MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETRII SI

TINERETULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE SI RELATII
INTERNATIONALE
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
IMPACTUL PRECIPITAIILOR EXCEDENTARE
ASUPRA SCURGERII LICHIDE
PE CURSURILE SUPERIOARE ALE
CRIULUI ALB I CRIULUI NEGRU
COORDONATOR STIINTIFIC:
PROF. UNIV. DR. GHEORGHE MRA
DOCTORAND: PETRU-IOAN ROMAN
ORADEA
2008
CUPRINS
INTRODUCERE pag.
CAPITOLUL 1. ELEMENTE SPAIALE .............................................................................................................. 1
1.1. Asezarea geografic, limitele si descrierea arealului de studiu ............................................................................. 1
1.2. Scurt istoric al cercetrilor hidro-climatice n arealul de studiu si sectoarele adiacente ....................................... 7
Concluziile capitolului 1 .............................................................................................................................................. 10
Bibliografie selectiv .................................................................................................................................................... 11
CAPITOLUL 2. METODOLOGIA DE CERCETARE Date i metode utilizate ............................................... 14
2.1. Datele privind cantittile de precipitatiile atmosferice si debitele provenite din msurtori asupra scurgerii
rurilor .................................................................................................................................................. 14
2.1.1. Tipuri de date utilizate ................................................................................................................................ 14
2.1.2. Testarea si validarea datelor ......................................................................... ............................................ 18
2.1.2.1. Testarea statistic a normalittii ................................................................................................... 19
2.1.2.2. Completarea sirurilor de date ........................................................................................................ 22
2.1.3. Prelungirea sirurilor de date ....................................................................................................................... 23
2.1.3.1. Descrierea modului de lucru cu aplicatia software AnClim ......................................................... 23
2.1.3.2. Ajustarea valorilor rezultate din prelungirea sirurilor hidro-climatice ......................................... 26
2.2. Metode de analiz a variabilittii datelor climatice ....................................................................................... 26
2.2.1. Identificarea schimbrilor in regimul climatic ................................................................................ 26
2.2.2. Metoda indexului RSI pentru identificarea schimbrilor n regimul climatic ................................ 27
Concluziile capitolului 2 ............................................................................................................................................... 29
Bibliografie selectiv .................................................................................................................................................... 30
CAPITOLUL 3. CADRUL NATURAL .................................................................................................................... 32
3.1. Geologia si litologia rocilor de suprafat .............................................................................................................. 32
3.2. Caracteristicile reliefului (altitudine, pant, fragmentare, expozitie) .................................................................... 38
3.2.1. Altitudinea principalelor unitti si sectoare de subunitti din arealul de studiu ........................................ 39
3.2.2. Panta versantilor ......................................................................................................................................... 41
3.2.3. Panta medie a bazinelor hidrografice ......................................................................................................... 45
3.2.4. Densitatea fragmentrii .............................................................................................................................. 46
3.2.4.1 Densitatea fragmentrii n unittile de relief din arealul de studiu ................................................ 46
3.2.4.2. Densitatea medie a fragmentrii n bazinele hidrografice ............................................................ 48
3.2.5. Expozitia versantilor .................................................................................................................. 49
3.3. Individualitatea geografic a climei ....................................................................................................................... 56
3.3.1. Radiatia solar ............................................................................................................................................ 56
3.3.1.1. Potentialul energetic solar al arealului de studiu .......................................................................... 56
3.3.1.2. Energia solar primit n arealului de studiu ................................................................................ 58
3.3.2. Dinamica atmosferei factor important n geneza precipitatiilor excedentare din vestul Romniei ........ 63
3.3.2.1. Influentele centrilor de actiune atmosferic si a traiectoriilor ciclonice si anticiclonice n
vestul Muntilor Apuseni .............................................................................................. 63
3.3.2.1.1. Influenta centriilor de actiune atmosferic ..................................................................... 63
3.3.2.1.2. Tipurile barice la sol cu influent asupra vremii ............................................................. 65
3.3.2.1.3. Influenta traiectoriilor ciclonice si anticiclonice ............................................................. 67
3.3.2.2. Influentele tipurilor de circulatie atmosferic n aparitia precipitatiilor excedentare................... 70
3.3.2.2.1. Metode de obtinere a tipurilor de circulatii atmosferice deasupra Europei .................... 70
3.3.2.2.2. Tipurile de circulatie dup N. Topor ............................................................................... 72
3.3.2.2.3. Tipurile de circulatie atmosferic Hess-Brezowsky ....................................................... 76
3.3.2.2.4. Frecventa tipurilor de circulatie atmosferic Hess-Brezowsky n spatiul european ....... 77
3.3.2.3. Modificrile circulatiilor atmosferice sub influenta reliefului Muntilor Apuseni ........................ 79
3.3.3. Suprafata activ .......................................................................................................................................... 82
3.3.4. Regimul principalelor elemente climatice din arealul de studiu ................................................................ 83
3.4. Tipuri de climate .................................................................................................................................................... 91
3.5. Rurile si caracteristicile retelei hidrografice ........................................................................................................ 93
3.5.1. Sistemul retelei de ruri din bazinele superioare ale Crisului Alb si Crisului Negru ................................ 93
3.5.2. Caracteristicile morfometrice ale rurilor .................................................................................................. 93
3.5.3. Analiza corelatiilor ntre diverse dimensiuni de lungime si suprafat ....................................................... 97
3.6. Ca3.6. Caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice ......................................................................................... 100
3.6.1. Suprafata bazinelor hidrografice ................................................................................................................ 100
3.6.2. Gradul de asimetrie al bazinelor hidrografice ............................................................................................ 103
3.7. Solurile si influenta lor asupra scurgerii .................................................................................................................. 107
3.7.1. Potentialul de scurgere al bazinelor hidrografice ....................................................................................... 111
3.8. Vegetatia si rolul ei n formarea scurgerii ............................................................................................................... 116
3.9. Influenta factorului antropic asupra scurgerii rurilor ............................................................................................. 123
