Sunteți pe pagina 1din 31

R E P U B L I C A M O L D O V A

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

A.01.02/H
NORMATIVE ŞI STANDARDE METODICO-ORGANIZATORICE

CP A.01.02/H:2014

Armonizarea abordării cu privire la


substanţele periculoase

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR


CHIŞINĂU 2014
CP A.01.02/H:2014

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP A.01.02/H:2014


ICS 91.010.99

Armonizarea abordării cu privire la substanţele periculoase

Cuvinte cheie: substanțe periculoase

Preambul

1 ADAPTAT de către ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcţii


CT-C 01 „Normative şi standarde metodico-organizatorice”", procesul-verbal nr. 08 din
20 august 2013.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor


nr. 141 din 29 august 2014, cu aplicare din 01 ianuarie 2015.

4 ADAPTAT pentru prima dată.

MDRC, 2014 EDIŢIE OFICIALĂ

2
CP A.01.02/H:2014

Cuprins

1 Domeniu de aplicare ……………………………………………………………......................... 1


2 Prevederi generale ……………………………………………………………………….……... 2
3 Îndrumări pentru autorii de condiţii tehnice - măsurile care trebuie luate ………….……… 4
4 Dispoziţii finale ……………………………………………………………………………………. 8
Anexa A (informativă). Exemple ……………………………….……………..………………………... 9
Anexa B (informativă). Baza de date ………………………………………………………………..… 11
Traducerea prezentului cod practic în limba rusă …..…………………………………………..…….. 13

III
CP A.01.02/H:2014

IV
CP A.01.02/H:2014

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

Principiile şi metodologia reglementării în construcții


Armonizarea abordării cu privire la substanţele periculoase

Принципы и методология нормирования в строительстве


Гармонизированный подход в отношении к опасным веществам

Principles and methodology of regulation in construction


Harmonization approach relating to dangerous substances
Data punerii în aplicare: 2014

1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic (în continuare - Cod) transpune prevederile îndrumătorului „Guidance
Paper H: A harmonised approach relating to dangerous substances under the Construction Products
Directive”.

1.2 Prezentul Cod este destinat să descrie o abordare armonizată referitoare la problema
substanţelor1 şi preparatelor2 periculoase, precum şi radiaţiilor, atunci când este vorba de produse
care intră sub incidenţa [1]3, astfel cum a fost modificată prin Directiva Consiliului 93/68/EC 4. Aceasta
explică măsura în care [1] se aplică substanţelor periculoase 5 şi cum autorii condiţiilor tehnice
(membrii comitetului european de standardizare / comitetului european pentru standardizare
electrotehnică şi organizației europene pentru evaluarea tehnică) trebuie să le ia în considerare pentru
a obţine o armonizare. Condiţiile tehnice trebuie să furnizeze toate detaliile relevante pentru un anumit
produs de construcţie şi, în special, informaţiile necesare pentru ca un producător să fie în măsură să
finalizeze marcajul CE.

1.3 Prezentul Cod este destinat celor implicaţi în elaborarea condiţiilor tehnice 6 (standardelor
armonizate şi evaluărilor tehnice europene), pentru luarea în calcul împreună cu mandatele respective
şi dispoziţiile date în acest sens, precum şi pentru producători, autorităţile de reglementare şi
autorităţile de aplicare în cadrul spaţiului economic european.

1.4 Prezentul Cod se limitează la acele aspecte ale cerinţei esenţiale nr. 3 din [1] „Igiena, sănătatea
şi mediul”, care sunt legate de prezenţa substanţelor potenţial periculoase din produsele pentru
construcţii. Ei nu iau în considerare aspectele de sănătate, igienă şi de mediu, care sunt legate de
fabricarea produselor sau utilizarea lor (de exemplu, eliminarea defectuoasă a apelor uzate). Codul nu
se referă la produsele pentru construcţii care intră în contact cu apa destinată consumului uman.

1.5 Nici una dintre dispoziţiile prezentului Cod nu restricţionează statele membre, cu respectarea
tratatului, prin menţinerea legilor şi reglementărilor şi a actelor administrative 7 referitoare la utilizarea
produselor în afara domeniului de aplicare a [1]. Atâta timp cât acestea sunt în conformitate cu
dispoziţiile tratatului, de exemplu, sistemele voluntare pentru protecţia mediului, care ar putea oferi un
mijloc eficient de abordare a substanţelor periculoase, acestea nu sunt excluse de acest Cod, deşi ele
nu intră în domeniului de aplicare a [1]. În practică, poate fi dificil să se separe substanţele legate de
riscurile de mediu mai ample faţă de cei care afectează mediul în imediată apropiere a lucrărilor,
precum şi, prin urmare, o distincţie strictă a riscurilor, care intră în interiorul sau în afara domeniului de
aplicare al [1] ar putea fi oarecum teoretică (a se vedea, de asemenea, punctul 2.2 de mai jos).

1
Substanţele înseamnă elementele chimice şi compuşii lor în stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie.
2
Preparate înseamnă amestecuri sau soluţii compuse din două sau mai multe substanţe.
3
Jurnalul Oficial L 40, 11.02.1989
4
Jurnalul Oficial L 220, 30.02. 1993
5
În acest Cod termenul „substanțe periculoase” vor fi utilizate ca substanţe, preparate şi substanțe radioactive care pot
prezenta un pericol pentru om şi mediu în timpul utilizării normale a produselor pentru construcţii atunci când sunt folosite la
lucrări.
6
Codul este de asemenea destinat celor care scriu îndrumătoare pentru evaluări tehnice europene.
7
În acest Cod termenul de „normativ naţional” va fi utilizat, tot ceea ce înseamnă legislaţia naţională, regulament sau dispoziţie
administrativă.

1
CP A.01.02/H:2014

1.6 Prezentul Cod stabileşte măsurile necesare în vederea aplicării directe a prevederilor [1].

2 Prevederii generale
2.1 Domeniul de aplicare al [1] şi legătura dintre [1] şi dispoziţiile referitoare la substanţele
periculoase, pot fi caracterizate după cum urmează:

a) Armonizarea introdusă de [1] în legătură cu substanţele periculoase, ce intră sub cerinţa


esenţială nr. 3, „Igienă, sănătate şi mediu”. Cerinţa este definită, în ceea ce priveşte lucrările, prin
anexa 1 din [1], după cum urmează:

„Lucrările de construcţii trebuie să fie proiectate şi construite în aşa fel încât să nu fie o ameninţare
pentru igiena sau pentru sănătatea ocupanţilor sau a vecinilor, în special ca rezultat următoarelor:

- Eliminarea gazelor toxice;

- Prezenţa unor particule sau gaze periculoase în aer;

- Emisia radiaţiilor periculoase;

- Poluarea sau otrăvirea apei sau a solului;

- (...).

b) Cerinţa este în continuare definită şi elaborată în conformitate cu cinci aspecte specifice în


comunicarea comisiei cu privire la documentele interpretative 1 ale [1], şi anume:

- Mediu interior;

- Alimentare cu apă;

- Eliminarea apelor uzate;

- Eliminarea deşeurilor solide;

- Mediu exterior.

„Alte directive relevante pentru igiena, sănătatea sau mediul înconjurător, de exemplu, protecţia
lucrătorilor, trebuie să fie, de asemenea, luate în considerare la elaborarea condiţiilor tehnice (...)”.

c) La luarea în calcul a cerințelor către produsele pentru construcții, desfășurarea în condiţii de


siguranță cu deșeurile nu reprezintă o problemă în ceea ce privește substanțele periculoase în
conformitate cu acest Cod. Documentului interpretativ nr. 3 abordează alte aspecte importante
menționate mai sus sunt după cum urmează:

Mediu interior: „(...) Caracteristicile necesare pentru performanţe satisfăcătoare (...) sunt enumerate
mai jos. Condiţiile tehnice armonizate sunt necesare pentru a măsura aceste caracteristici sau pentru
a calcula performanţa în cazul în care permite tehnologia (...) Produsele sunt acelea pentru care sunt
posibile emisiile de poluanţi în mediul interior (...).

Caracteristicile produsului se aplică pentru toate familiile şi sistemele de produse:

- emisiile de compuşi organici volatili şi eliberarea altor poluanţi, ţinând cont de concentraţia
poluanţilor în produs, în cazul în care este necesar;

- (...);

- emisii radioactive”.

1
Jurnalul Oficial C 62, 28.02.1994

2
CP A.01.02/H:2014

Alimentareа cu apă: „Specificaţii tehnice armonizate sunt necesare pentru a specifica următoarele
caracteristici ale produselor de construcţie:

a) Materialul care, în contact cu apa1

- Migrarea poluanţilor (...)”.

Mediul exterior: „(...) Pentru a se conforma cu domeniul de aplicare al [1] acest Cod se limitează la
construcţiile date în exploatare.

Cerinţa se referă la protecţia persoanelor, precum şi la prevenirea oricărui impact asupra mediului
apropiat de poluarea aerului, a solului şi a apei. (...)

Condiţiile tehnice sunt necesare pentru a defini următoarele caracteristici:

- emisia de poluanţi în aer liber, sol şi apă, ţinând cont de concentraţia de poluanţi în produsul,
acolo unde este necesar. (...)”.

