Chiru (Soare) Adriana Ramona, 405

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
ANALIZA DINAMICII RÂULUI OLT ÎN AVAL DE

COMUNA MĂIERUȘ ÎNTRE ANII 1980 – 2018
Coordonator:
conf. univ. dr. Robert Dobre
Masterand:
Chiru (Soare) Adriana-Ramona

Geomorfologie și Cartografie
cu elemente de Cadastru
BUCUREȘTI
2018
1
Cuprins
1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3
2. Zona de studiu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3
3. Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
3.1. Baze de date. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
3.1.1. Baze de date utilizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
3.1.2. Baze de date rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
3.2. Etapa de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ..7
3.2.3. Etapa de lucru în programele GIS ........................................................................8
3.3. Etape de lucru hărțile................................................. . . . . . . . . . . . . ......... . . . . .10
3.4.Calcularea morfometriei albieri râului. . . . . . . .. . . ............ . ............ ..... . . .. . . . 22
4. Clasificarea Horton Strahler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............. . . . . . . . 42
5. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
6. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2
1. Introducere
În comparaţie cu tehnicile cartografice manuale, utilizarea softurilor GIS prezintă avantaje

numeroase şi aduce multiple posibilităţi: hărţilor sunt unite de un sistem de coordonare
universal (proiecţie geografică – Stereo ’70), posibilitatea de interpolare, posibilitatea de
corectare, intervenţie când se produce orice schimbare pe arealul analizat, realizarea de
calcule cu layere, etc.
Utilizând softurile GIS putem suprapune mai multe straturi tematice, putem realiza
opereții numerice altitudinale și matematice cu diferite layere, mai putem realiza harți ce
determină raportul cauză-efect prin stabilirea unei corelaţii între geologie, utilizarea terenului,
pantă, expoziţia versanţilor, hipsometrie şi configuraţia actuală a abliei râului.
Obiectivul urmărit este detereminarea dinamicii albiei râului Olt într-un interval de 38
de ani. Analiza iniţială s-a realizat pe harta topografică militară din anul 1980 şi analiza finală
s-a realizat pe ortofotoplanul 2018 şi determinările şi cartările din anul 1980.
2. Zona de studiu
Zona de studiu este reprezentată de arealul cu roșu situat între cele două județe
(Brașov și Covasna), localizat în Nord - Vestul depresiunii Brașov între localitatea Măieruș
(N) şi localitatea Hăghig (SE). Arealul se situează aproximativ în centrul României având
coordonatele geografice 45050’12’’ latitudine nordică şi 24054’06’’ longitudine estică.(Fig.1)
3
Arealul de Studiu a râului
Olt între județele Brașov și
Covasna
Fig. 1 Harta localizării arealuli studiat
4
3. METODOLOGIE
3.1 Baze de date
Softurile utilizate
Softurile GIS utilizate sunt: suita ArcGIS 10.3, Global Mapper 17, Base Map și Google Earth.
3.11 Baze de date utilizate
În cadrul acestui studiu au fost utilizate următoarele tipuri de date:
Bazele de date preluate sunt reprezentate de:
- harta topografică 1:25.000 (DTM) anul 1980 și hartă topografică la scara de 1:100.000, anul
2018
- ortofotoplan Base map (2018)
- harta geologică 1:50.000, 1:200.000
- set vectorial geologic

- EUDEM
- seturi vectoriale Open Street Map (așezări, hidrologie, etc.)
- setul vectorial (CLC Corine Land Cover 2000 seamless vector data - version 13)
Cu ajutorul acestor date au rezultat numeroase seturi vectoriale sau raster ce au fost
utilizate în analiză. (Tabel 1)
Tabel 1.
Date primare Sursa Tip Utilizate

Hillshade,
pante,expoziția
versanților,
DEM EUDEM 30 m Raster
adâncimea
fragmentării
Harta topografică
Cote la scara Vector punct Hipsometrică,etc.
1:25.000,OSM
Utilizarea Corine Land Cover Harta Utilizării
Vector poligon
terenurilor 2000 Terenurilor
Harta topografică
Rețea hidrografică Vector linie Diverse hărți
la scara 1:25.000
Harta geologică a
Geologie României 1: Vector poligon Harta Geologică
200.000
5
Harta Geologică a
Litologia României scara Vectori poligon Harta Geologică
1:50.000
Harta topografică
Localităţi cu scara 1:25.000, Vectori poligon Diverse hărți
ortofotoplan
3.1.2 baze de date rezultate

a) date vectoriale - ce sunt reprezentate de stratele tematice de tip punct (ex. cote altimetrice),
linie (reţea hidrografică) şi poligon (utilizarea terenului, geologie, soluri, râu);
b) date raster – sunt alăcuite din pixeli organizaţi sub formă unei matrici (linii şi coloane) ce
conțin diverse date (altitudine - după caz, coordonate, alte informații);
c) date atribut – sub forma tabelelor de atribute. Aceste date caracterizează atât datele
vectoriale cât şi datele raster.
d) - Metadate – fiind datele ce se referă la datele anterioare
Pentru realizarea proiectului am folosit diverse metode de cercetare: metoda

