UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
MASTER: GEOMORFOLOGIE ȘI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU

Studiu de Analiză Geomorfometrică

a Reliefului Cuprins în
Unităţile Administrativ-Teritoriale

MASTERAND: Bobocea Vlad Florentin

GRUPA: 505

ANUL: II

BUCUREȘTI
2023-2024
Cuprins:

1.1. Recenzie
2.1. Prezentarea succintă a zone studiate
2.2. Prezentarea modului de creare a datelor geospatiale și a hărților vectorizate, inclusiv modul
de obținere a MDT-ului si transformarea acestuia de la rezoluția de 90 m la 30m
2.3. Harta hipsometrică
2.4. Curbe hipsometrice cumulate și necumulate
2.5.Harta geodeclivității
2.6. Harta energiei de relief
2.7. Suprafețele ocupate de formele geomorfologice la nivelul unităților de relief
2.8.Indici geomorfometrici la nivelul UAT-urilor
2.9 Profil longitudinal și transversal
2.10 Interpretarea formelor de relief pe baza indexului TPI
Concluzii
Bibliografie
1.1 Recenzia unui articol apărut într-o revistă de circulație
internațională, referitor la o problemă de Geomorfometrie

Xiong, L., Li, S., Tang, G., & Strobl, J. (2022). Geomorphometry and terrain analysis: Data, methods, platforms and
applications. Earth-Science Reviews, 104191.

Articolul "Geomorphometry and terrain analysis: data, methods, platforms and

applications" reprezintă o contribuție semnificativă la domeniul geomorfometriei și analizei
terenului, oferind o privire detaliată asupra progreselor recente, teoriilor și aplicațiilor din acest
domeniu. Publicat în Earth-Science Reviews în 2022, autorii L. Xiong, S. Li, G. Tang și J. Strobl
explorează diversele aspecte ale prelucrării modelelor digitale ale terenului, indici
geomorfometrici și analiza reliefului, cu un accent special pe evoluțiile teoretice, metodele de
analiză, tehnicile de colectare a datelor și platformele de analiză.

Unul dintre punctele forte ale articolului constă în abordarea comprehensivă a

terenului ca fiind una dintre cele mai esențiale caracteristici geografice naturale și un factor-
cheie în procesele fizice ale mediului. Geomorfometria și analiza terenului sunt prezentate ca
domenii care furnizează o cantitate semnificativă de date topografice și instrumente adecvate,
oferind astfel înțelegeri profunde în geomorfologie, hidrologie, știința solului și sistemele de
informații geografice (GIS).

Un aspect notabil al articolului este evidențierea avansurilor recente în teoria

analizei, metodele de analiză, tehnologiile de colectare a datelor și platformele de analiză.
Autorii subliniază capacitatea acestor progrese de a interpreta nu doar caracteristicile
topografice multiscale și multiaspect, ci și mecanismele și procesele asociate cu morfodinamica
terenului.

În discuția lor asupra proceselor de colectare și construcție a datelor, autorii

aduc în atenție modelele noi și tehnici avansate de dobândire a datelor pentru a sprijini
reprezentarea terenului complex. Totodată, sunt abordate provocările legate de precizia și
securitatea datelor utilizate în astfel de analize complexe.

Articolul evidențiază, de asemenea, succesul analizelor terenului în dezvoltarea

cadrelor eficiente de analiză, transformarea unităților și metodologiilor de analiză și sublinierea
semanticii obiectului de analiză, împreună cu evidențierea continuității proceselor suprafeței
Pământului.
 Un alt aspect relevant este sprijinul oferit de diverse instrumente și platforme de
analiză, care au capacitatea de procesare puternică și eficientă, facilitând astfel cercetările
legate de teren și calculele complexe asociate.

În încheiere, articolul subliniază extinderea domeniilor de aplicare ale

geomorfometriei și analizei terenului, evidențiind posibilitatea integrării acestor tehnici cu alte
discipline în analize interdisciplinare. Prin urmare, acest articol reprezintă nu doar o sinteză
cuprinzătoare a stadiului actual al cercetărilor din domeniu, ci și o perspectivă utilă pentru
identificarea direcțiilor probabile ale evoluției viitoare a geomorfometriei și analizei terenului.