2.2 Din cele de mai sus pot fi extrase trei principii generale:

(i) În afară de protecţia persoanelor, acesta se referă doar mediul înconjurător care intră în
domeniul de aplicare al [1]. Aspectele mai largi de mediu, cum ar fi distrugerea stratului de ozon, nu
sunt prevăzute. Deşi termenul de „înconjurător” nu este definit în documentele interpretative, acesta
poate fi înţeles ca acele părţi ale mediului care sunt influenţate de efectele directe ale produselor sau
lucrărilor în cauză.

(ii) Pentru a se conforma cu domeniul de aplicare al [1], abordarea armonizată cu privire la


substanţele periculoase se limitează la „construcţiile date în exploatare”. Alte faze din ciclul de viaţă al
unui produs, şi anume dobândirea sau etapele de producţie, în timpul procesului de construcţie, în
timpul procesului de demolare, de eliminare a deşeurilor, incinerarea deşeurilor sau (cu excepţia
cazului reutilizării ca un produs de construcţie, în sensul [1]) nu sunt luate în considerare pentru
armonizare în cadrul [1].

În plus, activităţile, aşa ca întreţinerea, înlocuirea sau alte activităţi de construcţie desfăşurate în viaţa
normală a unei clădiri, ar putea cauza eliberarea substanţelor periculoase din produse le deja instalate
în lucrări. Aceste activităţi sunt considerate a fi în afara domeniului de aplicare a [1]. Este
responsabilitatea statelor membre să facă dispoziţiile procedurale în cazul în care, în baza
cunoştinţelor de proces sau produselor implicate, astfel de activităţi sunt de natură să conducă la
situaţii potenţial dăunătoare. Desigur, orice produse de construcţie utilizate, de exemplu, pentru
înlocuire, trebuie să se încadreze în sfera de aplicare a [1].

(iii) Această cerinţă pentru produse este exprimată ca emisia sau migrarea substanţelor periculoase
sau radiaţiilor, în timpul utilizării normale (adică previzibile). Prin urmare, atunci când este posibil,
eliberarea de substanţe, este o caracteristica ce trebuie să fie controlată. Cu toate acestea, chiar dacă
conţinutul de substanţe periculoase în sine nu există, în produsul care trebuie să fie controlat, acest
lucru ar putea avea o singura soluţie posibilă (a se vedea, de asemenea, punctul 3.13 de mai jos).

1
Un sistem special european va fi elaborat pentru aprobarea produselor pentru construcţii în contact cu apa destinată
consumului uman şi, prin urmare, prezentul Cod nu acoperă aceste produse. Alte produse utilizate pentru alimentarea cu apă,
de exemplu, produsele care nu intră în contact cu apa destinată consumului uman, sunt acoperite aici Cod.

3
CP A.01.02/H:2014

3 Îndrumări pentru autorii de condiţii tehnice - măsurile care trebuie luate


A se vedea Anexa 2 a mandatului şi a Identificarea substanţelor
bazei de date referitoare la acest
Îndrumător şi cunoştinţe de utilizare a periculoase, care sunt
propriul expert. reglementate la nivel european sau
A se vedea Codul. Pe scurt, în domeniul naţional pentru produsele/familii
de aplicare al [1] în cazul în care:
acoperite.
Emisia în mediul interior este posibilă, la
utilizarea normală (de exemplu previzibilă)
NU
a produsului; Verificarea dacă o
Migraţia este posibilă atunci când, în substanţă/risc care intră în
contact cu apa, la utilizarea normală (de
exemplu previzibilă) a produsului atunci domeniul de aplicare al [1]
când este instalat în lucrări; se referă la produse
Emisia în mediul exterior, sol sau apă,
cauzând prejudicii persoanelor sau având
un impact negativ asupra mediului
DA
înconjurător, este posibil, la utilizarea
normală (de exemplu previzibilă) a Necesar pentru marcajul
lucrărilor.
CE în temeiul [1]
pentru a fi armonizate în Nu este necesar pentru
condiţiile tehnice marcajul CE în temeiul
Există o metodă de încercare acceptabilă [1]
pentru eliberare? Armonizarea nu este
Este conţinutul modul obişnuit de a face Determinarea necesară în temeiul [1]
cu substanța?
„nivelului de dezvoltare
tehnologică” pentru a face cu
substanţa
Oferirea unei soluţii armonizate care are Luarea în considerare
ca obiect substanţa în cauză, pe baza a dispoziţiilor
analizei a stării de artă. Selectarea naţionale şi europene
unei metode de determinare a relevante, în ce
eliberarea sau conţinutul de priveşte specificaţiile
A se vedea CP A.01.02/E pe clase şi tehnice, care sânt
substanţă
niveluri. voluntare cu privire la
Există diferite niveluri de dispoziţii din [1]
Europa? Este o substanţă interzisă în
unele State Membre? etc. Luarea în considerare
Formularea unei propuneri a Comisiei în
a necesităţii de clase şi/ sau
cazul în care clasele de reglementare sunt
necesare.
nivelurile de performanță

A se vedea CP A.01.02/D privind marcajul CE. Specificarea


Luarea în considerare a nivelurilor de prag, modalităţilor de declarații care să
pentru a evita declararea inutilă a unor cantităţi însoţească marcajul CE
foarte mici de substanţă.

Identificarea substanţelor periculoase care urmează a fi reglementate pentru


produsele de construcţie

3.1 Pentru marcajul CE, autorii condiţiilor tehnice, trebuie să identifice toate substanţele periculoase
reglementate indicate în mandat şi/sau incluse în baza de date referitoare la acest Cod, care în timpul
utilizării normale sunt în mod necesar prezente în produse, sau familia de produse acoperite de
condiţiile tehnice. Substanţele care pot fi găsite într-un produs de construcţie sunt, fie în elementele

4
CP A.01.02/H:2014

constitutive originale utilizate sau create în procesul de fabricaţie. Se poate presupune că autorii
condiţiilor tehnice au mai bune cunoştinţe despre acest lucru şi, astfel, sunt capabili să identifice
substanţele. Cele mai comune substanţe menţionate în mandate sunt azbestul, formaldehida, cadmiu,
radioactive, pentaclorfenol şi metale grele (de exemplu, prin levigare dăunătoare).

3.2 Baza de date a acestui Cod conţine o listă completă pe cât posibil, a substanţelor periculoase
relevante pentru produsele de construcţie, reglementată curent fie la nivel comunitar şi/sau la nivelul
statelor membre. În plus, în viitor vor fi menţionate numai dispoziţiile noi sau modificate naţionale care
vor fi notificate de către statele membre în cadrul Directivei 98/34/EC 1. Serviciile comisiei au elaborat
o bază de date în colaborare cu statele membre şi este actualizată permanent cu informaţii privind
modificările în dispoziţiile existente şi despre altele noi. Pentru a face informaţiile viabile, crearea unei
baze de date este cel mai adecvat instrument pentru listarea substanţelor şi a legislaţiei aferente, fiind
disponibilă pentru toată lumea pe site-ul2 comisiei.

3.3 Baza de date conţine informaţii cu scopul de a oferi sprijin autorilor condiţiilor tehnice, dar nu
poate fi considerată a fi exhaustivă şi nu reproduce textele integrale ale directivelor comunitare sau de
altă natură sau prin legislaţia naţională la care se referă. În scopul de a păstra informaţiile până la data
respectivă, statele membre sunt invitate să comunice comisiei orice modificare a dispoziţiilor lor
naţionale. Statele membre trebuie, de asemenea, atunci când este posibil, să ofere informaţii cu
privire la metodele existente de determinare, precum şi valorile limită pentru substanţele pe care le
reglementează.

3.4 Substanţele enumerate în baza de date trebuie să fie relevante pentru produsele pentru
construcţii reglementate de mandatele emise în temeiul [1], dar, desigur, nu toate substanţele şi
legislaţia citată se aplică pentru fiecare produs. Faptul că o substanţă este considerată ca fiind
periculoasă nu înseamnă în mod automat că produsul ce o conţine, de asemenea, este periculos. În
cazul în care există un risc de eliberare sau de conţinere de substanţă în produs, aceasta trebuie să
fie luată în considerare din motive ştiinţifice solide (a se vedea, de asemenea, 3.13). Baza de date
cuprinde circa 115 substanţe sau grupuri de substanţe care reprezintă interes special pentru uniunea
europeană/statele membre.

3.5 Autorii condiţiilor tehnice trebuie să verifice cu atenţie acurateţea informaţiilor din baza de date
şi relevanţa produselor pentru construcţii specifice, deoarece dispoziţiile sunt adesea generale şi
restricţiile sau interdicţiile se aplică tuturor produselor introduse pe piaţă. Anexa nu trebuie să fie
privită ca o „listă neagră” a substanţelor care nu pot fi utilizate deloc. Acesta oferă doar informaţii
despre legislaţia relevantă, fără nici o evaluare a riscurilor cauzate de substanţele specifice.

