UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI

INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA MASURĂTORI TERESTRE ŞI
CADASTRU

MODELARE CARTOGRAFICĂ

An universitar: 2021-2022
 Realizarea unei aplicatii G.I.S, pe trapezul L-35-5-A-b-3-I

GIS este acronimul provenit de la Geographic Information System (Sistem

Informațional Geografic - uneori tradus în forma SIG în limba română). Acest sistem e utilizat
pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces
computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse domenii științifice cum ar fi:
managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie, planificarea rutelor.

Domeniul sistemelor informatice geografice (GIS) a început în anii 1960, când au apărut
calculatoarele și conceptele timpurii ale geografiei cantitative și computaționale. GIS-ul oferă
oamenilor abilitatea de a crea propriile straturi de hărți digitale pentru a-i ajuta să rezolve
probleme reale ale lumii. GIS-ul a evoluat într-un mijloc de partajare a datelor și de colaborare,
insipirând o viziune care acum devine rapid o realitate - o bază de date GIS a lumii continuă,
suprapusă și interoperabilă, despre toate subiectele. Astăzi, sute de mii de organizații își
partajează munca și realizează bilioane de hărți în fiecare zi, pentru a spune povești și pentru a
dezvălui modele, trenduri și relații despre tot ce ne înconjoară.

Specific unui GIS este modul de organizare a informației gestionate. Există două tipuri de
informație: una grafică care indică repartiția spațială a elementelor studiate și alta sub formă de
bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente (de ex. pentru o șosea lungimea
ei, lățimea, numărul benzilor, materialul de construcție etc.). Informația grafică poate fi de două
feluri: raster sau vectorială. Grafica raster este o modalitate de reprezentare a imaginilor în
aplicații software sub forma de matrice de pixeli în timp ce grafica vectorială este o metoda de
reprezentare a imaginilor cu ajutorul unor primitive geometrice (puncte, segmente, poligoane),
caracterizate de ecuatii matematice. Specific sistemelor GIS este asocierea unui sistem de
coordonate geografic matricii de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poarta
numele de Georeferentiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un
vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informatic corespunzătoare poziției geografice
din lumea reală.

Un exemplu comun de Sistem Informatic Geografic îl reprezentă Sistemele de Navigație.

Harta rutieră în formă vectorială este georeferențiată astfel încât Sistemul de Poziționare Globală
(Global Positioning System - GPS) să poată indica poziția exactă a autovehiculului. Planificarea
rutei este în fapt o hartă tematică obținută în urma unei interogări spațiale (căutarea distanței
celei mai scurte între două puncte) combinată cu o interogare a bazei de date asociate drumurilor
din hartă astfel încât să fie respectate o serie de condiții (limitări de viteză, gabarit, sensuri de
circulație, interdicții, etc.).

GIS-ul este despre participare, impărtășire și colaborare. Tehnologia întărește relațiile,

crește eficiența și deschide canale de comunicare în comunitatea noastră.
 TEMA PROIECTULUI

Realizarea unei aplicații S. I. Cartografic pe arealul trapezului L-35-5-A-b-3-I

DATELE PROIECTULUI

Trapezul în format analogic la scara 1: 5 000, L-35-5-A-b-3-I

Atlasul de semne convenționale la scara 1:500; 1:5000

PLATFORMA DE LUCRU

1 Platforma software GIS AutoCAD Map 3D 2021

2. Platforma de calcul Microsoft Excel
3. Platforma pentru scriere proiect Microsoft Word

REZULTATE

1 O aplicație S. I. Cartografic pe arealul trapezului, care sa permită generarea

trapezului vectorizat la scări mai mici decât scara trapezului de bază.
2. Cartografierea trapezului la scara 1:5000 folosing aplicația create.

Transformarea coordonatelor ϕ și λ în coordonate plane X,Y prin metoda coeficienților

constanți pe baza nomenclaturii foii de plan L-35-5-A-b-3-I la scara 1: 5000
 Incadrarea trapezului pe foile de harta (1:1 000 000 - 1:5 000)

Reprezentarea grafică a unei porțiuni din suprafața terestra se face în mod obișnuit pe mai
multe foi de hartă sau de plan, în funcție de scara,de marimea teritoriului și de proiecția
folosită.Pentru identificarea foilor de hartă și de plan editate în proiecția stereografică 1970 s-a
folosit un sistem de numerotare format din litere și cifre ce poartă denumirea de nomenclatură.
Din punctul de vedere al utilizării,nomeclatura sau titlul hărții este propriu fiecărei scări și
fiecărei proiecții cartografice. Se menționează ca nomenclatura foilor de hartă sau planurilor
topografice întocmite anterior în proiectia Gauss s-a folosit și în actuala proiecție stereografică
1970, cu excepția foilor de plan la scara 1:2 000, la care au fost modificate dimensiunile
trapezului.
Nomenclatura foilor harții internaționale la scara 1:1 000 000 s-a stabilit țn funcție de
împărțirea convenționala a întregii suprafețe a globului terestre în zone și fuse geografice.
Astfel, prin trasarea de paralele la ecuator din 40 in 40 pe latitudine, s-a realizat împărțirea
globului în zone geografice,care s-au numerotat cu literele A, B, ….V, începând de la ecuator
până la paralelul de +880 la nord și, respectiv,-880 la sud. în mod asemanător,prin trasarea de
meridiane din 60 în 60 pe longitudine s-au obținut 60 fuse geografice, care s-au numerotat de la 1
la 60 începand de la meridianul de 180 0, (opusul meridianului Greenwich) în sensul de la vest
către est. Deci, fiecare foaie de hartă la scara 1:1 000 000 corespunde unui trapez ale cărui
dimensiuni sunt de 40 pe latitudine si de 60 pe longitudine. Prin aceasta împărțire în zone și fuse
s-au obținut câte 1320 trapeze la scara 1 000 000 pentru fiecare emisfera nord și de sud.

Fig.1. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:500 000, la scara 1:200 000 și la scara
1:100 000
Pentru determinarea nomenclaturii foilor de hartă la scara 1: 50 000, se consideră trapezul la
scara 1: 100 000, cu dimensiunile 20' pe latitudine și de 30' pe longitudine, care se împarte în 4
părți (2 x 2) la scara 1:50 000 cu dimensiunile de 10' pe latitudine și de 15' pe longitudine, ce se
notează cu literele A, B, C, D.
Nomenclatura unei foi de hartă la scara 1:50 000 se compune din nomenclatura foii la scara
1:100 000 și din litera corespunzătoare zonei: L-35-5-A .
Prin împărțirea foii de hartă la scara 1: 50 000 în 4 părți (2 x 2) se obțin trapezele la scara
1:25 000, cu dimensiunile de 5' pe latitudine 7'30" pe longitudine, ce se notează cu literele a, b, c,
 Fig.2. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:50 000 și la scara 1:25 000

Pentru planul la scara 1:10 000 se împarte foaia de hartă la scara 1:25 000 în 4 părți (2 x 2)
cu dimensiunile de 2'30" pe latitudine și 3'45" pe longitudine, care se notează cu cifrele arabe 1,
2, 3, 4.

Nomenclatura foilor la scara 1:10 000 se compune din nomenclatura hărții la scara 1:25
000 și cifra arabă corespunzătoare zonei: L-35-5-A-b-3.

Pentru planul la scara 1:5 000 se împarte foaia de la scara 1:10 000 în 4 părți (2 x 2) cu
dimensiunile de 1'15" pe latitudine și de 1'52",5 pe longitudine, iar fiecare trapez se notează cu
cifrele romane I, II, III, IV.