Concluziile capitolului 3 ............................................................................................................................................... 125
Bibliografie selectiv .................................................................................................................................................... 128
CAPITOLUL 4. PRECIPITAIILE ATMOSFERICE EXCEDENTARE .......................................................... 134
4.1. Cantittile anuale de precipitatii ............................................................................................................................ 134
4.2. Variatia n timp a cantitatilor anuale de precipitatii .............................................................................................. 143
4.3. Tendinta cantittilor de precipitatii atmosferice .................................................................................................... 145
4.4. Tendinta cantittilor de precipitatii atmosferice pe decenii ................................................................................... 154
4.5.Analiza cantittilor anuale de precipitatii prin metoda abaterii procentuale .......................................................... 159
4.6. Analiza cantittilor semestriale si lunare de precipitatii ........................................................................................ 164
4.7. Identificarea tipurilor de circulatii care au generat cantittile maxime anuale de precipitatii n 24 de ore cu
ajutorul clasificrii Hess-Brezowsky ............................................................................................................ 170
4.8. Ploile torentiale factor meteorologic al scurgerii maxime .................................................................................. 178
4.8.1. Frecventa zilelor cu precipitatii .................................................................................................................. 178
4.8.2. Analiza cantittilor de precipitatii din punct de vedere al efectului lor hidrologic .................................... 179
4.8.3. Parametrii ploilor torentiale cu efect hidrologic ......................................................................................... 184
4.9. Probabilittile si asigurrile cantittilor maxime anuale de precipitatii czute n 24 de ore ................................. 187
Concluziile capitolului 4 ............................................................................................................................................... 191
Bibliografie selectiv .................................................................................................................................................... 193
CAPITOLUL 5. SCURGEREA RURILOR DATORAT PRECIPITAIILOR EXCEDENTARE ............. 195
5.1. Factorii care influenteaz scurgerea rurilor ......................................................................................................... 195
5.2. Variatia n timp a scurgerii medii .......................................................................................................................... 195
5.3. Analiza corelativ a schimbrilor n medie si variant a seriilor anuale reprezentnd cantittile anuale de
precipitatii si debitelor medii, prin metoda indexului RSI ........................................................................ 201
5.4. Regimul hidric al rurilor ...................................................................................................................................... 206
5.4.1. Regimul scurgerii medii anotimpuale ........................................................................................................ 207
5.4.2. Regimul scurgerii lunare ............................................................................................................................ 208
5.5. Perioadele caracteristice n regimul maxim diurn al scurgerii rurilor ................................................................. 209
5.5.1. Scurgerea maxim ...................................................................................................................................... 209
5.5.2. Caracteristicile scurgerii maxime cu asigurarea de 1% ............................................................................. 212
5.5.3. Caracteristicile apelor mari si a celor mai mari viituri anuale ................................................................... 215
5.6. Analiza viiturilor rapide ...................................................................................................................................... 219
Concluziile capitolului 5 ............................................................................................................................................... 227
Bibliografie selectiv .................................................................................................................................................... 229
CONTRIBUII PERSONALE ................................................................................................................................. 231
CONCLUZII GENERALE ........................................................................................................................................ 232
Apa se gseste n natura n diverse forme si intervine n majoritatea
proceselor din troposfer, fiind totodat prieten si dusman al omului.
Arealul studiat cursurile superioare ale Crisului Alb si Crisului Negru, se
ncadreaz n compartimentul cel mai extins al Carpatilor Occidentali, -Muntii
Apuseni- si are o serie de trsturi care-i definesc o personalitate geografic
specific, manifestat printr-o mare complexitate a conditiilor hidro-climatice, o
mare variabilitate pluviometric cu implicatii asupra scurgerii n reteaua
hidrografic.
Diversitatea climei din arealul de studiu este generat de interactiunile
factorilor: radiativi si de circulatie n cadrul unui areal montan si de depresiuni
intramontane, cu o suprafat de peste 2500km
2
si cu un ecart altimetric de peste
1600m. Astfel se contureaz un regim pluviometric particularizat si implicit un
regim distinct si reprezentativ al scurgerii rurilor. ns cu toate c sunt separate de
o limit comun iar arealul comun al celor dou bazine hidrografice superioare nu
depseste 1 grad pe longitudine si 45 de minute pe latitudine, n cele dou bazine
superioare analizate, procesele hidroclimatice specifice se produc n ponderi
diferite, produc schimbri calitative si cantitative diferite, genernd caracteristici
proprii care definesc entitti geografice distincte.
Scopul acestei teze de doctorat l-a constituit abordarea ntr-o manier diferit
si totodat modern a problematicii impactului precipitatiilor excedentare asupra
scurgerii lichide pe versantii vestici ai Muntilor Apuseni, n sectoarele superioare
ale rurilor: Crisul Alb si Crisul Negru nc neinfluentate de amenajrile
hidrotehnice,.
n prelucrrile din prezenta tez s-au utilizat: datele de precipitatii de la 65
de: statii meteorologice, posturi pluviometrice si posturi hidrometrice cu program
pluviometric, din arealul de studiu si din sectoarele adiacente si date hidrologice, n
special de debite medii, de la 24 de statii hidrometrice din arealul de studiu. Acest
fond de date a fost extras din arhivele: Directiei Apelor Crisuri Oradea,
Institutului de Hidrologie si Gospodrirea Apelor si Administratiei Nationale de
Meteorologie, crora pe acest cale, le multumesc pentru bunvoint si sprijinul
acordat.
Aduc cu aceast ocazie cele mai sincere multumiri si recunostint domnului
profesor universitar doctor Gheorghe Mhra, conductorul stiintific al acestei
teze, pentru ajutorul deosebit si sprijinul stiintific permanent n realizarea tezei de
doctorat si formarea mea profesional-stiintific.
n acest rezumat se vor prezenta succint capitolele tezei, punnd accent pe
contributiile originale si concluziile generale.
Capitolul 1 prezint asezarea geografic si limitele arealului de studiu (fig.
1.2), care au fost alese dup criteriul hidrologic al controlului scurgerii maxime la
viituri, prin statiile hidrometrice de nchidere subbazinal: Gurahont, pe rul Crisul
Alb si Beius pe rul Crisul Negru.
Fig. 1. 2. Harta fizico-geografic general a arealului de studiu.
Arealul studiat este amplasat n nord-vestul Romniei, face parte din bazinul
transfrontalier Crisuri / Koros si este compus din cursurile superioare ale Crisului
Alb (suprafata 1578 km
2
, perimetru 252 km) si Crisului Negru (suprafata 943 km
2
,
perimetru 157 km), care mpreun totalizeaz o suprafat de 2522 km
2
.
S-a remarcat c cele dou bazine superioare au o form aproximativ
rombic neregulat (mai ales bazinul superior al Crisului Alb), n care directiile de
scurgere ai principalilor afluenti ai Crisului Alb si Crisului Negru n arealul de
studiu sunt defazate, iar expozitie general vestic este oarecum diferit. Aceast
expozitie vestic favorizeaz cderile de precipitatii mai abundente n special pe
versantul estic al Crisului Negru din arealul de studiu.
