ARHITECTURA | URBANISM | TOPOGRAFIE | STUDII GEO | REZISTENTA | INSTALATII | DRUMURI | EXPERTIZE TEHNICE | AUDITE ENERGETICE | AVIZE | CO- OPERATIVA.

RO
1
Caiete de sarcini arhitectură

NOTĂ DE PREZENTARE:

In acest volum sunt cuprinse “Conditii tehnice generale pentru executarea lucrarilor de constructii”, grupate pe capitole (grupe) de
lucrari specifice lucrărilor de FINISAJE pentru constructii civile, constructii de locuinte si social culturale.
Fiecare asemenea capitol este prezentat în cadrul unei specificatii care contine:

Generalitati - Prezentele specificatil se vor folosi la întocmirea caietelor de sarcini pentru lucrari de finisaje la constructii civile.
Concept de baza - Specificatiile din acest volum fac trimiteri la standarde, normative si prescriptii tehnice si se citesc împreuna cu
acestea.
Materiale si produse - Sunt enumerate si se descriu materialele si standardele sau normele de calitate si testare ale acestora.
Executia lucrarilor - Sunt descrise principalele conditii tehnice de executie a lucrarilor de finisaj, cu referire la tehnologiile specifice
pentru fiecare capitol de lucrare în parte.
Teste, probe, verificari - Sunt indicate abaterile admisibile privind calitatea lucrarilor executate, de asemenea sunt indicate
principalele operatiuni de verificare, facându-se trimiteri la standardele de verificari si teste necesare asupra materialelor utilizate.
Masurători si decontări - Se fac precizarile necesare privind modul si conditiile de masurare si decontare a lucrarilor de finisaje, în
corespondenta cu listele de cantităti din lucrari.
DECORATIUNILE INTERIOARE CU SPECIFICATIILE DE CULORI SI MATERIALE INCLUSIV CANTITATILE DE MATERIALE (CE
NU SUNT CUPRINSE IN PREZENTA DOCUMENTATIE) VOR FACE OBIECTUL UNEI DOCUMENTATII DISTINCTE SEPARATA
FATA DE PREZENTUL PROIECT - DOCUMENTATIE CE SE VA COMANDA ULTERIOR DE CATRE BENEFICIAR.

INTRODUCERE
Caietul de sarcini defineste standardele minime de calitate, care pot fi insa modificate sau completate cu acordul
proiectantului si al beneficiarului.
Aprobarea doar de catre proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri
deasemenea este necesar acordul in scris al beneficiarului.
In caz de neconformitate cu acest caiete de sarcini, beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea
instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala contractorului.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale ce au standardele minime consemnate în proiect. Orice propunere
de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către beneficiar dupa consultarea si avand acordul proiectantului.
Prevederi legale: rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul proiectantului cand
stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii contractorul, proiectantii si investitorul
vor urmari performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice
specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria
de constructii.

NORME, STANDARDE SI REGULI

Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in contractul pentru lucrari. In absenta standardelor romanesti pentru
lucrarile specifice, se vor folosi standarde europene relevante.
Lista normativelor si reglementarilor tehnice ce trebuiesc respectate in etapele de proiectare, avizare, executie, supraveghere a
starii tehnice a constructiilor si receptiei lucrarilor:

Reglementări tehnice privind documentațiile de urbanism

Regulamentul general de urbanism.M.Of., p I,nr. 149/16.07.1996
GP 038-1999 Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General. M.Of., p I,nr. 187/30.04.1999
GM 010-2000 Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal. M.Of., p I,nr. 399/25.08.2000
GM 009-2000 Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic de detaliu. M.Of., p I,nr. 345/25.07.2000
Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. M.Of., p I,nr.
263/16.04.2003
Metodologie de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (P.U.Z.). M.Of., p I,nr. 125bis/11.02.2004
Metodologia de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. M.Of., p I,nr. 47/19.01.2011
Reglementări tehnice privind securitatea la incendiu
C 58-1996 Siguranța la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile utilizate în construc ții. B.C. nr.10/1996 î și încetează
valabilitatea C 58–1986
P 118-1999 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor. B.C. nr.7/1999 și își încetează valabilitatea P 118–1983. * se va avea în vedere O.M.D.L.P.L./O.M.I.R.A. nr. 269/431-2008
publicat în M. Of, P I nr. 313 din 22/04/2008** ÎN ATENȚIA UTILZATORILOR: ediția a III-a a Normativului P 118-99, publicat în bro șura I.P.C.T.-S.A. nu este aplicabilă (text
modificat față de textul aprobat prin ordin de ministru O.M.L.P.A.T. nr.27/N/07.04. 1999)
MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri și soluții de aplicare a prevederilor normativului de siguran ță la foc P 118-1999. B.C. nr.8/2001
ST 040-2000 Specificație tehnică pentru sisteme de stingere a incendiilor folosind generatoare de aerosoli tip FIREPRO. Ordin în: B.C.nr.2/2001 Reglementarea în B.C.nr.6/2001
GP 055-2000 Ghid pentru verificarea la foc a elementelor structurale ale construcțiilor din oțel. B.C. nr.10/2001
NP 046-2000 Normativ pentru verificare la foc a elementelor structurale ale construcțiilor din oțel. B.C.nr.10/2001
GP 063-2001 Ghid pentru proiectarea, executarea și exploatarea dispozitivelor și sistemelor de evacuare a fumului și a gazelor fierbin ți din construc ții, în caz de incendiu. B.C.
nr.6/2002
GT 030-2001 Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc la săli aglomerate. B.C. nr.6/2002
GT 049-2002 Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc pentru clădiri în domeniul sănătă ții. Ordin în: M.Of., p I, nr. 945/23.12.2002 B.C. nr.1/2004
GT 050-2002 Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc pentru cămine de bătrâni și persoane cu handicap. B.C. nr.1/2004
GP 069-2002 Ghid de proiectare pentru instalații de stingere a incendiilor cu ceață de apă. B.C. nr.4/2003
NP 071-2002 Normativ privind proiectarea construcțiilor și instalațiilor speciale privind prevenirea și stingerea incendiilor. B.C. nr.14/2002 î și încetează valabilitatea PD 196-1989
NP 073-2002 Norme de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor și locuin ței. M.Of., p I, nr. 944/23.12.2002
B.C.nr.4/2003
NP 127:2009 Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme. M.Of., p I, nr. 74/02.02.2010 B.C.nr.12/2010 orice dispozi ții contrare privind securitatea
la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, se abrogă
P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a-II-a-Instala ții de stingere. M. Of., p I, nr.595 bis/24.09.2013 B.C. nr.2/2013 se abrogă NP 086-2005
P 118/3-2015 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III–a. INSTALATII DE DETECTARE, SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU M. Of., p I, nr.243
bis /09.04.2015 își încetează aplicabilitatea I 18/2-2002 precum și orice alte dispoziții contrare
Reglementări tehnice privind cerințele stabilite prin Legea nr. 10/1995
Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții. B.C.nr.5-8/1993
RRS 1-1994 Regulament privind metodologia de inventariere a construcțiilor tip clădire din fondul construit existent din punct de vedere al riscului seismic. B.C. nr.6/1995
C 253/1-1994 Instrucțiuni tehnice de proiectare și execuție a elementelor de construcții și de instalații pentru camere curate utilizate în domeniul sănătă ții (spitale, laboratoare și
industria farmaceutică). B.C. nr.7/1995
C 253/0-1994 Instrucțiuni tehnice de proiectare și executare privind organizarea camerelor curate utilizate în domeniul sănătă ții (spitale, laboratoare și industria farmaceutică). B.C.
nr.7/1995
P 136-1995 Principii generale privind metodologia de zonare geotehnică a teritoriului României. B.C.nr.10/1995
NP 006-1996 Normativ de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerințele utilizatori. B.C.nr. 2/1997
NP 008-1997 Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activită țile desfă șurate în regim de iarnă-vară. B.C.nr.10/1997
ST 017-1997 Specificație tehnică privind alegerea echipamentelor pentru exploatarea și întreținerea căilor de comunica ții oră șene ști și comunale în scopul satisfacerii cerin țelor de
calitate. B.C. nr.4/1998
NC 001-1999 Normativ cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea 10/1995. B.C. nr.1/2001
PCC 003-1999 Proceduri pentru atestarea conformității produselor destinate construcțiilor la furnizor: ancoraje și blocaje pentru precomprimarea betonului. Ordinul în
B.C.nr.13/2001 și B.C. nr.14-15/2000
GT 024-1999 Ghid privind procedura de verificare a îmbinărilor sudate la materiale termoplastice (distructive și nedistructive). Cerin țe de calitate. Ordin în: B.C.nr.13/2001 B.C.
nr.5/2003 B.C.nr.5/2003
GE 040-1999 Ghidul primarului și al consilierilor locali. Soluții constructive pentru realizarea locuin țelor în mediul rural cu respectarea cerin țelor din legea10/1995. B.C.nr.14/1999
NP 068-2002 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguran ță în exploatare. B.C.nr.13/20020233
NP 079-2002 Normativ privind cerințele de calitate pentru unități funcționale de cazare (camere, garsoniere și apartamente) din clădiri hoteliere. B.C.nr.12/2003
NP 065-2002 Normativ privind proiectarea sălilor de sport(unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerin țelor Legii 10/1995. M.Of., p I, nr. nr.944/23.12.2002 B.C.
nr.2/2003
NP 066-2002 Normativ privind proiectarea terenurilor sportive și stadioanelor (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerin țelor Legii nr. 10/1995. M.Of., p I, nr.
945/23.12.2002 B.C. nr.9/2004
GT 051-2002 Ghid de interpretare a cerințelor esențiale ale construcției în vederea stabilirii adecvării la o utilizare prevăzută a produselor pentru construc ții. B.C.nr.23/2003
GT 058-2003 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ții, pentru instala ții de ventilare-climatizare.M.O., p
I, nr. 877/10.12.2003 B.C.nr.22/2004 își încetează valabilitatea T 020-1998 Volumul V
GT 059-2003 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ții, pentru instala țiile electrice din clădiri. M.O., p I,
nr. 867/5.12.2003 B.C.nr.22/2004 își încetează valabilitatea GT 020-1998 Volumul E
GT 060-2003 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ții, pentru instala țiile de încălzire centrală. M.Of., p
I, nr. 877/10.12.2003 B.C.nr.23/2004 își încetează valabilitatea GT 020-1998-Volumul I
GT 063-2004 Ghidul criteriilor de performanță a cerințelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc ții pentru instala ții sanitare din clădiri. M.Of., p I, nr.
375bis/04.05.2005 B.C. nr.9/2006 își încetează valabilitatea GT 020-1998-Volumul I
NP 102-2004 Normativ pentru proiectarea și montajul pereților cortină pentru satisfacerea cerin țelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995. M. Of., p I,nr. 369bis/03.05.2005
B.C. nr.7/2005 orice dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea
GT 047-2002 Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor de locuit amplasate în zona seismică A și stabilirea solu țiilor cadru de interven ție (consolidare) pentru asigurarea
cerințelor de rezistență și stabilitate, executate pe baza proiectelor tip T320, S+P+4E și seriile T836, T835, S+P+8E. B.C. nr.17-18/2004
GT 045-2002 Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor de locuit amplasate în zonă seismică A și stabilirea solu țiilor cadru de interven ție (consolidare) pentru asigurarea
cerințelor de rezistență și stabilitate, executate pe baza proiectelortip nr. 944 și 1400, S+P+3E-panouri mari prefabricate, elaborate de IPCT. B.C.nr.10/2004
GT 046-2002 Ghid cuprinzînd soluții cadru de intervenție (consolidare) pentru asigurarea cerin țelor de rezisten ță și stabilitate, la clădiri de locuit cu S+P+4E, executate pe baza de
proiecte tip (cu pereți structurali din beton armat turnat monolit) amplasate în zonă seismică A. B.C. nr.11-12/2004
Regulamentul privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren. M. Of., p I ,nr. 207bis/07.03.2006 orice dispozi ții
contrare se abrogă
Îndrumar privind educația și protecția elevilor în caz de cutremur. M.Of., p I , nr. 9bis/ 08.01.2007 B.C.nr.24/2006
PCC-022:2008 Procedură privind controlul de stat la producerea și livrarea betonului. M.Of., p I, nr. 816/05.12.2008
ST 051-2013 Specificație tehnică privind produse pentru construcții. Caracteristici esențiale, niveluri și clase de performan ță M.Of., p I, nr. 594bis/23.09.2013
NP 135-2013 Normativ privind proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilate. M.Of., p I,nr. 807bis/19.12.2013
ST 052-2014 Specificație tehnică privind cerințele tehnice pentru echiparea căilor de trafic rutier cu dispozitive de reducere a zgomotului. M.Of., p I,nr. 354bis/22.05.2015
PCC 018-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru producerea agregatelor minerale pentru betoane și lucrări de drumuri. M.Of., p I,nr. 459bis/25.06.2015
PCC 019-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri și aeroporturi. M.Of., p I,nr. 485bis/2.07.2015
PCC 020-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru prepararea betoanelor. M.Of., p I,nr. 485bis/2.07.2015
PCC 021-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru debitarea, îndreptarea și fasonarea barelor de o țel beton folosite în construc ții. M.Of., p I,nr.
485bis/2.07.2015
PCC 022-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru punerea în opera a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi. M.Of., p I,nr.
354bis/22.05.2015
PCC 023-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru transportul și punerea în opera a betonului. M.Of., p I,nr. 459bis/25.06.2015
PCC 024-2015 Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor tehnologice pentru executarea, profilarea și finisarea lucrărilor de pământ specific la drumuri, aeroporturi și
fundații speciale. M.Of., p I,nr. 501bis/08.07.2015
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor pentru transporturi
S 4 -1971 Normativ departamental privind condițiile de proiectare și execuție a lucrărilor de execu ție și instala ții care afectează traseul sau zona drumurilor publice și lucrările
anexe aferente. B.T.R.nr.8/1971
Instrucție privind organizarea formației normate de muncă pentru lucrările de întreținere și repara ții poduri. B.T. nr. 2/1982
CD 153-1986 Instrucțiuni și condiții tehnice pentru măsurarea denivelărilor din profil longitudinal al drumurilor cu ajutorul aparatului Viagraf. B.C. nr.12/1985
AND 524-1995 Regulament de funcționare DN 7C. Transfăgărășan. Broșură
GE 014-1997 Ghid tehnic de utilizarea a dispozitivelor de transport și manipulare a elementelor prefabricate pentru construc ții (tuburi, dale, borduri, panouri, grinzi, etc.). Ordinul în
B.C. nr. 12/1999
Ghidul în Broșura I.P.C.
PD 197-1978 Normativ departamental pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor din domeniul transporturilor și telecomunica țiilor.
CD 29-1979 Instrucțiuni tehnice departamentale pentru proiectarea și executarea fundațiilor pentru lucrările de drumuri din pământuri stabilizate cu ciment. B.C. nr.11/1979 î și
încetează valabilitatea CD 29–1967
Instrucție privind organizarea formației normare de muncă pentru lucrările de întreținere și repara ții poduri. B.T. nr.2/1982
CD 42-1985 Normativ departamental pentru folosirea directă a nisipurilor bituminoase cu și fără adaos de bitum dur la executarea la cald a straturilor bituminoase rutiere. B.C.
nr.9/1985 își încetează valabilitatea CD 21–1966, CD 42–1969
CD 72-1985 Instructiuni tehnice departamentale privind executia fundațiilor pe coloane vibrante. B.C.nr.12/1985 î și încetează valabilitatea CD 72–1973
DD 500-1986 Instrucțiuni tehnice departamentale pentru determinarea în situ a permeabilității îmbracămin- ților rutiere cu permeametru AP 400. Bro șura
DD 501-1986 Instrucțiuni tehnice departamentale pentru determinarea în situ a densității straturilor rutiere bituminoase cu densimetru AP 425.
C 182-1987 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de drum. B.C.nr.6/1987 î și încetează valabilitatea C 182-1977
AND 519-1993 Instrucțiuni tehnice departamentale privind metodologia de interpretare statistică a rezultatelor măsurătorilor de laborator și de teren pentru determinarea calită ții
complexului rutier.
AND 521-1993 Instrucțiuni tehnice privind determinarea compoziției chimice a bitumului rutier pe patru frac țiuni.
AND 515-1993 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea, execuția și întreținerea terasamentelor și a căii în zona pod-rampă acces. B.C. nr. 1/1994
C 242-1993 Normativ pentru elaborarea studiilor de circulație din localități și teritoriul de influență. B.C. nr. 2/1994
ST 002-1996 Specificație tehnică privind criteriile și nivelele de performanță ale miniutuliajelor de construc ții prevăzute cu șenile de cauciuc pentru asigurarea protec ției mediului și
a căilor de acces. B.C.nr. 12/1999
AND 532-1997 Normativ privind reciclarea la rece a îmbracăminților rutiere. M.Of., p I, nr. 127bis/26.03.1998 B.T.R.nr.12/2001
AND 535-1997 Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stabilității în strat subțire a bitumului pentru drumuri-încercarea TFOT. B.T.R. nr. 5/2001
AND 536-1997 Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stabilității în strat subțire a bitumului pentru drumuri-încercarea RTFOT. B.T.R. nr. 5/2001
NE 008-1997 Normativ privind îmbunătățirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice și de compactare cu maiul foarte greu-caiet VIII. B.C. nr. 15/1998 Î și încetează
valabilitatea C 29–1977
Norme tehnice privind proiectarea și amplasarea construcțiilor, instalațiilor și panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte și tuneluri rutiere. M.Of., p I, nr.
15/19.01.1998 M.Of., p I, nr. 123/15.02.2002
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. M.Of., p I, nr. 138bis/06.04.1998
Norme privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator. M.Of., p I, nr. 138bis/06.04.1998
Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor. M.Of., p I, nr. 138bis/06.04.1998
Norme privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor. M.Of. , p I, nr. 138bis/ 06.04.1998
Norme tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localită țile urbane și rurale. M.Of., p I, nr. 138bis/ 06.04.1998
AND 545-1998 Normativ privind execuția tratamentelor bituminoase cu agregate de balastieră neconcasate pe drumuri cu trafic redus. M.Of., p I , nr. 327/09.07.1999 B.T.R. nr.
1/2006
GP 046-1998 Ghid de proiectare și execuție pentru construcțiile aferente căii de rulare a tramvaielor. Satisfacerea exigen țelor de calitate. B.C. nr.7/2000
AND 541-1998 Instrucțiuni tehnice privind confecționarea epruvetelor din mixturi asfaltice utilizând presa de compactare giratorie. B.T.R.nr.19/2002
AND 542-1998 Instrucțiuni tehnice privind determinarea modului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice. B.T.R.nr.19/2002
AND 543-1998 Instrucțiuni tehnice privind determinarea fluajului static și dinamic al mixturilor asfaltice. B.T.R.nr.19/2002
Norme tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale. M.Of. , p I, nr. 138bis/06.04.1998
Norme tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane. M.Of., p I, nr. 138bis/06.04.1998
GP 046-1998 Ghid de proiectare și execuție pentru construcțiile aferente căii de rulare a tramvaielor. Satisfacerea exigen țelor de calitate. B.C.nr.7/2000
AND 534-1998 Manual pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere și indicarea metodelor de remediere.
DD 507-1988 Instrucțiuni tehnice departamentale privind organizarea și funcționarea stațiilor amplasate în punctele de frontieră pentru cântărirea din mers și verificarea gabaritelor
la autovehicule de marfă din traficul internațional. Broșura
AND 544-1998 Metodologie de evaluare a priorității de execuție a pasajelor denivelate în punctele de intersecție dintre drumurile na ționale și căile ferate.
NE 010-1999 AND 556-1999 Normativ pentru execuția tratamentelor bituminoase cu bitum aditivat. Ordinul publicat în B.C. nr.13/2001 B.T.R. nr. 6/2001 Î și încetează valabilitatea
CD 164-1987
NE 011-1999 AND 555-1999 Normativ pentru execuția tratamentelor bituminoase cu emulsii pe bază de bitum modificat cu polimeri. Ordinul publicat în B.C. nr.13/2001 B.T.R.