Nomenclatura planurilor la scara 1:5 000, se compune din nomenclatura planului la scara
1:10 000 și cifra romană corespunzătoare zonei: L-35-5-A-b-3-I.
 Fig.3. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:10 000 și la scara 1:5 000

Astfel prin calculul valorilor colțurilor trapezelor rezultă coordonatele geografice ϕ,λ ale
trapezului L-35-5-A-b-3-I la scara 1:5 000 :

Tabelul 1

Nr. Poz. Coordonate geografice

pct. pct.  
(o ‘ “) (o ‘ “)
1 NV 47 o 37’ 30’’ 26 o 39’ 22,5’’
2 NE 47 o 38’ 45’’ 26 o 39’ 22,5’’
3 SV 47 o 38’ 45’’ 26 o 41’ 15’’
4 SE 47 o 37’ 30’’ 26 o 41’ 15’’
 Fig.4. Nomenclatura foilor de hartă la scara 1:5 000

 Calculul coordonatelor rectangulare STEREO-70 pe plan tangent (XTG, YTG) ,

din coordonate geografice (φ,λ) ale colturilor trapezelor de pe elipsoidul de
referinta Krasovski.

Pe baza coordonatelor geografice ale colţurilor trapezelor de pe elipsoidul de referinţă

Krasovski se efectuează calculul coordonatelor rectangulare Stereo – 70 pe plan tangent (XTG,
YTG) cu formulele cu coeficienţii constanţi de forma:

XTG = ( a00 + a10f + a20f2 + a30f3 + a40f4 + a50f5 +a60f6 ) 1.000 +

( a02 + a12f + a22f2 + a32f3 + a42f4 )l2 +

( a40 + a14f + a24f2 ) l4 +

( a06 ) l6 +………

YTG = ( b01 + b11f + b21f2 + b31f3 + b41f4 + b51f5 ) 1,000 +

( b03 + b13f + b23f2 + b33f3 ) l3 +

( b05 + b15f ) l5 + ……….

 aij , bij - coeficienţi constanţi cu valori pozitive şi negative calculate în funcţie de coordonatele
geografice ale punctului central al proiecţiei Stereo – 70 şi de parametri geometrici ai
elipsoidului de referinţă Krasoski.
 f, f2,…,f6 - diferenţele dintre latiutdinile punctelor considerate de pe elipsoid 1, 2,…,n şi
ϕ
latitudinea punctului central 0 = 460 .
 l, l2,…,l6 - diferenţele dintre longitudinile punctelor considerate de pe elipsoid 1, 2,…,n şi
λ
longitudinea punctului central 0 = 250 .
f=10-4∙∆φ''=10-4(φ-φo) ; l=10-4∙∆λ''=10-4(λ-λo)
Pentru calculul coeficienţilor constanţi aij , bij s-au folosit următoarele expresii :

a00 = 0.000000
2 4 6
a10 = N0 (1- η0 + 4η0 - 6η0 ) ¿ ¿ = 308 758.957 9813

3 2 2
a20 = N0t0η0 (1-2η0 ) ¿ ¿ = 75.358 4967
2
1 2 2 4 2 4
a30 = N0 (1+ 4η0 - 6t 0- 9η0 + 42t 0 η0) ¿ ¿ = 60.216 273 300
12

Cu ajutorul formulelor cu coeficienţi constanţi calculaţi pentru

ϕ0 = 460 unde s-au
menţinut şi termenii de ordinul VI se poate efectua transformarea coordonatelor geografice în
coordonate rectangulare plane Stereo – 70 pentru orice punct situat între latitudinile extreme de
N şi S ale României ce sunt cuprinse în intervalul de 500-420 latitudine nordică.

 Operaţiile de transformare a coordonatelor (φ, λ) in coordonate STEREO-70 pe plan

tangent (XTG, YTG), se rezolvă, în următoarea succesiune, înscriindu-se mai întâi :
 Numărul punctului: 1,2,3,4;
 Nomenclatura trapezului: L-35-5-A;
 Scara de reprezentare;
 Coordonatele geografice (φ,λ) ale punctului.
 `Se calculează diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) dintre coordonatele
geografice ale colţurilor trapezului şi ale punctului central , cu ajutorul relatiilor:
 { Δϕ=ϕ−ϕ0 ¿ ¿¿¿ in care:
i=1 , 4

Fig. 5. Coordonatele geografice (ϕ,λ) ale colţurilor trapezului geodezic cu nomenclatura L-

35-5-A-b-3-I la scara 1:5 000
 Se transformă diferenţele pe latitudine (Δφ) şi pe longitudine (Δλ) din grade, în secunde,
după care , se exprimă sub forma:

f =Δϕ cdot 10 rSup { size 8{ - 4} } } {¿ şi l= Δλ cdot 10 rSup { size 8{ - 4} } } {¿

 În coloana 1, se calculează şi se înscriu valorile: f,f 2,f3,f4,f5,si f6, pentru rezolvarea
abscisei XGT şi valorile f, f2, f3, f4,si f5 pentru rezolvarea ordonatei YGT , cu un număr de nouă
zecimale;
 În coloana 6 se calculează şi se înscriu valorile l 2,l4si l6, pentru rezolvarea abscisei XTG şi
valorile l,l3,si l5, pentru rezolvarea ordonatei YTG, cu un număr de nouă zecimale;
 În coloanele 2-5, pe liniile 1, f, f 2,..., f6 pentru XTG şi pe liniile 1,f,f2,...,f5 pentru YTG,sunt
înscrise valorile coeficienţilor constanţi aij , bij cu un număr de nouă zecimale;
 Pentru rezolvarea formulelor cu coeficienţi constanţi, se notează expresiile din
parantezele membrului 2 al ecuaţiilor (XTG,YTG ) cu S0, S2, S4, S6, ce se calculează ca
subtotaluri in coloanele 2,3,4,5 şi respectiv, S 1, S3, S5 ce se calculează în mod similar, în
coloanele 2,3,4 din tabelul 3.1, conform relaţiilor de mai jos:

S0=(a00+a10f+a20f2+a30f3+a40f4+a50f5+a60f6)

S2=(a02+a12f+a22f2+a32f3+a42f4)

S4=(a04+a14f+a24f2)

S6=(a06)

S1=(b01+ b10f+b21f2+b31f3+b41f4+b51f5)

S3=(b03+b13f+b23f2+b33f3)

S5=(b05+b15f)

 Se efectuează produsele dintre sumele S 0, S2, S4, S6 şi valorile l2, l4 şi l6 din coloana 6,
care se înscriu cu un număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r 0, r2, r4, şi r6.
 Se efectuează produsele dintre sumele , S 1, S3, S5 şi valorile l, l3,si l5 , din coloana 6,
ce se înscriu cu acelaşi număr de nouă zecimale în coloana R, ca rezultate parţiale: r 1, r3,si r5.
 Se însumează rezultatele parţiale din coloana R, pe baza cărora, se obţin valorile
coordonatelor stereografice din planul tangent, cu ajutorul relaţiilor:

{ XTG=r0 +r2+r4 +r6 ¿ ¿¿¿

 2.2. Calculul coordonatelor rectangulare plane Stereo – 70 din planul secant
unic-1970 ( X SEC,Y SEC )

Pentru trecerea coordonatelelor rectangulare plane Stereo–70 din plan tangent (X TG , YTG)
în plan secant (XSEC,YSEC ) se face înmulţirea coordonatelor calculate în planul tangent, cu
coeficientul de reducere la scara sau factorul de scara (C).
 XSEC=C*XTG=0.999 750 000*XTG

YSEC=C*TTG=0.999 750 000*YTG

Valorile numerice ale coordonatelelor rectangulare plane Stereo–70 din plan secant (X SEC
, YSEC ) se înscriu în coloana R (3 zecimale) după care se face trecerea coordonatelor din
sistemul de axe cu originea în polul proiecţiei Stereo–70 în sistemul de axe translat folosind
relaţiile:

X ¿ 70>¿¿ = X 0+ X SEC

Y ¿70 >¿¿=Y 0 +Y SEC

unde X0 = 500 000.000 m şi Y0 = 500 000.000 m

Coordonatele rectangulare plane Stereo–70 obţinute pentru colţurile trapezului se

vor înscrie în coloana R (3 zecimale) a tabelului 1.