observaţiei şi analizei pe teren, metoda grafică şi cartografică, de extragere a datelor
vectoriale şi de realizare a celor raster, metoda morfometrică şi morfologică de analiză a
terenului, metoda comparativă, metoda desciptiv interpretativă, metoda profilelor, metoda
identificării proceselor şi fenomenelor, metoda realizării interoplării şi interpretării
materialului cartografic, cu ajutorul cărora am putut expune particularităţile şi caracteristicile
acestei zone studiate.
3.2. Etape de lucru
3.2.1. Etapa de documentare şi cea de cercetare pe teren au reprezentat baza acestui

studiu. Această etapă a presupus documentarea bibliografică.
3.2.2. Etapa de colectare a datelor geospaţiale: a fost de lungă durată deoarece datele
disponibile au fost utile, dar insuficiente, acestea necesitând completare cu cartări, analize,
observaţii.
6
3.2.3. Etapa de lucru în programele GIS o precedă pe cea de procurare a datelor
geospaţiale şi reprezintă una dintre cele mai importante etape, având un rol în realizarea
hărţile primare, întermediare şi finale ce vor duce la concluziile urmărite.
În această primă etapă am realizat hărțile primare cu ajutorul modelului digital de
elevație (DEM)
3.3.1 Harta hipsometrică
Harta hipsometrică arată, prin culori sugestive treptele de relief. DEM-ul a fost creat
cu ajutorul funcției Extract by Map – Extraction – Spatial Analyst Tools (Fig. 2) și am trecut
la simbolizarea acestuia cu o schemă de culori particularizată (verde-roșu-maroniu). Harta are
cinci treptele și acestea sunt următoarele: între 471 – 508 m, între 508,1 – 564 m, între 564,1 -
634 m, între 634,1 – 715 m și între 715,1 – 827 m. (Fig.3)
Fig.2
Am folosit și un model de umbrire al terenului (Hillshade), din 3D Analyst Tools –

Raster Surface. Apoi am adăugat rețeaua hidrografică clasificată în două grupe permanente și
temporare și punctele altimetrice.(Fig.4) Acest hillshade se va pune desupra layerului anterior
și i se va da transperenţă 75 % astfel: Display – Transperency.
Fig.4
Arealele cu cele mai mari altitudini din arealul studiat se regăsesc în zona Dealului
Puturos,în partea dreaptă a râului, iar altitudinile cele mai mici se găsesc în zona luncii Oltului.
7
Am adăugat în plus amenajările antropice (rambleu, debleu, pod, dig,drum),
localitățile, lacurile și rețeau hidrografică din anii 1980 și 2018.
În ArcMap pentru toate hărțile acestui studiu am stabilit un Layout. Astfel am ales
pagină A4, Portret, scara 1:40.000 și am adăugat elementele necesare: titlu, scara grafică,
legendă și semnul Nordului au fost adăugate astfel: View - Layout View – Insert: Title, Legend,
Scale Bar, Text, etc. (Pentru a apărea unitate de măsură pe hartă, trebuie selectată: View –
Data Frame Properties – Units: Map:Meters, Display: Kilometers).(Fig.5)
Fig.5
Din meniul File – Export Map s-a realizat exportarea hărții hipsometrice cu extensia
png.
8
Fig.3
9
3.3.2. Harta pantelor/ geodeclivitatea
Harta pantelor sau geodeclivitatea reprezintă o caracteristică geometrică a suprafeței

topografice și arată gradul de înclinare al acesteia față de un plan orizontal. Aceasta poate fi
exprimată și în procente (Fig.5).
Harta pantelor am realizat-o aplicând funcția Slope din meniul Spatial Analyst Tools –
Surface Analist Tools pentru modelul digital de elevație.(Fig.6)
Fig.6
Astfel a rezultat un raster cu valori de la 0⁰ la 39,54 și apoi l-am reclasificat în cinci

clase, acestea sunt: între 0⁰ - 5,5⁰, între 5,51⁰ - 10,5⁰, între 10,51 – 16,5⁰, între 16,51⁰ - 25,5⁰ și
ultima peste 25,5⁰.
Raster Surface. Acest hillshade se va pune desupra layerului anterior dar i se va da
transperenţă 80 % astfel: Display – Transperency.Apoi am adăugat rețeaua hidrografică
clasificată în două grupe permanente și temporare.Am adăugat în plus amenajările antropice
(rambleu, debleu, pod, dig,drum), localitățile, lacurile și rețeau hidrografică din anii 1980 și
2018.
Am ales pagină A4, landscape, scara 1:40.000 și am adăugat elementele necesare: titlu,
scara grafică, legendă și semnul Nordului au fost adăugate astfel: View - Layout View – Insert:
Title, Legend, Scale Bar, Text, etc. (Pentru a apărea unitate de măsură pe hartă, trebuie
selectată: View – Data Frame Properties – Units: Map:Meters, Display: Kilometers).
Din meniul File – Export Map s-a realizat exportarea hărții hipsometrice cu extensia png.
10
Fig.5 Harta Geodeclivității( pantelor)
11
3.3.3 Harta orienatarea versantilor sau expoziția versanților
Harta expoziției versanților reprezintă orientarea versanților în raport cu punctele

