Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A.01.02/H
NORMATIVE ŞI STANDARDE METODICO-ORGANIZATORICE
CP A.01.02/H:2014
EDIŢIE OFICIALĂ
Preambul
2
CP A.01.02/H:2014
Cuprins
III
CP A.01.02/H:2014
IV
CP A.01.02/H:2014
C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic (în continuare - Cod) transpune prevederile îndrumătorului „Guidance
Paper H: A harmonised approach relating to dangerous substances under the Construction Products
Directive”.
1.2 Prezentul Cod este destinat să descrie o abordare armonizată referitoare la problema
substanţelor1 şi preparatelor2 periculoase, precum şi radiaţiilor, atunci când este vorba de produse
care intră sub incidenţa [1]3, astfel cum a fost modificată prin Directiva Consiliului 93/68/EC 4. Aceasta
explică măsura în care [1] se aplică substanţelor periculoase 5 şi cum autorii condiţiilor tehnice
(membrii comitetului european de standardizare / comitetului european pentru standardizare
electrotehnică şi organizației europene pentru evaluarea tehnică) trebuie să le ia în considerare pentru
a obţine o armonizare. Condiţiile tehnice trebuie să furnizeze toate detaliile relevante pentru un anumit
produs de construcţie şi, în special, informaţiile necesare pentru ca un producător să fie în măsură să
finalizeze marcajul CE.
1.3 Prezentul Cod este destinat celor implicaţi în elaborarea condiţiilor tehnice 6 (standardelor
armonizate şi evaluărilor tehnice europene), pentru luarea în calcul împreună cu mandatele respective
şi dispoziţiile date în acest sens, precum şi pentru producători, autorităţile de reglementare şi
autorităţile de aplicare în cadrul spaţiului economic european.
1.4 Prezentul Cod se limitează la acele aspecte ale cerinţei esenţiale nr. 3 din [1] „Igiena, sănătatea
şi mediul”, care sunt legate de prezenţa substanţelor potenţial periculoase din produsele pentru
construcţii. Ei nu iau în considerare aspectele de sănătate, igienă şi de mediu, care sunt legate de
fabricarea produselor sau utilizarea lor (de exemplu, eliminarea defectuoasă a apelor uzate). Codul nu
se referă la produsele pentru construcţii care intră în contact cu apa destinată consumului uman.
1.5 Nici una dintre dispoziţiile prezentului Cod nu restricţionează statele membre, cu respectarea
tratatului, prin menţinerea legilor şi reglementărilor şi a actelor administrative 7 referitoare la utilizarea
produselor în afara domeniului de aplicare a [1]. Atâta timp cât acestea sunt în conformitate cu
dispoziţiile tratatului, de exemplu, sistemele voluntare pentru protecţia mediului, care ar putea oferi un
mijloc eficient de abordare a substanţelor periculoase, acestea nu sunt excluse de acest Cod, deşi ele
nu intră în domeniului de aplicare a [1]. În practică, poate fi dificil să se separe substanţele legate de
riscurile de mediu mai ample faţă de cei care afectează mediul în imediată apropiere a lucrărilor,
precum şi, prin urmare, o distincţie strictă a riscurilor, care intră în interiorul sau în afara domeniului de
aplicare al [1] ar putea fi oarecum teoretică (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2 de mai jos).
1
Substanţele înseamnă elementele chimice şi compuşii lor în stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie.
2
Preparate înseamnă amestecuri sau soluţii compuse din două sau mai multe substanţe.
3
Jurnalul Oficial L 40, 11.02.1989
4
Jurnalul Oficial L 220, 30.02. 1993
5
În acest Cod termenul „substanțe periculoase” vor fi utilizate ca substanţe, preparate şi substanțe radioactive care pot
prezenta un pericol pentru om şi mediu în timpul utilizării normale a produselor pentru construcţii atunci când sunt folosite la
lucrări.
6
Codul este de asemenea destinat celor care scriu îndrumătoare pentru evaluări tehnice europene.
7
În acest Cod termenul de „normativ naţional” va fi utilizat, tot ceea ce înseamnă legislaţia naţională, regulament sau dispoziţie
administrativă.
1
CP A.01.02/H:2014
1.6 Prezentul Cod stabileşte măsurile necesare în vederea aplicării directe a prevederilor [1].
2 Prevederii generale
2.1 Domeniul de aplicare al [1] şi legătura dintre [1] şi dispoziţiile referitoare la substanţele
periculoase, pot fi caracterizate după cum urmează:
„Lucrările de construcţii trebuie să fie proiectate şi construite în aşa fel încât să nu fie o ameninţare
pentru igiena sau pentru sănătatea ocupanţilor sau a vecinilor, în special ca rezultat următoarelor:
- (...).