Densitatea retelei hidrografice este mai mare n bazinul superior al Crisului
Alb, ca urmare a constitutiei geologic predominant n amonte din gresiile cretacice
flisoide si formatiuni calcaroase jurasice, iar n rest de piroclastite (si fundament
vulcanic) fat de bazinul superior al Crisului Negru, unde formatiunile carstice
acoper arii mai mari, iar cele cristaline cu cele mai mari altitudini n est. Aceasta
nu exclude aportul carstic al scurgerii n bazinul Crisului Pietros superior si al
bazinelor nvecinate.
Capitolul 2 prezint tipurile complexe de date spatiale si spatializate, statiile
si posturile pluviometrice si hidrometrice utilizate n prezentul studiu si
demonstreaz importanta validrii datelor pentru evitarea realelor probleme ce apar
ncepnd de la colectarea lor pn la analiz. n acest capitol sunt descrise sumar
criteriile de alegere a statiilor si posturilor de referint (utiliznd coeficientii de
corelatie: R si Pearson) utilizate la prelungirea seturilor de date si completare a
valorilor lips. Au fost utilizate metodele de testare statistic a normalittii (testele
parametrice: Shapiro-Wilk si Anderson-Darling) si a veridicittii lor, de prelungire
si completare a seturilor de date utiliznd aplicatiile software (AnClim) ct si
metoda de analiz a variabilittii (metoda indexului RSI - Regime Shift Index,
pentru identificarea schimbarilor de regim).
Au fost incluse si spatializate informatiile extrase din diverse tipuri de hrti
la diverse scri, folosind metode de georectificare si vectorizare, utilizarea
modelelor numerice a terenului la o grila fin (30m) si a altor seturi de date.
Concluziile noastre sugereaz folosirea datelor si din sectoarele adiacente ale
unui areal de studiu complex, n vederea analizei complexe a fenomenelor cu mare
discontinuitate si variatie (precipitatiile) care nu se limiteaz doar la arealul de
studiu;
Capitolul 3 prezint principalii factori ai cadrului natural ce influenteaz si
determin amploarea impactului precipitatiilor excedentare asupra scurgerii lichide
a rurilor din bazinele superioare ale Crisului Alb si Crisului Negru.
Elementele cadrului geologic ce nuanteaz scurgerea din cele dou bazine
superioare ale arealului de studiu sunt: litologia calcaroas a rocilor de suprafat
(aproximativ 445 km
2
) si tectonica, prin sistemele de ruptur (falii majore si
secundare, digitatii, duplicaturi si fracturi, mult mai numeroase n bazinul superior
al Crisului Negru.
Pe baza modelului numeric (digital) al terenului (avnd ca surs modelul
Shuttle Radar Topography Mission SRTM, modificat la un pas de gril de 30m)
au fost determinate caracteristicile reliefului (altitudine, pant, fragmentare si
expozitie), constatndu-se c energia mare a reliefului (cuprins ntre 200 m si 600
m) contribuie la accelerarea scurgerii superficiale, implicit la cresterea debitelor
maxime n colectorii principali, iar variabilitatea mare a densittii fragmentrii
reliefului este datorat n special diferentelor litologice.
Au fost identificate n arealul de studiu dou sectoare cu expozitie general
vestic, cele mai favorabile producerii ascendentei continue a aerului si
intensificrilor de precipitatii asociate unei circulatii vestice, confirmate prin
cantittile mari de precipitatii de la statiile meteorologice si posturile
pluviometrice.
S-au constatat diferentieri n repartitia teritorial a radiatiei globale (sume
anuale medii n intervalul 1981-1990 -<kWh/m
2
>) pe suprafete optim nclinate de
36 n sensul c valorile cele mai mari 16001610 kWk/m
2
sunt primite n estul
bazinul superior al Crisului Negru iar valorile mai reduse n jumtatea central si
vestic a bazinului superior al Crisului Alb.
S-au analizat corelatiilor ntre diverse dimensiuni de lungime si suprafat ale
rurilor din arealul de studiu care au indicat valori semnificative ale raportului de
determinare (R > 0.7) n cazul ajustrii polinomiale de gradul II si III.
S-a obtinut o mbunttire a relatiei dintre debitul mediu specific si
altitudinea medie a bazinelor hidrografice, prin introducerea parametrului
adimensional - deviatia standard a suprafetelor unitare ale modelului de teren.
Prin metode GIS s-au obtinut: potentialul de scurgere al apei pe versanti, si
potentialul mediu de scurgere a apei n subbazinele hidrografice ale Crisului Alb si
Crisului Negru, din arealul de studiu, exprimate prin indexul CN (Curve Number),
utilizand n principal: textura solului, panta si tipul de utilizare al terenului.
Capitolul 4 prezint repartitia cantittilor anuale de precipitatii si obtinerea
curbelor de variatie ale acestora n functie de altitudinea punctului de msurare,
pentru un raport de determinare semnificativ statistic, rezultnd trei modele ale
repartitiei anuale a precipitatiilor functie de altitudine.
A fost estimat si analizat tendinta cantittilor: lunare, anotimpuale,
semestriale, anuale si decenale ale cantittilor de precipitatii msurate de la 34 de
statii meteorologice si posturi cu msurtori pluviometrice din arealul de studiu n
intervalul 1961-2005. S-au identificat o crestere cu 30,3 mm n intrevalul 1961-
2005, cresterea general medie fiind de aproximativ 1,2 mm/an.
S-au analizat abaterile procentuale ale cantittilor anuale, semestriale si
lunare de precipitatii: pe clase de abateri, pe domenii pluviometrice si pe grupe: cu
si fr risc pluviometric.
Au fost identificate tipurile de circulatii atmosferice care au generat
cantittile maxime lunare si anuale de precipitatii czute n 24 de ore, cu ajutorul
clasificrii Hess-Brezowsky n special n anoptimpurile de iarna si var, utiliznd
datele de la 13 statii si posturi hidrometrice rezultnd c cele mai putine cazuri s-au
produs iarna (9%) primvara (15,2%) si toamna (14,7%), iar vara s-au produs mai
mult de jumtate din numrul total de cazuri 286 reprezentnd 61,1%. Cele mai
mari cantitti de precipitatii czute n 24 de ore s-au produs n contextul
circulatiilor zonale dar si mixte (tipul 28 si 29) si meridianale (tipul 16).Totusi
datorit frecventei mari, circulatia zonal (vestic) rmne cel mai important tip de
circulatie atmosferic responsabil de producerea precipitatiilor excedentare.
Au fost analizate frecventele numrul de zile cu diverse cantitti de
precipitatii si variatia numrului mediu de zile cu diverse praguri de precipitatii pe
semestre, observndu-se o crestere general a acestora, dinspre axul depresiunilor spre
nltimile montane ale arealului de studiu.
