geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Go to content Go to navigation Go to search

geoSpatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData

articole
tutoriale
recenzii
resurse
galerii
download
Blog
info

Căutare
Caută

RSS / Atom

Contact

Lista de discuţii / Forum

Publicat cu Textpattern

Comunitatea:

1 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Deformaţiile liniare relative în sistemele de

proiecţie Stereografic 1970, Gauss-Krüger,
UTM şi comparaţii între acestea
de Bogdan Moroşanu

Publicat la 24 Oct 2007 | Secţiunea: Articole | Categoria: Cartografie/

În general, hărţile topo – cadastrale existente în prezent pentru teritoriul României, sunt întocmite
folosind unul dintre sistemele de proiecţie cartografică: Stereografica – 1970, Gauss-Krüger sau
UTM (Universal Transversal Mercator). Fiecare dintre aceste sisteme de proiecţie cartografica
prezintă atât avantaje cat şi dezavantaje. Unul dintre criteriile de bază in adoptarea unei proiecţii
cartografice pentru un anumit teritoriu cadastral este ca deformaţia liniară relativă să fie cât mai
mică pentru acea zonă geografică. Având la bază acest criteriu, articolul de faţă îşi propune să
prezinte implicaţiile din punct de vedere al deformaţiilor, pe care fiecare proiecţie din cele amintite
le generează, precum şi o analiză comparativă între acestea, care să redea din punct de vedere
grafic, cat mai sugestiv, avantajele reprezentării cartografice în fiecare caz în parte.

Proiecţia Stereografică pe plan secant unic 1970

Această proiecţie a fost adoptata de către ţara noastră în anul 1973 fiind folosită şi în prezent. Are
la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote Marea
Neagră–1975. A fost folosită la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2.000,
1:5.000 şi 1:10.000, precum şi a hărţilor cadastrale la scara 1:50.000.
Dintre elementele caracteristice proiecţiei Stereo70 amintim:

Punctul central al proiecţiei;

Adâncimea planului de proiecţie;
Deformaţiile lungimilor.

Punctul central al proiecţiei (polul proiecţiei) este un punct fictiv, care nu este materializat pe
teren, situat aproximativ in centrul geometric al teritoriului României, la nord de oraşul Făgăraş.
Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estică si de 46˚ latitudine
nordica.

Adâncimea planului de proiecţie este de aproximativ 3.2 km faţă de planul tangent la sfera
terestră în punctul central. În urma intersecţiei dintre acest plan şi sfera terestră de raza medie s-a
obţinut un cerc al deformaţiilor nule cu raza apropiata de 202 km.

Deformaţia relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecţiei este egală cu
-25 cm/km şi creşte odată cu mărirea distanţei faţă de acesta pană la valoara zero pentru o distanţă

2 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

de aproximativ 202 km. După această distanţă valorile deformaţiei relative pe unitatea de lungime
devin pozitive şi ating valoarea de 63,7 cm/km la o departare de centrul proiecţiei de aproximativ
385 km.

Adoptarea proiecţiei Stereo70 a urmărit o serie de principii care satisfac cerinţele de precizie şi
cateva aspecte specifice teritoriului României dintre care amintim:

Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă şi poate fi încadrat într-un cerc cu raza
de 400 km;

Limitele de hotar sunt încadrate, în cea mai mare parte ( 90 %), de un cerc de rază 280 km şi
centru în polul proiecţiei;

Proiecţia este conformă (unghiurile sunt reprezentate nedeformat);

Deformaţiile areolare negative şi pozitive sunt relativ egale, ceea ce permite o compensare a
lor, adică prin reprezentarea in planul Proiecţiei Stereo70 este menţinută suprafaţa totală a
teritoriului.