Verificarea dacă o substanţă care intră în domeniul de aplicare al [1] se referă la


produse concrete

3.6 Capitolul 1 şi 2 acestui Cod descrie ceea ce este considerat a fi domeniul de aplicare al [1], şi,
prin urmare, va face parte din marcajul CE (excepţie fiind faptul că regulamentul ce se referă la
substanţe este deja armonizat la nivel comunitar). Substanţele periculoase sunt reglementate în trei
moduri diferite pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie pentru om şi mediul înconjurător. Aceste
diferenţe trebuie să fie identificate de către autorii condiţiilor tehnice, pentru că producătorii sunt
responsabili pentru cunoaşterea şi respectarea tuturor dispoziţiilor relevante pentru produsele
reglementate de condiţiile tehnice.

- Reglementate la nivel comunitar - producătorii întotdeauna trebuie să satisfacă cerinţele


armonizate şi să îndeplinească anumite valori limită (variind de la restricţia la interzicerea totală), la
nivel comunitar, indiferent de tipul de produs de construcţie pe care le produc. Astfel, nu va fi necesar
să se furnizeze aceste informaţii cu marcajul CE, chiar dacă acesta se află în sfera de aplicare a [1].
Dispoziţiile generale privind substanţele şi legislaţia specifică produsului sunt elemente
complementare şi în primul rând trebuie să fie îndeplinite, indiferent de acesta din urmă. Un exemplu
ar fi conţinutul de toate tipurile de azbest 3, care a fost complet interzisă în întreaga comunitate (cu
toate acestea, va exista o perioadă de tranziţie de cinci ani).

1
Jurnalul Oficial L 204, 21..1998
2
http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm
3
Directiva Comisiei 1999/77/CE, Jurnalul Oficial L 207, 6.08.1999

5
CP A.01.02/H:2014

- Reglementate la nivel comunitar cu derogarea naţională - în cazul în care substanţele


periculoase sunt supuse legislaţiei armonizate la nivel comunitar şi dispoziţiile naţionale permit să
deroge de la aceasta, este necesar de a furniza informaţiile cu marcajul CE, deoarece există diferite
niveluri de cerinţe. Un exemplu ar fi conţinutul de cadmiu 1 pentru care unele state membre au
dispoziţii mai stricte, în timp ce alţii, urmează cerinţe comunitare.

- Dispoziţiile naţionale - în cazul în care substanţele periculoase nu sunt obiectul unei armonizări
la nivel comunitar, dar care se încadrează în domeniul de aplicare al [1], şi există diferite niveluri de
cerinţe şi/sau metode diferite de determinare între statele membre, aceste diferenţe în nivele trebuie
să fie luate în considerare şi metodele trebuie să fie armonizate. Un exemplu ar fi eliberarea de
formaldehidă, care ar trebui să fie declarată cu marcajul CE şi tratate aşa cum este descris la punctul
3.10.

3.7 Legislaţia cu privire la substanţele periculoase poate exista, de asemenea, în afara domeniului
de aplicare al [1], fie la nivel comunitar şi/sau la nivel naţional (aşa cum este descris în 3.6). Deşi e în
afara domeniului de aplicare al [1], şi nu face parte din marcajul CE, autorii condiţiilor tehnice trebuie,
acolo unde este cazul, să ia în considerare această legislaţie, întrucât o abordare comună în acest
domeniu ar fi binevenită. Informaţiile despre o astfel de legislaţie ar putea de exemplu, pentru
standardele armonizate să fie incluse într-o anexă informativ. Specificaţia tehnică nu trebuie să repete
textul legislaţiei, ci trebuie să facă o echivalenţă la acesta. Aceste informaţii nu vor fi obligate să
însoţească marcajul CE, cu excepţia cazului în directiva în cauză a consiliului Europei duce la
marcajul CE în dreptul său propriu.

Determinarea „nivelului de dezvoltare tehnologică”

3.8 Autorii condiţiilor tehnice ar trebui să determine „nivelul de dezvoltare tehnologică 2” pentru
substanţele periculoase, care au fost identificate în conformitate cu etapele descrise mai sus, în ceea
ce priveşte metodele de încercare sau alte metode de determinare, luând cunoştinţe de soluţiile
descriptive care pot fi justificate.

3.9 În general, cei mai buni experţi ai „nivelului de dezvoltare tehnologică” pentru produse sunt de
însuşi autorii condiţiilor tehnice. Autorii condiţiilor tehnice trebuie să facă o revizuire a metodelor de
încercare 3, oricare naţionale, europene sau internaţionale şi posibilitatea de a folosi sau de a adapta
metodele elaborate de alte comitete tehnice sau grupuri de lucru, după o examinate minuţioasă. În
cazul în care cunoştinţele actuale sau metodele corespunzătoare de determinare, de exemplu, pentru
măsurarea eliminării unei substanţe, nu sunt de ajuns, e mai uşor de utilizat o metodă practicată de
determinare a conţinutului decât de a porni elaborarea unei noi metode de încercare. Mai mult sau
mai puţin, toate substanțele pot fi luate în considerare în ceea ce privește emisiile sau conținutul de
substanțe într-un material dat.

Selectarea unei metodă armonizate de determinare pentru fiecare substanţă


periculoasă

3.10 O caracteristică de performanţă pentru un produs cu privire la substanţele periculoase trebuie


să fie luată în considerare de către autorii condiţiilor tehnice. În principiu această caracteristică trebuie
să fie tratată în acelaşi mod ca orice altă cerinţă de performanţă enumerată în mandate. Aceasta
trebuie să fie obiectul unei metode armonizate de determinare, ce are un formular prescris de
declaraţii care să însoţească marcajul CE, şi să menţină utilizarea opţiunii „fără performanţă
determinată”. Cu toate acestea, este recunoscut faptul că armonizarea completă în acest domeniu nu
va fi întotdeauna posibilă în termen scurt, caz în care autorii condiţiilor tehnice trebuie să se aplice
principiul „nivelul de dezvoltare tehnologică” menţionat mai sus.

3.11 În măsura în care este posibil, metodele de încercare directe disponibile trebuie utilizate. Dacă
este necesar, standardul de produs armonizat trebuie să fie completat cu metode directe de încercare
prin includerea unor dispoziţii privind prelevarea probelor şi pregătirea acestora.

1
Directiva Comisiei 1999/51/CE, Jurnalul Oficial L 142, 5.06.1999
2
În acest context, „nivelul de dezvoltare tehnologică” se referă la nivelul actual de cunoştinţe, care este, în general, acceptată
din punct de vedere tehnic. Aceasta nu reprezintă cea mai avansată tehnologie.
3
În cazul în care „nivelul de dezvoltare tehnologică” este formată din două sau mai multe metode de încercare, trebuie urmate
instrucţiunile date în mandatele pentru a face cu acest tip de situații.

6
CP A.01.02/H:2014

3.12 Caracteristica produsului referitoare la substanţele periculoase este preferabil de exprimat în


termeni de eliberare sau emisie, a substanţei sau a radiaţiilor. În cazul în care este posibil, acesta este
modul în care substanţa trebuie să fie evaluată, în mod direct sau indirect, în termeni de performanţă
şi rezultat declarat cu marcajul CE. Dar, după cum s-a arătat mai sus, acest lucru depinde de „nivelul
de dezvoltare tehnologică”.
3.13 Soluţiile descriptive, aşa cum ar fi limitele privind conţinutul de substanţe periculoase, în cazul
în care există o legătură clară între conţinut şi emisie în condiţiile utilizării finale, sau condiţiile tehnice
pentru tratamentul special a suprafeţei care împiedică eliberarea, pot fi justificate în cazul în care nu
este posibilă (nici o metodă), sau sunt foarte scumpe, pentru a determina rata de eliberare sau de
emisie a unei substanţe periculoase. Cu toate acestea, este recunoscut faptul că pentru anumite
substanţe nu poate fi stabilită o legătură între conţinut şi emisie, în acest caz, o declaraţie de conţinut
poate fi acceptabilă să însoţească marcajul CE. În special, acest lucru este valabil pentru substanţele
şi preparatele pentru care există restricţii privind introducerea pe piaţă şi utilizare, astfel cum sunt
prevăzute în directiva consiliului 76/769/CEE 1.
3.14 O altă soluţie descriptivă ar fi verificarea elementelor constitutive, deoarece se poate presupune
că un produs de construcţie nu conţine sau emană substanţe periculoase în cazul în care toate
elementele constitutive utilizate au fost controlate în acest aspect. Mai mulţi producători de
componente şi furnizori de materii prime pot fi implicaţi să contribuie la produsul final. Numai
producătorul care fabrică produsul de construcţie este responsabil pentru conformitatea produsului
atunci când acesta este introdus pe piaţă. Producătorul trebuie să se asigure că toate cerinţele
aplicabile privind substanţele periculoase pentru componente şi/sau materiile prime utilizate au fost
îndeplinite. Pentru a controla acest lucru, producătorul poate utiliza contractele obişnuite juridice între
el însuşi şi furnizori. Producătorul produsului de construcţie final, nu trebuie să efectueze încercări
suplimentare, cu excepţia cazului în care produsul este modificat sau procesul de producţie suferă
schimbări.

3.15 Tipurile de soluţii descriptive sunt mai potrivite la produsele pentru construcţii bine cunoscute
pentru care a fost acumulate experienţe pe o perioadă lungă de timp. Soluţiile propuse trebuie să ţină
cont de utilizarea(rile) prevăzută(e) de produs. În cazul în care soluţiile descriptive sunt propuse în
întregime, în conformitate cu condiţiile tehnice, vor indica în mod normal, faptul că produsul
îndeplineşte criteriile necesare şi nu sunt necesare informaţii suplimentare care să însoţească
marcajul CE.

