INTRODUCERE

ÎN RELAȚII PUBLICE – curs 4

Prof.univ.dr. Camelia Cmeciu

camelia.cmeciu@fjsc.ro
Exemplu – întrebare test parțial

 Se dă următorul enunț compus din două părți. Dacă

comunicatul de presă este un material specific unei activități de
marketing, reclama este un material specific activității de relații
publice.
 A. Ambele părți ale enunțului sunt adevărate.
 B. Nicio parte a enunțului este adevărată.
 C. Prima parte a enunțului este adevărată, a doua este falsă.
 D. Prima parte a enunțului este falsă, a doua este adevărată.
CUPRINS

 MODELE DE RELAȚII PUBLICE – EVOLUȚIE

– Modele de relații publice – tactici digitale
– Modelul Excelenței în relații publice
 ETICA & RELAȚIILE PUBLICE

 Bibliografie
 MODELE DE RELAȚII PUBLICE

 Etapele Comunicare/ iniţiere (1800-1899), Reacţie/ răspuns

(1900-1939), Planificare/ prevenire (1940-1979) și
 Profesionalism (1980 – prezent) vor fi abordate prin cele patru
modele de comunicare în relații publice:
 Modelul agentului de presă
 Modelul informării publicului
 Modelul comunicării bilaterale asimetrice
 Modelul comunicării bilaterale simetrice
 Modele de PR
Modelul agentului Modelul informării Modelul Modelul
de presă publicului comunicării comunicării
bilaterale bilaterale
asimetrice simetrice

Scop Propaganda Diseminarea informațiilor Persuasiunea științifică Ințelegere reciprocă

Natura comunicării Unidirecțională Unidirecționala Bidirecțională Bidirecționala; efecte

Adevărul complet nu este Adevărul este important echilibrate
esențial

Modelul Sursă → receptor Sursă → receptor Organizație → PUBLIC → Public → Organizație →

comunicării Organizație Public
feedback -A schimba
- Mesaje construite pentru comportamentul
a convinge publicul organizației
-Ințelegere reciprocă
Natura cercetării Redusă, tip contabilitate Redusă, accesibilă prin Formativă, evaluează Formativă, evaluează
lectură, cititori atitudini înțelegerea

Personalități P.T. Barnum Ivy Lee Edward L. Bernays

istorice

Domenii Sporturi, teatru, Guvern, asociații non- Afaceri competitive, Afaceri reglementate,
promovarea produselor profit, afaceri agenții agenții
P.T. Barnum –
modelul agentului de presă

 https://www.youtube.com/watch?v=AdANEt5Xr
mk
 P.T. Barnum (1810-1891) a creat prima agenţie de
presă promovând apariţiile publice prin intermediul
turneelor de circ.
 În 1878, anunţa premiera „Celui mai mare
spectacol din lume” (P. T. Barnum’s Greatest Show on
Earth). Aceste acţiuni ale agentului de presă au
contribuit la dezvoltarea industriei divertismentului
în S.U.A.
 Prin fantezie şi adevăruri spuse pe jumătate,
Barnum a contribuit la dezvoltarea divertismentului
în America. Neinvestind în cercetare şi ignorând
principiile etice, practicienii de PR, care folosesc
acest model au un singur scop, şi anume
manipularea comportamentului prin publicitate.
Domeniile în care se practică în prezent acest model
sunt sportul, teatrul, promovarea produselor.
 1877-1934
Ivy Lee –
modelul informării publicului
https://www.youtube.com/watch?v=gAIum
VbCAdM

 „doctorul corpurilor corporatiste” – „Planul nostru este ca, în mod cinstit şi

deschis, (…) să oferim presei şi publicului Statelor Unite informaţii prompte şi
adevărate despre nişte subiecte care sunt valoroase şi interesante pentru public.”
(Newsom et al., 2010; Cutlip et al. 2019)

 „relaţiile unei companii cu oamenii … implică mai mult decât a vorbi – implică a
acţiona”
 1. accidentul feroviar (imaginea companiei Căilor Ferate Pennsylvania, 1906 )
- tactica: NU muşamalizarea cazului.
- tactica: invitaţia adresată jurnaliştilor de a veni la locul accidentului pe cheltuiala
companiei pentru a reda fapte reale.
 1877-1934
Ivy Lee –
modelul informării publicului

 2. greva într-o mină de antracit

- a invitat jurnaliştii să pună întrebări despre eveniment şi implicaţiile acestuia.
- tactica : o conferinţă de presă modernă.
- 1913 - John D. Rockerfeller - Ivy Lee pentru a apăra imaginea Companiei de
Petrol din Colorado în timpul grevelor minerilor Masacrul de la Ludlow .