2.1. Prezentarea succintă a zone studiate

Arealul considerat pentru realizarea studiului cuprinde 20 de UAT-uri aflate în

Județul Giurgiu, dispuse astfel: Gogoșari, Putineiu, Stănești, Frățești, Daia, Băneasa, Mihai
Bravu, Comana, Gostinari, Isvoarele, Hotarele, Greaca, Prundu, Gostinu, Oinacu, Giurgiu,
Slobozia, Malu, Vedea, Găujani. Aceste UAT-uri ocupă o porțiune din Lunca Dunării, inclusiv
subdiviziunile acesteia, respectiv Lunga Greaca și Lunca Pasărea, și o mică porțiune din câmpia
joasă Burnasului (vezi Figura 1).

Din punct de vedere tectonic, zona analizată se situează în cadrul Platformei

Valahe, care și-a încheiat evoluția sedimentară în Cuaternar, fiind colmatată în această
perioadă. Ca urmare, această platformă prezintă un aspect de câmpie cu relief plan, traversată
de diverse cursuri de apă și văi largi.

Geologia zonei este alcătuită din depozite cu grosimi cuprinse între 15 și 35 de

metri. Aceste depozite sunt compactate în două complexe litologice distincte. Primul complex
bazal constă în nisipuri și pietrișuri, în timp ce al doilea complex, situat mai aproape de
suprafață, este format din argile și nisipuri.
 Fig. 1 - Harta geologică a arealului studiat

Gemorfologia teritoriului în general prezintă un aspect tânăr, rezultat în mare

parte din acțiunea Dunării, care a creat insule, bălți și canale în cadrul mai multor UAT-uri.

Fig. 2 - Harta geomorfologică a arealului studiat

Fig. 3 - Localizarea celor 20 de UAT-uri la nivelul Romaniei

 Fig. 4 - Treptele altimetrice ale UAT-urilor

2.2. Metodologie

Studiul geomorfometric al reliefului din regiunea investigată a implicat

manipularea datelor raster, vectoriale și a celor atributive. Un model digital al terenului, cu o
rezoluție inițială de 90 de metri, a constituit fundația analizei, fiind ulterior optimizat la o
rezoluție mai detaliată de 30 de metri pentru o înțelegere mai fină a caracteristicilor geografice.
 Tabel 1 - Tipuri de vectori

DATE FOLOSITE TIPURI DE DATE SOFT-URI FOLOSITE

SRTM 90 Raster

Harta unităților de relief Raster ArcMap v10.6

Harta geomorfologică Raster

UAT Vector Excel

Hidrografie Vector

2.3. Modelul Numeric Altitudinal al Terenului (MNAT)

Modelul topografic a fost generat prin adaptarea unei imagini raster provenite
de la misiunea SRTM (Shuttle Radar Topography Mission), care prezintă o rezoluție inițială de
90 de metri, la zona specifică de studiu. Pentru acest proces, s-a apelat la funcționalitatea
Extract by Mask din cadrul modulului Spatial Analyst din platforma ArcGIS.

Optimizarea rezoluției Modelului Numeric al Altitudinilor Terenului (MNAT) a

fost realizată prin aplicarea comenzii specifice din cadrul ArcToolbox: Data Management Tools
– Raster – Raster Processing – Resample. În cadrul acestui proces, a fost selectat MNAT-ul ca
input, iar valorile X și Y au fost setate la 30 de metri. S-a ales BILINEAR, asigurând o
transformare eficientă a detaliilor geografice, după care s-a confirmat modificarea.
 Fig. 5 - Funcția “Resample”

2.4. Harta hipsometrică

Harta hipsometrică, cunoscută și sub numele de harta treptelor morfologice,

constituie o reprezentare detaliată a formelor de relief în cadrul ansamblurilor hipsometrice,
conform cercetărilor lui Grigore din 1979. Acest instrument cartografic ilustrează variabilitatea
altitudinilor suprafeței terestre, organizată în clase sau intervale altitudinale, fie că sunt egale,
fie că prezintă diferențe semnificative. Scopul acestei hărți constă în evidențierea treptelor
hipsometrice predominante dintr-o anumită regiune geografică.

Modelul Numeric al Altitudinilor Terenului (MNAT), derivat din datele SRTM și

supus unui proces de reeșantionare, a fost clasificat în patru categorii utilizând funcția
Reclassify, generând astfel un nou raster. Această abordare cartografică aduce în prim-plan
distribuția altitudinilor și conturează caracteristicile morfologice distinctive ale terenului în
studiu.
 Fig. 6 - Funcția “Reclassify”

Fig. 7 - Harta hipsometrică a regiunii analizate

 Fig. 8 - Hipsometria UAT Oinacu

Din analiza materialului grafic obținut (Figura 5), se desprinde o importanță

semnificativă a intervalului hipsometric situat între 0 și 20 de metri, atât în ceea ce privește
întreaga suprafață a regiunii, cât și cea a Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) Oinacu.
Dominanța acestui interval are menirea de a sublinia caracterul de luncă al regiunii. În contrast,
intervalul cel mai subreprezentat este cel cuprins între 20 și 40 de metri. Acest aspect pune în
evidență variațiile complexe ale reliefului și contribuie la o înțelegere mai profundă a peisajului
geografic al zonei.