- Mediu interior;
- Alimentare cu apă;
- Mediu exterior.
„Alte directive relevante pentru igiena, sănătatea sau mediul înconjurător, de exemplu, protecţia
lucrătorilor, trebuie să fie, de asemenea, luate în considerare la elaborarea condiţiilor tehnice (...)”.
Mediu interior: „(...) Caracteristicile necesare pentru performanţe satisfăcătoare (...) sunt enumerate
mai jos. Condiţiile tehnice armonizate sunt necesare pentru a măsura aceste caracteristici sau pentru
a calcula performanţa în cazul în care permite tehnologia (...) Produsele sunt acelea pentru care sunt
posibile emisiile de poluanţi în mediul interior (...).
- emisiile de compuşi organici volatili şi eliberarea altor poluanţi, ţinând cont de concentraţia
poluanţilor în produs, în cazul în care este necesar;
- (...);
- emisii radioactive”.
1
Jurnalul Oficial C 62, 28.02.1994
2
CP A.01.02/H:2014
Alimentareа cu apă: „Specificaţii tehnice armonizate sunt necesare pentru a specifica următoarele
caracteristici ale produselor de construcţie:
Mediul exterior: „(...) Pentru a se conforma cu domeniul de aplicare al [1] acest Cod se limitează la
construcţiile date în exploatare.
Cerinţa se referă la protecţia persoanelor, precum şi la prevenirea oricărui impact asupra mediului
apropiat de poluarea aerului, a solului şi a apei. (...)
- emisia de poluanţi în aer liber, sol şi apă, ţinând cont de concentraţia de poluanţi în produsul,
acolo unde este necesar. (...)”.
2.2 Din cele de mai sus pot fi extrase trei principii generale:
(i) În afară de protecţia persoanelor, acesta se referă doar mediul înconjurător care intră în
domeniul de aplicare al [1]. Aspectele mai largi de mediu, cum ar fi distrugerea stratului de ozon, nu
sunt prevăzute. Deşi termenul de „înconjurător” nu este definit în documentele interpretative, acesta
poate fi înţeles ca acele părţi ale mediului care sunt influenţate de efectele directe ale produselor sau
lucrărilor în cauză.
În plus, activităţile, aşa ca întreţinerea, înlocuirea sau alte activităţi de construcţie desfăşurate în viaţa
normală a unei clădiri, ar putea cauza eliberarea substanţelor periculoase din produse le deja instalate
în lucrări. Aceste activităţi sunt considerate a fi în afara domeniului de aplicare a [1]. Este
responsabilitatea statelor membre să facă dispoziţiile procedurale în cazul în care, în baza
cunoştinţelor de proces sau produselor implicate, astfel de activităţi sunt de natură să conducă la
situaţii potenţial dăunătoare. Desigur, orice produse de construcţie utilizate, de exemplu, pentru
înlocuire, trebuie să se încadreze în sfera de aplicare a [1].
(iii) Această cerinţă pentru produse este exprimată ca emisia sau migrarea substanţelor periculoase
sau radiaţiilor, în timpul utilizării normale (adică previzibile). Prin urmare, atunci când este posibil,
eliberarea de substanţe, este o caracteristica ce trebuie să fie controlată. Cu toate acestea, chiar dacă
conţinutul de substanţe periculoase în sine nu există, în produsul care trebuie să fie controlat, acest
lucru ar putea avea o singura soluţie posibilă (a se vedea, de asemenea, punctul 3.13 de mai jos).
1
Un sistem special european va fi elaborat pentru aprobarea produselor pentru construcţii în contact cu apa destinată
consumului uman şi, prin urmare, prezentul Cod nu acoperă aceste produse. Alte produse utilizate pentru alimentarea cu apă,
de exemplu, produsele care nu intră în contact cu apa destinată consumului uman, sunt acoperite aici Cod.
3
CP A.01.02/H:2014
3.1 Pentru marcajul CE, autorii condiţiilor tehnice, trebuie să identifice toate substanţele periculoase
reglementate indicate în mandat şi/sau incluse în baza de date referitoare la acest Cod, care în timpul
utilizării normale sunt în mod necesar prezente în produse, sau familia de produse acoperite de
condiţiile tehnice. Substanţele care pot fi găsite într-un produs de construcţie sunt, fie în elementele
4
CP A.01.02/H:2014
constitutive originale utilizate sau create în procesul de fabricaţie. Se poate presupune că autorii
condiţiilor tehnice au mai bune cunoştinţe despre acest lucru şi, astfel, sunt capabili să identifice
substanţele. Cele mai comune substanţe menţionate în mandate sunt azbestul, formaldehida, cadmiu,
radioactive, pentaclorfenol şi metale grele (de exemplu, prin levigare dăunătoare).