Coordonatele rectangulare plane ale colţurilor trapezelor în proiecţia Stereo–70 se

obţin prin transformarea coordonatelor geografice ale punctelor respective pe baza
formulelor cu coeficienţi constanţi cu o precizie de ± 0,001 m.

Nr. Poz. Coordonate geografice

pct. pct.  
o o
( ‘ “) ( ‘ “)
1 NV 47 o 57’ 30’’ 26 o 13’ 7,5’’
2 NE 47 o 57’ 30’’ 26 o 15’ 00’’
3 SV 47 o 56’ 15’’ 26 o 13’ 7,5’’
4 SE 47 o 56’ 15’’ 26 o 15’ 00’’

Nr. Poz. Coordonate rectangulare

pct. pct.
X Y
1 NV 718387,106 591026,058
 2 NE 718423,875 593359,950
3 SV 716070,692 591062,088
4 SE 716107,470 593396,903

Definirea parametrilor proiectului și georeferențierea trapezului

3.1 Definirea sistemului de proiecție.

Definirea parametrilor de lucru ai proiectului se referă la configurarea mediului de lucru a

platformei GIS. Acest lucru presupune următoarele aspecte:
 Selectarea unităţii de măsură, a numărului de zecimale care vor fi ataşate, tipul unităţii
unghiulare şi axa faţă de care se măsoară unghiurile pe platforma CAD;
 Definirea parametrilor sistemului de proiecţie.
Sistemul de proiecţie este modalitatea de reprezentare a suprafeţei pământului pe o
suprafaţă plană. În România sistemul de proiecție folosit este Sistemul de proiecţie stereografic
- 1970 ce are la bază principiile şi formulele aplicate şi în sistemul de proiecție stereografic -
1930, ce au fost definite de geodezul francez H.Roussilhe, în 1924.
Parametrii proiecției stereografice-1970 au fost determinaţi în funcţie de elementele
elipsoidului de referinţă, de pozitia punctului central Q o(φo, λo) și de adâncimea planului secant
unic faţă de planul tangent care trece prin punctul central.
Proiecţia stereografică- 1970, fiind o proiecție azimutală perspectivă oblică conformă,
pe plan secant, care păstrează nedeformate unghiurile, dar deformează radial, lungimile și
suprafețele, prezintă urmatoarele elemente carateristice sau parametri de bază :
a. Punctul central al proiecţiei este un punct fictiv ( nematerializat pe teren), fiind situat
aproximativ în centrul geometric al României, la nord de orașul Făgăraș, ceea ce permite
încadrarea teritoriului de reprezentat într-un cerc cu raza de 400km, care din punct de vedere
principial satisface cerințele optime ale reprezentării cartografice (fig 3.1). Punctul central
(Qo) care reprezintă originea axelor de coordonate plane este definit pe elipsoidul de referință
prin coordonate geografice (φo, λo), iar în planul proiecției stereografice 1970, prin coordonate
rectangulare plane origine (Xo, Yo) și prin coordonate convenționale sau translate (X' o, Y'o),
având următoarele valori :
φ0 = 46o 00' 00".0000 - latitudine nordică
λ0 = 25o 00' 00".0000 - longitudine estică Greenwich
X0 = 0.000m X'o = 500 000.000m
Y0 = 0.000m Y'o= 500 000.000m

Fig. 6. – Punctul central al proiecție stereografice – 1970 și organizarea administrativă a

teritoriului României

b. Pentru proiecția STEREO – 70 s-au folosit elementele de bază ale elipsoidului de

referință Krasovski, determinate în 1940, fiind orientat la PULKOVO (Rusia), care s-au utilizat
în sistemul de proiecție Gauss – Kruger, în perioada 1951 – 1973. Valorile numerice ale
parametrilor geometrici de bază ce sunt folosite în mod frecvent în diferite calcule cartografice,
se prezintă mai jos:
a = 6 378 245.00000 m α = 1:298,3 = 0.003352329869
2 2
2 a −b
b = 6 356 863.01877 m e= 2 = 0.006693421623
a
 Raza medie de curbură a elipsoidului de referință Krasovski pentru punctul central al
planului proiecției stereografice 1970, este : Ro = 6 378 956.681 m.

c. La adoptarea sistemului de coordonate 1942 s-a folosit un punct fundamental

materializat în cadrul Observatorului astronomic din PULKOVO, față de care s-au determinat
coordonate rectangulare plane ale rețelelor de triangulație și de poligonometrie.
Coordonatele geografice (φ, λ) ale punctului fundamental sunt :
 φ = 59o 46' 18".550 latitudine nordică
 λ = 30o 19' 42".090 longitudine estică Greenwich
d. În vederea reducerii deformărilor liniare și areolare, s-a adoptat planul secant unic –
1970, la adâncimea : H = - 3 189.478m față de planul tangent în punctul central al proiecției
Qo(φo, λo), rezultând în urma intersectării cu sfera terestră de raza R o a unui cerc al deformațiilor
nule cu raza: ro = 201.718 km.
e. Proiecția STEREO – 70 satisface precizia reprezentărilor în plan pentru scările : 1 :2
000, 1 :5 000, 1:10 000, în zonele unde deformația regională a lungimilor nu depăşește + 0.15
m/km.
f. Originea sistemului (O) reprezintă imaginea plană a punctului central al proiecției
Qo(φo, λo), fiind situat aproximativ în centrul țării, unde :
- axa absciselor (XX’) orientată pe direcția Nord – Sud reprezintă imaginea plană a
meridianului punctului central Qo, de longitudine λo = 25⁰ ;
- axa ordonatelor (YY’) orientată pe direcția EST – Vest reprezintă tangenta la proiecția
paralelei punctului central Qo, de latitudine φ˳= 46⁰;
Pentru lucrările topo–cadastrale și pentru unele calcule cartografice se folosește sistemul
convențional de axe, care a rezultat din translarea sistemului cu originea în punctul O (X o =
0.000m si Yo = 0.000m) cu câte + 500 000.000m spre vest și respectiv spre sud, obținându-se
punctul O’ cu Xo = 500 000.000m şi Yo = 500 000.000m (fig. 3.2).
 X' o= 25°
X
Ngo
IV I

0 o= 46° ;
Y

500000 m

500000 m
III II

0'
Y'

Fig. 7. Sistemul de axe de coordonate plane Stereo – 70

e. Pentru transformarea coordonatelor plane stereografice (X, Y) din planul tangent, în planul
secant al proiecției, paralel cu cel tangent, precum și pentru alte calcule cartografice, se foloseşte
modulul sau coeficientul de reducere la scară, de valoare constantă :
1
mo = C = 1 – = 0.999750000
4000

Autodesk Map 2021 dispune de aproape toate sistemele de proiecţie existente în lume.
Definirea unui sistem de proiecţie în Autodesk Map 2021 presupune parcurgerea unor paşi de
lucru,care sunt descrişi în continuare.

 Map Drafting- Coordinate Systems- Create Coordinate System(fig. 8)

 Fig. 8. Lansarea ferestrei Create Coordinate System

 Specify starting point- Start with a coordinate system

 Specify coordinate system- Create a new coordinate system- Type: Projected
 Create coordinate system(fig. 9)

- Code ( ex: ST-70);

- Description (ex: Stereografică oblică conformă);
- Source;
- Unit (Meter);
- Available categories (România);
- Referenced to ( ex: Non- Geodetic- Elipsoid- Krassovski 1940).
 Fig. 9. Definirea noului sistem de coordinate

 Specify projection(fig. 10.)