Treapta hipsometrică situată între 0 și 20 de metri exercită o dominație evidentă

asupra zonei de studiu, evidențiindu-se în special prin caracterul predominant de luncă al
acestui areal. Această treaptă include zone geografice distincte, precum Luncile Pasărea și
Greaca. În intervalul hipsometric de 20 – 40 de metri, regiunea este marcată de zone îndiguite
sau porțiuni în care relieful interacționează în mod complex cu alte forme de teren. Intervalul
ulterior, 40 – 60 de metri, este reprezentat într-un mod mai discret, limitându-se la mici
porțiuni în punctele de contact dintre Lunca Dunării și Câmpia Burnasului. Ultimul interval, >80
de metri, se întâlnește pe o zonă destul de extinsă, mai exact pe UAT-urile (Gogoșari, Putineiu,
Stănești, Frățești, Daia, Băneasa, Mihai Bravu, Comana, Isvoarele, Hotarele și Prundu).

Analiza hipsometrică a comunei Oinacu (Figura 6) se remarcă prin reprezentarea

suboptimală a acestui aspect. Hipsometria localității se exprimă printr-o abordare în două clase
principale: prima cuprinde altitudinile între 11 și 18 metri, acoperind majoritatea UAT-ului, în
timp ce a doua clasă, între 18 și 30 de metri, dezvăluie anumite particularități geografice
semnificative ale zonei.

2.5. Curbe hipsometrice cumulate și necumulate

Analiza curbelor hipsometrice, fie ele cumulate sau necumulate, a implicat

calculul pe baza curbelor de nivel identificate în cadrul Modelului Digital al Terenului (MDT)
reclasificat la altitudinea de 30 de metri. Tabela de atribute a acestui model digital a fost
exportată sub forma unui fișier “.dbf” și deschisă în programul Excel, unde au fost adăugate 5
coloane suplimentare pentru calculul: suprafeței în metri pătrați (mp), suprafeței necumulate în
kilometri pătrați (kmp), intervalele hipsometrice, jumătățile intervalelor hipsometrice și
suprafața cumulată în kmp.

Calculul suprafeței în mp s-a efectuat multiplicând fiecare valoare din coloana

COUNT cu 625, reprezentând suprafața unui pixel (25x25 metri). Pentru determinarea
suprafeței necumulate, am transformat suprafața din mp în kmp și am înmulțit cu 1.000.000.
Intervalele hipsometrice au fost preluate din hărțile hipsometrice anterioare și au fost împărțite
pentru a obține jumătatea fiecărui interval. Suprafața cumulată a fost calculată în baza
suprafeței primei clase și a suprafeței primei clase din coloana suprafeței necumulate, oferind
astfel o perspectivă detaliată asupra distribuției altitudinilor în zona de studiu.
Fig. 9 - Suprafața necumulată

Fig. 10 - Suprafața cumulată

2.6. Harta geodeclivității

Înclinarea unui versant reprezintă un aspect crucial al topografiei, exprimând

gradul de înclinare față de planul orizontal. Acest parametru geomorfologic devine esențial în
analiza interacțiunii dintre procesele geomorfologice, precum eroziunea la suprafață și
alunecările de teren.

Pentru cartografierea pantelor, am utilizat funcția Slope din cadrul Spatial

Analyst Tools - Surface Analyst Tools, calculând astfel înclinațiile pe baza modelului numeric
altimetric. Ulterior, am reclasificat aceste valori în 5 clase pentru cele 20 UAT-uri, iar pentru
Oinacu am optat pentru doar 3 clase (Symbology – Classified – Classes: 5 – Classify – Manual).
Am personalizat aspectul rasterului prin modificarea culorilor (Symbology – Classified – Color
Ramp), optând pentru o paletă care trece de la verde la roșu. Pentru a oferi o perspectivă
tridimensională a reliefului, am suprapus harta pantei peste hillshade, reducând opacitatea
acestuia la 50%. În final, am adăugat elementele definitorii ale hărții și am procedat la export.