3.2 Baza de date a acestui Cod conţine o listă completă pe cât posibil, a substanţelor periculoase
relevante pentru produsele de construcţie, reglementată curent fie la nivel comunitar şi/sau la nivelul
statelor membre. În plus, în viitor vor fi menţionate numai dispoziţiile noi sau modificate naţionale care
vor fi notificate de către statele membre în cadrul Directivei 98/34/EC 1. Serviciile comisiei au elaborat
o bază de date în colaborare cu statele membre şi este actualizată permanent cu informaţii privind
modificările în dispoziţiile existente şi despre altele noi. Pentru a face informaţiile viabile, crearea unei
baze de date este cel mai adecvat instrument pentru listarea substanţelor şi a legislaţiei aferente, fiind
disponibilă pentru toată lumea pe site-ul2 comisiei.
3.3 Baza de date conţine informaţii cu scopul de a oferi sprijin autorilor condiţiilor tehnice, dar nu
poate fi considerată a fi exhaustivă şi nu reproduce textele integrale ale directivelor comunitare sau de
altă natură sau prin legislaţia naţională la care se referă. În scopul de a păstra informaţiile până la data
respectivă, statele membre sunt invitate să comunice comisiei orice modificare a dispoziţiilor lor
naţionale. Statele membre trebuie, de asemenea, atunci când este posibil, să ofere informaţii cu
privire la metodele existente de determinare, precum şi valorile limită pentru substanţele pe care le
reglementează.
3.4 Substanţele enumerate în baza de date trebuie să fie relevante pentru produsele pentru
construcţii reglementate de mandatele emise în temeiul [1], dar, desigur, nu toate substanţele şi
legislaţia citată se aplică pentru fiecare produs. Faptul că o substanţă este considerată ca fiind
periculoasă nu înseamnă în mod automat că produsul ce o conţine, de asemenea, este periculos. În
cazul în care există un risc de eliberare sau de conţinere de substanţă în produs, aceasta trebuie să
fie luată în considerare din motive ştiinţifice solide (a se vedea, de asemenea, 3.13). Baza de date
cuprinde circa 115 substanţe sau grupuri de substanţe care reprezintă interes special pentru uniunea
europeană/statele membre.
3.5 Autorii condiţiilor tehnice trebuie să verifice cu atenţie acurateţea informaţiilor din baza de date
şi relevanţa produselor pentru construcţii specifice, deoarece dispoziţiile sunt adesea generale şi
restricţiile sau interdicţiile se aplică tuturor produselor introduse pe piaţă. Anexa nu trebuie să fie
privită ca o „listă neagră” a substanţelor care nu pot fi utilizate deloc. Acesta oferă doar informaţii
despre legislaţia relevantă, fără nici o evaluare a riscurilor cauzate de substanţele specifice.
3.6 Capitolul 1 şi 2 acestui Cod descrie ceea ce este considerat a fi domeniul de aplicare al [1], şi,
prin urmare, va face parte din marcajul CE (excepţie fiind faptul că regulamentul ce se referă la
substanţe este deja armonizat la nivel comunitar). Substanţele periculoase sunt reglementate în trei
moduri diferite pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie pentru om şi mediul înconjurător. Aceste
diferenţe trebuie să fie identificate de către autorii condiţiilor tehnice, pentru că producătorii sunt
responsabili pentru cunoaşterea şi respectarea tuturor dispoziţiilor relevante pentru produsele
reglementate de condiţiile tehnice.
1
Jurnalul Oficial L 204, 21..1998
2
http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm
3
Directiva Comisiei 1999/77/CE, Jurnalul Oficial L 207, 6.08.1999
5
CP A.01.02/H:2014
- Dispoziţiile naţionale - în cazul în care substanţele periculoase nu sunt obiectul unei armonizări
la nivel comunitar, dar care se încadrează în domeniul de aplicare al [1], şi există diferite niveluri de
cerinţe şi/sau metode diferite de determinare între statele membre, aceste diferenţe în nivele trebuie
să fie luate în considerare şi metodele trebuie să fie armonizate. Un exemplu ar fi eliberarea de
formaldehidă, care ar trebui să fie declarată cu marcajul CE şi tratate aşa cum este descris la punctul
3.10.