Deformaţia liniară poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ cu ajutorul formulei:

D sec = D 0 + L 2 / 4R 2 +L 4 / 24R 4 + ...[km/km], unde:

D sec este deformaţia regională sau liniară relativă pe unitatea de lungime (1km) în plan
secant;
D 0 = -0.000 250 000 km / km este deformaţia din punctul central al proiecţiei în plan secant;
L este distanţa de la punctul central al proiecţie Stereografice 1970 la punctul din mijlocul
laturii trapezului sau a distanţei măsurate pe suprafaţa terestră;
R = 6 378, 956 681 km este raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al
proiecţiei.

Modul în care se realizează proiecţia punctelor de pe suprafaţa terestră pe planul proiecţiei

Stereografice 1970 este prezentat în figura 1 .

3 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

r – raza cercului deformaţiilor nule (aprox. 202 km);

H – Adâncimea planului de proiecţie (aprox. 3.2 km);
1, 2, 3, ...,9 – puncte de pe suprafaţa terestră;
1’,2’,3’,...,9’ – puncte de pe suprafaţa planului de proiecţie Stereografic 1970.

Figura 1 – Proiecţia punctelor de pe suprafaţa terestră pe planul proiecţiei Stereografice 1970.

Pentru a putea vizualiza mai uşor mărimea şi caracterul deformaţiilor liniare s-au utilizat culori
diferite in reprezentarea planului de proiecţie Stereografic 1970 astfel:

culoarea roşu pentru valori negative ale deformaţiilor (distanţa din teren > distanţa plan
proiecţie);
culoarea galben pentru valori aproximativ egale cu zero ale deformaţiilor (distanţa teren ~
distanţa plan proiecţie);
culoarea albastră pentru valori pozitive (distanţa teren < distanţa plan proiecţie).

Distanţelelor, egale între ele, de pe suprafaţa terestră (12), (23), (34), (45), (56), (67), (78), (89) le
corespund distanţele (1’2’), (2’3’), (3’4’), (4’5’), (5’6’), (6’7’), (7’8’), (8’9’) din planul proiecţiei.
Între cele două categorii de distanţe se pot scrie următoarele inegalităţi:

(1’2’)<(2’3’)<(3’4’)< (4’5’)<(5’6’)<(6’7’)<(7’8’)<(8’9’);
(1’2’)<(12); (2’3’)<(23); (3’4’)<(34); (4’5’)<(45); (5’6’)≈(56); (6’7’)<(67); (7’8’)>(78);
(8’9’)> (89).

Pentru a obţine informaţii privitoare la marimea diferenţei dintre cele două tipuri de distanţe este
necesară o reprezentare grafică a funcţiei D sec = F (L), descrisă anterior, folosind urmatoarea
diagramă:

4 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Diagrama deformaţiilor liniare relative în proiecţia Stereografică 1970

Proiecţia Gauss-Krüger
Această proiecţie a fost concepută în anii 1825-1830 de către matematicianul german Karl
Friedrich Gauss, iar mai târziu, în anul 1912, Johannes Krüger a elaborat formulele necesare
pentru trecerea trecerea coordonatelor punctelor de pe elipsoidul de rotaţie în planul de proiecţie.

În România proiecţia Gauss a fost introdusă în anul 1951, când s-a adoptat şi elipsoidul de referinţă
Krasovski-1940. Sistemul de proiecţie s-a folosit la întocmirea planului topografic de bază la scara
1:10.000, a hărţii topografice de bază la scara 1:25.000, precum şi a hărţilor unitare la diferite scări,
până în anul 1973.
Ca principii generale amintim:

Se consideră elipsoidul de rotaţie ca formă matematică a Pământului, iar pentru proiectare,

suprafaţa interioară desfăşurată în plan a unui cilindru imaginar, tangent la un meridian, adică
în poziţie transversală ( figura 2 );
Pentru reprezentarea unitară a elipsoidului terestru în planul de proiecţie au fost stabilite
meridianele de tangenţă pentru întregul Glob, rezultând un număr de 60 de fuse geografice de
câte 6° longitudine, începând cu meridianul de origine Greenwich;
Pentru proiectarea celor 60 de fuse se consideră elipsoidul înfaşurat în 60 de cilindri
succesivi, în poziţie orizontală, unde fiecare cilindru este tangent la merdianul axial
corespunzător fusului.