cardiale, pentru a scoate în evidentă gradul de umbrire sau de însorire al versantului.
Procesele geomorfologice relaționează în permanență cu parametrul acesta (expoziția

versanților) prin contolul acestuia asupra radiației solare, a temperaturii și a precipitațiilor.
Spre exemplu acest parametru este foarte important pentru procesele geomorfologice
gravitaționale, deoarece verasantul însorit este predispus la îngheț – desgheț, acest factor în
corelație cu structura geologică favorabilă rece la o susceptibilitate ridicată a versantului la
prăbușiri.
Această hartă am realizat-o în urma aplicării funcției Aspect din meniul Spațial Analist
Tools – Surface. (Fig 7)
Fig.7
Primul raster rezultat era clasificat atât în funcție de punctele cardinale cât și de cele
intercardinale, pentru a avea o hartă clasificată în patru clase (Nord, Est, Sud,Vest), am ales
simbolizarea cu cinci clase stabilind următoarele valori (45, 135, 225, 315). Astef au apărut
cinci clase (Nord => 0 – 45, Est => 45 – 135, Sud => 135 – 225, Vest => 225 – 315, Nord 2
=> 315 – 360), iar pentru a avea un singur Nord am realizat reclasificarea rasterului cu
ajutorul funcției Reclassify din meniul Spatial Analyst Tools – Reclass. Reclasicicarea s-a
realizat astfel (Nord => 315 – 45, Est => 45 – 135, Sud => 135 – 225, Vest => 225 –
315).(Fig.8)
Orientare punctelor cardinale faţă

de 360 grade 12
Fig.8
Zonele plane sau cvaziorizontale nu sunt reprezentate de funcția Aspect, astfel am

reclasificat harta pantelor în două clase: 0 – pentru suprafețe cu o înclinare mai mică de 10o și
1 – pentru suprafețe cu o înclinare mai mare de 10o. (Fig.9)
Fig.9
Următorul pas a fost înmulțirea acestor două rastere ( harta expoziției versanților și
harta reclasificată în două clase a pantelor), cu ajutorul funcției Calculator din meniul Spatial
Analist Tools – Map algebra.(Fig.10)
13
Fig.10
Rezultatul acestei funcții a fost reprezentat de o nouă hartă cu cinci clase: 0 – suprafețe
plane sau cvasiorizontale (gri), 1 – Nord (roșu), 2 – Est (galben), 3 – Sud (albastru) și 4 – Vest
(verde).Valorile de la 1 – 4 au rămas neschimbate când au fost înmulțite cu 1 (pante cu
înclinare mai mare de 10o.(Fig.11)
Raster Surface. Acest hillshade se va pune desupra layerului anterior dar i se va da
transperenţă 80 % astfel: Display – Transperency.
14
Fig.11 Harta Expoziției versanților
15
3.3.4 Harta utilizării terenurilor
Harta utilizării terenului am realizat- o utilizând vectorul Corine Land Cover 2000 și
am simbolizat-o conform normelor europene. (Fig. 12)
Această hartă are o mare importanţă, deoarece se regăsesc factori care influențează
arealul la producerea anumitor procese geomorfologice actuale, precum procesele
gravitaționale. Factorii care influențează sunt zonele fără vegetație, terenuri arabile, pășuni,
zone înmlăștinite, lunca râului, etc. Zonele cu vegetație lemnoasă ajută la protejarea
versanților împrotriva procesele geomorfologice.
În jurul localităților întâlnim livezi și pășuni secundare, zone comerciale. În zonele de

peste 600m întâlnim păduri de foioase și zone de tranziție cu arbuști.

temporare. Acest hillshade se va pune desupra layerului anterior dar i se va da transperenţă
80 % astfel: Display – Transperency.
16
Fig.12 Harta utilizării terenurilor
17
3.3.5 Harta geologică și harta petrografică
Harta geologică a fost realizată utilizând vectorul hărții geologice 1: 200.000 apoi am
simbolizat utilizând simbologia specifică geologiei, după periadă. (Fig.13)
În harta geologică observăm că cea mai extinsă perioadă este Quaternarul în lunca
râului Olt și în zonele de vale. Aici întâlnim și perioada Cretacică în zona cu altitudini de
peste 700 m.
În zonele de lunca și vale întâlnim nisipuri, pietrișuri, marne, depozite loessoide și

argile, pecând în zonele mai înailte întâlnim calcare cretacice, flișuri grezoasde, marne
creatacice.

18
Fig.13 Harta Geologică
19
3.3.6 Harta solului
Am realizat harta solurilor cu ajutorul vectorului solurile României 1:200.000 și am

atribuit simbolurile specifice din harta clasică a solurilor cu scara 1:200.000, după clasele de
sol.
Clase preponderente sunt Solurile hidromorfe și solurile neevoluate (soluri recent

depozitate de aluviunile aduse de viituri) deoarece arealul studiat se află în zona de luncă. În
zona de de deal clasele predominante sunt argiluvisolurile și molisolurile.