nr.1/2001 Își încetează valabilitatea CD 164-1987
ST 022-1999 Specificație tehnică privind proiectarea, execuția și exploatarea drumurilor comunale și vicinale cu o singură bandă de circula ție din mediul rural. Ordinul publicat în
B.C. nr.1/2000 și B.C. nr. 7/2000
AND 560-1999 Normativ privind aplicarea soluției antifisură din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri. B.T.R.nr.16/2002
AND 559-1999 Normativ privind aplicarea soluției antifisură din mortar asfaltic.B.T.R. nr.7/2001
AND 558-1999 Metodologie pentru executarea lucrărilor de cadastru al drumurilor publice. Mof, p I, nr. 232 /25.05.1999
AND 548-1999 Instrucțiuni tehnice privind determinarea comportării la oboseală a mixturilor asfaltice cu echipamentul ELLE-MATTA. B.T.R. nr. 9/2001
AND 551-1999 Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri. B.T.R. nr. 6/2001
AND 552-1999 Normativ privind condițiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri. B.T.R.nr. 6/2001
CD 16-2000 Normativ privind condițiile de proiectare și tehnologia de execuție a lucrărilor de îmbrăcămin ți asfaltice u șoare.B.C. nr.2/2001 și B.T.R. nr. 2/2001 î și încetează
valabilitatea CD 16-1978
CD 63-2000 Normativ pentru proiectarea și folosirea aparatelor de reazem din neopren pentru podurile de cale ferată și șosea. M.Of., p I ,nr. 783/06.11.2003 B.T.R.nr.12/2001 î și
încetează valabilitatea CD 63-1984
NP 043-2000 Normativ pentru proiectarea structurilor de poduri cu grinzi înglobate în beton. B.C.nr. 7/2001
P 15-2000 Normativ pentru proiectarea aparatelor de reazem la podurile de șosea din beton armat. B.T.R.nr.21/2002 înlocuie ște P 15-78
CD 75-2000 Normativ privind folosirea, întreținerea și repararea clădirilor din ramura drumuri. B.T.R. nr. 6/2001
Norme metodologice privind condițiile de închidre a circulației și de instituire a resctric țiilor de circula ție în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru
protejarea drumului. Broșură
Instrucțiuni tehnice privind metodologia de determinarea a planeității, rugozității și adâncimii făgașelor drumurilor cu ajutorul pamentului HAWKEYE 1000 și 2000. B.T.R.nr.10/2012
CD 155-2001 Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne. M. Of., pI, nr. 786 /07.11.2003 B.T.R. nr. 2/2001
își încetează valabilitatea CD 155-85
CD 99-2001 Normativ privind repararea și întreținerea podurilor și podețelor de șosea din beton, beton armat, beton precomprimat și zidărie de piatră. M.Of., p I , nr.
782/06.11.2003 B.T.R. nr. 3/2001
DD 502-2001 Normativ pentru execuția tratamentelor din anrobate bituminoase cu granulozitate discontinuă. M.Of., p I , nr. 779/ 06.11.2003 B.T.R. nr. 4/2001 î și încetează
valabilitatea DD 502-1987
PD 46-2001 Normativ pentru calculul plăcilor armate pe două direcții la podurile din beton armat .M.Of., p I, nr. 786/07.11.2003 B.T.R. nr. 9/2001 î și încetează valabilitatea PD 46-
1979
PD 177-2001Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple și semirigide (metoda analitică). M.Of., p I,nr. 782/06.11.2003 B.T.R. nr. 1/2001 î și încetează valabilitatea PD
177-1977
CD 173-2001 Normativ departamental pentru amenajarea la același nivel a intersecțiilor drumurilor publice din afara localită ților. B.T.R.nr.9/2001 înlocui ște CD 173-79
AND 564-2001 Instrucțiuni tehnice privind metodologia de determinare a capacității portante a drumurilor cu deflectometrul MLY 10.000. B.T.R. nr. 7/2001
CD 169-2001Instrucțiuni tehnice pentru executarea îmbrăcăminților din beton de ciment cu polimeri pentru calea pe poduri și pasaje. B.T.R. nr. 20/2002
AND 565-2001 Instrucțiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeității suprafețelor drumurilor cu ajutorul BUMP Integratorului BI. B.T.R. nr. 8/2001
AND 561-2001Instrucțiunile privind plantațiile rutiere. B.T.R. nr. 10-11/2001
AND 562-2001 Instrucțiunile privind activitatea pepinierelor rutiere.
B.T.R. nr. 11-12/2005
AND 563-2001Instrucțiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeității suprafeței drumurilor cu ajutorul analizorului de profil longitudinal APL 72. B.T.R. nr. 8/2001
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide. M. Of., p I, nr. 779/
06.11.2003 B.T.R. nr. 2/2004 își încetează valabilitatea CD 31-1994
NE 015-2002 Normativ pentru executarea lucrărilor de reparații a drumurilor cu beton rutier fluidifiant. B.C. nr.8/2004
NP 067-2002 Normativ pentru proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate și podurilor, împotriva ac țiunii apelor curgătoare și lacurilor. B.C.nr.15/2002 î și încetează
valabilitatea PD 161-1985
AND 581-2002 Normativ privind condițiile tehnice și metodologia de testare a emulsiilor bituminoase cationice suprastabilizate. M.Of., p I, nr.779/06.11.2003 B.T.R. nr. 6/2005
AND 582-2002 Normativ privind proiectarea și execuția pietruirii drumurilor de pământ. Condiții tehnice de calitate. M.Of., p I, nr.
782/06.11.2003 B.T.R.nr. 4/2004
AND 539-2002 Normativ privind realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloză destinate executării îmbrăcămin ților asfaltice. B.T.R.nr.18/2002 î și încetează
valabilitatea AND 539-1998
CD 151-2002 Normativ privind realizarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment cu granulozitate discontinuă. M.Of., p I , nr. 786/ 07.11.2003 B.T.R. nr. 17/2002 î și încetează
valabilitatea CD 151-1985
NE 014-2002 Normativ pentru executarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment în sistem de cofraje fixe și glisante. B.C.nr. 8/2004
își încetează valabilitatea C 22-1992
NP 081- 2002 Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide.
B.C.nr.6/2004, B.T.R.nr.8/2005 și B.T.R.nr.2-3/2006
PD 162-2002 Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane. M.Of., p I,nr. 786/ 07.11.2003 B.T.R. nr.1/2004 î și încetează valabilitatea PD 162-1983
GP 068-2002 Ghid pentru proiectarea platformelor portuare. B.C. nr. 15/2002
AND 585-2002 Normativ privind proiectarea și execuția îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment armat continuu. B.T.R. nr. 1/2012
CD 152-2002 Normativ pentru dimensionarea ranforsărilor cu strat din agregate natural stabilizate cu lian ți puzzolanici ale sistemelor rutiere suple și semirigide. B.T.R. nr.17/2002
înlocuiește AND 152-1985
PD 162-2002 Normativ departamental privind proiectarea autostrăzilor extraurbane. Mof , pI, nr. 786/7.11.2003 B.T.R.nr. 1/2004
înlocuiește AND 162-1983
PD 95-2002 Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor și podețelor. B.T.R. nr. 13/2002 înlocuie ște PD 95-1977
GEx 006-2002 Ghid pentru întreținerea, repararea și etanșarea construcțiilor subterane pentru metroul din Bucure ști. B.C. nr. 6/2003
AND 513-2002 Instrucțiunile tehnice departamentale privind proiectarea, execuția, revizia și între ținerea drenurilor pentru drumurile publice. B.T.R. nr. 15/2002 înlocuieste AND
513-1991
AND 571-2002 Catalog de studii de ranforsare a structurilor rutiere și semirigide pentru sarcina de 115 KN pe osia simplă. B.T.R. nr. 1/2012
CD 139-2002 Normativ pentru protecția anticorozivă a elementelor din beton ale suprastructurilor podurilor expuse factorilor climatici, noxelor și ac țiunii fondan ților chimici utiliza ți pe
timp de iarnă. B.T.R.nr.20/2002
AND 554-2002 Normativ privind lucrările de întreținere și reparare a drumurilor publice. B.T.R.nr.13/2002
AND 579-2002 Matrice O-D și curenții de circulație determinați pe rețeaua de drumuri naționale pe baza rezultatelor anchetelor O-D și a recensămîntului de circula ție din anul 2000.
B.T.R. nr.21/2002
AND 580-2002 Recensămîntul general de circulație din anul 2000. B.T.R. nr.21/2002
AND 574-2002 Normativ privind determinarea compoziției chimice a bitumurilor prin cromatografie în start sub țire cu detector de ionizare în flacără. Metoda IATROSCAN. B.T.R. nr.
19/2002
AND 577-2002 Normativ privind execuția și controlul calității hidroizolației la poduri.B.T.R. nr. 17/2002
AND 566-2002 Normativ pentru execuția mixturilor asfaltice drenante. B.T.R. nr. 14/2002
AND 569-2002 Instrucțiuni tehnice pentru utilizarea mixturilor asfaltice modificate de CAPS la calea de pod și la îmbrăcămi țile rutiere. B.T.R. nr. 19/2002
AND 578-2002 Normativ pentru execuția plăcilor de suprabetoane a podurilor sub trafic. B.T.R. nr. 24/2002
CD 127-2002 Instrucțiuni tehnice de execuție a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu lian ți puzzolanici. B.T.R. nr. 18/2002
NE 022-2003 Normativ privind determinarea adezivității lianților bituminoși la agregate. M.Of., p I, nr. 165/25.02.2004 B.T.R. nr. 4/2004
CD 148-2003 Ghid privind tehnologia de execuție a straturilor de fundație din balast. B.T.R. nr. 2/2004
CD 76-2003 Normativ departamental pentru întreținerea și repararea podurilor metalice de șosea. Bro șura
NE 017-2003 Normativ privind realizarea și urmărirea în timp a protecției structurilor subterane ale metroului împotriva curen ților de dispersie produ și de circula ția trenurilor de
metrou. B.C. nr.15/2004
P 19-2003 Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor-tip de podețe pentru drumuri. B.T.R.nr. 3/2004 și B.T.R nr.8/2005
își încetează valabilitateaP 19/1986
NE 021-2003 Normativ privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerin țele utilizatorilor. M.Of., pI, nr. 160/24.02.2004 B.T.R. nr. 4/2004
CD 118-2003 Normativ pentru execuția rosturilor din asfalt turnat armat în vederea asigurării continuizării căii la podurile de șosea din beton armat și beton precomprimat. M.Of., p I,
nr. 659bis/22.07.2004 B.T.R. nr. 1/2005 își încetează valabilitatea CD 118-79
CD 170-2003 Ghid privind realizarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment cu cribluri de natură calcaroasă. M.Of. , p I , nr. 160 /24.02.2004 B.T.R. nr.2/2004 și nr.8/2005 î și
încetează valabilitatea CD 170-1998
DD 509-2003 Normativ privind reciclarea mixturilor asfaltice la cald, în stații fixe. M.Of., p I, nr. 659bis/22.07.2004 B.T.R. nr. 1/2005 î și încetează valabilitatea AND 509-1989
NE 023-2003 Normativ pentru executarea straturilor de bază din beton slab la autostrăzi. M.Of., p I , nr. 165 /25.02.2004 B.T.R.nr. 3/2004
NE 024-2003 Normativ privind executarea straturilor de beton poros la benzile de staționare și de urgen ță la autostrăzi. M.Of. , p I , nr. 165 /25.02.2004 B.T.R.nr. 3/2004
AND 523-2003 Normativ privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri la rece. M.Of. , p I , nr. 659bis/22.07.2004 B.T.R. nr. 1/2005 î și încetează valabilitatea AND 523-98
NE 025-2003 Normativ privind intervenții de urgență la îmbrăcăminți bituminoase pe timp friguros. M.Of., p I, nr. 100 /31.01.2005 B.T.R. nr. 11/2004
AND 540-2003 Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple și semirigide. M. Of. , p I, nr. 397bis/11.05.2003
M.Of., p I., nr. 559/ 30.06.2005 B.T.R. nr. 7/2005 își încetează valabilitatea AND 540-1998
ID 28-2004 Normativ de proiectare sisteme constructive de pozare a cablurilor în profilul transversal al căii ferate. M.Of., p I , nr. 456bis/20.05.2004
NP 085-2004 Normativ privind evaluarea stării de degradare a îmbrăcaminților din beton de ciment ale suprafe țelor aeroportuare. M.Of., p I, nr. 416bis/10.05.2004
NP 095-2004 Normativ privind proiectarea zonei platformei căii din punct de vedere al protec ției împotriva înghe țului. M.Of., p I , nr.
456bis/20.05.2004
CD 27-2004 Normativ privind utilizarea traverselor de beton precomprimat la linii de cale ferată. M.Of., p I , nr. 456bis/20.05.2004
CD 27-2004 Normativ privind utilizarea traverselor de beton precomprimat la linii de cale ferată. M.Of., p I , nr. 456bis/20.05.2004
NE 026-2004 Normativ privind reciclarea la cald a îmbrăcăminților rutiere bituminoase. M.Of. , p I , nr. 323/14.04.2004 B.T.R. nr. 7/2005
NE 029-2004 Normativ privind condițiile tehnice și metodologia de testare a aditivilor pentru bitumurile rutiere.M.Of., p I,nr. 511/07.06.2004 B.T.R. nr. 6/2005
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea fundațiilor
C 213-1983 Instrucțiuni pentru completarea formularului de evidență a studiilor geotehnice conform prevederilor STAS 1242/1 – 1981.B.C. nr.7/1983
C 196-1986 Instrucțiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundații. B.C. nr.8/1986 î și încetează valabilitatea C 196–1979
C 215-1988 Instrucțiuni tehnice pentru elemente de fundații din beton cu adaos de cenușă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivită ți naturale și industriale. B.C.
nr.6/1988 își încetează valabilitatea C 215–1983
C 159-1989 Instrucțiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con, penetrare statică penetrare dinamică, vibropenetrare. B.C. nr.4/1990 î și
înceteaza valabilitatea C 159-1973 și C 176–1984
C 230-1989 Îndrumator de proiectare și execuție a gropilor ștanțate pentru fundații. B.C. nr.12/1989
C 241-1992 Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice. B.C. nr.9/1993
C 251-1994 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepționarea lucrărilor de îmbunătățire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătă țirii cu materiale locale
de aport pe cale dinamică. B.C. nr.7/1994
C 252-1994 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea executarea și recepționarea lucrărilor de fundații pe piloți scur ți executa ți pe loc prin vibropresare .B.C. nr.7/1994
GT 001-1996 Ghid privind criterii de alegere a încercărilor și metodelor de determinare a caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor. B.C. nr.7/1996
NE 008-1997 Normativ privind îmbunătățirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu – caiet VIII B.C. nr.15/1998
GP 014-1997 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acțiuni seismice în cazul fundării directe. B.C. nr.12/1998 î și încetează valabilitatea C 29–1977
ST 015-1997 Specificație tehnică privind refacerea prin obturare și etanșare a contactului teren-infrastructură pentru construc ții de locuin țe, social-culturale și industriale. B.C.
nr.9/1998
GE 029-1997 Ghid practic privind tehnologia de execuție a piloților pentru fundații. B.C. nr.12/1998 î și încetează valabilitatea C 160–1975
ST 016-1997 Specificație tehnică. Criterii și metode pentru determinarea prin măsurători a tasării construc țiilor. Instruc țiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice
a deplasării construcțiilor datorate deformațiilor terenului de fundare.B.C. nr.11/1998 își încetează valabilitatea C 61-1974
NP 045–2000 Normativ privind încercarea în teren a piloților de probă și a piloților din fundații. B.C.nr.7/2001
GE 044-2001 Ghid pentru sistematizarea, stocarea și reutilizarea informațiilor privind parametrii geotehnici. B.C. nr.24/2003
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construc ții. B.C. nr.13/2002 î și încetează aplicabilitatea C 227-1988
GP 113-2004 Ghid privind proiectarea și execuția minipiloților forați (revizuirea și completarea Îndrumătorului tehnic C 245-1993). M.Of., p I, nr. 430bis/20.05.2005 B.C. nr.15/2005
își încetează valabilitatea C 245-1993
NP 113-2004 Normativ privind proiectarea, execuția, monitorizarea și recepția pereților îngropa ți. M.Of., p I, nr. 458bis/30.05.2005 B.C. nr.19/2005 se abrogă cap.1-3 prin
O.M.D.R.T.nr. 2689/29.12.2010
GP 093-2006 Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice și metalice. M.Of., p I, nr. 896bis/03.11.2006 B.C. nr.21/2006
NP 122:2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici. M.Of., p I, nr. 158bis/04.03.2011 B.C. nr.9/2011
NP 123:2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți.M.Of., p I, nr. 158bis/04.03.2011 B.C. nr.9/2011 î și încetează aplicabilitatea P 106-1985
NP 124:2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere. M.Of., p I, nr. 158bis/04.03.2011B.C.nr.10/2011 Abrogă:cap.1-3 dinNP 113-2004 (O.M.T.C.T.
nr.279/2005)
NP 125:2010 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire.M.Of., p I, nr.158 bis/04.03.2011 B.C.nr.10/2011
își încetează aplicabilitatea P 7-2000
NP 126:2010 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pamânturi cu umflări și contracții mari. M.Of., p I, nr. 397bis/13.06.2012
își încetează aplicabilitatea NE 0001-1996
NP 112-2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă. M.Of., p I, nr. 935bis/22.12.2014 se abrogă NP 112-2004 intră în vigoare la 1.01.2015
NP 114-2014 Normativ privind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren. M.Of., p I, nr. 661bis/09.09.2014 se abrogă NP 114-2004
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de beton, beton armat și beton precomprimat
C 117-1970 Instrucțiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat. B.C.nr.9/1970
P 42-1971 Normativ pentru executarea construcțiilor din panouri mari.
B.C. nr.5/1971
C 162-1973 Normativ privind alcătuirea, executarea și folosirea cofrajelor metalice plane pentru pere ți din beton monolit la clădiri. B.C. nr.7/1974
C 11-1974 Instrucțiuni tehnice privind alcătuirea și folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru cofraje. B.C. nr.4/1975
C 130-1978 Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor și betoanelor. B.C. nr.8/1979