5 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Figura 2 – Proiecţia Gauss-Kruger

Deformaţia liniară relativă se exprimă cu ajutorul formulei:

D Gauss = L 2 / 2R 2 +L 4 / 24R 4 + ...[km/km], unde:

D Gauss este deformaţia liniara relativă în proiecţia Gauss;

R este raza medie de curbură în punctul considerat;
y=(y-y 0 ) este distanţa punctului dat faţă de meridianul axial.

Se observa din această formulă şi din diagrama de mai jos că în proiecţia Gauss deformaţiile liniare
relative sunt pozitive şi direct proporţionale cu distanţa faţa de meridianul axial.

Diagrama deformaţiilor liniare relative în proiecţia Gauss-Kruger

Proiecţia UTM (Universal Transversal Mercator)

Această proiecţie este o variantă a proiecţiei Gauss-Krüger, utilizată în Statele Unite ale Americii şi
în alte ţări, având o importanţă deosebită în ultimul timp şi pentru România datorită integrării în

6 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

noile structuri politice şi militare.

Reprezentarea cartografică se face pe fuse de 6° longitudine, în intervalul delimitat de paralele de

80° latitudine sudică şi 84° latitudine nordică. Elipsoidul de referinţă adoptat pentru reprezentarea
suprafeţei Pământului în planul proiecţiei este elipsoidul internaţional WGS – 84.

Ca principiu de reprezentare, se consideră un cilindru în poziţie transversală care intersectează

suprafaţa elipsoidului după două meridiane de secanţă, simetrice faţă de meridianul axial al fusului
de 6° ( figura 3 ).

Figura 3 – Proiecţia UTM

Deformaţia liniară relativa se exprimă cu ajutorul formulei:

D UTM =k(D Gauss +1)-1 = k(L 2 / 2R 2 +L 4 / 24R 4 +1)-1 [km/km], unde:

D UTM este deformaţia liniară relativă în proiecţia UTM;

D Gauss este deformaţia liniară relativă în proiecţia Gauss;
R este raza medie de curbură în punctul considerat;
y=(y-y 0 ) este distanţa punctului dat faţă de meridianul axial;
k este valoare care exprimă raportul constant dintre distanţele din planul proiecţiei UTM şi
cele din planul proiecţiei Gauss.

Folosind această formulă, pentru deformaţia liniară în proiecţia UTM, se obţin valori care sunt
direct proporţionale cu distanţa faţă de meridianul axial şi cresc începând de la valoarea negativă
-40 cm/km conform cu diagrama de mai jos:

7 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Diagrama deformaţiilor liniare relative în proiecţia UTM

Hărţi tematice ale sistemelor de proiecţie Stereografic 1970,

Gauss-Krüger şi UTM
Având la dispoziţie informaţiile prezentate până acum se pot realiza hărţi tematice (figurile 4, 5 şi 6)
pentru întreg teritoriul Romaniei în care sunt reprezentate, cu ajutorul unor scări de culori, valorile
deformaţiilor liniare relative în cele trei sisteme de proiecţie, pentru fiecare celulă (suprafaţa în
forma de pătrat cu latura de 1 km). Pe aceaste hărţi au mai fost reprezentate limitele administrative
ale judeţelor şi principalele localităţi. A citi valoarea unei celule pe o asemenea hartă poate fi o
operaţie destul de anevoioasă de aceea am considerat necesară trasarea izoliniilor deformaţiilor
liniare relative şi întocmirea unui tabel care să conţină, pentru fiecare localitate reprezentată pe
hartă, valoarea medie a deformaţiei.

Figura 4 – Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia Stereografica 1970.

8 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Figura 5 – Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia Gauss-Krüger.

Figura 6 – Harta deformaţiilor liniare relative pe teritoriul României în proiecţia UTM.

