GEOGRAFIA

CUATERNARULUI
Anul de studiu: II Geografie (sem. II)
Depozite cuaternare – depozite de
natură sedimentară şi/sau vulcanică
formate în ultimii 2 milioane de ani, pe
toată perioada cuaternară.
Sediment – aglomerare de
particule minerale alogene şi
autigene, clastice, chimice sau
biotice (anorganice sau organice)
ce exprimă prin conţinut şi formă
agentul natural care a determinat
acumularea lor (apa, aerul, gheaţa)
(Atanasiu et al, 1998).
Sedimentare – proces natural,
exogen, în urma căruia rezultă
acumularea de sedimente.
Formaţiune (strat) – unitate fundamentală
în ierarhia unităţilor litostratigrafice,
omogenă prin alcătuirea litologică,
reflectând persistenţa relativă a condiţiilor
sedimentologice.
Formaţiuni superficiale (1) – depozite care există pe
versanţi şi suprafeţe cvasiorizontale, generate de
acţiunea agenţilor de modelare externi, cu grosimi
variabile. Acoperă roca în loc (in situ) şi pot fi
acoperite de soluri (Ielenicz, Nedelea, 2009).
Formaţiune superficială (2) – constituită din
sedimente şi roci exogene şi vulcanice formate la
interfaţa litosferă-atmosferă după depunerea lor pe
continente, dispuse pe mai mulţi metri cu sau fără
legătură genetică cu substratul, dar asociat evoluţiei
reliefului actual, a cărei expresie litologică o constituie
(Campy, Macaire, 1989, citat de Grecu, Demeter,
1997)
Unitate stratigrafică – grup de roci în
succesiune stratigrafică, ce constituie prin
caracterele lor relativ omogene o entitate
distinctă în clasificarea rocilor ce compun
scoarţa terestră. Criteriile de separare şi
clasificare: litologice (unităţi litostratigrafice),
paleontologice (u. biostratigrafice), de
vârstă (u. cronostratigrafice) etc.
unităţi litostratigrafice
unităţi biostratigrafice
unităţi cronostratigrafice
Depozit – acumulare de material pe
care un agent de modelare subaeriană
îl dislocă şi îl depune la o distanţă
variabilă de locul-sursă (D. deluviale, D.
coluviale, D. proluviale, D. aluviale, D.
deltaice, D. marine, D. lacustre, D.
glaciare, D. periglaciare, D.
fluvioglaciare, D. glaciolacustre, D.
eoliene.)
D. deluvial (deluviu) – depozit heterogen
care îmbracă versanţii, rezultat din
materialele generate prin dezagregare şi
alterare, prin alunecări etc. şi care au fost
deplasate şi acumulate în alte locuri în
raport cu cele originale (caracter alogen).
Depozit coluvial (coluviu) – material acumulat
la baza versantului, rezultat prin spălare în
suprafaţă, şiroire, deplasare gravitaţională
(alunecări, curgeri, prăbuşiri etc.). Când au
extensiune mare formează un glacis coluvial sau
mixt (coluvio-proluvial)
Depozit proluvial (proluviu; con de dejecţie) –
materiale (pietrişuri sau bolovănişuri, nisipuri,
argilă) cărate de torenţi şi depuse în sectorul
terminal pe suprafeţe cvasiorizontale (lunci,
poduri de terasă, depresiune, poala versanţilor
etc.), unde se pot îmbina, asocia între ele
(formează glacisuri proluviale) sau cu alte tipuri
de depozite (coluvii etc).
Depozit aluvial (aluviuni) – materiale
detritice (mâl, nisip, pietriş, bolovăniş etc.)
transportate şi depuse de apele curgătoare;
pot fi depuse în albia minoră, luncă (în
timpul inundaţiilor) sau la gura de vărsare.
Depozite lacustre – materiale detritice (nisipuri, pietrişuri) sau
fine (mâluri, argile) transportate de ape şi depuse în cuvete
lacustre (lacuri).
Depozite glaciare – materialele rezultate în urma
procesului de eroziune glaciară, transportate şi
sedimentate, fie în lungul gheţarului, fie la nivelul
terminal al acestuia.

Csp

Csp Dls

CI
CI

Csb Csb
Dls
E Csp
CS MR
K
CP
MR E
D
CP
LP K
MF Csb
MR
MF
CS
MT
MT CP CP
Morenă terminală
Morenă laterală
Esker-ul (ös)
Sandrele
Depozite periglaciare – sunt rezultatul
proceselor periglaciare (crioclastie, solifluxiune,
nivaţie etc.), deplasate gravitaţional în lungul
versantului.

Pingos
Depozitele eoliene – formaţiuni rezultate din
acumularea particulelor transportate de vânt la
diferite distanţe.