-Projection (Oglique Stereographic);

-Origin longitudine (25˚);
-Origin latitude(46˚);
-False easting (500 000);
-False northing (500 000);
-Scale reduction (0,99975).
 Fig. 10 Introducerea parametrilor sistemului de coordinate

3.2 Atașarea sistemului de proiecție.

 Pentru atașarea sistemului de proiecție se acceseaza meniul Map Drafting- Coordinate
Systems- Assign Global Coordinate System și se selecteaza sistemul definit anterior ( ex: St-
70), după care se apasă butonul Assign.(fig. 11.).

Fig. 11. Atașarea sistemului de coordinate

3.3 Definirea cadrului geografic și a caroiajului rectangular.

 Cadrul geografic reprezintă dimensiunile grafice ale trapezului pe latitudine și
longitudine , fiind format din imaginile plane ale arcelor de paralele si de meridiane, care
delimitează în planul proiecției cartografice suprafața unui trapez.(fig.12).
Rețeaua rectangulară sau caroiajul kilometric denumită și rețeaua geometrică este
formată din drepte paralele la axele sistemului de coordonate ( XX' si YY' ) ale proiecției
cartografice utilizate pentru calculul bazei matematice a hărții. În funcție de scara de reprezentare
folosită , se trasează rețeaua rectangulară, prin linii continue cu grosimea de 0.1 mm pe întreaga
imagine a hărților redactate la scările 1: 25 000 , 1: 50 000 , 1:100 000 si 1:200 000 și numai în
spațiul dintre cadrul interior și cel geografic , în cazul foilor de plan , la scările 1: 10 000 , 1: 5
000 , 1: 2 000 . Lungimea grafică a laturilor rețelei rectangulare pe plan sau pe hartă este de 10
cm , în cazul scărilor 1: 2000 (0.2 * 0.2 km) , 1: 5000 (0.5 * 0.5 km) si 1:10000 (L0* 0.1 km ).
(fig. 13).

Fig. 12 Cadrul geografic

 Fig. 13 Caroiajul rectangular

3.4 Inserarea trapezului scanat în mediul GIS.

Inserarea trapezului scanat în mediul GIS ( în acest caz Autocad Map 2021) se face cu
ajutorul funcției Insert - Raster Image Reference din meniul programului.
 3.5 Georeferențierea trapezului scanat.

Georeferențierea este procesul prin care informația grafică obținută prin scanare este
adusă pe poziția ei spațială. Această etapă este foarte importantă deoarece asigură acuratețea și
continuitatea informației grafice.
Pentru a putea georeferenția trapezul scanat trebuie să cunoaștem coordonatele
rectangulare plane a cel puțin 4 puncte, aceste puncte pot fi : colțurile trapezelor, punctele de
intersecție dintre rețeaua rectangulară și cadrul geografic, punctele de intersecție dintre liniile
rețelei rectangulare, etc. În cazul de față am ales 22 de puncte de coordonate cunoscute, și anume
colțurile trapezului L-35-5-A-b-4-II și punctele intersecție dintre rețeaua rectangulară și cadrul
geografic.

3.5.1. Georeferențierea în mediul Autodesk Map 2021

Funcţia de georeferenţiere din Autodesk Map permite manipularea imaginilor vector cu
precizie foarte bună, dar şi a imaginilor raster cu o precizie mai slabă.
Paşii necesari georeferenţierii unui trapez sunt prezentaţi în continuare:
 Se trasează conturul vector al trapezului care urmează să fie georeferențiat.
 Se inserează imaginea cu ajutorul funcției Raster Image Reference din meniul Insert al
programului( alineatul 3.4.)
 Se începe georefențiera astfel:
- Din meniul Map Drafting se accesează funcția Tools- Rubber Sheet (fig. 14).

Fig. 14 Funția Rubber Sheet din meniul Map Drafting

 - Dialogul în linia de comandă este următorul:
 Base point 1 (cerinţa software) : se punctează pe colţul 1 al trapezului scanat;
 Reference point 1 ’ (cerinţa software) : se punctează pe colţul 1’ al trapezului vector;
 Base point 2 (cerinţa software) : se punctează pe colţul 2 al trapezului scanat;
 Reference point 2 ’ (cerinţa software) : se punctează pe colţul 2’ al trapezului vector;
 ………..
 Georeferențierea se va face cu ajutorul celor 4 colțuri ale trapezului.( fig.15)

Fig. 15. Georeferențierea în mediul Autocad Map 2020

 După ce se punctează toate cele 4 puncte în linia de comandă va trebui sa selectăm aria
sau obiectul pe care dorim să îl georeferențiem. Se alege opțiunea Select , se selectează trapezul
scanat și se apasă Enter.

După georeferențiere imaginea va fi pusă pe poziția ei spațială și se va salva sub denumirea

de L-35-5-A-b-3-I.
 3.5.2. Georeferențierea cu programul Raster Design

Pentru o georeferențiere mai precisă s-a folosit platforma Autocad Raster Design 2021
parcurgând următoarele etape:

 Se trasează conturul şi caroiajul vector ale trapezului care urmează să fie georeferențiat.
 Se inserează imaginea cu ajutorul programului Raster Design (Image-Insert).
 Se georeferenţiază imaginea pe colţurile trapezului şi pe punctele de intersecţie ale
caroiajului kilometric cu limita cadrului geografic, conform descrierii de mai jos.

-din meniul Raster al programului se accesează funcția Rubbershet

-se alege metoda polinomială

-se apasă butonul Add Points (fig.16)

Fig. 16 Alegerea metodei și a punctelor de coordonate cunoscute pentru

georeferențiere
- se selecteză punctele pe baza cărora se face georeferențiere. Se punctează pe colţul
cadrului geografic al imaginii scanate, apoi pe colţul corespunzător în trapezul raportat
vector, până ce se parcurg toate punctele alese pentru georeferenţiere (fig. 17).
 Dialogul în linia de comandă este următorul:

 Base point 1 (cerinţa software) : se punctează pe colţul 1 al trapezului scanat;

 Reference point 1 ’ (cerinţa software) : se punctează pe colţul 1’ al trapezului vector;
 Base point 2 (cerinţa software) : se punctează pe colţul 2 al trapezului scanat;
 Reference point 2 ’ (cerinţa software) : se punctează pe colţul 2’ al trapezului vector;
 Etc(23 de puncte).

Fig. 17. Georeferențierea trapezului scanat

După terminarea selectării punctelor se tastează Enter pentru a încheia procedura de

punctare. Este reactivată fereastra Rubbersheet - Set Controls Points (fig. 18). În fereastră sunt
afişate punctele folosite la georeferenţiere însoţite de erorile lor şi de eroarea medie pătratică a
întregului proces.
Fig. 18. Punctele folosite la georeferențiere

Fig. 19. Trapezul georefențiat

 Inventarierea informatiei grafice și textuale a trapezului scanat

Inventarierea informafiei grafice și textuale din afara cadrului geografic

Datele grafice și textuale din afara cadrului geografic a trapezului scanat, sunt informatii ale
procesului de lucru cu harti și planuri și se referă la:
- localizare spațială (nomenclatura, coordonate, valori metrice, vecinătăți, sistem de

proiecție, etc);
- identificarea elementelor din lumea reală reprezentată și determinari de distanțe, pante,
coordonate punctuale (scara grafică, scara numerică, scara pantelor, valori caroiaj
kilometric);
- identificarea autorilor planului sau hărtii (editorul, autorul zborului, autorul

prelucrării);
- actualitatea planului (anul zborului și anul redactării planului).

Pentru a ușura procesul de editare cartografică a planului scanat, este nevoie ca aceste date să
fie inventariate și centralizate, în vederea standardizării procesului de realizare a unei aplicații tip
Sistem lnformatic Cartografic.
Inventarierea lor se face prin vizualizarea imaginii scanate, in mediul GIS sau alt mediu digital,
in paralel cu identificarea formelor grafice și a datelor explicative din Atlasul de semne
conventionale, editia 1978.
Toate informatiile grafice și textuale, identificate în afara cadrului geografic, se centralizează
într-un tabel, în care sunt completate informatiile referitoare la aceste date, din atlasul de
semne convenționale (Fig. 20). Acestea sunt poziționate paralel cu limita cadrului
ornamental.

