă prefixul Extract_.
- OK.
După execuȚia completă, rasterul obȚinut se încarcă automat în ArcMap.
Se procedează în mod asemănător şi pentru decuparea celorlalte
rastere.

3. Ansamblarea rasterelor.
Mozaicarea rasterelor se va face cu instrumentul Mosaic To New Raster
din toolsbox-ul Data Management Tools / toolset Raster.

26
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

În caseta de dialog al acestui tools vom completa:

- Input raster: se selectează toate rasterele din care va fi format mozaicul.

27
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

- Output Location: se selectează locaȚia unde va fi salvat noul raster;

- Raster dataset name with extension: se specifică numele noului raster
inclusiv extensia;
- Mosaic Method: metoda folosită pentru zonele de suprapunere între rastere;
- Având în vedere că în urma decupării rasterelor nu ar trebui să mai avem
zonă
de suprapunere, putem alege
MEAN;
- Mosaic Colormap Mode: Match.

ObȚinem astfel un singur raster pe zona de

interes.

28
 SpecificaŃii pentru scanarea şi georeferenŃierea planurilor vechi de carte funciară
Versiune 2.0 - proiect

Bibliografie

Gherasim M. (2004) - Coordonatele colȚurilor şi reȚelei kilometrice ale foilor de hartă

la scara 1:2880 în proiecȚia Stereografic 1970
Varga J (2005), Kataszteri térképrendszerek. Manuscript with Internet availability,
Dept of Geodesy and Surveying, Budapest University of Technology and
Economics (URL: http://www.agt.bme.hu/staff_h/varga/katrend/katrend.html);
Timar G., Molnar G., Imecs Z., Păunescu C.(2007) - Datum and Projection
parameters for the Transilvanian sheets of the 2nd and 3rd Military surveys;
Bartos-Elekes Zs., Timar G., Rus I.– Historical Cadastral Maps of Cluj-
Napoca
Timar G., Dept. of Geophysics, Eötvös University of Budapest - Transformation of
eov (hungarian grid), HU_Stereo (old hungarian grid) ,Gauss-Krüger and UTM
coordinates (excell file); Transformation of Romanian stereo-70,
'Marosvásárhely' Stereo (old transylvanian grid), Gauss-Krüger and UTM
coordinates (excell file);
Timár G., Molnár G., Márta G. (2003): Parameters of the Hungarian Stereographic
and old Zonal Cylindric projections and their datums for the GIS practice (in
Hungarian with English summary).
Bartos-Elekes Zs., Timar G., Rus I. (2008) – Historical cadastral maps of Cluj-
Napoca
Podobnikar T., Kokal Z.– Triglav National Park historical maps
analysis,
Institute of Anthropological and Spatial Studies, Scientific Research Centre of
the
Slovenian Academy of Sciences and Arts, Ljubljana
(Slovenia).
Dugheanu Elena – Din istoria unităȚilor de măsură şi a etaloanelor, EchivalenȚa
dintre unităȚile de măsură arhaice şi unităȚile şi ale lungimii şi ariei utilizate în
România (url: http://www.inm.ro/pdf/2006-12-unitatile-de-masura-arhaice.pdf)

29