Studierea şi definirea nivelurilor de prag şi/sau propunerea claselor


3.16 Condiţiile tehnice trebuie să ţină cont de nivelurile diferite de protecţie necesare existente, fie în
legislaţia comunitară sau în dispoziţiile naţionale. Situaţiile „conţinutul zero” sau „substanţă interzisă”
trebuie să fie tratate în condiţiile tehnice atunci când acestea intră în domeniul de aplicare al [1]. Un
exemplu ar fi cazul de pentaclorfenol, în cazul în care legislaţia comunitară permite ca acesta să fie
inclus în cantităţi limitate în anumite produse, iar unele state membre au dispoziţii mai stricte. Pentru
produsele relevante o declaraţie privind conţinutul (sau clasa dacă este cazul) de pentaclorfenol în
produs ar trebui să fie însoţit de marcajul CE.

3.17 Autorii de condiţii tehnice trebuie, acolo unde este cazul, să definească pragurile 2 (sau,
eventual, clasele) pentru nivelurile de emisii de substanţe periculoase sau de conţinut. De exemplu,
nivelurile de prag pentru radiaţii, ar putea fi stabilite în condiţiile tehnice şi dacă valoarea determinată
este sub acest nivel, produsul este în conformitate cu condiţia tehnică şi valoarea nu trebuie să fie
declarată cu marcajul CE. Cu toate acestea, în cazul în care valoarea determinată este mai mare
decât nivelul, valoarea trebuie să fie declarată. Nivelul de prag poate fi stabilit la nivelul care este
considerat ca fiind zero, în acest caz este egal cu nivelul de radioactivitate naturală, care este
inevitabil şi nu provoacă nici un pericol în timpul exploatării construcţiilor.

Specificarea mijlocului de declaraţii care să însoţească marcajul CE


3.18 Autorii de condiţii tehnice trebuie să specifice un mijloc de declaraţii care să însoţească
marcajul CE3, în cazul în care acesta nu este considerat a fi reglementate prin respectarea condiţiei

1
Jurnalul Oficial L 262, 27.09.1976
2
A se vedea CP A.01.02/E privind nivelurile şi clasele
3
A se vedea CP A.01.02/D privind marcajul CE

7
CP A.01.02/H:2014

tehnice directe, având în vedere opţiunea „fără performanţă determinată”. Forma de prezentare a
valorilor determinate sau a declaraţiei „conţinut zero” necesară să însoţească marcajul CE trebuie să
fie acordată în condiţia tehnică (a se vedea exemplele de mai jos). Condiţiile tehnice trebuie, de
asemenea, să indice în mod clar ce acţiuni trebuie să fie întreprinse de către oricare dintre
organismele de certificare sau de către producător, în raportul cu nivelul cerut de atestare a
conformităţii, astfel cum se prevede în decizia relevantă a comisiei.

4 Dispoziții finale
4.1 [1] a fost abrogată prin [2].

4.2 Organizația europeană pentru evaluarea tehnică va ajusta în modul corespunzător prevederile
îndrumătorului „Guidance Paper H A harmonised approach relating to dangerous substances under
the Construction Products Directive”, dacă este necesar la [2].

4.3 După semnarea acordului de asociere şi acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană,
Republica Moldova va stabili acțiunile necesare pentru tranziţia la [2] și va ajusta prezentul Cod
conform acțiunilor ulterioare ale organizației europene pentru evaluarea tehnică.

8
CP A.01.02/H:2014

Anexa A
(informativă)

Exemple

Următoarele exemple sunt informative şi prezentate doar ca o ilustrare a principiilor menţionate în


acest Cod. Acestea nu sunt considerate ca fiind discriminatorie faţă de anumite produse sau să fie
văzute ca fiind total diferite pentru substanţele periculoase de relevanţă pentru produsele de
construcţie. Exemplele nu oferă avantaje condiţiilor tehnice specifice.

A.1 Produs de izolare termică - condiţiile tehnice pot avea legătură cu cel puţin următoarele produse
de izolare termică (de exemplu, vata minerală de fabrică), referitoare la „nivel de dezvoltare
tehnologică”.

Informaţiile care trebuie să însoţească marcajul CE, deoarece intră în componenţa domeniului de
aplicare al [1]:

- eliberarea de formaldehide (supus încercării, poate fi utilizată metoda nivelului de prag);

- emisiile de substanţe radioactive (supus încercării, poate fi utilizată metoda nivelului de prag).

Informaţiile opţionale, care pot fi prezentate în anexa informativă a standardului, deoarece acestea nu
intră sub incidenţa domeniului de aplicare al [1]:

- informaţiile cu privire la ţările care reglementează eliberarea de fibre (pot include condiţii tehnice
descriptive ale metodelor acceptabile de ermetizare sau instalarea unor bariere pentru a preveni
emisiile de particule şi fibre şi alte substanţe de pe suprafaţa sau construcţia unui obiect);

- informaţiile despre gestionarea produsului, de exemplu, referitoare la siguranţa lucrătorilor,


precum Directiva Comisiei 97/69/EC1 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 67/548/EEC 2 pentru
a 23-a oară privind armonizarea actelor cu putere legislativă şi a actelor administrative referitoare la
clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase. Prezenta directivă prevede că anumite
fibre artificiale (silicatice) au efecte cancerigene şi, prin urmare trebuie să fie făcută identificarea,
clasificarea şi etichetarea acestor fibre. Cu toate acestea, clasificarea ca substanţă cancerigenă nu se
atribuie dacă se poate dovedi că substanţa îndeplineşte condiţiile prevăzute în [1].

A.2 Panouri din lemn – mai jos este prezentată o prevedere din standardul de produs pentru
panouri din lemn în care poate fi posibil să se facă uz de nivelul de emisie de formaldehidă, care
creează în mod eficient două clase (sub şi peste nivelul stabilit). Clasa trebuie precizată cu marcajul
CE (clasele A şi B sunt numai pentru exemplu):

„În cazul în care formaldehida se adaugă în produs ca parte a procesului de producţie, eliberarea
ulterioară a formaldehidei trebuie să fie evaluată prin încercarea conform ENV 717-1, iar rezultatele se
clasifică după cum urmează:

A - emisie de 0,1 ppm sau mai puţin;

B - emisiile > 0,1 ppm.

Această cerinţă nu se aplică produselor care conţin în mod natural formaldehidă, acestea pot fi
clasificate ca grupa A, fără nevoia de încercare.

Odată ce clasificarea iniţială a fost stabilită prin încercarea conform ENV 717-1 «Plăci pe baza de
lemn. Determinarea emisiei de aldehida formica. Partea 1: Emisie de aldehida formica prin metoda
camerei», controlul de rutină al producţiei poate fi demonstrat prin orice metodă de încercare că se
corelează, pentru produsul în cauză, cu ENV 717-1 «Plăci pe baza de lemn. Determinarea emisiei de
aldehida formica. Partea 1: Emisie de aldehida formica prin metoda camerei»”.

1
Jurnalul Oficial L 343, 13.12.1997
2
Jurnalul Oficial L 196, 16.08.1967

9
CP A.01.02/H:2014

A.3 Radioactivitatea în produsele pentru construcţii - substanţele radioactive pot fi în mod natural în
multe materiale utilizate, inclusiv şi pentru produsele de construcţii (de exemplu, agregate şi dale de
piatră naturală), dar radiaţiile pot proveni, de asemenea, din surse artificiale (de exemplu, subproduse
industriale şi reziduuri de incinerare) şi materiale contaminate. Concentraţia de diferiţi radionucleizi
trebuie să fie măsurată (Bq/kg) şi calculată „Activitatea indicelui de concentrare”. Valoarea calculată
trebuie să fie declarată cu marcajul CE numai atunci când valoarea depăşeşte un anumit prag din
condiţia tehnică. Pragul poate fi, de exemplu la fel ca doză gamma în scoarţa pământului, ceea ce ar
însemna, „zero eficacitate” (unele praguri de radioactivitate naturală au fost prezentate într-un Cod
elaborat de un grup de experţi stabilite conform în condiţiilor punctului 31 din Tratatul Euratom). Există
riscul pentru concentraţii mai mari de radionuclizi, în principal atunci când există, de exemplu, anumite
componente ce se adaugă în produse. Valoarea declarată va face posibil ca responsabilii de
reglementare/proiectanţii să estimeze doza anuală efectivă de radiaţii (mSv) şi, astfel, să se vadă
dacă cerinţele de reglementare cu privire la structuri pot fi îndeplinite.

A.4 Produse din lemn (tratat) - o declaraţie cu privire la conţinutul de pentaclorfenol, utilizat la
întreţinere lemnului, trebuie să însoţească marcajul CE, deoarece se încadrează în domeniul de
aplicare al [1] şi în diferite niveluri ale cerinţelor existente.