Din meniul File – Export Map s-a realizat exportarea hărții hipsometrice cu extensia png
20
Fig.14 Harta solului dupa clase
21
3.4. Calcularea morfometriei albieri râului
3.4.1. Coeficientul de sinuozitate
Coeficientul de sinuozitate se poate calcula pentru albia râului în ambii ani analizaţi
(1980 și 2018). Meandrarea este un proces complex caracteristic curgerii râului pe suprafaţa
plană din depresiunea Brașovului.
Calcularea coeficientului de sinuozitate s-a realizat prin raportarea lungimii sinuoase
a râului la lungimea dreptă măsurată.
𝐋𝐬
𝐂𝐬 =
𝐋𝐝
Unde:
Cs – coeficeint de sinuozitate
Ls – lungimea raului în linie sinuoasa
Ld – lungimea râului în linie dreaptă
- Anul 1980
Pentru anul 1980 s-a folosit harta topografică militară la scara 1:25.000, pentru
vectorizarea şi validerea rezultatelor.
Lungimea râului în linie sinuoasă este 31,6 km, lungimea râului în linie dreaptă este
16,69 km, coeficientul de sinuozitate = 1,89. (Fig. 15)
𝐋𝐬 𝟑𝟏, 𝟔𝟎
𝐂𝐬 = = = 𝟏, 𝟖𝟗
𝐋𝐝 𝟏𝟔, 𝟔𝟗
- Anul 2018
Pentru anul 2018 s-a folosit harta topografică Base Map la scara 1:25.000, pentru
vectorizarea şi validerea rezultatelor.
Lungimea râului în linie sinuoasă este 18,2 km, lungimea râului în linie dreaptă este 15,73 km,
coeficientul de sinuozitate = 1,16.(Fig.16)
𝐋𝐬 𝟏𝟖, 𝟐𝟎
𝐂𝐬 = = = 𝟏, 𝟏𝟔
𝐋𝐝 𝟏𝟓, 𝟕𝟑
22
Fig.15 Harta coeficientului de sinuozitate 1980
23
Fig. 16 Harta coeficientului de sinuoziate 2018
24
3.4.2. Coeficientul de despletire
A fost calculat doar pentru anul 1980 deoarece pentru anul 2018 albia râului nu
prezintă despletiri semnificative.
Pentru calcularea acestui coeficient s-a analizat albia râului, s-a stabilit canalul
principal al râului şi s-au identificat canalele secundare.
Coeficientul de despletire se calculează prin împărţirea sumei lungimilor tuturor canalelor
secundare (9 canale secundare, 14583,68 m lungime) la lungimea canalului principal (C =
6744,97 m).
(𝐂𝐩 + 𝐂𝟏 + 𝐂𝟐 … + 𝐂𝟏𝟎) 𝟏𝟒𝟓𝟖𝟑, 𝟔𝟖

𝑲𝑫 = = = 3,01
𝑪𝒑 𝟔𝟕𝟒𝟒, 𝟗𝟕
Lungimile canalelor secundare au fost calculate automat în ArcGis după ce au fost vectorizate.
S-a folosit cu funcţia Calculate Geometry pentru calcularea automată a lungimilor. (Fig. 17)
Fig.17
Baza de date rezultată în urma acestei operaţii a fost analizată cu ajutorul programului
Excel unde s-au facut calculele necesare analizei.
25
C1
C2
C3 C5
3 C4
C6
Canal C7
Principal
C8
C9
C10
Fig 18 Harta coeficientului despletire
26
3.4.3. Coeficientul de împletire
A fost calculat tot doar pentru anul1980, deoarece pentru anul 2018 albia râului nu
prezintă ostroave semnificative.
Pentru calcularea acestui coeficient s-a analizat alba râului, s-a stabilit canalul
principal al râului şi s-au identificat ostroavele. Coeficientul de împletire se calculează prin
îmărţirea sumei lungimilor tuturor ostroavelor (9 de ostroave, 4142,59 m lungime) la
lungimea canalului principal (C = 6543 m).
(𝐨𝟏 + 𝐨𝟐+. . . +𝐨𝟗) 𝟒𝟏𝟒𝟐, 𝟓𝟗

𝑲Î = = = 𝟎, 𝟔𝟑
𝑶𝒕 𝟔𝟓𝟒𝟑
Lungimile ostroavelor au fost calculate automat în ArcGis după ce au fost vectorizate.