3.7 Legislaţia cu privire la substanţele periculoase poate exista, de asemenea, în afara domeniului
de aplicare al [1], fie la nivel comunitar şi/sau la nivel naţional (aşa cum este descris în 3.6). Deşi e în
afara domeniului de aplicare al [1], şi nu face parte din marcajul CE, autorii condiţiilor tehnice trebuie,
acolo unde este cazul, să ia în considerare această legislaţie, întrucât o abordare comună în acest
domeniu ar fi binevenită. Informaţiile despre o astfel de legislaţie ar putea de exemplu, pentru
standardele armonizate să fie incluse într-o anexă informativ. Specificaţia tehnică nu trebuie să repete
textul legislaţiei, ci trebuie să facă o echivalenţă la acesta. Aceste informaţii nu vor fi obligate să
însoţească marcajul CE, cu excepţia cazului în directiva în cauză a consiliului Europei duce la
marcajul CE în dreptul său propriu.
3.8 Autorii condiţiilor tehnice ar trebui să determine „nivelul de dezvoltare tehnologică 2” pentru
substanţele periculoase, care au fost identificate în conformitate cu etapele descrise mai sus, în ceea
ce priveşte metodele de încercare sau alte metode de determinare, luând cunoştinţe de soluţiile
descriptive care pot fi justificate.
3.9 În general, cei mai buni experţi ai „nivelului de dezvoltare tehnologică” pentru produse sunt de
însuşi autorii condiţiilor tehnice. Autorii condiţiilor tehnice trebuie să facă o revizuire a metodelor de
încercare 3, oricare naţionale, europene sau internaţionale şi posibilitatea de a folosi sau de a adapta
metodele elaborate de alte comitete tehnice sau grupuri de lucru, după o examinate minuţioasă. În
cazul în care cunoştinţele actuale sau metodele corespunzătoare de determinare, de exemplu, pentru
măsurarea eliminării unei substanţe, nu sunt de ajuns, e mai uşor de utilizat o metodă practicată de
determinare a conţinutului decât de a porni elaborarea unei noi metode de încercare. Mai mult sau
mai puţin, toate substanțele pot fi luate în considerare în ceea ce privește emisiile sau conținutul de
substanțe într-un material dat.
3.11 În măsura în care este posibil, metodele de încercare directe disponibile trebuie utilizate. Dacă
este necesar, standardul de produs armonizat trebuie să fie completat cu metode directe de încercare
prin includerea unor dispoziţii privind prelevarea probelor şi pregătirea acestora.
1
Directiva Comisiei 1999/51/CE, Jurnalul Oficial L 142, 5.06.1999
2
În acest context, „nivelul de dezvoltare tehnologică” se referă la nivelul actual de cunoştinţe, care este, în general, acceptată
din punct de vedere tehnic. Aceasta nu reprezintă cea mai avansată tehnologie.
3
În cazul în care „nivelul de dezvoltare tehnologică” este formată din două sau mai multe metode de încercare, trebuie urmate
instrucţiunile date în mandatele pentru a face cu acest tip de situații.
6
CP A.01.02/H:2014
3.15 Tipurile de soluţii descriptive sunt mai potrivite la produsele pentru construcţii bine cunoscute
pentru care a fost acumulate experienţe pe o perioadă lungă de timp. Soluţiile propuse trebuie să ţină
cont de utilizarea(rile) prevăzută(e) de produs. În cazul în care soluţiile descriptive sunt propuse în
întregime, în conformitate cu condiţiile tehnice, vor indica în mod normal, faptul că produsul
îndeplineşte criteriile necesare şi nu sunt necesare informaţii suplimentare care să însoţească
marcajul CE.
3.17 Autorii de condiţii tehnice trebuie, acolo unde este cazul, să definească pragurile 2 (sau,
eventual, clasele) pentru nivelurile de emisii de substanţe periculoase sau de conţinut. De exemplu,
nivelurile de prag pentru radiaţii, ar putea fi stabilite în condiţiile tehnice şi dacă valoarea determinată
este sub acest nivel, produsul este în conformitate cu condiţia tehnică şi valoarea nu trebuie să fie
declarată cu marcajul CE. Cu toate acestea, în cazul în care valoarea determinată este mai mare
decât nivelul, valoarea trebuie să fie declarată. Nivelul de prag poate fi stabilit la nivelul care este
considerat ca fiind zero, în acest caz este egal cu nivelul de radioactivitate naturală, care este
inevitabil şi nu provoacă nici un pericol în timpul exploatării construcţiilor.