Fig.20 Secvența din trapezul

L-35-5-A-b-3-I și informații despre reprezentarea digitală din atlasul de semne
conventionale
 In reprezentarea informatiilor textuale, existente in afara cadrului geografic, sunt
necesare trei elemente:
- continutul textului;
- caracterul de scriere (Grotesque Light);
- tipul caracterelor (majuscul, minuscul, Majuscul-minuscul);
- înălțimea de scriere;
- coordonatele punctului de inserare;
- modul de aliniere (pozitia punctului de inserare - stanga, mijloc, dreapta)
Valorile metrice de pozitionare se inmultesc cu numitorul scarii(d x N(5000)). Marimea
inaltimii fiecarui corp de scriere sunt prezentate in Tabelul 7.
lnformațiile referitoare la standardele de scriere și reprezentare a elemntelor din
interiorul și afara trapezului scanat se găsesc in paginile 136-154, din atlasul de semne
convenționale.

În Fig. 21
este o

secvență dintr-un tabel cu acest tip de informație.

Fig.21. Imagine parțială din tabelul Atlasului de semne convenționale, cu regulile

inserării textelor în procesul de cartografiere al trapezelor.
 Completarea tabelului începe cu introducerea informațiilor din Fig.20 și continuă
cu tabelele din Fig.22, Fig.23, Fig.24, Fig.25, Fig.26.

Fig.22. Nomenclatura trapezului (datele din partea de sus-mijloc)

Fig.23. Scara, echidistanța, etc (datele din partea de jos-mijloc)

Fig.24. Secret (datele din partea de sus-dreapta)

Fig.25. Limita administrativă, comunele, județul, dimensiunile trapezului
(datele din partea de jos-stânga)
Fig.26. Aerofotografierea, reperajul, descifrarea, originalul, imprimarea,
etc (datele din partea de jos-dreapta)
Toate informatiile sunt centralizate conform tabelului 2.

Tabelul 2. - Inventarul entităților grafice și textuale aflate în afara cadrului geografic

Tip scriere Înălțime
Atlas/Tip scriere caracter
Nr. Denumire entitate Tip
GIS/Tip caracter (mm/m)
crt. informație/poziționare
scriere
REPUBLICA
SOCIALISTĂ
1 Text/stânga Vizit Grotesc 3,2/16
ROMÂNIA – Județele
aldin/Arial/minuscul
Suceava si Botoșani
2 Plan de referință: Marea Text/stânga Vizit Grotesc 2,7/13.5
Baltică I-a/Arial/minuscul
3 Proiecție stereografică Text/stânga Vizit Grotesc I- 2,7/13.5
1970 a/Arial/minuscul
4 L-35-5-A-b-3-I Text/mijloc Grotesc lumina 4,4/22
/Arial/minuscul
5 Scara grafică Block/mijloc S GR 5000
6 Secret de serviciu Text/dreapta Vizit Grotesc 3,2/16
aldin/Arial/minuscul
7 Limite admini strative Text/stânga Vizit Grotesc I- 2,2/11
a/Arial/min uscul
8 Județul Botoșani Text/stânga Vizit Grotesc I- 2,2/11
a/Arial/minuscul
9 Com. Mihăileni Text/stânga Vizit Grotesc I- 1,7/8,5
a/Arial/minuscul
10 Com. Dersca Text/stânga Vizit Grotesc I- 1,7/8,5
a/Arial/minuscul
11 Dimensiunile trapezului Text/mijloc Vizit Grotesc I- 2,2/11
a/Arial/minuscul
12 Echidistanța curbelor de Text/mijloc Vizit Grotesc I- 2,2/11
nivel normale 2.5 m a/Arial/minuscul
13 1 cm pe plan = 50 m pe Text/mijloc Vizit Grotesc I- 2,2/11
teren a/Arial/minuscul
 14 1 : 5000 Text/mijloc Vizit Grotesc 4,4/22
aldin /Arial
Editat de INSTITUTUL
DE GEODEZIE,
15 Text/mijloc Vizit Grotesc I- 2,7/13,5
FOTOGRAMMETRJE,
a/Arial
CARTOGRAFIE
16 ȘI ORGANIZAREA Text/mijloc Vizit Grotesc I- 2,2/11
TERITORIULUI a/Arial
17 Aerofotografierea Text/dreapta Vizit Grotesc I- 2,2/11
executata in anul 1978 a/Arial/minuscul

18 Reperajul executat de Text/dreapta Vizit Grotesc I- 2,2/11

I.G.F.C.O.T. În anul 1979 a/Arial/min uscul

Inventarierea informației grafice din interiorul trapezului

Inventarierea informației grafice din interiorul trapezului scanat, se face, pentru

a putea standardiza procesul de digitizare și a organiza eficient informația vector pe
straturi tematice.
Acest lucru se realizează prin vizualizarea și identificarea fiecărui element grafic
reprezentat și corelarea acestuia cu regulile de reprezentare digitală, stabilite în atlasul de
semne convenționale.
Fiecare element grafic identificat este comparat cu simbolul corespunzător din
atlasul de semne convenționale. Se urmărește denumirea standardizată a entității grafice,
tipul entității (linie, punct, block, shape), grosime, culoare. Aceste informatii se
centralizează întru-un tabel (Tabelul 3).
Arealul trapezului L-35-5-A-b-3-I, conține elemente de altimetrie și
elemente de planimetrie. În continuare sunt prezentate secvențe de imagini cu entitățile
grafice ale trapezului și secvența corespunzatoare din atlasul de semne convenționale
(Fig.27).

Elemente de altimetrie
 Atimetria este reprezentată prin intermediul curbelor de nivel principale, a
curbelor de nivel normale și a punctelor cotate. Forma de reprezentare, grosimea și
culoarea curbelor de nivel, se regasesc in Fig.27, de asemenea și punctul cotat.

Fig.27. Reprezentarea curbelor de nivel și a punctelor cotate

Tabelul 3. - Inventarul informației grafice din interiorul cadrului geografic

Denumire
Cod Tip Denumire Grosime Culoare
entitate
atlas reprezentare simbol (mm) (cod)
grafică
Curbă de Sepia
Continuu
14.1 nivel Linie continuă 0.3 (RGB
(Bl_A)
principală 112,66,20)
Curbă de
Sepia
nivel Continuu
14.2 Linie continuă 0.1 (RGB
normală (Bl_A)
112,66,20)
(secundară)
Drum Continuu
5.6 Linie continuă - negru
natural (Bl_A)
Linie
- Ax drum Dashed - negru
întreruptă
Continuu
- Construcții Poligoane - negru
(Bl_A)
11.1 Arabil Etichetă A - negru

11.2 Pășune Hașură PASUNE - negru

Vectorizarea elementelor planimetrice și altimetrice ale trapezului

 Digitizarea este un proces de achiziţie a datelor de pe planuri şi hărţi, cu transformarea
acestora în format digital vectorial.

Digitizarea datelor se poate face pe tableta digitizoare sau în spaţiul ecranului.

Digitizarea în spaţiul ecranului este mai avantajoasă deoarece, datorită funcţiilor de mărire
(Zoom) a informaţiei grafice, precizia de punctare este mai bună şi racordările sunt mai precise.
Digitizarea în spaţiul ecranului se poate face în două moduri:

 Digitizare cu atașare de date obiect (Object Data);

 Digitizare fără atașare de date.

Exemplificarea procesului se va face folosind modul de digitizare liniar cu ataşare de

date. În acest caz se deschide un fişier desen conţinând trapezul scanat şi georeferenţiat, după
care urmează procesul de digitizare. Pentru oricare din cele două moduri alese digitizarea
presupune:

 Definirea stratului de lucru.