S-a folosit cu funcţia Calculate Geometry pentru calcularea automată a lungimilor. (Fig. 19)
Baza de date rezultată în urma acestei operaţii a fost analizată cu ajutorul programului
Excel unde s-au facut calculele necesare analizei. Tabe la final, pag.43.
Parametru Simbol Valoare

Lungime rau Ls 31,6
Lungime drept Ld 16,69
Coeficient de sinuozitate Ks=Ls/Ld 1,89
Cota punct A CA 491,00
Cota punct B CB 477,00
Panta medie rau (‰) Pm 0,044
Diferenta de nivel DH 14,00
27
Fig. 19 Harta coeficientului de împletire
28
3.4.4. Panta albiei
A fost calculată prin diferenţierea valorilor din albia minoră din punctul cel mai înalt
al arealului studiat (491 m) şi punctul cel mai jos al albiei (477m) şi a dat o diferenţă de 14 m.
Apoi s-a calculat lungimea în linie drepată între aceste puncte (31,16 m).
𝐞𝟐 − 𝐞𝟏 𝟒𝟗𝟏 − 𝟒𝟕𝟕 𝟏𝟒
𝐏= = = = 0,44
𝐋 𝟑𝟏, 𝟏𝟔 𝟑𝟏, 𝟔𝟏
Unde: P – panta, e2 – punctul maxim al elevaţiei albiei, e1 – elevaţia minimp albiei în punctul
minm, L –lungimea râului în linie dreaptă.
3.4.5 Traversele
Traversele au fost realizate cu scopul de a arăta forma, lungimea, lățimea și dinmica

luncii râului Olt. Astfel am trasat linii drepte de la bazele versantului de pe ambele maluri.
Aceste linii drepte au fost trasate la echidistanta de 500 m. Am calculat lungimea acestora în
tabelul de atribute, iar după ce le-am copiat în tabelul din Excel, am realizat un grafic de tip
coloane, pentru a evidenția mai bine forma, lungimea, lățimea și dinmica luncii râului Olt.
(Tabel 2)
Traversa Lungime (m)

Tabel 2
Traversa 1 2944,83
Traversa 2 2916,67
Traversa 3 3521,51
Traversa 4 3739,54
Traversa 5 3048,29
Traversa 6 2781,80
Traversa 7 2378,76
Traversa 8 1509,87
Traversa 9 1992,52
Traversa 10 2667,37
Traversa 11 3068,31
Traversa 12 2686,90
Traversa 13 2800,64
Traversa 14 2851,35
Traversa 15 2797,85
Traversa 16 2528,29
Traversa 17 2805,75
Traversa 18 1853,54
Traversa 19 1696,06
29
Fig. 20 Graficul traverselor pentru râurile din 1980 și 2018
30
După cum putem observa zonele unde lungimile traverselor sunt foarte mari reprezintă
zonele de confluență a râului Olt cu afluenții săi și zonele sunt extinse deoarece sunt aduse și
depuse aluviuni în luncă sau sunt acumulări de apă. Zone cu lungimi mici reprezintă zonele
unde versanții au fost săpați de râu formând mici defilee. (Fig. 21-22)
Fig. 21 pemtru anul 1980 Fig.22 pentru anul 2018
3.4. 6 Meandrele
Meandrele sunt cotituri dese și întortocheate pe care le face cursul anumitor ape
curgătoare, mai ales în regiunile de șes sau de depresiune.
Meandrele au fost desenate cu ajutorul cercurilor funcția Polygon – Cicle – Atribute

Feature.(Fig.23)
31
Fig.23 cum s-au desenat meandrele
Apoi am tăiat cercurile în două și a rămas partea care se intersecta cu râul, pentru a
calcula lungimea sinuasă a meandrelor. Am tăiat cercurile cu funția Split – Editor. (Fig.24)
Fig. 24 Funția Split
Am calculat raza meandrului cu funcția Field Calculator – Atribute Table.(Fig.

25,a,b)
32
Fig. 25,a Calcularea raza meandrelor
Fig. 25,b formula razei meandrului
33
Apoi am calculat și lungimea dreaptă a meadrelor cu ajutorul funcției Measure.
(Fig.26)
Fig. 26 Calcularea lungimii drepte a meandrelor
După această etapă am calculat Asimetria fiecărui meandru a ajutorul acestei formulei:
𝐋𝐬
𝐂𝐬 =
𝐋𝐝
Cs – coeficeint de sinuozitate a meandrului
Ls – lungimea meandrului în linie sinuoasa
Ld – lungimea meandrului în linie dreaptă
! Tabel . 4.1 – 4.2 Rezultatele.
34
Etapa următoare a fost să calculăm amplitudinea meandrelor. Acestea rezultau în urma
însumării a unei asimetrii de dreapta cu o asimetrie de stânga. Astfel am desenat în ArcGIS un
Ax care trece prin toate meandrele și apoi am desenat asimetrie de treapta sau stânga după caz
cu o linie.(Fig.27,a,b)
Rezulatele le-am pus în tabelul din Exel.(Tabel 3.1 – 3.2)
Fig. 27,a Fig. 27,b
La final am realizat două hărți cu toți parametrii pentru ambele râuri (1980, 2018)

localitățile, lacurile , meandre, lungimea meandrelor, direcția de curgere,etc.
Am ales pagină A4, portret, scara 1:40.000 și am adăugat elementele necesare: titlu,
Din meniul File – Export Map s-a realizat exportarea hărții hipsometrice cu extensia png
35
Tabel 3.1 anul 1980
Asimetrie dreapta Asimetrie stanga Amplitudine
(Ad) (As) meandru (Am)
129
77 206
76
44 120
115
74 189
124
320 444
31
87
177
28 348
110 141
21 108
85 262
77
85
62 139
81
286
239
23 108
22
168
23
194
133 214
64
81 367
76
37 276
205
144 166
182
43 211
31 54
132
38 232
72 136
57
53
103 179
45 250
36
Tabel 3.2 pentru anul 2018
Asimetrie stanga Amplitudine