1
Jurnalul Oficial L 262, 27.09.1976
2
A se vedea CP A.01.02/E privind nivelurile şi clasele
3
A se vedea CP A.01.02/D privind marcajul CE
7
CP A.01.02/H:2014
tehnice directe, având în vedere opţiunea „fără performanţă determinată”. Forma de prezentare a
valorilor determinate sau a declaraţiei „conţinut zero” necesară să însoţească marcajul CE trebuie să
fie acordată în condiţia tehnică (a se vedea exemplele de mai jos). Condiţiile tehnice trebuie, de
asemenea, să indice în mod clar ce acţiuni trebuie să fie întreprinse de către oricare dintre
organismele de certificare sau de către producător, în raportul cu nivelul cerut de atestare a
conformităţii, astfel cum se prevede în decizia relevantă a comisiei.
4 Dispoziții finale
4.1 [1] a fost abrogată prin [2].
4.2 Organizația europeană pentru evaluarea tehnică va ajusta în modul corespunzător prevederile
îndrumătorului „Guidance Paper H A harmonised approach relating to dangerous substances under
the Construction Products Directive”, dacă este necesar la [2].
4.3 După semnarea acordului de asociere şi acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană,
Republica Moldova va stabili acțiunile necesare pentru tranziţia la [2] și va ajusta prezentul Cod
conform acțiunilor ulterioare ale organizației europene pentru evaluarea tehnică.
8
CP A.01.02/H:2014
Anexa A
(informativă)
Exemple
A.1 Produs de izolare termică - condiţiile tehnice pot avea legătură cu cel puţin următoarele produse
de izolare termică (de exemplu, vata minerală de fabrică), referitoare la „nivel de dezvoltare
tehnologică”.
Informaţiile care trebuie să însoţească marcajul CE, deoarece intră în componenţa domeniului de
aplicare al [1]:
- emisiile de substanţe radioactive (supus încercării, poate fi utilizată metoda nivelului de prag).
Informaţiile opţionale, care pot fi prezentate în anexa informativă a standardului, deoarece acestea nu
intră sub incidenţa domeniului de aplicare al [1]:
- informaţiile cu privire la ţările care reglementează eliberarea de fibre (pot include condiţii tehnice
descriptive ale metodelor acceptabile de ermetizare sau instalarea unor bariere pentru a preveni
emisiile de particule şi fibre şi alte substanţe de pe suprafaţa sau construcţia unui obiect);
A.2 Panouri din lemn – mai jos este prezentată o prevedere din standardul de produs pentru
panouri din lemn în care poate fi posibil să se facă uz de nivelul de emisie de formaldehidă, care
creează în mod eficient două clase (sub şi peste nivelul stabilit). Clasa trebuie precizată cu marcajul
CE (clasele A şi B sunt numai pentru exemplu):
„În cazul în care formaldehida se adaugă în produs ca parte a procesului de producţie, eliberarea
ulterioară a formaldehidei trebuie să fie evaluată prin încercarea conform ENV 717-1, iar rezultatele se
clasifică după cum urmează:
Această cerinţă nu se aplică produselor care conţin în mod natural formaldehidă, acestea pot fi
clasificate ca grupa A, fără nevoia de încercare.
Odată ce clasificarea iniţială a fost stabilită prin încercarea conform ENV 717-1 «Plăci pe baza de
lemn. Determinarea emisiei de aldehida formica. Partea 1: Emisie de aldehida formica prin metoda
camerei», controlul de rutină al producţiei poate fi demonstrat prin orice metodă de încercare că se
corelează, pentru produsul în cauză, cu ENV 717-1 «Plăci pe baza de lemn. Determinarea emisiei de
aldehida formica. Partea 1: Emisie de aldehida formica prin metoda camerei»”.