P 73-1978 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea recipienților din beton armat și beton precomprimat pentru lichide. Îmbunătă țiri la P 73–1978. B.C.nr.12/1978 și B.C.
nr.4/1985
P 103-1982 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea elementelor din beton precomprimat parțial, folosind armături pretensionate și nepretensionate complementare. B.C.nr.2/1983 î și
încetează valabilitatea P 103–1976
P 119-1983 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea executarea și exploatarea căilor de rulare pe grinzi din beton armat și beton precomprimat. Modificări la P 119 – 83. B.C.
nr.1/1984 și B.C. nr.3/1986
P 104-1983 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea pereților și acoperișurilor din elemente din beton celular autoclavizat. B.C.nr.2/1984 și B.C.nr.10/1995 î și încetează
valabilitatea P 104-1978
C 28-1983 Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oțel-beton. B.C.nr.7/1983 Inlocuiește C 28-1976
C 221-1985 Instrucțiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice în fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls. B.C.nr.11/1985
C 222-1985 Instrucțiuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin șoc la controlul calității elementelor prefabricate. B.C.nr.11/1985
C 41-1986 Normativ pentru alcătuirea, executarea și folosirea cofrajelor glisante. B.C. nr.7/1986 î și încetează valabilitatea C 41-1976
P 59-1986 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton. B.C. nr.10/198
C 226-1987 Norme tehnice pentru proiectarea și executarea panourilor monostrat din betoane ușoare cu adaosuri de cenu șă și spuman ți, pentru hale parter. B.C. nr.7/1987 și
B.C. nr.9/1989Își încetează valabilitatea P 104-1978
C 212-1987 Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului. B.C.nr.9/1987 își încetează valabilitatea C 156–1972
C 181-1988 Îndrumător pentru metodologia de încercare a prototipurilor și seriei zero la elemente prefabricate, din punct de vedere al comportării la solicitări statice. B.C.nr.11/1987
înlocuiește C 181–1976
C 122-1989 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea lucrărilor de construcții din beton aparent cu parament natural. B.C. nr.2/1991
C 156-1989 Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3. Elemente prefabricate de beton, beton armat și beton precomprimat. Procedee, instrumente și dispozitive de
verificare a caracteristicilor geometrice. B.C. nr.1/1991 își încetează valabilitatea C 156–1972
C 235-1991 Îndrumător tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri. B.C. nr.3/1992
C 237-1992 Instrucțiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment. B.C. nr.1/1993
C 248-1993 Instrucțiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.
B.C. nr.2/1994
P-133/0-1994 Normativ de clasificare și caracteristici geometrice a coșurilor industriale glisate. B.C.nr.10/1995
P-133/1-1994 Normativ tehnic republican privind repararea și consolidarea coșurilor industriale din beton armat. B.C.nr.10/1995
NP 007-1997 Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. B.C.nr.10/1997
GE 039-2001 Ghid pentru determinarea experimentală in situ și în laborator a modulului static și dinamic de elasticitate a betonului. B.C. nr.1/2002
GE 040-2001 Ghid privind utilizarea metodei electromagnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat. B.C. nr.1/2002
ST 043-2001 Specificație tehnică privind cerințele și criteriile de performanță pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice și metode de încercare. B.C.nr.12/2002
NE 013-2002 Cod de practică pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat. B.C. nr.8/2002
GP 075-2002 Ghid privind stabilirea criteriilor de performanță și a compozițiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice.M.Of., p I, nr. 576bis/12.08.2003
PD 124-2002 Normativ pentru dimensionarea ranforsărilor din beton de ciment ale sistemelor rigie, suple și semirigide B.T.R. nr.16/2002 înlocuie ște PD 1
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea construcțiilor metalice
P 107-1979 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru căi de rulare metalice. B.C. nr.4/1980 și B.C. nr.4/1985
P 54-1980 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor din profile de oțel cu pereți subțiri formate la rece. B.C. nr.8/1980 și B.C. nr.3/1986 î și încetează valabilitatea P 54–
1969
P 108-1980 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din oțel cu secțiune plină, inimă suplă, omogene sau hibride. B.C. nr.10/1980 B.C. nr.4/1985 B.C. nr.3/1986 modificări la
P 108-1980
P 74-1981 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor metalice din profile cu goluri în inimă. B.C. nr.12/1981
P 115-1982 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea construcțiilor metalice pretensionate. B.C. nr.2/1983
C 228-1988 Instrucțiuni tehnice privind sudarea oțelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la construc ții metalice. B.C. nr.5/1988
C 172-1988 Instrucțiuni tehnice pentru prinderea și montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor și pere ților. B.C. nr.10/1987
GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseimică a halelor parter cu structură metalică. B.C. nr.8/1997
GP 004-1997 Ghid de proiectare și execuție a membranelor pentru construcții demontabile. B.C. nr.4/1998.
NP 012-1997 Normativ pentru calculul elementelor din oțel cu pereți subțiri formate la rece. B.C.nr.15/1998
ST 013-1997 Specificație tehnică privind cerințe pentru proiectarea și executarea construcțiilor în solu ție de structură spa țială reticulară planară. B.C.nr.15/1997
GP 016-1997 Ghid pentru proiectarea îmbinărilor prin contact ale stâlpilor din oțel făcând parte din structura clădirilor etajate. B.C.nr.15/1997
GP 018-1997 Ghid de proiectare și urmărire a comportării în exploatare a acoperișurilor din ferme de cabluri. B.C. nr.14/1999 î și încetează valabilitatea P 110-1981
NP 041-2000 Normativ de calcul pentru construcții metalice cu diafragme din tablă cutată. B.C. nr.19-20/2001
NP 042-2000 Normativ privind prescripțiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de construc ție metalice și a îmbinărilor acestora. B.C. nr.19-20/2001
GP 078-2003 Ghid privind proiectarea halelor ușoare cu structură metalică. M.Of., p I, nr. 666/19.09.2003 B.C.nr.16 /2004
GP 082-2003 Ghid privind proiectarea îmbinărilor ductile la structuri metalice în zone seismice. M.Of., p I, nr. 666/19.09.2003 B.C. nr.16/2004
C 133-2014 Instrucțiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcții metalice cu șuruburi de înaltă rezistență pretensionate. M.Of., p I, nr. 600bis/12.08.2014 î și încetează
valabilitatea C 133–1982
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de izolații
C 187-1978 Instrucțiuni tehnice pentru folosirea în construcții a produselor din bazalt topit și recristalizat. B.C. nr.12/1978
C 216-1983 Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea construc țiilor subterane și bazinelor. B.C. nr.5/1984
C 142-1985 Normativul pentru executarea și recepționarea termoizolațiilor la elementele de instala ții. B.C. nr.9/1985
C 163-1987 Instrucțiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etanșarea rosturilor elementelor de construc ții. B.C. nr.5/1987
P 121-1989 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea măsurilor de protecție acustică și antivibrativă la clădiri industriale. B.C. nr.11/1988 modificări și completări la P
121-1989
P 123-1989 Instrucțiuni tehnice privind proiectarea și executarea sălilor de audiție publică din punct de vedere acustic. B.C. nr.3-4/1991 C 233-1990 Instruc țiuni tehnice pentru
izolarea termică cu produse textile nețesute a conductelor și aparatelor din instalații termice.B.C. nr.5/1991
GE 025-1997 Ghid pentru refacerea etanșeității rosturilor la clădirile civile cu fațade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat. B.C. nr.13/1997
GP 058–2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecție termică la clădirile de locuit. B.C. nr.13/2001 B.C. nr.2/2002
C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea și execuția lucrărilor de izolații termice de clădiri, indicativ (revizuire C 107/82). B.C. nr.8/2003
NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea hidroizolațiilor la clădiri. M.Of., p I, nr. 776bis/05.11.2003 B.C. nr.15/2006 și B.C. nr.24/2004 î și încetează
aplicabilitatea C 246-1993
C 107/6-2002
Normativ general privind calculul transferului de masă(umiditate) prin elemente de construc ție. B.C. nr.14/2002
C 107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor. B.C. nr.8/2003
GT 039-2002 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitățile funcționale ale clădirilor existente. B.C. nr.8/2003
GT 040-2002 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcție la clădiri existente, în vederea reabilitării termice. B.C. nr.5/2003
GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etanșarea rosturilor în construcții. B.C. nr.6/2003
MP 022-2002 Metodologie pentru evaluarea performanțelor termotehnice ale materialelor și produselor pentru construc ții. B.C. nr.5/2003
GT 043-2002 Ghid privind îmbunătățirea calităților termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente. B.C.nr.5/2003
GT 044-2002 Metodologie privind determinarea permeabilității la apă a finisajelor și protecțiilor anticorozive aplicate pe suprafe țele elementelor de construc ții.B.C.nr.6/2003
NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execuția și exploatarea elementelor de construcții hidroizolate cu materiale bituminoase și polimerice. M.Of., p I, nr. 576bis/12.08.2003 B.C.
nr.15/2006 își încetează aplicabilitatea C 234-1991
C 107/1-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor. M.Of., p I, nr.1124bis/13.12.2005
B.C. nr.2-3/2007 *modificare Partea 1 și Partea a 2-a **modificare/completare C 107/3
C 107/1-2005 completare 1 M.Of., p I, nr. 820/8.12.2010 C 107/1-2005 completare 2 M.Of.650bis/12.09.2012
GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execuția și exploatarea hidroizolațiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP și SBS.
M.Of., p I, nr. 928/15.11.2006
B.C. nr.23/2006 orice dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola țiilor bituminoase ale acoperi șurilor clădirilor. M.Of., p I, nr.
910/08.11.2006 B.C. nr.23/2006 orice dispoziții contrare își încetează aplicabilitatea
C 125-2013 Normativ privind acustica în construcții și zone urbane.
M.Of., p I, nr. 812bis/20.12.2013 P 122-89,
GP 0001-96 își încetează aplicabilitatea și C 125-05 (revizuire C 125-1987) se abrogă
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de zidărie și pereți
C 193-1979 Instrucțiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră brută. B.C.nr.9/1979
C 17-1982 Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea mortarelor de zidărie și tencuială. B.C. nr.1/1983 î și încetează valabilitatea C 17-1978
C 116-1982 Instrucțiuni tehnice pentru alcătuirea și executarea pereților din plăci ondulate din azbociment. B.C. nr.11/1982 î și încetează valabilitatea C 116–1976
C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate ușoare la lucrările de zidărie. B.C. nr.9/1982 î și încetează valabilitatea C 116–1976
C 14/1-1994 Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidărie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm. B.C.nr.11/1994
P 94-1977 Instrucțiuni tehnice pentru calculul și alcătuirea elementelor de construcții din poliesteri armați cu fibre de sticlă.
B.C. nr.4/1977
MP 007-1999 Metodologie de investigare a zidăriilor. B.C. nr.8/2000
GP 053–2000 Ghid de proiectare și execuție pentru prinderea elastică a pereților de compartimentare de structura de rezisten ță.B.C. nr.12/2001
CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie. M.Of., p I, nr. 807bis/26.09.2006 CR 6-2006 se aplică, în continuare, integral, la evaluarea seismică a clădirilor din zidărie
existente
CR 6-2006 COMPLETARE M.Of., p I, nr. 389bis/11.06.2016
CR 6-2013 M.Of., p I, nr. 582bis/13.09.2013 NE 036-2014 Cod de practică privind executarea și urmărirea execu ției lucrărilor de zidărie.
M.Of., p I, nr. 624bis/26.08.2014 art. 3 lit. a) din OMDRAP, nr.2.464/2013, se abrogă
Reglementări tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor la învelitori
C 217-1983 Norme tehnice privind alcătuirea și executarea hidroizolației cu folie din pvc plastifiat la acoperi șuri. B.C. nr.5/1984
GP 065-2001 Ghid privind proiectarea și execuția lucrărilor de remediere a hidroizola țiilor bituminoase la acoperi șuri de beton.B.C.nr.12/2002
GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ”.M.Of., p I, nr. 435bis/23.05.2005 B.C. nr.6/2006
GP 120-2013 Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente.M. Of., p I, nr. 803bis/19.12.2013
GP 122-2014Ghid privind reabilitarea utilitară și funcțională a acoperișurilor la clădirile existente.M. Of., p I, nr. 459bis/24.06.2014
NP 069-2014 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor acoperi șurilor în pantă la clădiri. M.Of., p I, nr. 581bis/04.08.2014
Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de tencuieli, placaje, tapete
C 70-1986Instrucțiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plăci emailate sau melaminate din fibre de lemn. B.C. nr.11/1986
NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase și subțiri.B.C. nr.8/1996
GT 041-2002Ghid privind reabilitarea finisajelor pereților și pardoselilor clădirilor civile. B.C. nr.6/2003
GE 058-2012 Ghid privind produse de finisare ceramice utilizate în construcții, comasare/revizuire C 6-1986, C 223-1986, GP 073-2002. M.Of., p I, nr. 124 /06.03.2013 B.C. nr.
7/2013 C 6-86,C 223-86 își încetează aplicabilitatea și GP 073-02 se abrogă
GE 055-2012 Ghid privind produse de finisare din materiale polimerice utilizate în construcții. Comasare/RevizuireC 4-1977, C 174-1979, C 55-1974. M.Of., p I, nr. 647bis
/11.09.2012 B.C.nr. 8/2013 își încetează aplicabilitatea C 4 -77, C 174 -79 și C 55 -74
GE 056-2013 Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate în construcții. M. Of., p I, nr. 259 bis /09.05.2013 B.C.nr. 6/2013 C3-76, și completări C3-76, î și încetează
aplicabilitatea
Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe, elemente de scări
NP 013-1996 Ghid privind proiectarea, execuția și asigurarea calității pardoselilor la construc ții în care se desfă șoară activită ți de produc ție. B.C. nr.3/1997
GP 037-1998 Normativ privind proiectarea, execuția și asigurarea calității pardoselilor la clădiri civile. B.C.nr.11/1999
Reglementări tehnice privind verificarea calității și recepția lucrărilor de construc ții și instala ții
C 204-1980 Normativ cadru privind verificarea calității lucrărilor de montaj al utilajelor și instalațiilor tehnologice pentru obiective de investi ții. B.C. nr.5/1981
C 200-1981 Instrucțiuni tehnice pentru controlul calității betonului în construcții îngropate prin metoda carotajului sonic. B.C.nr.6/1982
C 205-1981 Instrucțiuni tehnice privind încercarea in situ prin încărcări statice, conform STAS 1336-1980 a construc țiilor civile și industriale. B.C. nr.1/1982
I 27-1982 Instrucțiuni tehnice privind stabilirea clasei de calitate a îmbinărilor sudate de conducte tehnologice. cu Completări I 27 - 1982
B.C. nr.10/1982 și B.C. nr.5/1988
C 56 -1985 Normativ pentru verificarae calității și recepția lucrărilor de construc ții și instala ții aferente. B.C. nr.1-2/1986 î și încetează valabilitatea C 56-1975
C 220-1985 Instrucțiuni tehnice privind verificarea abaterilor de la forma geometrică și a calității cusăturilor sudate ale rezervoarelor din o țel cilindrice verticale pentru depozitarea
țițeiului și produselor petroliere lichide. B.C. nr.9/1985
C 180-1988 Instrucțiuni tehnice pentru controlul compactării pământurilor prin metode radiometrice. B.C. nr.2/1988 î și încetează valabilitatea C 180–1976
C 244-1993 Ghid pentru inspectare și diagnosticare privind durabilitatea construcțiilor din beton armat și precomprimat. B.C. nr.9/1993
C 247-1993 Îndrumător cadru privind exploatarea și întreținerea clădirilor de locuit din mediu urban aflate în proprietatea autorită ților publice. B.C.nr.10/1993
GT 019-1998 Ghid de redactare a hărților de risc la alunecare a versanților pentru asigurarea stabilită ții construc țiilor. B.C. nr.6/2000
P 130-1999 Normativ privind comportarea în timp a construcțiilor. B.C. nr.1/2000 își încetează valabilitatea P 130-1997
C 150-1999 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oțel ale construcțiilor civile, industriale și agricole. B.C. nr.7/2000 î și încetează valabilitatea C 150–1984
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații aferente construc țiilor. M.Of.,pI, nr. 877/10.12.2003 B.C. nr. 19-20/2004 î și încetează valabilitatea C
56-1985 - Capitolele instalații
NP 137-2014 Normativ pentru evaluarea in-situ a rezistenței betonului din construcțiile existente M.Of., p I, nr. 6bis/06.01.2015 C 54-81, C 231-89, C 236-91 și C 26-85, cu
completările ulterioare, cu excepția capitolelor 6 - 9 din partea a II-a a normativului C 26-85, î și încetează aplicabilitatea.

Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii invigoare.

Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase.
Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor
gasi in diverse capitole ale acestor caiet de sarcini.

UNITATI DE MASURA SI SCOPUL LUCRARILOR

Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se
foloseste in practica curent.

PREVEDERI MINIME CALITATIVE PENTRU ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE PROIECTULUI

LUCRARI PENTRU TERASAMENTE

Săpături
La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o
distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate.
Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea,
stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile
meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată etc.
Săpăturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul
sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuţiei.
Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale stabilităţii masivelor de pământ din zona
lor de influenţă, sau daune datorită afuierilor de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie învecinate.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. În
acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte utilaje
mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile
tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
 În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută de
la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în
proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m;
- pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea
fundării se vor stabili de către proiectant.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat
să se zvânte înainte, iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.

Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la:

- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
În cazul săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundaţie;
- pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii;
- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;
- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare şi se observă fenomene care
indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu
taluz.
Constructorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii
care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Umpluturi
Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu conţinut de materii
organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive compactate
prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice"
indicativ C 29-85.
Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare, admiţându-se variaţii de
±2 %.
Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului şi umiditatea optimă, se va trece la
compactarea efectivă a straturilor până la realizarea grosimii umpluturii.
Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale sau
fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29- 85".
Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată că
umplutura nu este corespunzătoare.

EXECUTIA SI CONTROLUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

1. GENERALITĂŢI
Prezentul Caiet de sarcini se aplică la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru
construcţii de locuinţe, social-culturale, industriale şi agricole. În acest Caiet de sarcini sunt specificate cerinţele de bază ce
trebuiesc îndeplinite în ceea ce priveşte betonul (materiale componente, compoziţia, proprietăţile betonului proaspăt şi întărit,
producerea, turnarea, tratarea) cofrajele, armătura.
Execuţia structurilor din beton simplu şi beton armat, verificarea calităţii ca şi recepţia lucrărilor se va face, în general, pe baza
standardelor, instrucţiunilor şi normativelor în vigoare, în mod special a Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012 – 1999 (care înlocuieşte şi anulează C 140-86).
Executantul lucrării va transmite Investitorului Planul calităţii, care include Planul de control al calităţii, verificări şi încercări
şi va anexa procedurile de execuţie şi control.
Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să examineze amănunţit proiectul şi să aducă la cunoştinţa investitorului,
eventualele lipsuri, nepotriviri între diferite planuri sau dificultăţi de adaptare la teren şi execuţie a proiectului.
În cazul executării lucrărilor pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului C16–84.
Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor se vor respecta normele generale şi normele specifice de protecţia muncii în
vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul şi turnarea betonului şi executarea lucrărilor de
beton armat, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu Ordinul nr. 136 din 14.04.1995), precum şi norme de pază
contra incendiilor.
-360

2. CONDIŢII ASUPRA MATERIALELOR

2.1. Oţeluri pentru armături
Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89, pentru oţeluri cu profil neted OB37 şi
profilate PC52, PC60 respectiv STAS 438/2-91 şi STAS 438/3 , /4-98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton
armat.Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0-90 sau în alte reglementări
specifice.Oţelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de
utilizare.Armăturile de oţel utilizate pentru betonul armat monolit sau prefabricat se clasifică după caracteristicile fizico-mecanice şi
modul de fabricaţie, după flexibilitate şi după rolul pe care îl are elementul de construcţie.
Tipurile de oţel utilizate în mod curent în elementele de beton armat sunt :
 ·oţel-beton rotund neted cu simbolul OB 37 ;
 ·sârmă trefilată mată cu simbolul STM ;
 ·oţel-beton cu profil periodic cu simbolul BST 500 C ;
 ·profiluri din oţel laminat ;
 ·bare netede cu secţiuni pătrate sau dreptunghiulare ;
 ·plase şi carcase formate din bare de oţel.
Din punct de vedere al flexibilităţii, armăturile pot fi :
- flexibile (elastice), ale căror dimensiuni sunt mari în raport cu grosimea pieselor ;
rigle, alcătuite din profiluri de oţel laminat.
După rolul şi destinaţia lor în elementul de construcţie, armăturile pot fi :
 ·armături de rezistenţă sau armături principale, care asigură elementului rezistenţa necesară ;
 ·armături de repartiţie, care au rolul de a repartiza sarcinile ;
 ·armături de montaj, care servesc pentru montarea armăturilor de rezistenţă (etrieri, care au şi rol de rezistenţă,
agrafe, capre, etc.).
Barele se fasonează şi se montează în conformitate cu prevederile proiectului.
Se interzice fasonarea armăturilor la o temperatură sub -100C, iar barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25
mm se vor fasona la cald.
 Armăturile de rezistenţă din stâlpi, nervuri, grinzi trebuie să fie legate prin etrieri, iar cele din plăci, pereţi şi bolţi, prin
armături de repartiţie. Pentru a le împiedica smulgerea din beton, armăturile sunt prevăzute la capete cu ciocuri. Ciocurile sunt în
funcţie de tipul şi de diametrul barei, de rolul acesteia în elementul de beton şi de modul de confecţionare al ciocului (manual sau
mecanizat).