Comparaţii între sistemele de proiecţie Stereografic 1970,

Gauss-Krüger şi UTM
Pornind de la hărţile tematice ale deformaţiilor liniare relative în proiecţiile Stereografică 1970,
Gauss-Krüger şi UTM s-au realizat o serie de hărţi comparative între aceste sisteme. Pentru
uşurinţă, în continuare se vor nota valorile deformaţiilor liniare relative ale celulelor (suprafaţa în
forma de pătrat cu latura de 1 km) care alcătuiesc suprafaţa României cu literele “S”, “G” şi “U”
pentru proiecţiile Stereografică 1970, Gauss-Krüger, respectiv UTM. Hărţile comparative s-au

9 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

realizat între toate sistemele de proiecţie (SGU), precum şi între grupuri de câte două ale acestora
(SG, SU, GU).
SGU ( figura 8 ) s-a întocmit pe baza valorilor minime ale deformaţiilor dintre toate cele trei
sisteme de proiecţie. Astfel s-a obţinut o hartă care indică pentru fiecare zonă (celulă) a teritoriului
României care proiecţiei are deformaţia liniară relativă cea mai mică.
SG, SU şi GU s-au întocmit cu ajutorul raportului sau diferenţei valorilor deformaţiilor dintre
sistemele de proiecţie componente. În acest mod s-au obţinut câte două hărţi tematice comparative
(una pentru diferenţă (d) şi alta pentru raport®) pentru fiecare din cele trei grupuri: SGd ( figura 9
), SGr ( figura 10 ), SUd ( figura 11 ), SUr ( figura 12 ), GUd ( figura 13 ), GUr ( figura 14 ).
SGd scoate în evidenţă cu cât valorile din S sunt mai mici sau mai mari decăt G, iar SGr de câte ori
S este mai mare sau mai mic decât G. Acelaşi lucru este valabil şi pentru SUd, SUr, GUd şi GUr.
Modul, formulele care s-au folosit pentru realizarea hărţilor comparative, precum şi un exemplu
numeric (valorile aproximative exprimate în cm/km ale deformaţiilor liniare relative din municipiul
Câmpulung Moldovenesc) sunt prezentate în diagrama de mai jos:

Figura 7 – Schema realizarării hărţilor comparative.

Pentru a interpreta hărţile tematice mult mai uşor şi a oferi informaţii suplimentare legate de acestea
vom considera în continuare exemplul SG şi deformaţiile liniare relative pentru municipiul
Câmpulung Moldovenesc. În cazul SGd obţinem |-5.7| – |14.3| = – 8.6. Luând în considerare
valorile absolute se observă că deformaţia liniară relativă în proiecţia Stereo70 este mai mică cu 8.6
(cm/km) faţă de cea în proiecţia Gauss. Pentru a scoate în evidenţă, pe hărţile tematice, care dintre
proiecţii are valoarea deformaţiei liniare relative mai mică decăt cealaltă s-au folosit scări de culori
astfel: nuanţe de roşu pentru zonele în care |S|<|G|, nuanţe de galben pentru zonele în care |S|≈|G| şi
nuanţe de albastru pentru zonele în care |S|>|G|. Deci, pentru formula aplicată la aceasta hartă
tematică valorile negative sunt reprezentate cu nuanţe de roşu, iar cele pozitive cu nuanţe de
albastru. Acelaşi lucru s-a realizat şi pentru cazul SGr, numai că valoarea de “rupere a nuanţelor”
este egală cu unitatea. Pentru exemplul considerat se obţine valoarea |5.7| / |14.3| = 0.4 care,
conform celor spuse anterior, va fi reprezentată cu o nuanţă de roşu. Valorile de acest gen, adică
cele mai mici decăt unitatea, au fost transformate în inversele lor pentru a se citi mai uşor informaţia

10 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

utilă. În cazul de faţă 0.4 a devenit 1 / 0.4 = 2.5, adică valoarea deformaţiei liniare relative în
proiecţia Stereo70 este de 2.5 ori mai mică decât cea în proiecţia Gauss.