1
Jurnalul Oficial L 343, 13.12.1997
2
Jurnalul Oficial L 196, 16.08.1967
9
CP A.01.02/H:2014
A.3 Radioactivitatea în produsele pentru construcţii - substanţele radioactive pot fi în mod natural în
multe materiale utilizate, inclusiv şi pentru produsele de construcţii (de exemplu, agregate şi dale de
piatră naturală), dar radiaţiile pot proveni, de asemenea, din surse artificiale (de exemplu, subproduse
industriale şi reziduuri de incinerare) şi materiale contaminate. Concentraţia de diferiţi radionucleizi
trebuie să fie măsurată (Bq/kg) şi calculată „Activitatea indicelui de concentrare”. Valoarea calculată
trebuie să fie declarată cu marcajul CE numai atunci când valoarea depăşeşte un anumit prag din
condiţia tehnică. Pragul poate fi, de exemplu la fel ca doză gamma în scoarţa pământului, ceea ce ar
însemna, „zero eficacitate” (unele praguri de radioactivitate naturală au fost prezentate într-un Cod
elaborat de un grup de experţi stabilite conform în condiţiilor punctului 31 din Tratatul Euratom). Există
riscul pentru concentraţii mai mari de radionuclizi, în principal atunci când există, de exemplu, anumite
componente ce se adaugă în produse. Valoarea declarată va face posibil ca responsabilii de
reglementare/proiectanţii să estimeze doza anuală efectivă de radiaţii (mSv) şi, astfel, să se vadă
dacă cerinţele de reglementare cu privire la structuri pot fi îndeplinite.
A.4 Produse din lemn (tratat) - o declaraţie cu privire la conţinutul de pentaclorfenol, utilizat la
întreţinere lemnului, trebuie să însoţească marcajul CE, deoarece se încadrează în domeniul de
aplicare al [1] şi în diferite niveluri ale cerinţelor existente.
- legislaţia Uniunii Europene: pentaclorfenolul nu trebuie să fie utilizat într-o concentraţie egală
sau mai mare de 0,1 % din masă în substanţele sau preparatele introduse pe piaţă;
- legislaţia naţională: de exemplu, Germania interzice preparatele care conţin mai mult de 0,01 %
din pentaclorfenol şi produsele tratate cu aceste preparate nu trebuie să conţină mai mult de 5 mg/kg
(părţi per milion - ppm). Olanda a interzis complet utilizarea pentaclorfenolului în tratarea lemnului şi a
produselor textile.
A.5 Produse pentru acoperiri de pardoseli şi pereţi - măsurarea emisiilor poate fi efectuată, şi în
acest mod poate fi declarată valoare folosind ENV 13419 «Produse pentru construcţii. Determinarea
emisiilor de compuşi organici volatili» Partea 1-3 care oferă o metodă generală de armonizare (partea
1-2) pentru determinarea compuşilor organici volatili în produsele pentru construcţii. Partea 3
(„Procedura de prelevare a probelor, stocarea de probe şi pregătirea probelor de încercare”) a
standardului conţine anexe pentru diferite produse şi în viitor, în vor mai fi incluse anexe cu utilizarea
rezultatelor comitetelor tehnice. În loc să elaboreze metode de încercare a produselor/materialelor
specifice pentru măsurarea emisiilor, trebui să se facă referinţă la această metodă echivalentă.
Cu toate acestea, valoarea de emisie declarată ar putea fi lipsită de sens, deoarece se pare că nici un
stat membru nu are reglementări referitoare la conţinutul compuşilor organici volatili şi nu au fost
stabilite valori limită în dispoziţiile naţionale. Cu toate acestea, pe bază de voluntariat, datorită cererii
pieţei, informaţiile ar putea fi utile pentru părţile implicate în procesul de construcţie atunci când are loc
evaluarea impactului anumitor produse ce îl poate avea asupra calităţii mediului interior. Ar putea fi,
de asemenea, un instrument în vederea promovării dezvoltării produselor îmbunătăţite.
10
CP A.01.02/H:2014
Anexa B
(informativă)
Baza de date
B.1 Serviciile comisiei au creat o bază de date cu informaţii despre substanţele periculoase şi aplică
legislaţia naţională şi europeană relevante. Acest mod de prezentare a informaţiei are scopul de a
uşura munca utilizatorului pe cât este posibil şi oferă, de asemenea, un instrument uşor de a păstra
datele. Baza de date este accesibilă prin intermediul internetului.
B.2 Această bază de date este accesibilă pe internet - și anume, pe pagina dedicată industriei
construcțiilor: (http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm).
B.3 Acest lucru înseamnă că Codul va conţine o anexă „vie”, sub forma unei baze de date, care
poate fi adaptată cu uşurinţă la schimbări.
Toate părțile interesate sunt invitate să comenteze permanent cu privire la conținutul bazei de date.
11
CP A.01.02/H:2014
Bibliografie
[1] Directiva 89/106/CCE din 21 decembrie 1988 privind Produsele pentru Construcții
[2] Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011
de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de
abrogare a Directivei 89/106/CE
12
CP A.01.02/H:2014
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий Кодекс практики (далее – Кодекс) воплощает положения руководства
„Guidance Paper H „Aharmonised approach relating to dangerous substances under the Construction
Products Directive”.