 Setarea mediului de digitizare;
 Digitizarea elementelor planimetrice.

Definirea stratului de lucru.

Fișierul Autocad cu trapezul georeferențiat salvat sub denumirea L-35-5-A-b-3-I va

conține următoarele Layere (straturi) cu informații:
 Ax drum, de culoare galbenă;
 Drum, de culoare galbenă;
 Cadru_interior, de culoare neagră;
 Caroiaj, de culoare albastră;
 Curbe_nivel, de culoare magenta;
 Categorii folosinte, de culoare maro;
 Fir apă, de culoare albastră;
 Raster, de culoare neagră;
 Nomenclatură, de culoare neagră.
 Setarea mediului de digitizare.

Pentru a seta mediul de digitizare se parcurg următorii pași:

 Din meniul Map Data and Analysis a programului AutocadMap 2021 se

deschide fereastra Data Entry - Digitize setup.
 În fereastră se va selecta opțiunea Linear pentru a digitiza elemente liniare, se va
alege stratul în care va fi afișată informația digitizată( ex. Curbe_nivel) și tipul de linie ( ex.
Continuos)( fig. 27).

Fig. 27 Setarea mediului de digitizare

4.3.Digitizarea elementelor planimetrice

Digitizarea este un proces simplu, dar care necesită atenţie și concentrare mare la operaţia
de punctare şi de ataşare a datelor.

După setarea mediului de lucru începe digitizarea astfel:

 Din Map Data and Analysis se deschide fereastra Data Entry și se accesează
opțiunea Digitize( fig. 28).
  În linia de comandă apare un mesaj care cere să se precizeze primul punct al
digitizării, moment în care începe punctarea cu mouss-ul pe un contur al trapezului scanat. Când
primul contur este terminat se tastează Enter.
Pentru a digitiza alt contur pașii sunt aceeași ca
mai sus.

Fig. 28

Digitizarea elementelor planimetrice

Dupa fiecare Enter tastat, operatia se va repeta. În final va rezulta un trapez cu

elemente vector i cu date atașate. Vectorii rezultați prin digitizare au proprietățile
conform parametrilor setați. Trapezul L-35- 5-A-b-3-I vectorizat este prezentat in
imaginea din Fig.29.

Fig.29. Trapezul L-35-5-A-b-3-I vectorizat

 Prelucrarea datelor grafice

Curățarea datelor grafice.

Curăţarea desenului este procesul de eliminare a erorilor rezultate în urma digitizării,

sau prin importul datelor din alte aplicaţii situate în limita unei toleranţe impuse.

Pașii necesari realizării curățării datelor grafice sunt:

 Din fereastra Map Drafting se lansează fereastra Tools- Drawing Cleanup. Este
lansată fereastra de dialog Drawing Cleanup – Select Objects, prin intermediul căreia sunt
selectate opţiunile de curăţare a desenului (fig. 30);

Fig. 30 Fereastra Drawing Cleanup

 În noua fereastră deschisă apar cele patru funcții ale procesului de curățare:
 Funcția Select Object- unde se va bifa opțiunea Select All. În căsuța Layers se va
introduce semnul *, ceea ce înseamnă că straturile alese pentru curățare sunt cele deschise în
spațiul ecranului;
  Funcția Cleanup Action- care afişează în partea dreaptă opţiunile de selecţie şi
parametrii de curăţare a erorilor. Funcţiile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt:

o Delete Duplicates – elimină liniile duble aflate la o distanţă impusă prin toleranţă;
o Erase Short Object – elimină obiectele grafice scurte situate sub o toleranţă impusă;
o Break Crossing Object – întrerupe două linii care se intersesctează şi crează un nod;
o Extend Undershoots – prelungeşte o linie mai scurtă până în punctul de intersecţie cu o
altă linie;
o Apparent Intersection – prelungeşte două linii până în punctul lor de intersecţie, aflat sub
o toleranţă impusă;
o Snap Clustered Nodes – uneşte în acelaşi nod capete de linii situate într-o toleranţa dată;
o Disolve Pseudo Nodes – elimină nodurile false;
o Erase Dangling Objects – şterge capete de linii aflate în afara unor contururi poligonale;
o Simplify Objects – elimină unele dintre vertexturile unei polilinii;
o Zero Length Object – şterge obiectele cu lungime zero;
o Weed Polylines – reduce numărul de puncte ale unei polilinii 3D.
În fig. 31 sunt evidențiate funcțiile de curățare și toleranțele folosite la curățarea
trapezului L-35-5-A-b-3-I.
 Fig. 31 Funcțiile de curățare și toleranțele

 Funția Cleanup Methods- Această fereastră conţine următoarele opţiuni:

o Modify original objects – va realiza curăţarea desenului cu modificarea obiectelor

originale;
o Retain original objects and create new objects – va realiza curăţarea desenului reţinând
obiectele originale si creând obiecte noi;
o Delete original objects and create new objects – va realiza curăţarea desenului ştergând
obiectele originale şi creând obiecte noi;
o Convert selected objects – conţine opţiuni prin care se pot transforma toate elementele
grafice într-o singură entitate (polilinie);
Se va alege prima metodă de curăţare şi se vor marca toate opţiunile de conversie ale
obiectelor (fig. 32).

Fig. 32 Selectarea metodei de curățare

 Funția Error Markers- conţine opţiuni de selecţie a simbolului de reprezentare şi

a culorii pentru fiecare tip de eroare (fig. 33).
 Fig. 33 Fereastra Error Markers

După terminarea selecţiei opţiunilor se apasă butonul Finish. Este deschisă fereastra
Drawing Cleanup Errors, aceasta conţinând toate funcţiile de curăţare cât şi opţiunile de
corecţie a erorilor. După terminarea tuturor procedurilor se tastează Close, pentru a închide
fereastra şi pentru a lansa procesul de curăţare a desenului. Procesul de curăţare este o etapă
deosebit de importantă pentru o aplicaţie S.I.G deoarece dacă există erori nu se pot creea
topologiile.

5.2. Crearea topologiilor.

Topologia reprezintă un set de relaţii dintre grupuri de noduri, legături şi poligoane.

Definirea unei topologii reprezintă de fapt stabilirea de conexiuni între aceste elemente.
Numai după parcurgerea procedurii de curăţare a desenului folosind funcţiile Drawing
Cleanup se definesc topologiile.
Există trei tipuri de topologii:
 Topologia de nod (Node)
 Topologia de reţea (Network)
 Topologia poligonală (Polygon)
 Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaţionate, folosit pentru a
analiza legăturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fântâni etc). Într-o topologie
de nod datele sunt ataşate fiecarui punct.
Topologiile de reţea sunt sisteme alcătuite din noduri interconectate prin obiecte grafice
de tip polilinii, arce sau linii şi care sunt numite legături. Elementele grafice de tip retea cărora li
se aplică topologia de reţea sunt:
 reţelele de distribuţie
 reţeaua hidrografică
 reţeaua de drumuri (străzi)
Topologia poligonală reprezintă un ansamblu de poligoane, alcătuit din legături care
formează contururi poligonale şi opţional poate conţine noduri. Topologia poligonală se aplică
tuturor elementelor grafice care reprezintă contururi închise cum ar fi:
 folosinţe
 soluri
 construcţii

Topologia poligonală
Etape de creare a topologiilor:
1. Din meniul Map Data and Analysis se accesează funcția Topology- Create (fig.
34);

Fig. 34 Crearea topologiilor

 2. Se va deschide o fereastră care în partea din stânga va avea 7 funcții:
- Topology Type
- Select Links
- Select Nodes
- Select Centroids
- Create New Centroids
- Error Markers
În fereastra Topology Type se va alege tipul topologiei ( ex. Poligonală) și numele
topologiei ( ex. Folosințe) (fig. 35).