- legislaţia Uniunii Europene: pentaclorfenolul nu trebuie să fie utilizat într-o concentraţie egală
sau mai mare de 0,1 % din masă în substanţele sau preparatele introduse pe piaţă;

- legislaţia naţională: de exemplu, Germania interzice preparatele care conţin mai mult de 0,01 %
din pentaclorfenol şi produsele tratate cu aceste preparate nu trebuie să conţină mai mult de 5 mg/kg
(părţi per milion - ppm). Olanda a interzis complet utilizarea pentaclorfenolului în tratarea lemnului şi a
produselor textile.

A.5 Produse pentru acoperiri de pardoseli şi pereţi - măsurarea emisiilor poate fi efectuată, şi în
acest mod poate fi declarată valoare folosind ENV 13419 «Produse pentru construcţii. Determinarea
emisiilor de compuşi organici volatili» Partea 1-3 care oferă o metodă generală de armonizare (partea
1-2) pentru determinarea compuşilor organici volatili în produsele pentru construcţii. Partea 3
(„Procedura de prelevare a probelor, stocarea de probe şi pregătirea probelor de încercare”) a
standardului conţine anexe pentru diferite produse şi în viitor, în vor mai fi incluse anexe cu utilizarea
rezultatelor comitetelor tehnice. În loc să elaboreze metode de încercare a produselor/materialelor
specifice pentru măsurarea emisiilor, trebui să se facă referinţă la această metodă echivalentă.

Cu toate acestea, valoarea de emisie declarată ar putea fi lipsită de sens, deoarece se pare că nici un
stat membru nu are reglementări referitoare la conţinutul compuşilor organici volatili şi nu au fost
stabilite valori limită în dispoziţiile naţionale. Cu toate acestea, pe bază de voluntariat, datorită cererii
pieţei, informaţiile ar putea fi utile pentru părţile implicate în procesul de construcţie atunci când are loc
evaluarea impactului anumitor produse ce îl poate avea asupra calităţii mediului interior. Ar putea fi,
de asemenea, un instrument în vederea promovării dezvoltării produselor îmbunătăţite.

10
CP A.01.02/H:2014

Anexa B
(informativă)

Baza de date

B.1 Serviciile comisiei au creat o bază de date cu informaţii despre substanţele periculoase şi aplică
legislaţia naţională şi europeană relevante. Acest mod de prezentare a informaţiei are scopul de a
uşura munca utilizatorului pe cât este posibil şi oferă, de asemenea, un instrument uşor de a păstra
datele. Baza de date este accesibilă prin intermediul internetului.

B.2 Această bază de date este accesibilă pe internet - și anume, pe pagina dedicată industriei
construcțiilor: (http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm).

B.3 Acest lucru înseamnă că Codul va conţine o anexă „vie”, sub forma unei baze de date, care
poate fi adaptată cu uşurinţă la schimbări.

Toate părțile interesate sunt invitate să comenteze permanent cu privire la conținutul bazei de date.

11
CP A.01.02/H:2014

Bibliografie

[1] Directiva 89/106/CCE din 21 decembrie 1988 privind Produsele pentru Construcții

[2] Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011
de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de
abrogare a Directivei 89/106/CE

12
CP A.01.02/H:2014

Traducerea prezentului cod practic în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения
1.1 Настоящий Кодекс практики (далее – Кодекс) воплощает положения руководства
„Guidance Paper H „Aharmonised approach relating to dangerous substances under the Construction
Products Directive”.

1.2 Настоящий Кодекс предназначен для описания гармонизированного подхода к опасным


веществам1 и химическим составам2, в том числе радиоактивным, относительно изделий,
подпадающих под действие [1]3, с изменениями и дополнениями, внесенными директивой
совета 93/68/ЕС4. Этот документ поясняет границы, в пределах которых [1] распространяется
на опасные5 вещества, а также указывает, как разработчики технических условий (члены
европейского комитета по стандартизации/европейского комитета по стандартизации в
электротехнике и европейской организации по техническим оценкам) должны их учитывать в
целях достижения согласованности. Технические условия должны содержать все необходимые
подробности по данным строительным изделиям и, в частности, необходимую информацию,
требуемую производителю для правильного выполнения CE-маркировки.

1.3 Настоящий Кодекс предназначен для тех, кто связан с разработкой технических условий 6
(гармонизированных стандартов и европейских технических оценок), для того, чтобы быть
принятыми во внимание вместе с соответствующими техническими заданиями и положениями,
содержащимися в них, а также для производителей, регламентирующих органов и
исполнительных органов в европейской экономической зоне.

1.4 Настоящий Кодекс ограничивается теми аспектами основного требования № 3 [1]


«Гигиена, здоровье и окружающая среда», которые связаны с наличием потенциально опасных
веществ в строительных изделиях. Они не рассматривают те аспекты охраны здоровья,
гигиены и окружающей среды, которые касаются производства изделий или их применения
(например, неправильное отведение сточных вод). Настоящий Кодекс не распространяется на
строительную продукцию, контактирующую с водой, предназначенной для потребления
человеком.

1.5 Положения данного Кодекса, которые прямо касаются соглашения, не ограничивают


государства-члены в соблюдении законов, нормативов и административных правил 7 по
использованию строительных изделий за пределами области применения [1]. При условии
соблюдения ими положений Соглашения, например, произвольные мероприятия по защите
окружающей среды, способные обеспечить эффективные способы поведения с опасными
веществами, не исключаются данным Кодексом, даже если они и выходят за пределы области
применения [1]. На практике может быть сложно, отделить вещества, представляющие
большую экологическую опасность, от веществ, влияющих непосредственно на окружающие
внешние условия строительного объекта, а поэтому четкое определение критериев опасности,
находящихся в области применения [1] или же выходящих за ее пределы, может быть до
некоторой степени теоретическим (см. также параграф 2.2, приведенный ниже).

1
Вещества - химические элементы и их соединения в природном состоянии или полученные в каком-либо
производственном процессе.
2
Химические соединения - смеси или растворы, состоящие из двух или более веществ.
3
Официальный Журнал L 40, 11.02.1989
4
Официальный Журнал L 220, 30.08.1993 Даже, если данный Кодекс ссылается на оригиналы директив/решений (как
это бывает в большинстве случаев), всегда указывается ссылка на их последний вариант/поправку.
5
В данном Кодексе термин «опасные вещества» применяется для обозначения веществ, химических соединений и
радиоактивных веществ, которые могут представлять опасность для людей и окружающей среды при обычном
использовании строительных изделий, установленных в конструкции.
6
Данный Кодекс также предназначен для тех, кто составляет руководства для Европейских Технических Оценок.
7
В данном Кодексе термин «национальные положения» использован в значении национальные законы, нормативы и
административные правила.

13
CP A.01.02/H:2014

1.6 Настоящий Кодекс устанавливает необходимые мероприятия для прямого


использования положений [1].

2 Обшие положения

2.1 Область применения [1] и связь между [1] и положениями относительно опасных веществ
можно характеризовать следующим образом:

a) Гармонизация, внедренная [1] относительно опасных веществ, подпадает под


обязательное требование № 3 «Гигиена, здоровье и окружающая среда». Это требование
относительно строительных объектов определено в Приложении 1 [1] следующим образом:

«Строительный объект должен быть запроектирован и возведен таким образом, чтобы он не


представлял угрозу гигиене или здоровью своих обитателей или соседей, в частности,
вследствие одного из следующих событий:

- выброс токсичного газа;

- наличие опасных частиц или газов в воздухе;

- выделение опасного радиоизлучения;

- загрязнение или отравление воды или грунта,

- (...).

b) Это требование в дальнейшем определено и доработано соответственно по пяти


конкретным аспектам для сообщения Комиссии относительно интерпретирующих документов 8 к
[1], а именно:

- внутренняя среда;

- водоснабжение;

- отведение сточных вод;

- удаление твердых отходов;

- внешняя среда.

«Иные директивы относительно гигиены, здоровья и окружающей среды, например, по защите


работников, также следует принимать во внимание при разработке технических условий (…)».

c) С учетом требований к строительным изделиям, безопасное удаление отходов не является


предметом рассмотрения относительно опасных веществ в контексте данного Кодекса.
Интерпретирующий документ №3 рассматривает другие важные аспекты, упомянутые выше,
следующим образом:

Окружающая среда внутри помещения: «(…) Характеристики, необходимые для


удовлетворения эксплуатационных качеств (…), перечислены ниже. Гармонизированные
технические условия предназначены для установления этих характеристик или для расчета
эксплуатационных качеств, когда позволяет метод (…). Изделиями в данном случае признаны
те, для которых возможно выделение загрязняющих веществ во внутреннюю воздушную среду
(…).

Характеристики изделий распространяются на все группы изделий и системы:

Официальный Журнал C 62, 28.02.1994


8

14
CP A.01.02/H:2014

- выделение летучих органических соединений и выбросы иных загрязняющих веществ,


при необходимости, с учетом концентрации загрязняющих веществ в конкретном изделии;

- радиоактивные излучения.

Водоснабжение: «Гармонизированные технические условия предназначены для установления


следующих характеристик строительных изделий:

- материал, находящийся в контакте с водой9;

- миграция загрязняющих веществ (…)».

Внешняя окружающая среда: «(…) В соответствии с областью применения [1] данный Кодекс
ограничивается строительными объектами, находящимися в эксплуатации.