1.3 Настоящий Кодекс предназначен для тех, кто связан с разработкой технических условий 6
(гармонизированных стандартов и европейских технических оценок), для того, чтобы быть
принятыми во внимание вместе с соответствующими техническими заданиями и положениями,
содержащимися в них, а также для производителей, регламентирующих органов и
исполнительных органов в европейской экономической зоне.
1
Вещества - химические элементы и их соединения в природном состоянии или полученные в каком-либо
производственном процессе.
2
Химические соединения - смеси или растворы, состоящие из двух или более веществ.
3
Официальный Журнал L 40, 11.02.1989
4
Официальный Журнал L 220, 30.08.1993 Даже, если данный Кодекс ссылается на оригиналы директив/решений (как
это бывает в большинстве случаев), всегда указывается ссылка на их последний вариант/поправку.
5
В данном Кодексе термин «опасные вещества» применяется для обозначения веществ, химических соединений и
радиоактивных веществ, которые могут представлять опасность для людей и окружающей среды при обычном
использовании строительных изделий, установленных в конструкции.
6
Данный Кодекс также предназначен для тех, кто составляет руководства для Европейских Технических Оценок.
7
В данном Кодексе термин «национальные положения» использован в значении национальные законы, нормативы и
административные правила.
13
CP A.01.02/H:2014
2 Обшие положения
2.1 Область применения [1] и связь между [1] и положениями относительно опасных веществ
можно характеризовать следующим образом:
- (...).
- внутренняя среда;
- водоснабжение;
- внешняя среда.
14
CP A.01.02/H:2014
- радиоактивные излучения.
Внешняя окружающая среда: «(…) В соответствии с областью применения [1] данный Кодекс
ограничивается строительными объектами, находящимися в эксплуатации.
(i) Кроме защиты людей, к области применения [1] относится лишь ближайшая
окружающая среда. Шире аспекты борьбы с загрязнением окружающей среды, такие как
разрушение озонового слоя, не рассматриваются. Хотя термин «ближайшая» не определен в
интерпретирующих документах, его можно использовать для обозначения тех частей
окружающей среды, которые находятся в зоне прямого воздействия рассматриваемых изделий
или строительных объектов.
Кроме того, такие операции, как техническое обслуживание, замена или другие строительные
работы, выполненные в течение обычного жизненного цикла любого здания, не должны
приводить к выбросам опасных веществ из изделия, уже смонтированного в сооружении. Эти
работы рассматриваются за пределами области применения [1]. Государства-члены отвечают
за внедрение соответствующих процедурных положений в тех случаях, когда, на основании
знаний о процессе или соответствующем изделии, такие работы могут привести к потенциально
опасным ситуациям. Несомненно, любое строительное изделие, используемое, например, для
замены, должно находиться в пределах области применения [1].
(iii) Это требование к изделиям выражено в выбросе или миграции опасных веществ, или
радиации в течение обычной (т.е. предусмотренной) эксплуатации. Именно поэтому выброс
веществ является той характеристикой, которая по мере возможности всегда должна
находиться под контролем. Однако, даже если содержание опасных веществ в изделии не
является непосредственно тем показателем, который следует контролировать, это может
являться просто практически полезным решением (см. также параграф 3.13 ниже).
9
Для утверждения перечня строительных изделий, контактирующих с водой, предназначенной для потребления
человеком, должен быть разработан специальный европейский норматив, следовательно, данный Кодекс такую
продукцию не охватывает. Другие изделия, применяемые для водоснабжения, т.е. продукция, не контактирующая с
водой, предназначенной для потребления человеком, рассматриваются данным Кодекса.
15
CP A.01.02/H:2014
16
CP A.01.02/H:2014
3.3 База данных содержит информацию для оказания помощи разработчикам технических
условий, но ее нельзя рассматривать как исчерпывающий источник информации, кроме того,
она не воспроизводит полные тексты директив или других нормативно-правовых актов
содружества или национальных законодательных актов, на которые она ссылается. В целях
регулярного обновления информации от государств-членов требуется сообщать Комиссии о
любых изменениях в своих национальных положениях. Государства-члены также должны, по
мере возможности, предоставлять информацию о наличии у них методов определения
веществ, которые ими регламентируются, а также их пороговые значения.