S-a observat scaderea neliniar a numrului de ploi functie de cantittile de
precipitatii czute n timpul producerii acestora si s-a analizat corelatia cantittilor
de precipitatii czute n timpul ploilor semnificative din punct de vedere hidrologic
cu intensittile medii si maxime ale acestora, rezultnd ecuatiile de regresie liniar
a ploilor cu diverse durate n functie de intensittile medii ale ploilor.
Au fost spatializate (prin metoda spline-tension) valorile maxime cu
asigurarea de 1%, (calculate prin curbele de asigurare teoretice Kritki Menkel si
Pearson tip III) ale cantittilor anuale de pecipitatii czute n 24 de ore din arealul
de studiu si din sectoarele adiacente, rezultnd c cele mai mari valori ale
cantittilor de precipitatii czute n 24 de ore cu asigurarea de 1% se produc n
sectorul cu expozitie vestic din estul arealului de studiu n bazinului superior al
Crisului Negru, si n sectorul vestic al bazinului superior al Crisului Alb, dar cu
valori mai reduse.
Capitolul 5 prezint: analiza variatiei n timp a scurgerii medii pe Crisul Alb
si pe Crisul Negru si valorile parametrilor bazinelor hidrografice si parametrii
statistici (coeficientii de variatie si asimetrie) ai sirurilor de debite medii anuale la
statiile hidrometrice din arealul de studiu n relatie cu debitul mediu specific
(l*s/km
2
). S-a realizat analiza corelativ a schimbrilor concomitente n medie si
variant a seriilor anuale reprezentnd cantittile de precipitatii si debitele medii,
prin metoda indexului RSI (Regime Shift Index)
Au fost analizate de asemenea regimul scurgerii medii anotimpuale si lunare
si perioadele caracteristice ale regimului maxim diurn al scurgerii rurilor: Crisul
Alb la statia hidrometric Gurahont si Crisul Negru la statia hidrometric Beius.
S-au realizat relatiile de sintez teritoriale de forma ) 1 (log log
% 1 . max
+ = F f
q
ce permit determinarea debitelor maxime cu diferite probabilitti de depsire n
diversele sectiuni ale rurilor unde lipsesc datele directe.
S-au analizat: caracteristicile apelor mari si a celor mai mari 2 viituri din an,
utiliznd un numr de 996 de viituri produse la 13 statii hidrometrice din arealul de
studiu, numrul lunar si anotimpual de viituri (din categoria celor mai mari 2 viituri
din an) si duratele acestora.
A fost prezentat studiul de caz al viiturile rapide produse n intervalul 18 19
mai 2005, utilizand datele: de precipitatii msurate la statiile meteorologice si
posturile pluviometrice, cantittile de precipitatii determinate cu radarul
meteorologic (Weather Surveillance Radar -98Doppler n band S) si hidrograful
viiturilor de pe rurile: Crisul Negru si Nimiesti.
Concluzii i contribuii
Cu toate c sunt separate de o limit comun iar arealul comun nu
depseste 1 grad pe longitudine si 45 de minute pe latitudine, n cele dou bazine
superioare situate n vestul Muntilor Apuseni, procesele hidroclimatice specifice se
produc n ponderi diferite, produc schimbri calitative si cantitative diferite,
genernd caracteristici proprii care definesc entitti geografice distincte.
S-a remarcat c forma cele dou bazine hidrografice superioare analizate
este aproximativ rombic neregulat, ce implic o orientare pe directii de scurgere
diferite si defazate a principalilor afluenti ai Crisului Alb si Crisului Negru, iar
expozitie general favorizeaz cderile de precipitatii n special pe versantul estic
al Crisului Negru.
Au fost utilizate date si din sectoarele adiacente sectoarelor superioare ale
bazinelor hidrografice ale Crisului Alb si Crisului Negru. Utilizarea modelului
numeric al terenului la o grila fin (30m) a condus la crestere a rezolutiei de lucru,
implicit la rezultate mai precise;
Datele utilizate - sirurile de cantitti de precipitatii si debite - au fost
testate, validate si prelungite n vederea utilizrii lor pe perioade omogene si
reprezentrii spatiale corecte a valorilor parametrilor cercetati.
Controlul, (testarea si validarea) prelungirea ct si analiza variabilittii
seturilor de date s-a realizat utiliznd aplicatii software si metode moderne.
Din suprafata total a arealului de studiu, suprafetele cu altitudini medii
mai mici de 200m reprezint 0,6 %, ntre 200 - 600 m, 62,5%; cele situate la peste
600 m (33,9%) iar mai mari de 800 m, 13,1%, (330 km
2
).
Bazinele hidrografice din arealul de studiu au panta medie cuprins ntre
10 si 20. Energia mare a reliefului contribuie la accelerarea scurgerii superficiale,
implicit la cresterea debitelor maxime n colectorii principali unde energia de relief
este cuprins ntre 200 m si 600 m, iar variabilitatea mare a densittii fragmentrii
reliefului este datorat n special diferentelor litologice. Bazinele hidrografice cu
cele mai mari valori medii ale densittii fragmentrii reliefului, de peste 1,5
km/km
2
sunt: Tebea, Birtin, Brusturescu si Jgheboasa n bazinul Crisului Alb,
Beiusele, Burda, Mizies si Talpe, n bazinul Crisului Negru.
Au fost identificate dou sectoare cu expozitie general vestic cele mai
favorabile producerii ascendentei continue a aerului si cderilor de precipitatii
intense, asociate unei circulatii vestice: primul, (n care efectul este mai intens
datorit canalizrii aerului prin Depresiunea Holodului si Beiusului) constituit din
subareale ale sudului Muntilor Pdurea Craiului, vestului Muntilor Vldeasa si
sectorului de contact al dealurilor: Rosiei, Vlanilor si Bihorului, iar al doilea,
compus din: sectorul de contact al Dealurilor Bihorului cu Muntii Btrna, ntreaga
parte nord-vestic a Muntilor Bihorului si sectorul de contact al acestora cu sudul
dealurilor Bihorului si cele ale Curmturii Cristiorului. n cadrul acestor sectoare se
produc intensificri de precipitatii, dar ascendenta aerului continu datorit
impulsului masei de aer n miscare, astfel nct la altitudinile cele mai mari ale
Bihorului (si la Stna de Vale, fapt deja confirmat prin cantitatea medie
multianual de 1683,1 mm/an, din perioada 1961-2005 si cu o maxima multianual
de 2370 mm n anul 1980) se nregistreaz cantitti mari de precipitatii si o
scurgere bogat a rurilor.