Это требование предназначено для защиты людей и предотвращения какого-либо воздействия


на ближайшую окружающую среду, которое может произойти из-за загрязнения воздуха, грунта
и воды.

Технические условия должны устанавливать следующие характеристики:

– выброс загрязняющих веществ во внешнюю окружающую среду, грунт и воду, при


необходимости, с учетом концентрации загрязняющих веществ в конкретном изделии (…)».

2.2 Из приведенного выше можно вывести три общих положений, а именно:

(i) Кроме защиты людей, к области применения [1] относится лишь ближайшая
окружающая среда. Шире аспекты борьбы с загрязнением окружающей среды, такие как
разрушение озонового слоя, не рассматриваются. Хотя термин «ближайшая» не определен в
интерпретирующих документах, его можно использовать для обозначения тех частей
окружающей среды, которые находятся в зоне прямого воздействия рассматриваемых изделий
или строительных объектов.

(ii) Чтобы соответствовать области применения [1], гармонизированный подход к опасным


веществам ограничивается «строительными объектами в эксплуатации». Другие стадии
жизненного цикла изделия, т.е. его разработка или этапы производства, строительные работы,
снос, утилизация отходов, сжигание или повторное использование отходов (за исключением
повторного использования в качестве строительного изделия в контексте [1]) не
рассматриваются в [1] относительно гармонизации.

Кроме того, такие операции, как техническое обслуживание, замена или другие строительные
работы, выполненные в течение обычного жизненного цикла любого здания, не должны
приводить к выбросам опасных веществ из изделия, уже смонтированного в сооружении. Эти
работы рассматриваются за пределами области применения [1]. Государства-члены отвечают
за внедрение соответствующих процедурных положений в тех случаях, когда, на основании
знаний о процессе или соответствующем изделии, такие работы могут привести к потенциально
опасным ситуациям. Несомненно, любое строительное изделие, используемое, например, для
замены, должно находиться в пределах области применения [1].

(iii) Это требование к изделиям выражено в выбросе или миграции опасных веществ, или
радиации в течение обычной (т.е. предусмотренной) эксплуатации. Именно поэтому выброс
веществ является той характеристикой, которая по мере возможности всегда должна
находиться под контролем. Однако, даже если содержание опасных веществ в изделии не
является непосредственно тем показателем, который следует контролировать, это может
являться просто практически полезным решением (см. также параграф 3.13 ниже).

9
Для утверждения перечня строительных изделий, контактирующих с водой, предназначенной для потребления
человеком, должен быть разработан специальный европейский норматив, следовательно, данный Кодекс такую
продукцию не охватывает. Другие изделия, применяемые для водоснабжения, т.е. продукция, не контактирующая с
водой, предназначенной для потребления человеком, рассматриваются данным Кодекса.

15
CP A.01.02/H:2014

3 Руководство для разработчиков технических условий – шаги, которые


следует предпринять

См. Приложение 2 к техническому Определение


заданию и базы данных к данному опасных веществ, которые
Кодексу и воспользуйтесь своими регламентированы на европейском или
профессиональными знаниями национальном уровне в отношении
изделия/группы изделий

См. Кодекс. Коротко, в сфере


применения [1], если:
Возможно выделение внутри помещения
при обычной (т.е. предусмотренной)
эксплуатации изделий, установленных в Проверка,
строительном объекте; попадает ли конкретное
Возможна миграция при контакте с вещество под риски, NU
водой при обычной (т.е. связанные с
предусмотренной) эксплуатации использованием изделия в
изделий, установленных в строительном контексте [1]
объекте;
Возможен выброс во внешнюю
воздушную среду, грунт или воду,
который способен причинить вред
людям или оказать вредное влияние на
окружающую среду при обычной (т.е. DA
предусмотренной) эксплуатации Не указано в
изделий, установленных в строительном маркировке СЕ
объекте; Необходимо для маркировки согласно
СЕ согласно требованиям [1] требованиям [1]
подлежит гармонизации в Согласно
технических условиях требованиям [1]
гармонизация не
нужна
Существует ли приемлемый метод
проверки наличия выбросов? Определить
Является ли содержание обычным «современный уровень развития
способом обращения с веществом? техники» для обращения с
веществом
Предоставить гармонизированное
решение проблемы обращения с
веществом на основе анализа
современного уровня развития техники
Выбрать Принять во внимание
метод определения выделения или соответствующие
содержания вещества европейские и
национальные
См. Кодекс Е относительно классов и нормативы в той части
уровней технических условий,
Существуют ли разные уровни которые являются
нормативных требований в масштабах произвольными
Европы? Запрещено ли это вещество в Рассмотреть относительно [1]
том или другом государстве-члене? и необходимость в классах и/или
т.д.
уровнях эксплуатационных
Обосновать предложения для Комиссии
в случае необходимости нормативных качеств
классов

См. Кодекс В по маркировке СЕ


Обосновать предельные уровни во
Определить
избежание лишних обозначений в способы обозначения в
случае очень низкой концентрации сопровождении маркировки СЕ
вещества

16
CP A.01.02/H:2014

Определение опасных веществ, применение которых в строительных изделиях


подлежит регламентации
3.1 Для CE-маркировки разработчики технических условий должны определить все
регламентируемые опасные вещества, указанные в техническом задании и/или внесенные в
базу данных, связанную с этим Кодексом, которые при обычном использовании обязательно
присутствуют в изделии либо в группе изделий, на которые распространяются технические
условия. Вещества, которые можно найти в строительном изделии, содержатся в используемых
первичных составляющих или же образуются в процессе производства. Можно предположить,
что разработчики технических условий прекрасно знают об этом, и поэтому способны
определить такие вещества. Наиболее распространенными веществами, указанными в
технических заданиях, являются асбест, формальдегид, кадмий, пентахлорофенол,
радиоактивные вещества и тяжелые металлы (например, вредные вещества, образующиеся
вследствие процесса выщелачивания).
3.2 База данных данного Кодекса содержит максимально возможный перечень опасных
веществ, касающихся строительных изделий, применение которых в настоящее время
регламентируется на уровне содружества и/или на уровне государств-членов. Кроме того, в
будущем в эту базу данных будут внесены лишь новые или дополненные национальные
положения, нотифицированные государствами-членами в рамках действия Директивы
98/34/ЕС10. Службы комиссии создали эту базу данных совместно с государствами-членами и
обязаны постоянно обновлять ее, внося информацию об изменениях в действующие положения
и в новые положения. Чтобы сделать информацию рабочей, наиболее целесообразным
способом для перечисления веществ и связанного с ними законодательства является создание
базы данных, которая доступна для каждого на сайте11 комиссии.

3.3 База данных содержит информацию для оказания помощи разработчикам технических
условий, но ее нельзя рассматривать как исчерпывающий источник информации, кроме того,
она не воспроизводит полные тексты директив или других нормативно-правовых актов
содружества или национальных законодательных актов, на которые она ссылается. В целях
регулярного обновления информации от государств-членов требуется сообщать Комиссии о
любых изменениях в своих национальных положениях. Государства-члены также должны, по
мере возможности, предоставлять информацию о наличии у них методов определения
веществ, которые ими регламентируются, а также их пороговые значения.
3.4 Предполагается, что перечисленные в базе данных вещества касаются строительных
изделий, указанных в технических заданиях в соответствии с [1], но, несомненно, не все
вещества и нормативно-правовые акты, на которые даны ссылки, соотносятся с каждым из
изделий. Тот факт, что вещество считается опасным, не является автоматическим признанием
того, что и само изделие, в котором оно содержится, также опасно. Если существует риск
выброса или содержания вещества в изделии, это обстоятельство следует учитывать на
надежной научной основе (см. также параграф 3.13). База данных содержит около 115 веществ
или групп веществ, представляющих особое беспокойство для европейского союза/государств-
членов.
3.5 В обязанности разработчиков технических условий входит тщательная проверка точности
информации в базе данных и ее значение для конкретных строительных материалов, поскольку
положения часто носят общий характер, а ограничения или запреты касаются всех изделий,
представленных на рынке. Приложение не следует рассматривать как «черный список»
веществ, которые вообще нельзя использовать. Приложение только дает информацию о
соответствующем законодательстве, без каких-либо оценок риска в отношении конкретных
веществ.

Проверка, имеют ли отношение к конкретным изделиям вещества, подпадающие


под область применения [1]
3.6 Разделы 1 и 2 данного Кодекса описывают, что именно должно находиться в пределах
области применения [1] и, следовательно, что будет составлять часть маркировки СЕ (за
исключением того, что регламентирование обращения с веществом уже согласовано на уровне

Официальный Журнал L 204, 21.07.1998


10
11
http://europa.eu.int/comm./enterprise/ construction/internal/dangsub/dangmain.htm

17
CP A.01.02/H:2014

Содружества). Обращение с опасными веществами регламентируется тремя разными


способами обеспечения достаточного уровня защиты для человека и окружающей среды. Эта
разница должна быть установлена разработчиками технических условий, так как производители
несут ответственность за информацию и выполнение всех соответствующих положений
относительно изделия, на которое распространяются технические условия.