Prin analogie, raţionamentul anterior se extinde şi la SU şi GU.

În cazul SGU obţinem min (|-5.7|, |14.3|, |-25.4|) = 5.7. Deci, valoarea deformaţiei liniare relative
cea mai mică dintre cele trei sisteme de proiecţie luate în calcul este 5.7 cm/km şi se obţine folosind
sistemul de proiecţie Stereografic 1970. Pentru a şti din ce sistem de proiecţie este obţinută
valoarea minimă, la harta tematică au fost folosite trei scări de culori astfel: albastru pentru
proiecţia Stereografică 1970, verde pentru Gauss şi roşu pentru UTM.

Figura 8 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 şi
Gauss-Krüger realizată cu ajutorul diferenţelor valorilor absolute ale deformaţiilor corespunzatoare
celor două proiecţii.

11 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Figura 9 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 şi
Gauss-Krüger realizată cu ajutorul valorii absolute a raportului deformaţiilor corespunzatoare celor
două proiecţii.

Figura 10 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 şi
UTM realizată cu ajutorul diferenţelor valorilor absolute ale deformaţiilor corespunzatoare celor
două proiecţii.

Figura 11 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Stereografică 1970 şi
UTM realizată cu ajutorul valorii absolute a raportului deformaţiilor corespunzatoare celor două
proiecţii.

12 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Figura 12 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiectiile Gauss-Krüger şi

UTM realizată cu ajutorul diferenţelor valorilor absolute ale deformaţiilor corespunzatoare celor
două proiecţii.

Figura 13 – Harta comparativă a deformaţiilor liniare relative între proiecţiile Gauss-Krüger şi

UTM realizată cu ajutorul valorii absolute a raportului deformaţiilor corespunzatoare celor două
proiecţii..

13 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Figura 14 – Harta deformaţiilor liniare relative minime dintre proiecţiile Stereografică 1970,
Gauss-Krüger şi UTM folosind valorile absolute ale acestora.

Concluzie
Prin realizarea hărţilor tematice ale deformaţiilor liniare relative în cazul principalelor proiecţii
cartografice utilizate în ţara noastră, precum şi a hărţilor de comparaţie între acestea, se poate
obţine o interpretare adecvată din punct de vedere vizual a zonelor favorizate, cu posibilitatea de a
extrage în mod direct valori numerice pentru puncte de interes de pe cuprinsul teritoriului ţării. De
asemenea, mediul GIS în care au fost executate aceste hărţi tematice, permite efectuarea unor
analize a suprafeţelor şi o statistică la nivelul principalelor localităţi care să scoată în evidenţă din
punct de vedere procentual, avantajele utilizării uneia sau alteia dintre proiecţiile cartografice
amintite.

Bibliografie
Bofu Constantin, Chirilă Constantin (2007). Sisteme informaţionale
geografice.Cartografierea şi editarea hărţilor. Editura Tehnopress – Iaşi.
Moca Valeriu, Chirilă Constantin (2002). Cartografie matematică. Întocmire şi redactare
hărţi. Suport de curs.

Discută articolul (3 comentarii)

Categorii
MNAT (2)
Generalităţi (0)
Surse de date (0)
Construcţie (0)
Manipulare (1)
Vizualizare (0)

14 of 15 16.04.2008 13:17
geoSpatial.org: Deformaţiile liniare relative în sistemele de proiec... http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proi...

Analiză (0)
Incertitudini (0)
GIS (3)
Generalităţi (3)
Date spaţiale (0)
Metadate (0)
Servicii web (1)
Teledetecţie (2)
GPS (0)
Cartografie (11)
Aplicaţii (2)
Geomorfologie (1)
Mediu costier (1)
Silvicultură (0)
Site (1)

© 2006 - 2008 geoSpatial.org and the authors

15 of 15 16.04.2008 13:17