3.4 Предполагается, что перечисленные в базе данных вещества касаются строительных
изделий, указанных в технических заданиях в соответствии с [1], но, несомненно, не все
вещества и нормативно-правовые акты, на которые даны ссылки, соотносятся с каждым из
изделий. Тот факт, что вещество считается опасным, не является автоматическим признанием
того, что и само изделие, в котором оно содержится, также опасно. Если существует риск
выброса или содержания вещества в изделии, это обстоятельство следует учитывать на
надежной научной основе (см. также параграф 3.13). База данных содержит около 115 веществ
или групп веществ, представляющих особое беспокойство для европейского союза/государств-
членов.
3.5 В обязанности разработчиков технических условий входит тщательная проверка точности
информации в базе данных и ее значение для конкретных строительных материалов, поскольку
положения часто носят общий характер, а ограничения или запреты касаются всех изделий,
представленных на рынке. Приложение не следует рассматривать как «черный список»
веществ, которые вообще нельзя использовать. Приложение только дает информацию о
соответствующем законодательстве, без каких-либо оценок риска в отношении конкретных
веществ.
17
CP A.01.02/H:2014
12
Директива Комиссии 1999/77/EC, Официальный Журнал L 207, 6.08.1999
13
Директива Комиссии 1999/51/EC, Официальный Журнал L 142, 5.06.1999
14
В этом контексте термин «уровень технического развития» относится к современному уровню знаний, который
является общепринятым как технически надежный. Это определение не касается наиболее передовых технологий.
15
Когда в «уровень технического развития» входят два или более методов определения, тогда следует придерживаться
инструкций, содержащихся в техническом задании, относительно действий в данной конкретной ситуации.
18
CP A.01.02/H:2014
3.11 По мере возможности следует применять доступные прямые методы испытания. При
необходимости, прямые методы испытания следует дополнять гармонизированными
стандартами на изделия, включив в них положения по отбору проб и подготовке образцов.
3.15 Наглядные типы решений больше подходят для хорошо известной строительной
продукции, для которой опыт накапливался в течение длительного времени. Предложенные
решения должны учитывать целевое применение конкретных изделий. Если предлагаются
исключительно наглядные решения, тогда соблюдение технических условий обычно будет
19
CP A.01.02/H:2014
4 Заключительные положения
17
Смотри CP A.01.02/Е относительно уровней и классов
18
Смотри CP A.01.02/D относительно CE-маркировки
20
CP A.01.02/H:2014
Приложение A
(рекомендованное)
Примеры
21
CP A.01.02/H:2014
Если первичная классификация уже была выполнена однажды при испытании ENV 717-1,
регулярный контроль производства может быть осуществлен по любой методике, показанной
для изделия в соответствии с ENV 717-1 «Плиты на древесной основе. Определение
выделения формальдегида. Часть 1: Эмиссии формальдегида по методу камеры».
A.5 Изделия для покрытия пола и облицовки стен – может быть проведен замер выбросов,
и таким образом можно установить значение при использовании ENV 13419, части 1–3, в
которых приведен основной гармонизированный метод (чч.1–2) выявления летучих
органических соединений в строительной продукции. Часть 3 («Процедура отбора, хранения
образцов и подготовки образцов к испытаниям») указанного стандарта содержит приложения
относительно разных изделий, а в дальнейшем в нее должно быть включено больше
приложений как результат работы технических комитетов. Вместо разработки методов
испытания каждого отдельного изделия/материала в целях замера выбросов, следует
ссылаться на этот равноценный метод.
Однако, заявленные уровни выбросов могут мало что значить, поскольку имеются сведения,
что ни одно из государств-членов не имеет нормативных актов относительно летучих
органических соединений, а также не установлены пороговые значения в национальном
законодательстве. Тем не менее, благодаря требованиям рынка эта информация на
произвольной основе может пригодиться всем, кто вовлечен в строительный процесс, при
оценке того воздействия, которое некоторые изделия могут оказывать на нормы качества
воздуха в помещениях. Она также может стать средством популяризации применения более
качественных строительных изделий.
22
CP A.01.02/H:2014
Приложение В
(рекомендованное)
База данных
B.3 Это означает, что данный Кодекс будет содержать «живое» приложение в виде базы
данных, которое легко адаптировать к переменам.
23
CP A.01.02/H:2014
Библиография
[1] Директива 89/106/EEC от 21 декабря 1988 о строительных изделиях
[2] Регламент (ЕС) № 305/2011 Европейского Парламента и Совета, от 9 марта 2011 г., об
установлении гармонизированных условий для распространения на рынке строительных
изделий и отмене Директивы 89/106/EEC Совета
Конец перевода
24
CP A.01.02/H:2014
25
CP A.01.02/H:2014
Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sunt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
26
Ediție oficială