- Sfatul lui Ivy Lee : să spună adevărul „deoarece mai devreme sau mai târziu
publicul îl va afla oricum. Şi dacă publicului nu-i place ce faceţi – spunea el -
schimbaţi-vă politicile şi aliniaţi-le dorinţelor publicului”.
 (1891-1995)
Edward Bernays –
modelul comunicării bilaterale
asimetrice & simetrice
 Procter & Gamble

- 30 de ani pentru compania Procter & Gamble

- promovarea săpunului Ivory şi Crisco.
- un sondaj: preferinţa pentru „săpunul alb fără
parfum”
- un segment al publicului-ţintă: copiii, duşmani ai
săpunului. Competiţia Naţională de Sculptură în
Săpun
- Glicerina P&G - expediţia de la Polul Nord din anul
1926.
- Ştirea că apa rece a fost combinată cu glicerină la
Kings Bay pentru a nu îngheţa motoarele a apărut în
The New York Times, The St. Louis Dispatch şi la
televiziune.
 Bernays i s-a adresat de asemenea unui alt segment al
publicului-ţintă, copiii, duşmani ai săpunului.
 Competiţia Naţională de Sculptură în Săpun s-a dovedit
evenimentul care a apropiat copiii de săpunul Ivory într-o
manieră creativă şi artistică.
 Sculpturile câştigătoare au fost expuse în muzeele naţionale
din New York, bucurându-se de expunere media. Acest
eveniment a fost transformat într-unul naţional care se
identifica cu imaginea săpunului Ivory.
Torches of freedom (1929)
 https://www.youtube.com/watc
h?v=6pyyP2chM8k

-Strategia unei campanii

de PR – planificare
1. Cercetarea
publicului-țintă
2. Calendar
3. Eveniment

https://www.stefamedia.com/edward-
bernays-tortele-libertatii-1929/
 Într-un interviu (American Tobacco Company – Debutantes Light
Torchers of Freedom) oferit pentru Museum of Public Relations
(www.prmuseum.com), Edward Bernays povesteşte strategia de
relaţii publice folosită pentru creşterea vânzărilor la ţigări de către
American Tobacco Company.
 Preşedintele companiei, George Hill, i-a menţionat lui Bernays
faptul că pierd jumătate din numărul vânzărilor din cauza
stereotipului american potrivit căruia femeile nu au voie să
fumeze.
 După ce a consultat un psihoanalist, care i-a menţionat faptul că
ţigările sunt „făclii ale libertăţii” pentru femei, Bernays a încercat
să transforme această sintagmă într-un eveniment de relaţii
publice.
 Cuvântul „libertate” l-a dus cu gândul la cele două zile care simbolizau
libertatea: 4 iulie (libertate politică), duminica de Paşte (libertate spirituală).
 A ales cea de-a doua zi, pentru a influenţa tinerele debutante să defileze
pe Fifth Avenue, fumând ţigări, în timpul paradei de Paşte.
 Scopul acestui eveniment a fost invalidarea unui tabu social. A avut
nevoie numai de zece debutante, care să pună în practică ideea sa şi care şi-
au exprimat punctul de vedere împotriva acestei discriminări.
 A doua zi, ziarele difuzau ştirea despre debutantele care au fumat în
timpul paradei de Paşte.
 Efectul evenimentului a fost pozitiv: femei din San Francisco, Denver şi
Boston au început să fumeze în locuri publice, iar după şase săptămâni,
un teatru din New York a permis femeilor să fumeze în foaier alături de
bărbaţi.
Modele de relații publice – tactici digitale (Philips,
2009)
 Phillips include tactici digitale în fiecare
dintre cele patru modele, dar în stadii diferite de evoluție:

 modelul agentului de presă/ propagandei – site-uri

statice; control asupra conținutului difuzat, încredere scăzută;
 modelul informării publice – site-uri „updatate”;
 modelul comunicării bilaterale asimetrice – blog-uri care
permit comentarii; control redus asupra conținutului, încrederea
crește.
 modelul comunicării bilaterale simetrice – site-uri care includ
social media și contribuții ale comunității online, încredere
ridicată.
 MODELUL EXCELENȚEI
 Principiile fundamentale ale teoriei excelenței (Grunig et al, 1992,
p. 28)
 la nivel organizațional – o funcție managerială strategică; o
cultură organizațională participativă în detrimentul unei culturi
autoritare;
– structură organizațională organică (evoluție) în detrimentul celei
mecaniciste (birocratizare, standardizare);
– conștientizarea desfășurării activității într-un mediu complex cu
presiuni permanente din partea grupurilor de activiști.
 MODELUL EXCELENȚEI
 Principiile fundamentale ale teoriei excelenței (Grunig et al, 1992, p. 28)
sunt:
 la nivel departamental – folosirea unui birou de relațiile
publice integrate;
– raportarea directă managementului superior;
– folosirea modelului simetric bidirecţional în practicile de relaţii
publice;
– implicarea liderilor instituţiilor în procesul de obţinere a calităţii
comunicării; acceptarea diversităţii.
 MODELUL EXCELENȚEI
 Principiile fundamentale ale teoriei excelenței (Grunig et al, 1992, p. 28)

 efecte ale relațiilor publice excelente:

– programele organizaționale se vor plia pe obiectivele
de comunicare;
– se vor reduce costurile aferente impunerii unor
reglementări;
– se va simți o creștere a satisfacției muncii în rândul
angajaților.
ETICA ȘI RELAȚII PUBLICE

 https://www.youtube.com/watch?v=bdnnVy5IA4c
 https://www.youtube.com/watch?v=isAJ_x4X4jI

JOE CAMEL - țigări

-1991 – studiu – JC - Destinat
copiilor?
- retragerea campaniei
- proces împotriva CEO
 MORALITATE – credințe personale

 ETICA – standarde sociale comune

 RESPONSABILITATE SOCIALĂ
CORPORATISTĂ – modalitate de
comportament organizațional
– Profit vs/ și & și implicare socială
ETICA și relațiile publice

 Enciclopedia online de filosofie afirmă că:

„domeniul eticii sau al filosofiei morale
presupune sistematizarea, definirea şi
aplicarea conceptelor de bine şi
rău asupra comportamentului uman“
(http://www.iep.utm.edu/e/ethics.htm)
Etica în relaţii publice implică VALORI
(onestitate, deschidere, loialitate, cinste,
respect, integritate şi comunicare deschisă)
Evoluţia eticii în relaţii publice
 Apariţia relaţiilor publice a generat numeroase probleme etice în
Statele Unite, deoarece agenţiile de presă (J. E. Grunig & Hunt,
1984) obişnuiau să înfăţişeze realitatea într-un mod exagerat,
plin de senzaţie şi, prin urmare, deformat.

 Edward Bernays - 1850 şi 1905 „La naiba cu publicul”/ The

public be damned (Cutlip et al., 2010).
 Agenţii de presă ofereau publicitate aproape la orice preţ, lucru
care a generat o reputaţie nefastă relaţiilor publice moderne.
 Abia în 1906 s-a pus problema eticii în practica relaţiilor
publice, o dată cu principiile formulate de Ivy Lee.
 Declaraţia sa pune accent pe necesitatea furnizării de informaţii
corecte, ceea ce a dus la o nouă etapă a practicii relaţiilor
publice, şi anume, a ”publicului informat”.
Probleme etice – PR-ist

 loialitățile conflictuale.
– conflicte:
 cu propria integritate (acceptarea de a lucra pentru un client controversat
sau pentru o persoană cu care nu împărtășești aceleași valori etice)
 cu publicurile organizației (nerespectarea confidențialității, omiterea unor
informații),
 cu colegii de breaslă (dispreț față de deontologia profesională, plagiatul,
acceptarea unor sarcini pe care ceilalți colegi le refuză din motive etice)
 cu mass-media (diseminarea unor informații false/înșelătoare) sau cu
datoria față de societate în general (ascunderea unor comportamente
iresponsabile social; plătirea jurnaliștilor?.
 cu datoria față de societate în general (ascunderea unor comportamente
iresponsabile social).
Raluca Mureșan, 2020
https://www.pr-romania.ro/articole/etica-in-pr/2295-conflicte-etice-in-pr-
un-dialog-cu-conf-univ-dr-raluca-muresan-universitatea-lucian-blaga-
din-sibiu.htm
Probleme etice – PR-ist – social
media

 solicitarea
– de a face blogging în numele angajatorului,
– de a scrie comentarii fără a-și dezvălui
identitatea,
– nemenționarea sponsorului care a plătit conținutul
postat
– plătirea unor bloggeri ori a unor experți social
media pentru a răspândi zvonuri sau informații
negative despre organizații concurente.
https://news.starbucks.com/news/starbuck
s-applauds-supreme-courts-ruling-on-
marriage-equality
https://www.newsweek.com/red-bull-lawsuit-canada-1455780
PAPAYA ADVERTISING – RECLAMA
CEC BANK 2014

 https://www.youtube.com/watch?v=xAXBWx
d9vOI
PAPAYA ADVERTISING – RECLAMA
CEC BANK