Acoperirea armăturilor
Pentru a fi ferite de rugină, precum şi de acţiunea altor agenţi distructivi aflaţi în mediul în care stă elementul de
construcţie, armăturile trebuie să fie nu numai complet învelite în beton, dar între ele şi feţele exterioare ale elementului trebuie să
existe un strat de beton suficient de gros care să le asigure protecţia. Acoperirea are grosimi diferite, în funcţie de tipul şi condiţiile
de utilizare a elementului de beton armat.
Pentru realizarea acoperirii corecte cu beton a armăturilor, trebuie să se dea o atenţie deosebită la montarea armăturilor
în poziţie corectă în raport cu feţele elementelor respective şi să se urmărească păstrarea acestei poziţii corecte în timpul turnării.
În acest scop se vor folosi distanţieri din PVC, pentru suprafeţele orizontale fiind acceptaţi distanţierii din beton. Grosimea
stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile detaliilor de execuţie cu abateri de -2 mm  +4 mm.
Pentru cazurile în care în detalii nu se indică grosimea stratului de acoperire, se vor respecta următoarele prevederi :
 ·pentru armăturile longitudinale de rezistenţă ale elementelor din beton armat greu, monolit sau preturnat, se vor
asigura grosimi de acoperire egale cel puţin cu diametrul armăturii, cu abateri de -2 mm  +4 mm.
 ·pentru armăturile înclinate, cu diametrul de 16 mm sau mai mare , trebuie să aibă o acoperire laterală de beton
cu grosimea egală cu cel puţin de două ori diametrul armăturilor respective ;
 ·se vor prevedea grosimi de acoperire sporite pentru : elemente supuse direct acţiunii intemperiilor, elemente care
lucrează în mediu agresiv sau sunt situate în zona litoralului Mării Negre, elemente la care restricţiile privind protecţia
contra incendiilor prevăd grisimi mai mari decât cele menţionate anterior.

Ancorarea armăturilor
Pentru a putea prelua forţele de întindere la care sunt supuse, armăturile trebuie să fie ancorate în beton. Acest lucru se
realizează atât cu ajutorul ciocurilor, cât şi prin aderenţa dintre beton şi suprafaţa laterală a barelor. Ancorarea armăturilor în beton
se realizează prin :
 ·respectarea condiţiilor din detaliile de execuţie privind lungimile de ancorare şi poziţionarea armăturilor ;
 ·asigurarea unei betonări corespunzătoare şi în zonele de la capetele armăturilor ;
 ·respectarea eventualelor condiţii din detaliile de execuţie prin prevederea de ciocuri sau alte metode de îmbunătăţire
a ancorării.
Armăturile netede întinse se termină de regulă cu ciocuri. Armăturile netede care rămân comprimate pentru orice
combinare de încărcări se termină cu sau fără ciocuri, în funcţie de considerente de execuţie (preferabil fără ciocuri).
Tabel 1
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor
Element Gros. min. (mm) Observaţii
Plăci cu grosimea : 100 mm 10
> 100 mm 15
Grinzi cu înălţimea 250 mm 15 Dacă înălţimea 500 mm şi diametrul
> 250 mm 25 armăturii 16 mm, grosimea minimă =
20 mm
 Stâlpi 25 Se poate menţine acoperirea normală,
dacă se execută o tencuială cu
grosime de minim 20 mm, cu mortar
M100 sau altă protecţie similară
Fundaţii cu strat de egaliz.la armăturile de la faţa 35
inferioară
Fundaţii, stâlpi, grinzi în contact cu pământul 45
Etrieri, armăt.transvers.din carcase sudate 15

Armăturile cu profil periodic, precum şi armăturile din oţel neted utilizate în plase sudate, se termină de regulă fără ciocuri.
Ciocurile armăturilor longitudinale inferioare pe reazeme trebuie să fie înclinate spre interior sau, dacă este posibil, să fie dispuse
orizontal, spre interior. Pentru cazurile curente, lungi,ile minime de ancorare a armăturilor (laminate la cald), se iau din tabelul 2 şi
vor fi cel puţin 250 mm.
Tabel 2
Lungimile de ancorare a armăturilor
Calitatea oţelului Marca betonului (clasa betonului)
C 16/20; C20/25; C25/30
Lungimile de ancorare în număr de diametre
OB 37 (cu ciocuri) 40
BST 500 C 35
PC 60 -

Înnădirea armăturilor
Înnădirea armăturilor se realizează prin procedeele şi în condiţiile stabilite prin proiect.
Pentru cazurile curente trebuie respectate următoarele prevederi principale :
 ·Înnădirea armăturilor cu diametrul peste 25 mm se face prin sudare (obligatoriu de la diametrul de 32 mm). Nu se
vor înnădi cu sudură bare având diametrul sub 10 mm.
 ·Înnădirea armăturilor cu sudură se face de regulă prin procedeele obişnuite de sudare prin topire, cu arc electric pe
baza prevederilor din prescripţiile speciale.
 ·Secţiunea armăturilor întinse, din oţel PC 60 sau PC 52, înnădite prin petrecere fără sudură, într-o singură secţiune
trebuie să fie de maximum 50% din secţiunea totală de armătură întinsă.
 ·Lungimea de suprapunere a armăturilor înnădite din oţel laminat la cald , amplasate în zona întinsă a elementelor
solicitate la încovoiere, compresiune excentrică şi înindere excentrică cu excentricitate mare, va fi egală cel puţin cu
valorile lungimilor de ancorare prevăzute în tabelul 3, multiplicate cu coeficientul : Ks = 1 + ri , în care ri este raportul
dintre aria armăturilor înnădite într-o aceeaşi secţiune şi aria tuturor armăturilor din secţiunea respectivă.
 ·Înnădirea plaselor sudate din STNB, pe direcţia armăturilor de rezistenţă , se face prin suprapunere pe două ochiuri
plus 5 cm.
 ·Lungimea minimă de suprapunere pentru armăturile înnădite din zona comprimată va fi de 3 d pentru elemente
executate cu betoane de clasă mai mică ca Bc22,5, respectiv 20 d pentru elementele executate cu betoane Bc22,5
sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot fi reduse în mod corespunzător dacă înnădirea se face într-o zonă de
solicitare mai redusă. La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armăturilor în zona de
întindere, etrierii vor fi îndesiţi, distanţa maximă între ei fiind de 10 d.
 ·Nu se admite executarea înnădirilor prin suprapunere fără sudură în elementele liniare a căror secţiune este întinsă
în întregime (tiranţi).
Distanţe între armături
 Pentru ca barele de armare care intră în alcătuirea elementelor de beton armat să nu împiedice turnarea betonului în
condiţii bune (provocând goluri, segregări etc.), ele trebuie să se aşeze la anumite distanţe. Aceste distanţe sunt în funcţie de tipul,
de mărimea elementelor de beton şi de mărimea agregatelor folosite la prepararea betonului.
Când distanţa între barele armăturii este cu cel puţin 5 mm mai mare decât dimensiunea maximă a granulelor
agregatelor, betonul trece în bune condiţii printre armături.Ţinând seama de acest fapt, se stabilesc distanţele minime admise între
armăturile de rezistenţă în funcţie de tipul elementului (vezi tabel 3).
Tabel 3
Distanţe minime admise între armături

Element Distanţa minimă

(mm)
Stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraj pe toate laturile :
50
bare longitudinale
70
etrieri
Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe 3 laturi :

·între barele unui rând de armătură de la partea inferioară, precum şi între primele două
rânduri d însă 25

între armăturile de la faţa superioară d însă 30

cu armătura dispusă pe mai mult de două rânduri 50

etrieri 100
Armături de rezistenţă în plăci 70

OBSERVAŢIE : S-a notat cu d diametrul nominal al barelor.

În cazul plăcilor în consolă, distanţa dintre caprele de menţinere a poziţiei armăturii trebuie să fie de maximum 50 cm
(respectiv 4 buc/m2).
Praznurile şi plăcuţele metalice înglobate se fixează prin puncte de sudură de armătura elementului sau se leagă cu
sârmă de cofraj sau armături, asigurând menţinerea poziţiei lor corecte în tot timpul turnării betonului.
Tabel 4
Diametre minime admise pentru armăturile elementelor din
beton monolit sau preturnat

Element Felul armăturii Diametrul

minim
(mm)
Stâlpi Armături longitudinale :
- armături de rezistenţă în cazurile curente ; 14
- armături de rezistenţă din oţel cu profil periodic în stâlpi cu solicitări reduse,
armături de montaj ; 12
- armături longitudinale în elemente nestructurale. 10
Etrieri :
- la stâlpi neportanţi ; 5
- la stâlpi portanţi cu latura mică > 50 cm şi stâlpi portanţi cu latura mare > 40
cm, având etrieri din OB37, la construcţii cu grad de protecţie antiseismică 8
7;
- la alţi stâlpi portanţi. 6
 Grinzi Armături longitudinale de rezistenţă :
- la planşee obişnuite ; 10
- la planşee cu nervuri dese ; 8(10)
Armături de montaj în carcase legate cu sârmă :
- la elemente monolite ; 8(10)
- la elemente preturnate. 8
Armături de montaj în carcase sudate :
- la elemente monolite ; 6
- la elemente preturnate. 5
Armat.constructive pe feţele laterale, pe înălţimea grinzii
- în carcase legate cu sârmă ;
- în carcase sudate. 6(8)
Etrieri : 5
- la grinzi cu înălţimea 80 cm ;
- la grinzi cu înălţimea > 80 cm. 6
8
Plăci Armături de rezistenţă în plase sudate :
- la elemente monolite ; 5
- la elemente preturnate. 4
Armături de rezistenţă în plase legate cu sârmă :
(bare din oţel laminat la cald) :
- la partea inferioară ; 6
- la partea superioară. 6(8)
Armături de repartiţie în plase legate cu sârmă : 6
Armături de repartiţie în plase sudate :
- la elemente monolit ; 4
- la elemente preturnate. 3
OBSERVAŢIE : Pentru cazurile în care în tabel se dau câte 2 valori, prima se referă la armă- turi din oţel cu profil
periodic, iar cea de a doua (valoarea din paranteză) la oţel neted, OB 37.
Legarea armăturilor
Pentru menţinerea armăturii în poziţia din proiect trebuie să se dea atenţie la legarea armăturilor, astfel :.
 ·La încrucişări, barele de armare trebuie să fie legate între ele cu legături de sârmă neagră sau prin sudură electrică prin
puncte. Când legarea se face cu sârmă, se utilizează două fire de sârmă de 1 – 1,5 mm diametru.
 ·Reţelele de armături din plăci au legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul
încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, sunt legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah).
 ·La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul
încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în şah (cel puţin din 2 în 2).
 ·Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi agrafele montate înclinat
faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate
barele longitudinale cu care se încrucişează.
 ·Pentru a-şi păstra poziţia în timpul turnării şi să asigure o uşoară turnare a betonului este necesar ca armătura să aibă un
minim de rigiditate (vezi tabel 4).