Din repartitia teritorial a sumelor anuale medii ale radiatiei globale
(kcal/cm
2
) se observ o scdere altitudinal a acestora, fiind cuprinse ntre 110 si
115 kcal/cm
2
n sectorul depresiunilor si dealurilor si mai mici de 110 kcal//cm
2
n
sectorul montan. n repartitia teritorial a radiatiei globale (pe suprafete optim
nclinate de 36, sume anuale medii n intervalul 1981-1990, kWh/m
2
) se constat
diferentieri ntre valorile mai mari primite n bazinul superior al Crisului Negru si
valorilor reduse din jumtatea central si vestic a bazinului superior al Crisului
Alb.
La un unghi optim de nclinare de aproximativ 36-37 valorile medii
lunare interpolate, pentru 4 locatii din depresiuni, nu difer semnificativ. Acestea,
n perioada mai-septembrie, depsesc 5000Wk/m
2
n toate locatiile, iar cele mai
mari valori sunt nregistrate vara, n lunile iulie si august iar cele mai mici valori
iarna n luna decembrie.
Aspectele vremii si influentele majore asupra climei din nord-vestul
Romniei sunt determinate de: apropierea de intensa arie ciclogenetic a Mrii
Mediterane, pozitia ciclonilor si/sau anticiclonilor aflati pe diferite, directiile lor de
deplasare, traiectorii caracteristicile maselor de aer si transformrile acestora la
contactul cu particularittile reliefului oferite de suprafata activ.
Circulatiile meridianale permit deplasarea ciclonilor spre vestul Romniei
n lungul axelor curentului jet. Frecventa ciclonilor atlantici n perioada cald a
anului este n scdere. Influenta ciclonilor atlantici este mai mare odat cu cresterea
latitudinii (spre nord), iar impactul nebulozittii si al precipitatiilor este mai evident
n lunile mai - iunie.
Din datele analizate pe perioada 1965 -2000 s-a observat c cele mai multe
cazuri de cantitti maxime anual de precipitatii czute n 24 de ore n arealul de
studiu s-au produs n cadrul circulatiilor: vestice ciclonice si vestice sudice.
Perioadele de persistent ale unui tip de circulatie vestic sau meridianal variaz
ntre o zi si maxim 20 de zile.
Actiunea complex exercitat de Muntii Apuseni n special asupra
circulatiei vestice, se manifest n diferite moduri, functie de tipul circulatiei
ciclonice sau anticiclonice, de anotimp, de mrimea gradientilor parametrilor
meteorologici, de directia de atacare a versantului vestic si de viteza de
deplasare.
Discontinuittile si neomogenittile suprafetei active din sectorul montan
al vestului Muntilor Apuseni (ptrunderile spre est ale cmpiei si dealurilor)
modific comportamentul asociat ciclonilor prin ascensiuni orografice cu prezenta
unor structuri de benzi multiple de precipitatii convective si o accentuare a
instabilittii, oarecum local a masei calde din formatiunea baric antrenat pe
sectoarele cu expozitie general vestic ale arealului de studiu.
Tipul de circulatie vestic progresiv, antreneaz aer maritim polar (rcoros
si umed vara) care ntlnind Muntii Apuseni dispusi perpendicular pe directia
fluxului, produce o intensificare a precipitatiilor att pe pantele montane vestice ale
Muntilor Apusenilor, ct si n zonele de deal si cmpie din Crisana.
Circulatiile zonale sunt responsabile de transportul advectiv a maselor de
aer oceanice care influenteaz tipul de vreme din arealul de studiu care genereaz
cantitti excedentare de precipitatii, iar circulatiile caracterizate de talveg pronuntat
pe meridianul Europei Centrale determin o vreme instabil si rcoroas cu
posibilitti mai nsemnate de precipitatii si viituri mari.
Caracteristicile generale ale principalelor elemente climatice ale arealului
de studiu evidentiaz prezenta etajrii climatelor pe altitudine si conditiilor
favorabile precipitatiilor excedentare, a formrii si mentinerii stratului de zpad,
ca elemente principale ce generare si sustinere ale unei scurgeri bogate a rurilor.
Analiza corelatiilor ntre diverse dimensiuni de lungime si suprafat ale
rurilor din arealul de studiu au indicat valori semnificative ale raportului de
determinare(R > 0.7) n cazul ajustrii cu polinomiale de gradul II si III.
Din ntreg arealul de studiu suprafete bazinale ale afluentilor Crisului Alb
si Crisului Negru mai mici de 30km
2
reprezint 28,4 %, cele ntre 30 si 100 km
2
44,7%, iar suprafetele mai mari de 100 km
2
, 22,9%.
O mbunttire a relatiei dintre debitul mediu specific si altitudinea medie
a bazinelor hidrografice s-a obtinut prin introducerea parametrului adimensional -
deviatia standard a suprafetelor unitare ale modelului de teren. Astfel logaritmul
zecimal al debitului mediu specific <l/s*km
2
> este direct proportional cu deviatia
standard a suprafetelor unitare (de 900m
2
- din modelul de teren cu celula de 30 m)
ale bazinelor hidrografice si ptratul suprafetei bazinului si invers proportional cu
altitudinea medie a bazinului hidrografic.
Potentialul de scurgere al apei pe versanti este influentat n principal de
textura solului, panta si tipul de utilizare al terenului, textura fin si panta
conducnd la valori mari ale indexului CN (Curve Number), implicit la
posibilitatea formrii de viituri rapide n sectoarele bazinelor hidrografice n care
indexul CN are valori mari. Coeficientul mediu de mpdurire al arealului de studiu
este de 57,5 % cu valori medii de 59,3% n bazinul superior al Crisului Alb si 54.0
% n bazinul superior al Crisului Negru.
Modelul de repartitie spatial a cantittilor de precipitatii functie de
altitudine obtinut s-a bazat pe o valoare mare a raportului de determinare a
corelatiei statistice. Prin utilizarea ecuatiei regresiei liniare si a metodelor GIS de
spatializare, considerm c aproximrile cantittile de precipitatii n lipsa
observatiilor de la statiile meteorologice si posturile pluviometrice de la altitudini
mai mari de 500m sunt bune.
S-a obtinut un numr minim de 3 curbe care aproximeaz variatia cu
altitudinea a cantittilor anuale de precipitatii pentru bazinele hidrografice
superioare ale Crisului Alb si Crisului Negru.
S-au constatat un numr de 3 sau uneori 4 perioade (sau ani) cu excedent
pluvial, dar care nu de manifest concomitent la toate statiile si posturile analizate.