- Регламентирование на уровне Содружества – производители всегда должны выполнять


гармонизированные требования и придерживаться определенных предельных показателей (от
ограничения до полного запрета) на уровне Содружества, независимо от вида строительных
изделий, которые они производят. Соответственно, не будет необходимости предусматривать
эту информацию в CE-маркировке, даже если изделия подпадают под область применения [1].
Общие положения о веществах и нормативные акты относительно отдельных изделий
являются взаимодополняющими элементами, и первые следует выполнять независимо от
последних. Например, содержание всех типов асбеста12, который может быть полностью
запрещен на всей территории Содружества (однако, с переходным периодом в пять лет).

- Регламентирование на уровне Содружества при ограничении на национальном уровне –


если опасные вещества являются предметом согласования законодательства на уровне
Содружества, а национальным положениям разрешено частично отклоняться от них, в этом
случае необходимо давать информацию об этом в CE-маркировке, так как здесь существуют
разные уровни требований. Например, содержание кадмия 13, относительно которого некоторые
государства-члены имеют более жесткие положения, тогда как другие придерживаются
требований Содружества.

- Национальные положения – если опасные вещества не являются предметом


согласования на уровне Содружества, но подпадают под область применения [1] и разные
уровни требований и/или разные методы определения среди государств-членов, тогда должны
быть учтены отличия уровней, а методы подлежат гармонизации. Например, выброс
формальдегида, о чем следует указать в маркировке СЕ и с которым следует обращаться так,
как описано в параграфе 3.10.

3.7 Законодательство относительно опасных веществ может существовать за пределами


области применения [1], на уровне Содружества и/или на национальном уровне (как описано в
3.6). Несмотря на то, что речь идет о законодательстве за пределами области применения [1], а
не является составляющей CE-маркировки, разработчики технических условий должны, по
мере целесообразности, принимать во внимание это законодательство, так как в данной
области приемлемым будет общий подход. Информация о таком законодательстве, например,
относительно гармонизированных стандартов, может быть включена в информационное
приложение. В технических условиях не следует повторять текст закона, но они должны
содержать ссылки на эти законы. Эта информация не требует сопровождения CE-маркировкой,
если соответствующая директива Европейской Комиссии не предусматривает такой
маркировки.

Определение «уровня технического развития»

3.8 Разработчики технических условий должны устанавливать «уровень технического


развития»14 в отношении опасных веществ, выявленных согласно описанному выше способу, с
учетом методов проверки или других методов определения, принимая во внимание
обоснованные наглядные решения.

3.9 Общепринято, что в настоящее время наилучшими экспертами «уровня технического


развития» для строительных изделий являются сами разработчики технических условий.
Разработчикам технических условий следует пересмотреть действующие методы испытаний 15,
как национальные, так и европейские или международные, и возможности применения или

12
Директива Комиссии 1999/77/EC, Официальный Журнал L 207, 6.08.1999
13
Директива Комиссии 1999/51/EC, Официальный Журнал L 142, 5.06.1999
14
В этом контексте термин «уровень технического развития» относится к современному уровню знаний, который
является общепринятым как технически надежный. Это определение не касается наиболее передовых технологий.
15
Когда в «уровень технического развития» входят два или более методов определения, тогда следует придерживаться
инструкций, содержащихся в техническом задании, относительно действий в данной конкретной ситуации.

18
CP A.01.02/H:2014

адаптации методов, разработанных другими техническими комитетами или рабочими группами


после их всесторонней проверки. В тех случаях, когда современных знаний или подходящих
методов определения, например, измерения выброса какого-либо вещества, недостаточно,
лучше применять практикуемый метод определения содержания, чем начинать разработку
новых методов испытания. В большей или меньшей мере, все вещества можно рассматривать
с точки зрения выбросов или содержания веществ в том или ином материале.

Выбор гармонизированного метода определения для каждого опасного


вещества

3.10 Разработчики технических условий должны учитывать эксплуатационные характеристики


каждого изделия относительно опасных веществ. В принципе, эту характеристику следует
рассматривать так же, как и какое-либо другое эксплуатационное требование, перечисленное в
техническом задании. Она должна быть объектом гармонизированного метода определения,
иметь заданную форму декларирования для сопровождения CE-маркировки и предусматривать
использование варианта «характеристика не определена». Впрочем, допускается, что полная
гармонизация в этой области не всегда будет возможна в короткий срок, в таком случае,
разработчики технических условий должны использовать упомянутый выше принцип «уровня
технического развития».

3.11 По мере возможности следует применять доступные прямые методы испытания. При
необходимости, прямые методы испытания следует дополнять гармонизированными
стандартами на изделия, включив в них положения по отбору проб и подготовке образцов.

3.12 Характеристику изделия относительно опасных веществ желательно выражать как


выброс, либо излучение вещества или радиоактивное излучение. Там, где это практически
выполнимо, именно так и следует оценивать вещество, прямо или косвенно, относительно
рабочих характеристик и результата, заявленных вместе с CE-маркировкой. Но, как сказано
выше, все зависит от «уровня технического развития».

3.13 Применение наглядных решений, таких как ограничения, на содержание опасного


вещества при наличии явной зависимости между содержанием и выбросами в условиях
целевого применения, или когда могут быть обоснованы технические условия на специальную
обработку поверхности, предотвращающей выброс, может быть оправдано при условии, что
невозможно (вследствие отсутствия метода) или очень дорого определить степень выброса
или излучения опасного вещества. Впрочем, следует признать, что для некоторых веществ
зависимость между содержанием и выбросами установить невозможно, и поэтому может быть
приемлема декларация содержания вместе с CE-маркировкой. В частности, это можно
применять для веществ и соединений, на которые действуют ограничения по реализации
изделий на рынке и их использованию, как изложено в Директиве Совета 76/769/ЕЕС 16.

3.14 Другим наглядным решением является проверка составляющих, поскольку можно


предположить, что в составе изделия не содержится опасных веществ или их продуктов
распада, в случае если все использованные составляющие прошли контроль по этому
показателю. Некоторые производители компонентов и поставщики сырьевых материалов могут
принимать участие в создании конечного продукта. При поставке конкретной строительной
продукции на рынок ответственность за соответствие изделий несет один только
производитель. Производитель должен гарантировать выполнение всех соответствующих
требований относительно опасных веществ в используемых компонентах и/или сырьевых
материалах. Для контроля этого производитель использует обычные правовые договора между
ним и поставщиками. Производителю конечной строительной продукции не требуется
проводить никаких дополнительных испытаний, за исключением случаев, когда изделия
видоизменены или изменен производственный процесс.

3.15 Наглядные типы решений больше подходят для хорошо известной строительной
продукции, для которой опыт накапливался в течение длительного времени. Предложенные
решения должны учитывать целевое применение конкретных изделий. Если предлагаются
исключительно наглядные решения, тогда соблюдение технических условий обычно будет

Официальный Журнал. L 262, 27.09.1976


16

19
CP A.01.02/H:2014

указывать, что данное изделие соответствует требуемым критериям, и нет необходимости в


дополнительной информации, сопровождающей CE-маркировку.

Изучение и определение пороговых уровней и/или предложения по


классификации

3.16 Технические условия должны учитывать различие между требуемыми уровнями


защиты, изложенными либо в законодательстве Сообщества, либо в национальных
положениях. В технических условиях следует предусматривать случаи «нулевое содержание»
либо «запрещенное вещество», в случае если они подпадают под область применения [1].
Примером может быть случай с пентахлорофенолом, когда законодательство Сообщества
допускает содержание его в ограниченных количествах в отдельных изделиях, а некоторые
государства-члены относительно этого имеют более жесткие положения. Для соответствующих
изделий CE-маркировка должна сопровождаться указанием содержания (или соответствующего
класса) пентахлорофенола в продукции.

3.17 Разработчики технических условий должны, по мере необходимости, устанавливать


предельные значения17 (или возможные классы) для уровней выброса опасных веществ или их
содержания. Например, в технических условиях могут быть установлены пороговые уровни для
радиации и, если определенное значение ниже этого уровня, тогда продукция отвечает
техническим условиям, а само значение не обязательно указывать в CE-маркировке. Однако,
если определенное значение превышает этот уровень, его следует указывать. Пороговый
уровень можно устанавливать на той точке, которая действительно считается нулевой, в этом
случае он должен быть уровнем природной радиоактивности, который неизбежен и не
представляет собой опасность при эксплуатации сооружения.

Определение способов обозначения в сопровождении CE-маркировки

3.18 Разработчики технических условий должны определить способ декларации в


сопровождающей CE-маркировке18, если он не предусмотрен непосредственно требованиями
технических условий, при этом не исключая вариант «характеристика не определена». Форма
представления установленных показателей или обозначения «нулевое содержание»,
необходимая для сопровождения CE-маркировки, должна быть приведена в технических
условиях (см. примеры далее). Технические условия также должны четко указывать, какие
мероприятия должны быть проведены органами по сертификации или производителем
относительно требуемого уровня аттестации соответствия в той форме, которая утверждена в
соответствующих резолюциях Комиссии.

4 Заключительные положения

4.1 [1] была отменена [2].

4.2 Европейская организация по технической оценке приведет в соответствие должным


образом положения Руководства „Guidance Paper H: A harmonised approach relating to dangerous
substances under the Construction Products Directive”, если это будет необходимо, к [2].