Tabel 5
Abateri in mm
Element Dist. intre Gros. strat Lungimi partiale sau tyotale fata de Lung. Pozitia Observatii
axele acoperire proiect tre4cerii la innad.
barelor innad. prin
sudare
<1m 1...10 m >10 m
Fundatii  10 10  5  20  30  3d  50 La imbinari
si innadiri
 sudate
conform
C28-83
Pereti  5 3
Stilpi  3 3
Grinzi
Placi  5 2
Intre etrieri si  10 -
la pasul
fretelor

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora
numai cu avizul proiectantului. Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate
trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/0 – 1990 sau din alte reglementări specifice. Înlocuirea se va înscrie în
planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.
Montarea armăturilor poate să înceapă numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor, acceptarea de către proiectant a
fişelor tehnologice de betoane în cazul elementelor sau părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 mc.
La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului.
Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificatul de
calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul
de conformitate.
-360Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii :
denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat ;
toate informaţiile pentru identificarea loturilor ;
greutatea netă ;
valorile determinate privind criteriile de performanţă.
Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din
documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton. Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o
etichetă, bine legată care va conţine :
 ·marca produsului ;
 ·tipul armăturii ;
 ·numărul lotului şi al colacului sau legăturii ;
 ·greutatea netă ;
 ·semnul CTC.
Barele de armătură, plase sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere
deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton – armătură.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel
încât să se asigure :
 evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturilor ;
 evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale ;
 asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment şi diametru.
Controlul calităţii oţelului se face conform prevederilor capitolului 17 din “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat” , indicativ
NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
 2.2. Cofraje pentru betoane

Pentru a corespunde rolului pe care-l au, cofrajele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii tehnice cu caracter general,
şi anume :
 ·să permită o execuţie cât mai simplă ;
 ·să fie stabile şi rezistente ;
 ·să poată prelua greutatea şi împingerea laterală a amestecului proaspăt de beton şi a încărcărilor care apar la
procesul de executare a lucrărilor ;
 ·să nu permită scurgerea laptelui de ciment prin rosturi, adică să fie etanşe ;
 ·să fie astfel alcătuite încât să asigure o decofrare uşoară ;
 ·să fie uşor de manipulat la transport şi montaj ;
 ·să corespundă din punctul de vedere al condiţiilor de tehnică a securităţii muncii.
Cofrajele se pot confecţiona din : lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de polimeri. Materialele
utilizate trebuie să corespundă reglementărilor specifice în vigoare.

Cofrajele se clasifică din următoarele puncte de vedere :

a) faţă de poziţia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare :
- cofraje staţionare;
- cofraje mobile (de exemplu : cofraje glisante, păşitoare, etc.)

b) din punct de vedere al utilizării componentelor :

- cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar şi se folosesc de mai multe ori ;
- cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată. De regulă acestea sunt din materiale lemnoase ;
- cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă pe şantier (de exemplu
: predale din beton armat) ;
- cofraje virtuale, la care betonul se toarnă în spaţii realizate anterior (de exemplu : groapa în care se toarnă fundaţia
de beton) ;
Pentru “cofrajele virtuale” abaterile faţă de dimensiunile de referinţă din proiect sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu
elementelor din beton turnat în “cofraje reale”.
c) faţă de calitatea suprafeţei de beton obţinută după decofrare :
- cofraje pentru beton aparent ;
- cofraje pentru betoane brute, suprafeţele obţinute fiind acoperite cu tencuială, placaje, plafoane şi pereţi falşi etc.
În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta şi va elabora
proceduri necesare realizării lucrărilor de cofrare ce vor cuprinde :
 ·lucrări pregătitoare ;
 ·fazele de execuţie ;
 ·poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare ;
 ·programul de control al calităţii în fazele de execuţie a cofrajelor ;
 ·resursele necesare (echipamente de cofrare şi susţineri, utilaje, scule, personal etc.);
 ·organizarea locului de muncă.
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curăţi şi pregăti suprafeţele care vor veni în contact cu betonul ce
urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii :
 ·trasarea poziţiei cofrajelor ;
 ·asamblarea şi corectarea poziţiei panourilor ;
 ·verificarea şi corectarea poziţiei panourilor ;
 ·încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel :
 ·preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi susţineri ;
 ·în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor ;
 ·final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale pentru verificarea calităţii
lucrărilor ce devin ascunse (proces verbal de recepţie calitativă).
În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta proces verbal comun pentru cofraje şi
armături.

2.3. Condiţii asupra betonului proaspăt

Betonul este o piatră artificială alcătuită dintr-un amestec de pietriş şi nisip legate prin intermediul unui material de
legătură, numit liant, care de obicei este cimentul, sub formă de pastă de ciment. Pasta de ciment este un amestec de ciment şi
apă ; ea se prezintă sub formă de pastă de ciment proaspătă şi după întărire sub formă de piatră de ciment.
-360 Betonul se prezintă de asemenea sub două forme :
- betonul proaspăt aşa cum rezultă din preparare;
- betonul întărit care rezultă după ce pasta de ciment a făcut priză şi s-a întărit.
Dintre caracteristicile betonului proaspăt o importanţă de prim ordin pentru practică o are lucrabilitatea. Lucrabilitatea
betonului proaspăt reprezintă proprietatea acestuia de a asigura umplerea cofrajelor şi înglobarea armăturilor şi este determinată
de valoarea tasării conului sau a gradului de compactare (Gc) sau remodelarea VE-BE determinate conform STAS 1759-88.
Un beton se consideră lucrabil atunci când nu se dezamestecă la manipulare şi transport, nu separă apa de amestecare, are o
bună coeziune şi umple uşor cofrajele în care este turnat. Un beton trebuie să fie cu atât mai lucrabil cu cât elementul de
construcţie în care trebuie tunat are armături mai dese, iar mijloacele de compactare sunt mai puţin energice. Lucrabilitatea
betonului este influenţată de coeziunea, vâscozitatea şi frecarea internă a betonului. Lucrabilitatea poate fi îmbunătăţită prin
adăugarea în compoziţia betonului a aditivilor.
Densitatea aparentă a betonului proaspăt este raportul dintre masa betonului şi volumul său aparent (inclusiv volumul
porilor şi a golurilor interioare). Ea se determină prin cântărirea epruvetelor de beton folosite pentru stabilirea mărcii betonului.
Densitatea betonului este influenţată de : densitatea agregatelor, modul de compactare a betonului şi de eventualele tratamente
care au rolul să sporească volumul de goluri în masa betonului pentru a-i micşora densitatea sau a-i da calităţi speciale de izolare
termică. Pentru betoanele de rezistenţă se urmăreşte să se reducă cât mai mult porii din masa betonului, pentru ca astfel să se
obţină un material cu rezistenţe mecanice mai mari, cu o durabilitate sporită şi cu o permeabilitate mai redusă. În funcţie de
densitatea aparentă, în stare întărită la 28 de zile, betoanele se clasifică în categorii de densitate, conform tabelului 6.
Tabel 6
Categoriile de densitate ale betonului
Categoriile de densitate Densitatea aparentă în stare întărită la
ale betonului 28 de zile (kg/m3)
Foarte greu > 2500
Greu 2201 ... 2500
 Semigreu 2001 ... 2200
Uşor 1000 ... 2000
Foarte uşor < 1000
Betoanele foarte grele se utilizează la elemente de construcţii supuse la eroziuni puternice sau pentru betoane de
protecţie contra radiaţiilor nucleare. Betoanele grele se obţin cu agregate minerale de râu sau de concasaj, fiind betoanele
obişnuite folosite pentru realizarea elementelor de beton simplu şi beton armat.
Betoanele semigrele se folosesc la umpluturi, la confecţionarea înlocuitorilor de cărămidă şi se realizează cu agregate
speciale (zgură, scorie etc.). Betoanele uşoare se folosesc la confecţionarea de blocuri uşoare de zidărie cu o capacitate de izolare
termică mai bună decât zidăria. Betoanele foarte uşoare sunt folosite ca materiale pentru izolare termică şi fonică.
Punerea în operă a betonului cuprinde ansamblul operaţiilor tehnologice de betonare propriu-zisă, care asigură realizarea
diferitelor elemente de construcţie de beton în conformitate cu forma, dimensiunile şi condiţiile de calitate prevăzute în proiect.
Punerea în operă a betonului cuprinde 3 faze principale de lucru, şi anume :
 ·turnarea betonului în cofraje ;
 ·compactarea betonului ;
 ·nivelarea (finisarea) suprafeţelor libere ale betonului.
Principalele condiţii obligatorii de îndeplinit înainte de începerea turnării betonului sunt :
 ·terenul de fundare pe care urmează să se toarne betonul să corespundă prevederilor din proiect ;
 ·dimensiunile în plan şi cotele de nivel ale săpăturilor să corespundă cu cele prevăzute în proiect ;
 ·pregătirea terenului conform proiectului, respectiv nivelarea şi curăţirea lui ;
 ·corespondenţa dimensiunilor cofrajelor, atât în plan, cât şi ca nivel, cu cele din proiect ;
 ·orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor, plăcilor şi grinzilor, verticalitatea cofrajelor stâlpilor şi pereţilor ;
 ·luarea de măsuri pentru menţinerea formei cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii lor, precum şi pentru fixarea cofrajelor
de elementele de susţinere ;
 ·dispoziţia corectă a armăturilor şi corespondenţa diametrelor şi numărului acestora cu cele din proiect, solidarizarea
armăturilor între ele (prin legare, sudare), existenţa unui număr suficient de distanţieri ;
 ·montarea conform proiectului a piselor ce rămân înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri în
beton.
Operaţii obligatorii înainte de betonare :
 ·cofrajul şi armăturile se curăţă de eventualele corpuri străine, de betonul rămas de la turnarea precedentă, de rugina
neaderentă pe armături ;
 ·se închid ferestrele de curăţire din cofraj ;
 ·când betonarea a fost întreruptă, suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit trebuie curăţită cu deosebită grijă, prin
ciocănire, de pojghiţa superficială de ciment şi de betonul slab compactat, îndepătându-se apoi materialul rezultat,
prin spălare cu jet de apă sau cu aer comprimat ;
 ·se verifică suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul, prin compararea cotelor reale cu cele din
proiect şi se curăţă resturile de mortar ;
 ·cofrajele de lemn, betonul vechi şi zidăriile de susţinere trebuie bine udate cu apă, de mai mute ori, cu 2-3 ore
înainte de turnarea betonului, iar apa eventual rămasă în denivelări trebuie îndepărtată.
Pentru buna desfăşurare a lucrărilor mai trebuie asigurate : apa, energia electrică, căile de trasport, utilajele şi
dispozitivele pentru turnare şi compactare.
În urma efectuării verificărilor şi măsurătorilor menţionate se procedează la consemnarea celor constatate într-un proces-
verbal de lucrări ascunse.Betonul se toarnă în cel mai scurt timp după prepararea lui (maximum 15 min de la aducerea lui la locul
de turnare), pentru a se asigura terminarea tuturor operaţiilor de punere în operă (inclusiv compactarea şi netezirea) înainte de a
începe priza cimentului.La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale :
La locul de punere în lucrare, betonul se descarcă în mijloace special amenajate (bene, pompe de beton sau jgheburi),
fiind interzisă cu desăvârşire descărcarea directă pe pământ.Dacă betonul adus la locul de punere în operă prezintă segregări,
acesta trebuie reamestecat înainte de turnare, până îşi capătă omogenitatea, fără a se adăuga apă. Înălţimea de cădere liberă a
betonului nu trebuie să depăşescă 1,50 m ; de la o înălţime mai mare de 1,50 m betonul se toarnă prin tuburi alcătuite din
tronsoane de formă tronconică. Trebuie să se evite căderea directă a betonului cu viteză mare în cofraj, atât în cazul introducerii lui
pe la partea superioară, cât şi în cazul introducerii laterale. Betonul trebuie răspândit uniform şi în straturi cu grosimea de 30-50
cm, în funcţie de condiţiile de compactare, fiind interzisă întinderea betonului prin tragere sau azvârlire cu lopata la distanţe mai
mari de 1,50 m.
Descărcarea betonului pe suprafaţa unui element care se betonează trebuie făcută întotdeauna în sens invers celui în care se
înainteză cu betonarea ; în caz contrar, apare pericolul segregării, iar betoniştii vor deranja betonul prin călcare. Este interzisă
strâmbarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia din proiect ; o atenţie deosebită trebuie acordată armăturii dispuse la partea
superioară a plăcilor în consolă. Se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor respectându-se grosimea
stratului de acoperire. Nu trebuie să se producă şocuri sau vibraţii în armătură (prin atingerea buteliei pervibratorului de armături,
prin ciocănire, scuturare, circulaţie etc.), care pot împiedica realizarea aderenţei între beton şi armătură.
În porţiunile cu secţiuni mici sau cu armături dese trebuie să se urmărească cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin
îndesarea laterală a betonul cu şipci sau vergele de oţel-beton, concomitent cu vibrarea lui, pentru a se evita formarea de goluri
prin aglomerarea agregatelor mari. Când aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin
spaţii care să permită şi pătrunderea vibratorului, sau se va utiliza în aceste zone un beton de compoziţie specială cu agregate
mărunte şi un raport sporit mortar agregate.
În timpul betonării, muncitorii şi utilajele de transport vor circula pe punţi speciale, care să nu rezeme pe armături, fiind
interzisă circulaţia directă pe armături. În cazul unor eventuale deplasări sau deformări ale cofrajului apărute în timpul betonării,
acestea trebuie întreruptă, procedându-se la înlăturarea defecţiunii înainte de a începe priza betonului. Instalarea podinilor pentru
circulaţia lucrătorilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi
armăturilor pentru etajele superioare este permisă numai după 24-36 ore în funcţie de temperatură şi tipul de ciment utilizat.
Compactarea betonului se poate realiza manual sau mecanic, procedeele adoptate depinzând de consistenţa betonului şi de
tipul elementului de construcţie.Compactarea betonului prin mijloace manuale, se aplică numai în cazul unor lucrări cu volum mic
de beton. Procedeul este din ce în ce mai rar utilizat, deoarece nu asigură o compactare omogenă şi necesită multă manoperă.
Compactarea este terminată în momentul în care la suprafaţa betonului apare un strat subţire de lapte de ciment.
Compactare betonului prin mijloace mecanice se face prin vibrare.
Betonul poate fi vibrat în mai multe feluri, şi anume :
 ·prin vibrarea internă ;
 ·prin vibrarea de suprafaţă ;
 ·prin vibrarea pe masă vibrantă şi pe reazeme vibrante.
După felul energiei folosite, vibratoarele pot fi :
 ·electrice ;
 ·pneumatice (cu aer comprimat) ;
 ·cu combustie internă.
După modul de acţionare, vibratoarele se împart în 4 grupe :
 ·interioare sau pervibratoare ;
  ·de cofraj ;
 ·de suprafaţă (finisoarele pentru betonarea drumurilor) ;
 ·mesele vibrante.
Durate de vibrare optimă din punct de vedere tehnic se situează între 5 şi 30 secunde, în funcţie de lucrabilitatea
betonului şi tipul de vibrator folosit.
Momentul terminării compactării prin vibrare se poate stabili după următoarele semne :
 ·încetarea tasării vizibile ;
 ·suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă ;
 ·se răreşte apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul acestora.
Dacă se continuă vibrarea după apariţia acestor semne, se produce o scurgere vizibilă a mortarului spre vibrator, în jurul
căruia se formează un inel lichid aproape fără pietriş.
Vibratoarele se introduc în betonul proaspăt în poziţie verticală. În timpul vibrării, capului vibrator i se imprimă o mişcare
lentă în sus şi în jos egală cu un sfert din lungimea acestuia. În cazuri speciale, când nu este posibilă introducerea buteliei în
poziţie verticală, sunt permise şi alte poziţii impuse de situaţiile locale. Grosimea stratului de beton suspus vibrării nu trebuie să
depăşească 3/4 din lungimea capului vibrator. Intervalul de timp dintre introducerea betonului în cofraj şi vibrarea acestuia trebuie
să fie minim ; în nici un caz nu se va depăşi durata de priză a cimentului.
În cazul unor armături foarte dese sau al secţiunilor înguste, se utilizează vibratoare-lance. Este interzisă atingerea cu
vibratorul a armăturilor, a tecilor pentru fasciculele postântinse şi a pieselor înglobate, deoarece se distruge aderenţa dintre betonul
deja turnat şi barele înglobate şi, respectiv, se deformează tecile.
Compactarea prin vibrare externă este indicată la elementele de construcţie monolite, verticale, de grosimi reduse, cu
armături dese, care sunt dificil sau chiar imposibil de compactat prin vibrare internă. După terminarea compactării şi înainte de
începerea prizei, suprafaţa betonului turnat se nivelează. Pentru a compensa tasarea betonului care se produce în timpul întăririi,
nivelul definitiv al unui strat de beton îndesat şi netezit se lasă la 2-3 mm deasupra grosimii proiectate.
Betonarea unei construcţii este bine să se desfăşoare fără întrerupere între două rosturi de dilataţie-construcţie, deoarece
întreruperile formează puncte slabe ale construcţiei, atât din punct de vedere al rezistenţei, cât şi din punctul de vedere al
compactităţii betonului. Uneori însă nu se poate realiza această condiţie din cauza întreruperilor de la sfârşitul programului de
lucru, întreruperile din cauza unor defecţiuni la utilajele de ridicat sau la staţiile de betoane etc., impunându-se oprirea betonării şi
realizarea unor rosturi de lucru.
Principalele reguli care trebuie respectate la executarea rosturilor de lucru se referă la poziţia lor şi la modul cum sunt
realizate şi tratate. Aceste rosturi trebuie prevăzute în zonele în care solicitările sunt minime şi este stabilită de conducătorul tehnic
al lucrării.
Rostul de lucru trebuie să fie perpendicular pe axa elementului, la stâlpi, grinzi şi arce şi perpendicular pe suprafaţa lor, la
plăci, bolţi şi pereţi ; suprafaţa betonului se lasă aspră, evitându-se netezirea ei.
La reluarea betonării, suprafaţa rostului de lucru trebuie să fie curăţată, spălată cu apă şi frecată cu peria de sârmă,
pentru a se îndepărta stratul superficial de lapte de ciment format pe faţa rostului de lucru. Apoi suprafaţa betonului din rostul de
lucru se acoperă cu un strat subţire de mortar de ciment cu acelaşi dozaj ca al mortarului din beton care se toarnă.
Turnarea betonului trebuie să reînceapă înainte ca acest mortar să fi făcut priză. Durata maximă a întreruperilor de
betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea tunării, nu trebuie să depăşească momentul de
începere a prizei cimentului folosit. În lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea
betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos. Când s-a produs o întrerupere de
betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după ce betonul turnat a atins o rezistenţă la compresiune de cel puţin 12
daN/cm2.
Betonarea radierului.
Radierul, necesitând volum mare de beton, se toarnă ţinându-se seama de poziţia rosturilor din planurile de betonare.Nu
este recomandată crearea de rosturi orizontale între placa radierului şi grindă sau pe înălţimea grinzii.Introducerea betonului în
operă se face cu bena şi cu pompa, betonul aşternându-se în straturi de 20 cm care se compactează prin vibrare.Grinzile se
întrerup pe verticală în zona de moment minim, iar plăcile pe o linie paralelă cu armătura de rezistenţă.
Betonarea elementelor verticale.
Betonarea elementelor verticale (stâlpi, pereţi, diafragme) se va face respectându-se următoarele precizări suplimentare :
a) în cazul elementelor cu înălţimea de maxim 3 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a
elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi betonarea pe la partea
superioară a elementului ;
b) în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului, precum şi în cazul elementelor cu înălţime mai mare de
3 m, se va face cofrarea unei feţe de maxim
1 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura betonării elementului;
c) în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul va fi montat pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe cealaltă, pe o înălţime de
maxim 1 m, completându-se pe măsura betonării;
d) primul strat de beton va avea o lucrabilitate situată în limita maximă admisă prin fişa tehnologică şi nu va depăşi
înălţimea de 30 cm.