Cei mai ploiosi ani au fost n ordine cronlogic: 1966, 1970, 1980, 2001 si
2005.
Tendinta general de variatie a cantittilor de precipitatii n arealul de
studiu este de crestere cu 30,3 mm n intrevalul 1961-2005, avnd o crestere
general medie de aproximativ 1,2mm/an. Cele mai mari tendinte de crestere a
cantittilor de precipitatii s-au ntregistrat: n semestrul cald, toamna si n luna
septembrie, iar tendintele de scdere au avut amplitudini mai reduse si s-au
manifestat n semestrul rece, iarna si n luna iunie.
S-a constatat o modificare general si gradual a sensului tendintelor
cantittilor anuale de precipitatii pe decenii, observabil si la scrile spatiale de
mrimea subunittilor arealului de studiu. Schimbarea sensului tendintelor de la
general pozitiv din deceniul 1961-1970, s-a manifestat ncepnd din deceniul 1970-
1980 n sudul arealului de studiu ca apoi s cuprind n celelalte decenii ntreg
arealul de studiu, si cu un comportament haotic, care probabil confirmat si la scri
cu magnitudini mult mai mari (supraregional si continental) fac parte din
oscilatiile temporo-spatiale ce produc variatiile climei de la sfrsitul mileniului trei
si nceputul mileniului patru.
Datorit mrimii abaterilor pozitive n cadrul domeniului precipitatiilor
excedentare a fost intodus n subsidiar, subdomeniu pluviometric foarte ploios,
pentru cantitti de precipitatii cu abateri de peste 100%, cruia i-a fost asociat riscul
pluviometric major prin excedent.
n arealul de studiu, n medie peste 62% din anii perioadei 1965-2005
apartin domeniului ploios.
ntr-un singur an, 2001, la Sustiu n Depresiunea Beius, s-a produs o
cantitate ce ntr n categoria de risc major prin excedent de precipitatii, cantitatea
anual depsind cu aproximativ 620mm media perioadei climatice 1961-1990 si cu
aproximativ 578mm cantitatea ntregii perioade de studiu (1961-2005).
Utiliznd o perioad de 45 de ani, putem considera c, n medie, riscul
unor semestre foarte ploioase se poate produce odat la 7-8 ani.
Riscul prin excedent apare izolat n fiecare subunitate, fapt ce confirm
variabilitatea cantittilor anuale de precipitatii att de la o subunitate la alta ct si n
cadrul aceleiasi subunitti.
Abaterile lunare, anotimpuale si semestriale ale cantittilor de precipitatii
nu au un sablon clar de variatie, ns procentul lunilor ploioase fiind diferit ntre
cele dou bazine hidrografice superioare, considerm c altitudinea si expozitia
diferit a reliefului montan din cele dou bazine ar fi unul dintre principalii factori
ai diferentierilor mentionate.
Din datele de la 13 statii si posturi, maxima anual a cantittilor de
precipitatii czute n 24 de ore s-a produs vara n 61,1% din numrul total de
cazuri, primvara 15,2%, toamna1 4,7% iar iarna 9%.
Din analiza numrului anual de zile cu precipitatii si al numrului de zile
cu precipitatii din semestrul cald rezult c n arealul de studiu ploile au o frecvent
mare n special la munte (Stna de Vale) si mai ales n semestrul cald.
Din analiza valorilor maxime anuale ale cantittilor de precipitatii czute
n 24 de ore de la la 13 statii si posturi cu msurtori pluviometrice s-a constatat c:
iarna, cantittile maxime de precipitatii czute n 24 de ore au fost mai frecvente n
cazul tipurilor de circulatii zonale (27 de cazuri) si mixte (12 cazuri) si mai ales n
luna decembrie (22 de cazuri).
Vara categorii de circulatie care au favorizat cele mai mari valori anuale
ale cantittilor de precipitatii czute n 24 de ore au fost: circulatiile meridianale
(98 de cazuri) si mixte (95 de cazuri) fat de categoria zonal (87 de cazuri) si mai
ales n iunie (43 de cazuri).
Cele mai mari cantitti de precipitatii s-au produs n contextul unor
diverselor circulatii zonale dar si mixte (tipul 28 si 29 Hess-Brezowsky.) si
meridianale (tipul 16). Totusi prin frecventa mare, circulatia zonal (vestic)
rmne cel mai important tip de circulatie atmosferic responsabila n producerea
precipitatiilor excedentare.
n ordinea frecventei mai mari a anotimpurilor cnd s-au produs
cantittilor maxime de precipitatii la 13 statii si posturi, pe primul loc se situeaz:
vara, urmat de toamn, (situatie observat la 7 statii si posturi), pe locul secund
vara urmat de primvar (situatie observat la 5 statii si posturi) si cel mai putin
frecvent tip vara urmat de iarn (situatie observat la 1 post).
Producerea viiturilor indiferent de conditiile de umezire prealabil a
solului este conditionat de cantittile mari de precipitatii ce depsesc 50 mm/zi.
Numrul de zile cu cantitti ce depsesc 50 mm n 24 de ore este de 3 zile la Stei si
4 zile la Dumbrvita de Codru si Tebea, 7 la Gurahont si Holod. Cel mai mare
numr de zile n care cantittile de precipitatii depsesc limita de 50 mm este n
sectorul montan din estul arealului de studiu, la Stna de Vale, 57 de zile si la
Vldeasa Vrf , 29 de zile.
Numrul de ploi scade neliniar functie de cantittile de precipitatii czute
n timpul ploilor.
Una din caracteristicile principale ale ploilor torentiale analizate const n
faptul c majoritatea ploilor au o durat mai mic de 6 ore, iar frecventa ploilor cu
o durat de pn la 6 ore creste dinspre depresiuni spre sectorul montan.
Din corelarea duratelor cderii cantittilor mari de precipitatii cu forma
viiturilor se observ c n majoritatea cazurilor cantittile de precipitatii czute n
24 de ore sunt generate de mai multe ploi si/sau de ploi a cror durat este mai
mic de 6 ore.
n cazul ploilor cu o durat mai mic sau egal cu o or, durata intensittii
maxime asociat nucleului ploii nu depseste 1 sau maxim 2 minute
Spatializnd prin metoda de interpolare spline tension se evidentiaz c
cele mai mari valori ale cantittilor de precipitatii czute n 24 de ore cu asigurarea
de 1% (mai mari de 150mm/zi) se produc n sectorul cu expozitie vestic din estul
arealului de studiu n bazinului superior al Crisului Negru, si n sectorul vestic al
bazinului superior al Crisului Alb, dar cu valori mai reduse.