Fig. 35 – Topology Type

În fereastrele Select Links și Select Nodes se vor selecta straturile (layers) pentru care
se va creea topologia pologonală ( ex. *- se vor selecta toate straturile deschise în spațiul
ecranului) (fig. 36).
 Fig. 36 Select Links și Select Nodes

În fereastra Create New Codes se va selecta layer-ul pe care se va creea centroidul (ex.
Centroizi_folosinte) (fig. 37).

Fig. 37 Create New Nodes

 În fereastra Create New Centroid se va selecta layer-ul pe care se va crea centroidul (ex.
Centroizi_folosinte) (fig. 38) și se va bifa căsuța Create missing centroids pentru a plasa
automat centroizi în poligoanele goale.

Fig. 38 Create New Centroids

Topologia de rețea
Etape de creeare a topologiilor:
1. Din meniul Map Data and Analysis se accesează funcția Topology- Create (fig.
34);
2. Se va deschide o fereastră care în partea din stânga va avea 4 funcții:
- Topology Type
- Select Links
- Select Nodes
- Create New Nodes
În fereastra Topology Type se va alege tipul topologiei ( ex. Rețea) și numele topologiei
( ex. Fir_apa) (fig. 39).
 Fig. 39 Topology Type

În fereastrele Select Links și Select Nodes se vor selecta straturile (layers) pentru care
se va creea topologia de rețea (ex. *- se vor selecta toate straturile deschise în spațiul ecranului).

În fereastra Create New Nodes se va selecta layer-ul pe care se vor creea nodurile (ex.
Curbe_nivel) și se aleg pentru reprezentarea nodurilor simbolurile ACAD-POINT.

Administrarea topologiilor

Administrarea topologiilor reprezintă un proces prin intremediul căruia topologiile, create

într-un proiect, pot fi manipulate cu ajutorul unor funcţii specializate. Procedurile de
administrare se lansează prin intermediul comenzii Administration, care se activează din meniul
bară sau din meniul scurt al zonei Topologies, aflată în fereastra Workspace.
Comnda Administration are mai multe funcții:
 Load și Unload încarcă, respectiv descarcă topologiile din proiectul curent. Atunci când
topologia nu este încărcată, simbolul topologiei din fereastra Workspace apare mai pal, iar în caz
contrar simbolul este supraluminat (fig.40).
 Fig.40 Administrarea topologiilor

 Statistics lansează fereastra Topology Statistics (fig. 41) care conţine informaţii despre
topologie precum:
 Numele topologiei (Name) ;
 Tipul topologiei (Type) ;
 numărul de noduri (Nodes ), numărul de legături (Links ) şi numărul de poligoane
(Polygons) ale topologiei;
 suprafața tuturor poligoanealor (Area) și suma tuturor perimetrelor (Perimeter) ;
 Media aritmetică a ariilor și a poligoanelor (Average) ;
 Suprafața și perimetrul cel mai mic (Minimum), respectiv cel mai mare
(Maximum) ;
 Fig.41 Topology Statistics

 Delete lansează procedura de ştergere a topologiei;

 Rename permite redenumirea topologiei;
 Audit comunică, prin intermediul fereastrei Autodesk Map Topology Audit, faptul că
topologia este corectă şi completă;
 Recreate reface o topologie incompletă sub acelaş nume.

Atașarea datelor alfanumerice la proiectul curent

Pentru ataşarea datelor se definesc tabele de tipul Object Data care conţin informaţii
alfanumerice tip atribut memorate în desen.

Definirea tabelelor.

Pentru a crea un tabel cu informaţii tip date obiect se stabilesc mai intâi care vor fi
informaţiile înscrise în acesta. În cadrul acestui proiect se vor defini tabelele:
Tabelul Proprietari:

Nume Prenume Tip_folosința

Tabelul Curbe de nivel

Tip_curba Cota_curba

Tabelul Fir_apa
 Tip_element_hidrografic Tip_curgere

Paşii de lucru în crearea tabelelor sunt următorii:

1. Din meniul Map Data and Analysis a programului specializa (Autocad Map 2020)
se accesează meniul Object Data- Define Object Data (fig. 42).

Fig. 42. Define Object Data

2. În noua fereastră se dă click pe căsuța New Table.

3. Se definește primul tabel (ex. Proprietari) și se adaugă toate cele 5 câmpuri, de tip
character ca în exemplul de mai jos (în căsuța Field Name) (fig.43).

Fig. 43. Tabelul Folosinte

 Se apasă butonul Ok și apoi Close. La fel se procedează și pentru definirea tabelului
celorlalte tabele. După ce au fost definite tabelele și salvate în desenul L-35-5-A-b-3-I se trece la
următoarea etapă, și anume cea de atașare a datelor pentru fiecare poligon în parte.

Atașarea datelor se face astfel:

1. Map Data and Analysis - Object Data - Attach/Detach Object Data

2. Se dă click pe căsuța Attach to Object după care se vor selecta centroizii pentru
poligoanele la care dorim să atașăm tabelul. După ce se selectează toate poligoanle se apasă tasta
Enter (fig.44). Pentru topologiile de tip rețea tabelele se vor atașa direct pe vector (ex. Fir_apa,
Ax_ drum).

Fig. 44. Atașarea tabelelor

Dacă se dorește modificarea datelor introduse se apasă click dreapta pe centroid, se

accesează meniul Properties de unde se pot face modificările dorite.
Fig.45. Verificarea existentei informatiei atribut in conturul poligonului complex

Crearea simbolurilor pentru entitatile grafice nod și retea

Crearea simbolurilor pentru entita: file grafice nod

 În vederea standardizării procesului de redactare al planuilor și hărților digitale la
diferite scări, este nevoie de standardizare. Pentru aceasta se creeaza biblioteci de semne
convenționale, pentru elementele grafice tip nod, liniare și poligonale (block-uri, shape-
uri și hașuri).

Crearea bibliotecilor de simboluri se face pe platforma AutoCAD MAP 3D 2021,

prin intermediul unor functii specializate, al unor reguli de scriere a codurilor și al unor
proceduri de lucru specifice platformei GIS.

Pentru eficientizarea procesului de creare a simbolurilor elementelor punctuale,

platforma Autodesk MAP 3D 2021 dispune de functii dedicate acestui proces. in acest mediu,
se pot crea doua tipmi de entitati, pentru elementele punctuale:

1. Entitati tip block

2. Entitati tip shape

Crearea entităților tip block

Pașii de lucru:
Se deseneaza
simbo lul corespunzator
dimensiunilor din atlasul de
semne conventionale,
tinand cont de scara de
reprezentare.
 Se scrie codul dimensiunilor și se va rula cu Run Script din meniul Tools din AutoCAD

Crearea simbolurilor tip shape

Pașii de lucru:
Se deseneaza simbolul corespunzator dimensiunilor din atlasul de semne
conventionale, tinand cont de scara de reprezentare ;

Se lansează funcția pentru definirea primului simbol shape – MKSHAPE – se

selectează obiectul – se denumește și se salvează în bibliotecă (shp) – se definește rezoluția
– se precizează punctul de inserare.
Crearea liniilor simple
 Elemente grafice de tip suprafață:
Informațiile grafice tip hașură
existente în trapezul din tema de proiect
sunt următoarele:

Crearea de noi hașuri

Versiunile de AutoCad au un director "Support" în "C:\User\Admin\App Data\Roaming\
Autodesk\Autodesk AutoCAD Map 3D 2021\R21.0\enu" în care se află acadiso.pat respectiv
acad.pat - fişierele cu haşurile cu care vine softul (au acelasi conţinut doar că unul e pentru
Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI).
 Haşurile noi în AutoCAD se pot adăuga şi la sfârșitul fişierului acadiso.pat cu copy/paste
la definiţia haşurii. Haşurile noi adăugate vor apărea în "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other
Predefined”. Haşurile AutoCAD sunt definite ca fișiere text, editabile în Notepad, și salvate cu
extensia .pat.