Asimetrie dreapta (Ad)
(As) meandru (Am)
52
33 85
76
40 116
40
108 148
84
76
24
36 120
140
22 98
26
36 60
24 164
35 61
23
92 115
40
33 73
46
160 206
124
29 153
29
37
Coeficient de
Lungime cerc Raza meandru Lungime sinuoasa Asimetrie stanga Amplitudine
Meandru sinuozitate meandru Asimetrie dreapta (Ad) Lungimea Dreapta
meandru (Lcm) (Rm) meandru (Lsm) (As) meandru (Am)
(Ksm)
Meandru 1 696,71 110,94 492 2,39 129 205,45
Meandru 2 712,53 113,46 279 1,26 77 206 221,74
Meandru 3 518,85 82,62 336 2,97 76 112,99
Meandru 4 1049,12 164,05 234 1,34 44 120 174,35
Meandru 5 1213,25 193,19 550 2,20 115 250,39
Meandru 6 1138,22 181,24 571 2,10 74 189 271,75
Meandru 7 2406,90 383,26 611 1,67 124 365,21
Meandru 8 420,88 67,02 239 0,69 320 444 347,41
Meandru 9 510,59 81,30 293 0,39 31 759,95
Meandru 10 688,61 109,65 436 3,90 87 111,89
Meandru 11 988,84 157,45 290 2,57 177 113,05
Meandru 12 1079,33 171,86 256 1,63 28 348 156,8
Meandru 13 782,77 124,64 105 0,33 110 141 318,61
Meandru 14 579,08 92,21 290 0,85 21 108 342,65
Meandru 15 654,69 104,25 1117 8,57 85 262 130,36
Meandru 16 579,08 92,21 227 1,22 77 186,13
Meandru 17 429,74 68,43 525 2,62 85 200,39
Meandru 18 785,00 125,00 187 1,35 62 139 138,93
Meandru 19 1683,32 268,04 151 0,75 81 200,19
Meandru 20 638,12 101,61 164 0,84 286 195,79
Meandru 21 1253,14 199,54 363 0,68 239 535,71
Meandru 22 567,94 90,43 358 2,00 23 108 178,93
Meandru 23 565,58 90,06 325 0,83 22 390,63
Meandru 24 944,16 150,34 245 1,62 168 151,58
Meandru 25 523,32 83,33 572 4,40 23 129,98
Meandru 26 1413,02 225,00 230 0,73 194 313,79
Meandru 27 1090,32 173,61 308 1,98 133 214 155,3
Meandru 28 989,74 157,60 307 0,72 64 423,58
Meandru 29 919,21 146,37 382 1,07 81 367 355,78
Meandru 30 976,45 155,48 763 3,03 76 251,56
Meandru 31 490,23 78,06 251 1,01 37 276 248,71
Meandru 32 1417,80 225,76 498 1,79 205 278,38
Meandru 33 1983,80 315,89 882 5,60 144 166 157,62
Meandru 34 1119,68 178,29 833 1,96 425,82
Meandru 35 586,21 93,34 969 1,75 182 552,57
Meandru 36 370,84 59,05 272 0,74 43 211 367,92
Meandru 37 1475,21 234,90 274 1,46 31 54 187,81
Meandru 38 652,04 103,82 357 2,97 132 120,02
Meandru 39 652,04 103,82 245 0,58 38 232 423,24
Meandru 40 652,04 103,82 661 4,10 72 136 161,03
Meandru 41 652,04 103,82 404 1,94 57 208,32
Meandru 42 466,24 74,24 135 0,77 53 175,8
Meandru 43 617,10 98,26 445 2,58 103 179 172,74
Meandru 44 917,68 146,12 317 1,43 45 250 221,5
38
Coeficient de
Lungime cerc Raza meandru Lungime sinuoasa Asimetrie stanga Amplitudine
Meandru sinuozitate meandru Asimetrie dreapta (Ad) Lungimea Dreapta
meandru (Lcm) (Rm) meandru (Lsm) (As) meandru (Am)
(Ksm)
Meandrul 1 580,73 92,47 224 1,75 52 128,23
Meandrul 2 811,19 129,17 180 1,08 33 85 166,39
Meandrul 3 603,46 96,09 330 1,22 76 270,88
Meandrul 4 836,48 133,20 258 1,08 40 116 239,35
Meandrul 5 953,78 151,88 147 1,14 40 128,8
Meandrul 6 1107,16 176,30 484 1,34 108 148 360,96
Meandrul 7 1323,50 210,75 369 0,83 84 444,43
Meandrul 8 756,22 120,42 117 0,36 76 328,07
Meandrul 9 1804,24 287,30 187 1,73 24 108,58
Meandrul 10 1503,62 239,43 556 3,90 36 120 142,5
Meandrul 11 552,41 87,96 175 0,42 140 421,36
Meandrul 12 1083,57 172,54 155 0,93 22 98 167,31
Meandrul 13 622,74 99,16 212 1,44 26 146,81
Meandrul 14 762,06 121,35 127 0,69 36 60 183,98
Meandrul 15 1385,58 220,63 239 2,06 24 164 116,07
Meandrul 16 488,08 77,72 182 0,79 35 61 229,51
Meandrul 17 536,57 85,44 372 2,06 23 180,46
Meandrul 18 1314,29 209,28 231 0,75 92 115 309,05
Meandrul 19 517,28 82,37 185 1,08 40 172
Meandrul 20 2188,85 348,54 311 1,85 33 73 167,74
Meandrul 21 1146,58 182,58 577 2,28 46 253,51
Meandrul 22 1268,15 201,93 612 1,33 160 206 460,71
Meandrul 23 979,72 156,01 132 0,26 124 500,05
Meandrul 24 743,32 118,36 180 1,42 29 153 127,44
Meandrul 25 648,41 103,25 241 1,49 29 161,55
Despletiri Cp (m) C1 (m) C2 (m) C3 (m) C4 (m) C5 (m) C6 (m) C7 (m) C8 (m) C9 (m)
Despletirea 1 6744,97 967,98 1669,00 1786,59 188,13 1771,74 2054,51 1589,45 2225,92 1279,08
Despletirea 2 2152,50 2456,73 511,97 1810,24
Impletiri Ot (m) O1 (m) O2 (m) O3 (m) O4 (m) O5 (m) O6 (m) O7 (m) O8 (m) O9 (m) O
Impletirea 1 6543 294,59 480,83 656,1 433,4 556,63 289,3 712,18 406,16 313,40 0,63
Impletirea 2 1964,52 1216,35 738,41 207,47 1,10
39
Fig. 28 Harta cu toți parametrii amintiți mai sus
40
Fig.29 Harata parametriilor amintiți mai sus petru anul 2018
41
4. Clasificarae hidrografică - Horton-Strahler
Clasificarea Horton Strahler pornește de la organizarea râurilor invers, adică de la cal