La suprafete bazinale diferite ca mrime debitul mediu multianual al Crisului
Negru (la Beius, 37,4% din suprafata arealului de studiu) este apropiat de cel al
Crisului Alb (la Gurahont) ce detine o suprafat aproape dubl 62,6%.
Corelatia ntre debitele medii specifice si altitudinea medie a bazinelor
hidrografice este afectat de prezenta mai mare a carstului n bazinul hidrografic
superior al Crisului Negru.
Variatia debitului mediu specific multianual al bazinelor hidrografice si al
sectoarelor de bazin, are un ecart de valori cuprinse ntre 3,76 si 49,9 l/s*km
2
. Cele
mai mari valori ale debitului mediu specific anual sunt n bazinele superioare ale
Crisului Pietros (Boga, 49,9 l/s*km
2
, Sebisel, 30,7 l/s*km
2
) si n sectoarele cu
altitudini mari din Muntii Btrna si Muntii Bihor (Dedes 29,0 l/s*km
2
).
S-au constatat dou perioade de 7 ani (1964-1970 si 1995-2001) n care
debitele pe Crisul Alb, la Gurahont si Crisul Negru, la Beius au fost mai mari sau
egale cu media multianual, ns perioadele cu valori de debit mai mari sau egale
cu debitul mediu ultianual, n general au aceeasi durat dar amplitudini diferite.
n urma analizei schimbrilor n medie a regimului: cantittilor anuale de
precipitatii si a debitelor medii anuale s-a constatat c primele schimbri n regimul
precipitatiilor anuale, (ns cu valori subunitare ale indexului RSI) au aprut n anii
1980, iar n regimul debitelor ncepnd cu anul 1982. Cea mai important
schimbare de regim n seriile de precipitatii anuale s-a produs ncepnd cu anul
2004.
n anii 2004 si 2005 schimbrile de regim s-au produs la 26 de serii de
precipitatii din cele 38 analizate.
Bazinul superior al Crisului Alb este mai sensibil la modificri ale regimului
pluviometric anual dect bazinul superior al Crisului Negru.
Datorit efectului de mediere ce se produce odat cu cresterea suprafetei
bazinului hidrografic si primirea unor debite suplimentare de la afluentii din avalul
statiilor, efectul schimbrii de regim se atenueaz, n special pe Crisul Alb.
Nu au fost detectate schimbri n varianta seriilor anuale reprezentnd
cantittile anuale de precipitatii si debite medii anuale de la statiile analizate.
n general, la valori nsumate ale indexului RSI mai mari de valoarea 1, pe
ntreg arealul analizat, pentru oricare dintre seriile anuale analizate (cantitti de
precipitatii sau debite medii) s-au produs schimbri si ale regimului celeilalte serii.
Variatiile de regim din seriile anuale de cantitti de precipitatii si debite medii n
perioada 1970-2000, nu au fost influentate de variatia temperaturii aerului.
nceputul perioadelor de ape mari, marcat de o crestere semnificativ a
procentului scurgerii lunare s-a produs n medie ncepnd din luna februarie la toate
rurile monitorizate de statii din bazinul superior al Crisului Alb si la 3 statii de pe
rurile: Briheni, Sighistel si Nimiesti (la Beius).
Scurgerea maxim lunar n cele dou bazine superioare ale Crisului Alb si
Crisului Negru se produce n lunile martie si respectiv aprilie
Cele mai mari valori ale scurgerii medii zilnice s-au produs la aceeasi dat, n
12 martie 1981 si au fost de 432 m
3
/s la Gurahont si de 526 m
3
/s la Beius.
Numrul viiturilor n perioada 1966-2005 care au depsit cotele de atentie a
fost de 68 la Gurahont si 37 la Beius. Numrul mare al viiturilor de pe Crisul Alb
este influentat pe de o parte de suprafata mare a bazinului hidrografic si de un
numr mai mare de ruri tributare, iar pe de alt parte de altitudinea mai redus a
bazinului hidrografic, n cadrul cruia topirea stratului de zpad este mai rapid.
Au fost calculate relatii de generalizare ( ) 1 log log
% 1 max
+ = F f
q
pentru toate
rurile monitorizate de statii hidrometrice, verificarea acestora s-a realizat utiliznd
metoda reductional.
Din analiza a 996 de viituri reprezentnd categoria celor mai mari 2 viituri
dintr-un an, s-a constatat c cele mai frecvente viituri sunt cele cu durate ntre 6 si
12 zile (409 viituri). Este dificil de a separa viiturile de perioadele cu ape mari care
contin viituri multiple, sau sunt alctuite din viituri de durat mare cu mai multe
vrfuri, ns considerm c o limit rational ar reprezenta-o viiturile cu durate
ntre 9 si 12 zile.
ncepnd de la viiturile cu o durat _ 3 zile pn la cele cu o durat _ 9 zile
cresterea numrului acestora se produce dup o functie de putere. S-a constatat c
acest tip neliniar de crestere s-a realizat diferit n sectiunile statiilor hidrometrice
din cele dou bazine superioare. ncepnd cu viiturile cu durate mai mari de 9 zile
s-a constatat scderea valorii ptratului raportului de determinare (R
2
).
Comparatiile dintre valorile debitelor medii maxime zilnice cu asigurarea de
1%, calculate statistic si debitul maxim instantaneu al viiturii, au evidentiat
impactul viiturii prin debitele de vrf care au depsit uneori debitele cu perioade de
revenire mari, de o dat la 100 de ani.
Studiul de caz al contextului sinoptic al unor viituri rapide produse n bazinul
superior al Crisului Negru evidentiaz schimbri rapide n cadrul circulatiilor
meridianale care creaz conditii de pasaj rapid al fronturilor si producerea
cantittilor mari de precipitatii.
Metodele de interpolare (alocarea cu distanta, sau metoda poligoanelor
Thiessen, kriging (sferic), spline (tension), ponderarea invers cu distanta (sau -
Inverse Distance Weighting) utilizate n spatializarea cantittilor de precipitatii
msurate la statiile meteorologice si posturile pluviometrice utilizate, subevalueaz
cantittile de precipitatii determinate cu radarele meteorologice digitale.
Datorit marii variatii spatiale si temporale a cantittilor de precipitatii czute
n bazinele hidrografice, cea mai rapid si eficient evaluarea areal a acestora se
realizeaz prin utilizarea produselor radarelor meteorologice.