Rezultatele analizei indică faptul că regiunea prezintă suprafețe cu înclinare

predominantă între < 0° și 2.5°, reprezentând aproximativ 90% din teritoriu. Zonele cu înclinări
mai accentuate sunt mai puțin răspândite. Distribuția spațială relevă o înclinare mai pronunțată
în nordul zonei. Comuna Oinacu prezintă caracteristici similare cu restul regiunii.

Harta pantei, segmentată în valori sub medie și peste medie (Figura 11), a fost
realizată prin reclasificarea hărții pantelor în două categorii. Zonele cu înclinări reduse și medii
sunt reprezentate în verde, în timp ce nuanțele mov indică pantele cu valori peste medie.
Aceste ultime zone se concentrează în regiunile unde topografia suferă modificări semnificative,
precum zonele de contact între luncă și câmpie sau între luncă și albia minoră a Dunării.
Fig. 11 - Geodeclivitatea regiunii
 Fig. 12 - Geodeclivitatea cu valori sub medie și peste medie

2.6. Harta energiei de relief

Harta energiei de relief constituie un instrument esențial pentru evaluarea

gradului de fragmentare a terenului, reflectând diferența dintre altitudinea maximă și cea
minimă într-o anumită zonă. Această reprezentare cartografică aduce în prim-plan aspecte
relevante ale variabilității altimetrice a reliefului, oferind informații despre relieful fragmentat.

Procesul de realizare a acestei hărți a implicat utilizarea unui layer ce conține

informații despre altitudinea reliefului. Pentru aplicarea funcției corespunzătoare, am optat
pentru Arc Toolbox – Spatial Analyst Tools – Neighborhood – Block Statistics. Parametrii aleși au
fost următorii: Input raster: “dem_30m”, Output: "energie_1", Neighborhood: Rectangle,
Neighborhood Settings Height: 1000, Width: 1000, Units: maps, Statistics Type: Range,
confirmând ajustările cu OK.

Harta rezultată reflectă detaliat modul în care terenul variază în altitudine în

cadrul zonei studiate, evidențiind astfel caracteristicile energetice distinctive ale reliefului.
Această abordare oferă o perspectivă unică asupra fragmentării terenului și poate constitui un
instrument valoros în analiza și înțelegerea complexității reliefului într-o regiune dată.

Fig. 13 - Funcția “Block Statistics”

S-a optat pentru crearea unui caroiaj cu o rezoluție de 1 kilometru pătrat în

cadrul etapei următoare a analizei. Pasul inițial a constat în transformarea rasterului rezultat
într-un fișier ASCII prin intermediul următoarei proceduri: Arc Toolbox – Conversion Tools –
From Raster – Raster to ASCII. Parametrii aleși au fost Input raster: "energie_1" (rasterul realizat
la pasul anterior), Output ASCII: "energie_2" – save as type ".asc" – OK. Etapa ulterioară a
presupus conversia fișierului ASCII în raster, utilizând Arc Toolbox – Conversion Tools – to Raster
– ASCII to Raster, având Input ASCII: "energie_2", și Output raster: "energie".

Un caroiaj de 1 kilometru pătrat în format vectorial a fost creat prin intermediul

următoarei operații: Arc Toolbox – Conversion Tools – From Raster – Raster to Polygon, cu Input
raster: "energie" și Output polygon features: "energie_vector" – OK.

În următorul pas, rasterul rezultat a fost reclasificat pentru a ilustra mai bine
caracteristicile. Această operațiune s-a realizat prin Symbology – Classified – Classes 3 – Classify
– Break Values, unde diferența dintre valoarea maximă și minimă a fost împărțită la numărul de
clase dorit (valoare minimă: 0, valoare maximă: 92 => 92/3 = 30.6, = 30), rezultând intervale de
30 de metri.

Analiza celor două hărți subliniază că zona studiată nu se remarcă în mod

spectaculos în ceea ce privește energia de relief, această caracteristică manifestându-se în
nordul teritoriului de la vest la est și în nord în contact cu câmpia. Comuna Oinacu nu
evidențiază variații semnificative ale energiei de relief.
Fig. 14 - Distribuția spațială a energiei de relief la nivelul UAT-urilor folosind Block Statistics
 Fig. 15 - Distribuția spațială a energiei de relief la nivelul Gostinu folosind Block Statistics

2.7 Tabel cu suprafetele ocupate de unitatile de relief la nivelul UAT-

urilor
O analiză sistematică a suprafețelor ocupate de formele geomorfologice la
nivelul UAT-urilor a fost realizată utilizând funcția Tabulate Area. În acest proces, am introdus
straturile tematice referitoare la UAT și formele de relief. După efectuarea calculului, fișierul de
bază (dbf) a fost exportat în Excel, unde s-a realizat o prelucrare detaliată a datelor.