mai mic care nu primește nici un afluent este de ordinul I. Acesta rezultă din scurgerile de pe
versant, ogașe, rigole, ravene, torenți. Râurile de ordinul II sunt formate din unirea a două
râuri de ordinul I, iar râurile de ordinul III sunt formate prin unirea a două râuri de ordinul 2.
Râurile de ordinul IvV rezultă din unirea a două râuri de ordinul III. (Fig. 30)
Am vectorizat toate râurile dintr-un areal și am stabilit pentru fiecare râu împarte
ordinul conform cu clasificarea de amintită mai sus. Apoi am colorat râurile de ordinul I cu
roșu, celde ordinul II u portocaliu, cel de ordinul III cu galben,iar cel de ordinul IV cu verde,
fiind cel mai mare ordin în areaul ales.
Am calculat pentru fiecare ordin împarte lungimea cu ajutorul Claculate Geometry,

apoi le-am copiat în Excelîntr-un tabel, pentru a afla ponderea fiecărui ordin împarte.(Fig.31)
Tabel 5
Fig. 31 ponderea clafificării Horton Strahler
Ordinul Horton Strahler Suma Lungimilor Ponderea

I 10301,19 1030118,51
II 4193,55 419355,09
III 2484,01 248400,89
IV 3153,51 315351,03
Tabelul 5 după carea fost realizat graficul cu ponderea
Horton Strahler
42
Fig. 30 Harta clasificării Horton Strahler
43
5 Conluzii
Analiza dinamicii albiei unui râu este deosebit de importantă din punct de
vedere practic pentru anticiparea modificărilor cursului şi luarea unor decizii referitoare la
anumite lucrări de protecţie sau amplasarea unor construcţii.
Studiul urmăreşte analiza dinamicii albiei râului Olt prin observaţii pe imagini
satelitare, hărţi, planuri şi formarea unor teorii privind modificările cursului râului aplicabile
local.
Influenţa asupra dinamicii albiei este dată de o multitudine de factori printre care cei
mai importanţi sunt panta şi litologia, iar ca factor perturbator, activităţile antropice.
Râul s-a modificat enorm de mult din cauza amenajărilor antropice, cele mai
importante sunt cele care produc pagube foarte mari (se pot produce inundații mai rapid în
unele zone) sau modifică configurația albiei minore (diguri, stâlpii podurilor) sau
majore(baraje, poduri). Din cauza digurilor și a barajelor care protejează drumurile sau
debleele, multe meandre au dispărut sau au devenit belciuge, sau foste brațe părăsite.(Fig.32)
Fig.32 Diferența dintre cele două cursuri de râu

(1980-2018)
44
5 Bibliografie
- Grecu Florina, 2004. Hazarde si riscuri naturale, Ed. Universitară, Bucuresti.