4.3 После подписания соглашения об ассоциации и соглашения о свободном обмене с


Европейским Союзом, Республика Молдова установит необходимые действия для перехода к
[2] и приведет в соответствие данный Кодекс, согласно последующим действиям европейской
организации по технической оценке.

17
Смотри CP A.01.02/Е относительно уровней и классов
18
Смотри CP A.01.02/D относительно CE-маркировки

20
CP A.01.02/H:2014

Приложение A
(рекомендованное)

Примеры

Следующие примеры показательные и приведены в качестве иллюстрации принципов,


изложенных в данном Кодексе. Их не следует рассматривать как предоставление
преимущественных прав одним изделиям по отношению к другим, либо трактовать как
полностью исчерпывающие в отношении различных опасных веществ, касающихся
строительных изделий. Эти примеры не дают преимуществ конкретным техническим условиям.

A.1 Теплоизоляционное изделие – технические условия могут касаться следующего


теплоизоляционного изделия (например, минеральная вата заводского изготовления),
относящегося к «уровню технического развития».

Информация, которая должна сопровождать CE-маркировку, поскольку она лежит в области


применения [1]:

– выбросы формальдегида (подлежит проверке; можно использовать метод пороговых


уровней);

– излучение радиоактивных веществ (подлежит проверке; можно использовать метод


пороговых уровней).

Дополнительная информация, которая может быть помещена в информационное приложение к


стандарту, поскольку она считается выходящей за пределы области применения [1]:

- информация о том, какие государства регламентируют проблему выбросов волокон


(может включать описательные технические требования к допустимым методам герметизации
или установлению барьеров для предотвращения выбросов частиц, волокон либо других
веществ с поверхности или при возведении конструкции и установке объекта);

- информация о способах обращения с продукцией, например, относительно


безопасности работника, подобно Директиве Комиссии 97/69/ЕС 19, которая была адаптирована
к уровню технического прогресса во время 23-го чтения Директивы Совета 67/548/ЕЕС20
относительно сближения законодательства, нормативов и административных положений в
области классификации, упаковки и маркировки опасных веществ. Эта директива
устанавливает, что некоторые искусственные стекловидные (силикатные) волокна обладают
канцерогенными свойствами, а поэтому необходимо выявлять, классифицировать и
маркировать такие волокна. Однако, классификация таких материалов, как канцерогены, не
должна применяться, если существует возможность показать, что данное вещество
удовлетворяет требованиям, изложенным в [1].

A.2 Деревянные панели – ниже приведено предложение по стандартизованной продукции, в


виде деревянных панелей, которое можно использовать в отношении уровня выбросов
формальдегида, чем четко создается два класса (выше и ниже определенного уровня). После
этого класс следует указать при CE-маркировке (классы А и В даны лишь для примера):

«Когда добавление формальдегида в изделие является частью производственного процесса,


определение последующих выбросов формальдегида должны проводиться при испытании
ENV 717-1 «Плиты на древесной основе. Определение выделения формальдегида. Часть 1:
Эмиссии формальдегида по методу камеры», а результаты должны быть классифицированы
следующим образом:

A – выбросы 0,1 ppm или ниже;

B – выбросы > 0,1 ppm.

Официальный Журнал L 343, 13.12.1997


19

Официальный Журнал L196, 16.08.1967


20

21
CP A.01.02/H:2014

Это требование не относится к изделиям с встречающимся в природе формальдегидом,


которое можно классифицировать как класс А без необходимости проведения испытания.

Если первичная классификация уже была выполнена однажды при испытании ENV 717-1,
регулярный контроль производства может быть осуществлен по любой методике, показанной
для изделия в соответствии с ENV 717-1 «Плиты на древесной основе. Определение
выделения формальдегида. Часть 1: Эмиссии формальдегида по методу камеры».

A.3 Радиоактивность строительных изделий – радиоактивные вещества, разумеется,


встречаются во многих материалах, используемых при изготовлении строительных изделий
(например, заполнители и плиты из натурального камня), но радиоактивное излучение может
также происходить от искусственно созданных источников (например, это могут быть побочные
продукты промышленного происхождения и остатки мусоросжигательных печей) и
загрязненных материалов. Концентрация различных радионуклидов должна быть измерена
(Бк/кг), а «показатель концентрации радиоактивности» должен быть рассчитан. Вычисленное
значение должно быть указано при CE-маркировке лишь тогда, когда оно превышает пороговое
значение, приведенное в технических условиях. Такое пороговое значение может, например,
равняться дозе гамма-излучения земной коры, и это может означать «практически нулевое»
(некоторые пороговые значения естественной радиоактивности представлены в инструкции,
разработанной экспертной группой, сформированной в соответствии с условиями Статьи 31
договора о создании концерна «Евроатом»). Риск при больших концентрациях радионуклидов
существует преимущественно в тех случаях, например, когда в изделия добавляют некоторые
компоненты. Заявленные значения создадут возможность оценить годовую «рабочую» дозу
радиации (mSv) регламентирующими органами, и таким образом, установить, возможно, ли
соответствие регламентирующих требований к строительным объектам.

A.4 Изделия из древесины (обработанные) – Указание содержания пентахлорофенола,


используемого в консервантах для древесины, должно сопровождать CE-маркировку, поскольку
оно подпадает под область применения [1] и поскольку существуют различные нормативные
уровни.

– Законодательство Европейского Союза: запрещено применять пентахлорофенол в


концентрациях, равных или превышающих 0,1 % по массе веществ или соединений,
представленных на рынке;

– Национальное законодательство: например, в Германии запрещены соединения,


содержащие более 0,01 % пентахлорофенола, а продукция, обрабатываемая с использованием
таких соединений, должна содержать его не более 5 мг/кг (частей на миллион – промилле).
Нидерланды полностью запретили использование пентахлорофенола для обработки
древесины и текстильных материалов.

A.5 Изделия для покрытия пола и облицовки стен – может быть проведен замер выбросов,
и таким образом можно установить значение при использовании ENV 13419, части 1–3, в
которых приведен основной гармонизированный метод (чч.1–2) выявления летучих
органических соединений в строительной продукции. Часть 3 («Процедура отбора, хранения
образцов и подготовки образцов к испытаниям») указанного стандарта содержит приложения
относительно разных изделий, а в дальнейшем в нее должно быть включено больше
приложений как результат работы технических комитетов. Вместо разработки методов
испытания каждого отдельного изделия/материала в целях замера выбросов, следует
ссылаться на этот равноценный метод.
Однако, заявленные уровни выбросов могут мало что значить, поскольку имеются сведения,
что ни одно из государств-членов не имеет нормативных актов относительно летучих
органических соединений, а также не установлены пороговые значения в национальном
законодательстве. Тем не менее, благодаря требованиям рынка эта информация на
произвольной основе может пригодиться всем, кто вовлечен в строительный процесс, при
оценке того воздействия, которое некоторые изделия могут оказывать на нормы качества
воздуха в помещениях. Она также может стать средством популяризации применения более
качественных строительных изделий.

22
CP A.01.02/H:2014

Приложение В
(рекомендованное)

База данных

B.1 Службы Комиссии создали базу данных с информацией об опасных веществах и


соответствующими национальными и европейскими законодательными актами. Этот способ
представления информации предназначен для того, чтобы сделать ее наиболее удобной для
пользователей, а также предоставить им простой механизм ее обновления.

B.2 Эта база данных доступна в интернете, а именно – на странице, посвященной


строительной отрасли
(http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm).

B.3 Это означает, что данный Кодекс будет содержать «живое» приложение в виде базы
данных, которое легко адаптировать к переменам.

Все заинтересованные стороны приглашаются к регулярному обмену мнений относительно


содержания этой базы данных.

23
CP A.01.02/H:2014

Библиография
[1] Директива 89/106/EEC от 21 декабря 1988 о строительных изделиях

[2] Регламент (ЕС) № 305/2011 Европейского Парламента и Совета, от 9 марта 2011 г., об
установлении гармонизированных условий для распространения на рынке строительных
изделий и отмене Директивы 89/106/EEC Совета

Конец перевода

24
CP A.01.02/H:2014

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii


CT-C 01 "Normative şi standarde metodico-organizatorice" care au acceptat proiectul documentului
normativ:

Preşedinte: Ing. Eremeev Petru Direcţia reglementări tehnico-economice


Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Secretar: Ing. David Maria Direcţia reglementări tehnico-economice


Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Membri: Ing. Calestru Agafia Direcţia construcţii, materiale de construcţii şi


tehnologii moderne
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
Ing. Guţu Maria Inspectoratul Principal de Stat pentru
Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a
Consumatorilor
Dr. Ing. Croitoru Gheorghe Direcţia reglementări tehnico-economice
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
Ec. manag. Rozombac Tatiana Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Reprezentant Jur. Gaina Valeriu Direcţia juridică


ul Ministerului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

25
CP A.01.02/H:2014

Utilizatorii Codului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sunt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

26
Ediție oficială

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII


CP A.01.02/H:2014
”Armonizarea abordării cu privire la substanţele periculoase”
Responsabil de ediție ing. L. Cușnir

Tiraj ____ ex. Comanda nr. ___

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenței 6/1
www.incercom.md

S-ar putea să vă placă și