Contributiile personale din acest studiu constau n:
-Utilizarea aplicatiilor GIS si a modelului numeric al terenului la o grila
fin (30m) ce a condus la o crestere a rezolutiei de lucru, implicit la rezultate mai
precise;
-Testarea datelor utilizate prin metode statistice, si prelungirea sirurilor de
precipitatii utiliznd aplicatii software specializate si metode moderne (metoda
corelatiilor ponderate);
-Identificarea prin metode GIS a dou sectoare cu expozitie general
vestic cele mai favorabile producerii ascendentei continue a aerului si cderilor de
precipitatii intense asociate unor circulatii vestice.
-Utilizarea tipurilor de circulatie Hess-Brezowsky la identificarea
contextului sinoptic al producerii cantittilor maxime de precipitatii czute n 24 de
ore;
-Obtinerea unei relatii mbunttite dintre debitul mediu specific si
altitudinea medie a bazinelor hidrografice prin introducerea parametrului
adimensional - deviatia standard a suprafetelor unitare ale modelului de teren.
Astfel logaritmul zecimal al debitului mediu specific <l/s*km
2
> este direct
proportional cu deviatia standard a suprafetelor unitare din modelul de teren) ale
bazinelor hidrografice si ptratul suprafetei bazinului si invers proportional cu
altitudinea medie a bazinului hidrografic;
-Identificarea potentialului de scurgere al apei pe versanti functie de
textura solului, panta si tipul de utilizare al terenului, prin calcularea indexului CN
(Curve Number);
-Utilizarea n obtinerea modelului de repartitie spatial a cantittilor de
precipitatii functie de altitudine, a ecuatiei regresiei liniare si metodele GIS de
spatializare;
-Obtinerea unui numr minim de 3 curbe care aproximeaz variatia cu
altitudinea a cantittilor anuale de precipitatii, utilizabile n bazinele hidrografice
superioare ale Crisului Alb si Crisului Negru.
-Introducerea n subsidiar a subdomeniului pluviometric foarte ploios,
pentru cantitti de precipitatii cu abateri de peste 100%, cruia i-a fost asociat riscul
pluviometric major prin excedent, datorit mrimii abaterilor pozitive n cadrul
domeniului precipitatiilor excedentare.
-Analiza corelatiilor schimbrilor de regim hidro-climatic (n medie si
variant) a seriilor de cantitti anuale de precipitatii si de debite medii anuale
utiliznd metoda indexului RSI.
-Calculul relatiilor de generalizare ( ) 1 log log
% 1 max
+ = F f
q
pentru toate
rurile monitorizate de statii hidrometrice din arealul de studiu, verificate prin
metoda reductional.
-Utilizarea metodelor de interpolare (alocarea cu distanta, kriging (sferic),
spline (tension), ponderarea invers cu distanta a cantittilor de precipitatii
msurate la statiile si posturile pluviometrice si compararea rezultatelor acestor
interpolari cu cmpul de precipitatii estimate cu radarul meteorologic pentru
obtinerea cantittilor medii de precipitatii czute n bazinele hidrografice.
Bibliografie selectiv
1. Ciulache S.- (2002) Meteorologie si Climatologie- Edit. Universitara,
Bucuresti;
2. Ciulache S., Ionac Nicoleta (2006) Esential in meteorologie si climatologie,
Edit. Universitara, Bucuresti;
3. Ciulache S., Ionac Nicoleta (1995) Fenomene atmosferice de risc Edit.
Stiintifica, Bucuresti;
4. Diaconu C., Serban P., (1994), Sinteze i regionalizri hidrologice, Editura
Tehnic, Bucuresti.
5. Drobot, R. (1997), Bazele statistice ale hidrologiei. Editura Didactic si
Pedagogic, R.A. Bucuresti.
6. Drobot R., Serban P., (1999) Aplicaii de hidrologie i gospodrirea apelor,
Tempus S_JEP09781/95, Gestion et Protection de la Ressource en eau, Ed.
HGA, Bucuresti;
7. Josan, N., Nistor, S., Petrea, Rodica, Petrea, D. (1999), The influence of the
land use on the slopes dynamics in the Crisana Hills (Western Romania),
vol. Environmental Geomorphology: Mans Activity and its Influence on
Geomorphic Processes, Florence, 1999, in ab. pp.11.
8. Josan, N., (2002) Sisteme globale de mediu, Ed. Univ. din Oradea.
9. Meylan, P. Mussy, A. (1999) Hydrologie frqventielle. Edition H*G*A*,
Bucarest;
10. Mhra Gheorghe, (1979)- Cmpia Criurilor, studiu fizico-geografic n
colectia Cercetri n Geografia Romniei, Ed. Stiintific, Bucurresti,
(101p);
11. Mhra, Gh., Grabovschi, M. (1997), Consideraii hidrometeorologice
privind inundaiile din bazinul Criurilor n perioada decembrie 1995-
ianuarie 1996, S.C.Geogr., Bucuresti: 77-87.
12. Mhra, Gh. si colab. (1999)- Regimul precipitaiilor din Bazinul Criurilor
i influena sa asupra scurgerii de suprafa, C.N.C.S.I.S. nr. 1/1999,
Editura Universittii din Oradea;
13. Mhra Ghe., (2001) Meteorologie, Editura Universittii din Oradea, p304;
14. Musttea, A. (2005), Viituri excepionale pe teritoriul Romniei. Genez si
efecte. I.N.H.G.A., Bucuresti;
15. Roman, P. I., (2004)- Variatia debitelor medii lunare si anuale pe Crisuri si
Barcu, Analele Universittii din Oradea, seria Geografie, XIV, Editura
Universittii din Oradea;
16. Roman,. P.I., Streng O. (2006) Using GIS techniques and rainfall WSR-98D
radar estimations from fast precipitations monitoring in small catchments.
XXIII Conference Of The Danubian Countries On The Hydrological
Forecasting And Hydrological Bases Of Water Management, 28 - 31
August 2006. Belgrade - Republic of Serbia,
http://www.hidmet.sr.gov.yu/eng/hidrologija/konferencija/papers.php
17. Sorocovschi, V. (1996), Podiul Trnavelor- studiu hidrogeografic, CETB
Cluj Napoca;
18. Sorocovschi, V., Pandi, G., (2002), Hydrological risk phenomena caused by
rainfalls in the nordth-western part of Romania, Third International
Conference on Computer Simulation n Risk Analysis and Hazarad
Mitigation, Risk Analysis, III, Editor C. A. Brebia, WIT Press,
Southampton, Boston, 2002, p. 89-98;
19. ***, (1971), Rurile Romniei. Monografie hidrologic, Institutul de
Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti;
20. ***, 1983, Geografia Romniei, vol.I Geografia fizic, Ed. Acad.,
Bucuresti;