- Grecu Florina, 2008. Geomorfologie Dinamică.
- Posea G., 2006. Geografia Fizică a României. Editura Fundaţiei România de Mâine.
- ** Harta topografică a României, 1974. Direcţia Topografică Militară.
- *** Harta geologică a României, 1968. Institutul Geologic al României.
- *** Harta pedologică a României, 1979. Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi
Agrochimie.
- *** Limitele unităţilor de relief din România. http://www.geo-spaţial.org
45
46

Chiru (Soare) Adriana Ramona, 405

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Chiru (Soare) Adriana Ramona, 405

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

ANALIZA DINAMICII RÂULUI OLT ÎN AVAL DE

conf. univ. dr. Robert Dobre

Chiru (Soare) Adriana-Ramona

În comparaţie cu tehnicile cartografice manuale, utilizarea softurilor GIS prezintă avantaje

Fig. 1 Harta localizării arealuli studiat

3.1 Baze de date

- set vectorial geologic

Date primare Sursa Tip Utilizate

3.1.2 baze de date rezultate

Pentru realizarea proiectului am folosit diverse metode de cercetare: metoda

3.2. Etape de lucru

3.2.1. Etapa de documentare şi cea de cercetare pe teren au reprezentat baza acestui

3.3.1 Harta hipsometrică

Am folosit și un model de umbrire al terenului (Hillshade), din 3D Analyst Tools –

Harta pantelor sau geodeclivitatea reprezintă o caracteristică geometrică a suprafeței

Astfel a rezultat un raster cu valori de la 0⁰ la 39,54 și apoi l-am reclasificat în cinci

Harta expoziției versanților reprezintă orientarea versanților în raport cu punctele

Procesele geomorfologice relaționează în permanență cu parametrul acesta (expoziția

Orientare punctelor cardinale faţă

Zonele plane sau cvaziorizontale nu sunt reprezentate de funcția Aspect, astfel am

În jurul localităților întâlnim livezi și pășuni secundare, zone comerciale. În zonele de

Am folosit și un model de umbrire al terenului (Hillshade), din 3D Analyst Tools –

În zonele de lunca și vale întâlnim nisipuri, pietrișuri, marne, depozite loessoide și

Am folosit și un model de umbrire al terenului (Hillshade), din 3D Analyst Tools –

Am realizat harta solurilor cu ajutorul vectorului solurile României 1:200.000 și am

Clase preponderente sunt Solurile hidromorfe și solurile neevoluate (soluri recent

Am folosit și un model de umbrire al terenului (Hillshade), din 3D Analyst Tools –

3.4.1. Coeficientul de sinuozitate

Ls – lungimea raului în linie sinuoasa

Ld – lungimea râului în linie dreaptă

(𝐂𝐩 + 𝐂𝟏 + 𝐂𝟐 … + 𝐂𝟏𝟎) 𝟏𝟒𝟓𝟖𝟑, 𝟔𝟖

Fig 18 Harta coeficientului despletire

(𝐨𝟏 + 𝐨𝟐+. . . +𝐨𝟗) 𝟒𝟏𝟒𝟐, 𝟓𝟗

Lungimile ostroavelor au fost calculate automat în ArcGis după ce au fost vectorizate.

Parametru Simbol Valoare

Traversele au fost realizate cu scopul de a arăta forma, lungimea, lățimea și dinmica

Traversa Lungime (m)

Fig. 21 pemtru anul 1980 Fig.22 pentru anul 2018

Meandrele au fost desenate cu ajutorul cercurilor funcția Polygon – Cicle – Atribute

Fig. 24 Funția Split

Am calculat raza meandrului cu funcția Field Calculator – Atribute Table.(Fig.

Fig. 25,b formula razei meandrului

Fig. 26 Calcularea lungimii drepte a meandrelor

Cs – coeficeint de sinuozitate a meandrului

Ls – lungimea meandrului în linie sinuoasa

Ld – lungimea meandrului în linie dreaptă

! Tabel . 4.1 – 4.2 Rezultatele.

Rezulatele le-am pus în tabelul din Exel.(Tabel 3.1 – 3.2)

Fig. 27,a Fig. 27,b

Am adăugat în plus amenajările antropice (rambleu, debleu, pod, dig,drum),

Asimetrie stanga Amplitudine

Clasificarea Horton Strahler pornește de la organizarea râurilor invers, adică de la cal

Am calculat pentru fiecare ordin împarte lungimea cu ajutorul Claculate Geometry,

Fig. 31 ponderea clafificării Horton Strahler

Ordinul Horton Strahler Suma Lungimilor Ponderea

Tabelul 5 după carea fost realizat graficul cu ponderea

Fig.32 Diferența dintre cele două cursuri de râu

- Grecu Florina, 2004. Hazarde si riscuri naturale, Ed. Universitară, Bucuresti.

S-ar putea să vă placă și