Pentru definirea unei hașuri, este nevoie de:

1. Numele tipului de haşură;
2. Definirea propriu-zisă a haşurii.

*Nume, descriere
Unghi, Originea (x,y), Δx, Δy, Codul de desenare al liniei
 Unghi - valoare unghiulară pe care o face linia de haşur cu abscisa;
 Originea – valoarea coordonatelor punctului de început a liniei de haşurare;
 Δx – valoarea cu care este deplasat punctul de început al liniei următoare de haşur (se
măsoară pe direcţia liniei);
 Δy - valoarea cu care este deplasat punctul de început a liniei următoare de haşur,
măsurată perpendicular pe linia de haşur.
 Cartografierea digitala a trapezului L-35-5-A-b-3-I

Cartografierea digitală presupune redactarea unui plan sau hartă, în format

automatizat, folosind tehnologia GIS în aplicația specifică Sistemului Informatic
Cartografic, în vederea printării.

Pentru a redacta un plan sau o hartă, se folosește platforma AutoCAD MAP

3D 2021 cu instrumentele de interogare și alterare de proprietăți.

Regulile generale de folosire, a semnelor convenționale și ale culorilor, în procesul de

cartografiere digitală, conform Atlasului de semne convenționale sunt următoarele:

Generalități:

1. Semnele convenționale din atlas se folosesc la reprezentarea detaliilor din

teren, pentru intocmirea planurilor topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500.

2. Linia generală adoptată la elaborarea atlasului de semne convenționale la scările

1:5000, 1:2000, 1 :1000, 1:500 a fost aceea de a păstra același semn convențional pentru
toate scările.

Având în vedere că unele unități execută planuri topografice la scara 1:5000 prin
metoda gravării, s-a urmărit corelarea semnelor convenționale din prezentul atlas cu șabloanele
de semne convenționale. Pentru scările 1:2000, 1:1000, 1:500, acolo unde reprezentarea
elementelor nu se face la scara planului, s-au prevăzut semne convenționale folosindu-se în
general semnele de la scara I :5000, dar cu alte dimensiuni.

3. Numărul șablonului, precum și raportul de scară la care acesta se va folosi pentru

scara 1:5000, este indicat într-o coloană specială, pentru fiecare semn în parte.

4. Acolo unde folosirea unui semn convențional unic nu a fost posibilă s-au prevăzut
semne diferite, trecute în atlas în coloana scării respective.

5. Semnele convenționale ale elementelor de vegetație și sol, combinarea

elementelor de vegetație și sol, sunt redate prin semne și simbol. De regulă, se recomandă
utilizarea simbolurilor, semnele convenționale folosindu-se în situația unor unități care
execută lucrări de ridicări speciale și au cazuri când anumite elemente specifice reprezentate
pe plan prin simboluri s-ar confunda cu simbolul din atlas.

6. Pentru a găsi un anumit semn convențional se folosește fie "Indicatorul alfabetic

al semnelor convenționale" din atlas, fie "Cuprinsul" în care se dă gruparea semnelor pe
capitole.

7. În scopul aplicării unitare a prevederiler prezentului atlas s-au dat explicații pentru
folosirea semnelor convenționale, necesare interpretării lor juste, precum și unei corecte
reprezentări a detaliilor topografice pe planuri.

8. Explicațiile poartă aceleași numere cu ale semnelor convenționale la care se referă

și sunt in același mod grupate pe capitole.

9. Daca în coloana corespunzătoare scării 1:5000 nu există semn convențional,

rezultă că detaliul respectiv nu se reprezintă pe planuri la această scară și nu se va folosi
semnul indicat pentru scările 1:2000 - 1:500.

10. În ceea ce privește modul de amplasare și grupare a semnelor convenționale, în

prezentul atlas se pot întâlni următoarele situații:

• semne diferite pentru fiecare scară în parte și în acest caz ele au fost dispuse în
coloana respectivă;

• semne diferite pentru scara 1:5000 și scara 1:2000 și semn unic pentru scările
1:1000 - 1:500 (sau 1:2000 - 1:1000) și în acest caz s-a amplasat un singur semn pentru
aceste scări, la mijloc;

• semn diferit pentru scara 1:5000 și semn unic pentru scările 1:2000 - 1:500 și în
acest caz semnul unic a fost amplasat pe coloana din mijloc (1:10000);

• nu există semn pentru scara 1:5000 (eventual și pentru 1:2000) și atunci semnele
unice sau diferite, pentru celelalte scari, s-au dispus conform celor de mai sus.
 Cartografierea digitală se face printr-un proces de interogare selectivă. Interogarea
se face in paș i secventiali pentru fiecare tip specific de entitate. Pentru trapezul L-35-5-
A-b-3-I avem următoarele:

Relieful
Formele de relief se reprezintă prin intermediul curbelor de nivel și a punctelor
cotate.
Regulile de reprezentare ale elementelor de relief conform Atlasului de semne
convenționale ediția 1978 sunt următoarele:
1. Curbele de nivel
Conform Atlasului de semne convenționale curbele de nivel sunt de patru feluri și
anume:
- Curbe de nivel principale, codificate PCA_CN_P;
- Curbe de nivel normale (secundare), codificate PCA_CN_S;
- Curbe de nivel ajutatoare
- Curbe de nivel accidentale
Din aceste patru categorii de curbe de nivel, pe trapezul L-35-5-A-b-3-I există
două categorii, principale și normale.

Odata stabilite regulile se începe redactarea secvențială a elementelor grafice de

pe trapezul L-35-5-A-b-3-I. Pașii de lucru sunt următorii:

• Se deschide o noua sesiune de lucru, in care se fac setarile mediului S.I.Cartografic: sistem
de proiectie, unităti de măsură pentru fiecare, număr de zecimale, unităti unghiulare;
• Se insereaza entitatea block care definește toate elementele grafice și textuale ale
trapezului L-35-5-A-b-3-I (Fig. 46);
 Fig.46. Cadrul Trapezului L-35-5-A-b-3-I cu toate elementele grafice si textuale conform
Atlas

• Se atașează fișierul cu trapezul L-35-5-A-b-3-I vectorizat și editat (curatat,

topologie, baza de date atașata);
• Se lanseaza funcția de interogare, care lansează fereastra cu același nume;
• Se selectează, pe rând, tipul de interogare Data, care lansează fereastra Data
Condition. În această fereastră se bifează opțiunea Object Data, se selectează: tabelul
Curbe_nivel, coloana Tip_curba, se tastează în câmpul Value codul curbei principale
"principala" și se apasă OK (Fig.47). Se revine în fereastra initială unde este afișată
interogarea curentă.
 Se repetă procedura de mai sus și pentru curbele de nivel normale (secundare)
care conform atlasului au grosimea de 0.1 mm.

Fig.49. Trapezul L-35-5-A-b-3-I. Curbele de nivel principale si normale conform Atlas

 Drumuri
Drumurile se reprezintata prin linie continua, de culoare neagra. Se interogheaza
dupa valoarea "DE" .

Fig.50. Trapezul L-35-5-A-b-3-I. Drumuri conform Atlas

Construcții
Construcțiile se reprezintă prin poligoane, cu hașură solidă, de culoare neagră în interior.
Se interoghează după valoarea "C".

Fig.51. Constructii conform Atlas

 Folosințe - Arabil
Terenurile arabile se reprezintă prin poligoane închise, cu eticheta A în mijloc. Se
interogheaza dupa valoarea "A".

Fig.52. Folosințe-Arabil conform Atlas

Fig.53. Folosințe – Pasune conform Atlas
 Fig.87. Trapezul L-35-5-A-b-3-1I cu toate elementele cartografiate digital conform
Atlas

Bibliografie
Material îndrumar disciplină MC și SIG
Atlasul de semne convenționale ediția 1978