 Robert Tiderle, creative director la Papaya Advertising, compania

producătoare a spoturilor controversate care au fost reclamate şi la CNA,
susţine că acestea se bazează pe o anumită doză de imaginaţie:
 „Problema fundamentală a celor care se declară revoltaţi este că fie nu
cunosc (lucru explicabil când se aventurează pe un teren cu care nu
sunt familiarizaţi), fie neglijează faptul îndeobşte cunoscut (şi
recunoscut) până şi de telespectatorii cu studii elementare sau
gimnaziale că o reclamă TV se adresează publicului folosind o
doză, mai mare sau mai mică, de imaginaţie“.
 De asemenea, afirmaţiile atribuite lui Brâncuşi au fost preluate de pe
site-uri de specialitate. „În mesajul spotului găsim incluse doar afirmaţii
care aparţin lui Constantin Brâncuşi. Credem că este ridicol să negăm
acest lucru, atâta vreme cât ele sunt disponibile pe sute de site-uri şi
publicaţii online. Aici, ca sursă de informare/research am folosit chiar
website-ul www.centrulbrancusi.ro“, susţine Robert Tiderle.

http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/reactia-producatorului-reclamelor-
controversate-brancusi-spoturile-baza-doza-imaginatie-
1_542a515f0d133766a88a450a/index.html
 Cu privire la comunicatul Centrului de artă Constantin Brâncuşi, care
reclamă o lipsă de documentare care poate aduce prejudicii grave
marelui sculptor, Robert Tiderle are o reacţie dură: „După cum am
demonstrat mai înainte, ne-am documentat. Apoi ne-am folosit imaginaţia.
 Tot ce am facut a fost să îl aducem pe marele artist român mai aproape de
poporul din care s-a născut. (...) Lumea poate fi sau nu de acord cu acest
lucru.
 Dar să fim acuzaţi că “aducem prejudicii grave” imaginii lui Brâncuși chiar de
către cel mai de seamă reprezentant al instituţiei care a spălat Poarta
Sarutului cu detrartant şi cu jet de apă sub presiune, ca şi cum ar fi fost un
ARO, ei bine, asta întrece orice limită a bunului simţ“.
 Este vorba de o operaţiune care a avut loc anul trecut, de spălare cu jet de
apă sub presiune a Porţii Sărutului, în urma căreia sa deschis o cercetare
penală. În perioada respectivă, Doru Strâmbuşescu, actulul director al
Centrului nu ocupa această funcţie.
https://www.pr-romania.ro/articole/etica-in-
pr.html
Alte coduri etice

 The Arthur Page Center--

https://page.org/site/the-page-principles
 · International Association of Business
Communicators--
https://www.iabc.com/about-
us/purpose/code-of-ethics/
 Code of Lisbon
 https://www.prii.ie/about/codes-of-
practice/code-of-lisbon.html
TEST PARȚIAL 5 întrebări grilă –
variantă simplă + variantă multiplă

 Bibliografie pentru test

 CURS 1, 2, 3, 4 (fără etica) – prezentări
(format pdf in drive)
 Coman, Cristina (2001). Relații publice. Principii și strategii. Iași: Polirom, pp. 25-
30.
 Kelleher, Tom (2018). Public Relations. New York: Oxford University Press, pp.
370-371 (5 competențe)
 Cutlip, Scott M., Center, Allen H., Broom, Glen M. (2010). Relații publice
eficiente. București: comunicare.ro, pp. 42-44.
 Freberg, K. (2020). Discovering public relations. Sage. pp 7-11.
 Newsom, D. et al. (2010). Totul despre relatii publice, Iași: Polirom, pp. 140-156.
Bibliografie selectivă CURS

 Coman, Cristina (2001). Relații publice. Principii și strategii. Iași: Polirom.

 Cutlip, Scott M., Center, Allen H., Broom, Glen M. (2010). Relații publice eficiente.
București: comunicare.ro.
 Freeman, R. E. (1984). Strategic management: A stakeholder approach. Marshfield, MA:
Pitman.
 Grunig, J. E., & Repper, F. C. (1992). Strategic management, publics, and issues. In J.
Grunig (Ed.), Excellence in public relations and communication management
(pp. 117–158). Hillsdale, NJ: Erlbaum.
 Mureșan, R. (2020) Conflicte etice în PR - https://www.pr-romania.ro/articole/etica-in-
pr/2295-conflicte-etice-in-pr-un-dialog-cu-conf-univ-dr-raluca-muresan-universitatea-
lucian-blaga-din-sibiu.html

 Newsom, D. et al. (2010). Totul despre relații publice. Iași: Polirom.

 Phillips, D. (2009, January 9). A Grunigian view of model PR. Leverwealth. Retrieved 1
November from http://leverwealth.blogspot.com/2009/01/gru
nigian-view-of-modernpr.html?disqus_reply=5552359#comment-
5552359.