Tabelul centralizator obținut oferă o perspectivă comprehensivă asupra

extinderii diferitelor formațiuni geomorfologice în cadrul fiecărui UAT. Această analiză permite
identificarea absenței unor forme geomorfologice în anumite UAT-uri, furnizând astfel
informații valoroase despre distribuția lor spațială.

Prin intermediul acestui tabel, este posibil să evidențiem varietatea peisajului

geomorfologic la nivelul diferitelor UAT-uri, subliniind disparitățile și particularitățile specifice
fiecărei zone studiate.

Tabel 2 - Distribuția formțiunilor geomorfologice la nivelul unităților de relief

Modelul digital al terenului
Formațiuni geomorfologice AREA MIN MAX MEAN

2.9. Tabele centralizatoare privind valoarea medie, minima si maxima

a indicilor geomorfometrici (altitudine, panta, energie de relief) la
nivelul UAT-urilor

Acest tabel a fost generat prin intermediul funcției Zonal Statistics as a Table,
unde la intrare a fost utilizat stratul de date "formațiuni_geomorfologie". În rezultat, au fost
obținute trei tabele de atribute distincte (pentru dem, pante și energie de relief), care au fost
ulterior exportate în format .dbf și integrate într-un fișier Excel.

Fiecare dintre aceste tabele furnizează informații esențiale referitoare la aria,

altitudinea minimă, medie și maximă pentru fiecare unitate de relief. Analiza se concentrează
pe modul în care aceste unități de relief se extind pe diferite suprafețe, oferind detalii despre
altitudinile predominante, pantele și energia de relief asociate.
 Prin această abordare, se explorează distribuția și caracteristicile fiecărei forme
de relief în contextul MDT-ului, pantelor și energiei de relief, oferind o perspectivă
comprehensivă asupra peisajului studiat.

Tabel 3 - Tabel centralizator al indicilor – MDT

Modelul digital al terenului
Formațiuni geomorfologice AREA MIN MAX MEAN

Tabel 4 – Tabel centralizator al indicilor - Pante

Pante
Formațiuni geomorfologice AREA MIN MAX MEAN

Tabel 5 – Tabel centralizator al indicilor – Energii de relief

Energii de relief
Formațiuni geomorfologice AREA MIN MAX MEAN
2.10. Un profil longitudinal și unul transversal pe un curs de apă

Profilul transversal a fost elaborat în platforma ArcGIS, având la bază modulul 3D

Analyst. Aceste profile au fost create pe baza Modelului Digital de Teren (MDT). În cadrul zonei
comunei Oinacu, un profil longitudinal a fost generat prin aplicarea metodei Interpolate Line de
la punctele de vest la cele de est.

Analizând profilul longitudinal, se remarcă variații în altitudine, dar acestea nu

sunt semnificative, datorită faptului că profilul a fost realizat într-o regiune de câmpie cu o
fragmentare redusă a reliefului. Această observație indică că diferențele altitudinale între
puncte sunt limitate, fiind caracteristice unei zone cu relief predominant uniform și ușor
ondulat.

Fig. 16 – Profilul longitudinal al comunei Oinacu

Profilul transversal a fost elaborat în regiunea comunei Oinacu prin intermediul

unei linii interpolate, trasată în direcția de la nord spre sud. Acest profil evidențiază variații mai
pronunțate, deoarece linia străbate nucleul central al comunei, unde se înregistrează altitudini
mai ridicate. Ulterior, se observă o scădere a altitudinii atunci când profilul ajunge în zona albiei
Dunării.
 Aceste fluctuații semnificative în altitudine reflectă diversitatea terenului în
cadrul comunei Oinacu, cu regiuni înalte în comparație cu zonele adiacente ale albiei Dunării.
Analiza acestui profil transversal furnizează informații cruciale despre relieful variat al zonei,
evidențiind tranzițiile de la zone înalte la cele mai joase.

Fig .17 – Profilul transversal al comunei Oinacu

2.11. Realizarea unei harti a formelor / microformelor de relief

Bibliografie
Chendeş Viorel, 2011, Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură.Evaluări
Geospaţiale, Editura Academiei Române.

Xiong, L., Li, S., Tang, G., & Strobl, J. (2022). Geomorphometry and terrain analysis: Data,
methods, platforms and applications. Earth-Science Reviews, 104191.