Betonarea grinzilor şi plăcilor.

Betonarea grinzilor şi plăcilor se va face cu respectarea următoarelor precizări suplimentare :
a) turnarea grinzilor şi a plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor pe care reazemă,
dacă fişa tehnologică nu conţine alte precizări;
b) grinzile şi plăcile care vin în legătură se vor turna de regulă în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru de 1/5-
1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia;
c) la turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuşi la distanţe maxime de 2 m, pentru a asigura respectarea grosimii
prevăzute în proiect.
După turnarea betonului trebuie luate măsuri pentru protejarea lui faţă de o serie de influenţe exterioare nefavorabile.
Apare, deci, necesară tratarea betonului după turnare, respectiv protejarea lui în cursul perioadei de întărire contra uscării rapide, a
intemperiilor şi vibraţiilor.

Principalele metode de protecţie a betonului contra uscării rapide sunt :

- acoperirea cu materiale de protecţie, combinată cu udarea ;
- stropirea periodică cu apă ;
- acoperirea cu pelicule de protecţie.
Acoperirea cu materiale de protecţie combinată cu stropirea cu apă :
Suprafaţa betonului se acoperă cu prelate, rogojini, folii de polietilenă, strat de nisip sau rumeguş etc. şi se stropeşte cu
apă. Această operaţie se execută de îndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă, pentru ca materialul de protecţie să nu
adere la suprafaţa betonului. Acoperirea trebuie menţinută timp de 7 zile de la turnare, atât pe suprafaţa liberă expusă uscării,
imediat după turnare, cât şi pe suprafeţele de beton decofrate mai de timpuriu (înainte de trecerea a 7 zile).Acoperirea suprafeţelor
trebuie combinată cu stropirea cu apă, astfel încât să se menţină în permanenţă umedă suprafaţa betonului timp de 7 zile de la
turnare, pentru betoanele preparate cu cimenturi de rezistenţe iniţiale mari şi cel puţin 10 zile pentru betoanele preparate cu
cimenturi cu adaosuri.
Stropirea cu apă începe după 2 – 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment utilizat şi de temperatura mediului,
după ce betonul este suficient de întărit, pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment ; stropirea se repetă la
intervale de 2 – 6 ore, astfel ca suprafaţa betonului să se menţină umedă în permanenţă. Când temperatura mediului este mai
mică de +50C, nu se mai procedează la stropirea cu apă. Cofrajele de lemn vor fi, de asemenea, menţinute umede minimum 7 zile
de la turnarea betonului, prin stropire periodică.Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt turnate trebuie acoperite cu prelate
atât timp cât există pericolul spălării laptelui de ciment. Pe timp friguros, betoanele turnate trebuie ferite de acţiunea îngheţului.
Decofrarea elementelor de beton armat trebuie executată cu toată atenţia, prin slăbirea lentă a dispozitivelor de decofrare, fără a
se produce şocuri, loviri etc. , care ar putea deteriora muchiile sau suprafeţele de beton ori materialul cofrajelor.
În lipsa unor precizări date prin proiect, cofrajele inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta, menţinând sau remontând
popi de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de marcă următoarele procente :

 ·pentru elemente de deschideri de maximum 6 m : 70% ;

 ·pentru elemente cu deschideri de 6-12 m : 80% ;
 ·pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m : 90%.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea epruvetelor de control
confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauză. În lipsa încercărilor, pentru cazurile curente se vor
respecta termenele minime indicate în tabelele 7, 8 şi 9.
Tabel 7
Termenele minime în care se pot decofra feţele laterale
ale cofrajelor la grinzi, stâlpi, pereţi, fundaţii
Tipul cimentului Termenul de decofrare, in zile, pentru temperatura mediului de
5 0C 10 0C 15 0C
H II / A-S 32.5 ;SR II/A-S 32.5 3 2 1
II/A-S 32.5 R 2 2 1
I 42.5/ I 42.5 R 2 1 1

Tabel 8
Termenele minime la care se pot decofra feţele inferioare ale cofrajelor,
cu menţinerea popilor de siguranţă
Condiţii Termenul de decofrare (zile)
tehnologice
Tipul cimentului
H II/A-S II/A-S 32.5 R I 42.5/ I42.5 R
32.5
0
Temperatura mediului ambiant ( C) 15 5 10 15 5 10 15
Plansee cu grinzi cu desc hidere de max.6 m 6 6 5 4 4 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 8 10 8 6 6 5 4

Tabel 9
Termenele minime la care se pot îndepărta popii de siguranţă
Condiţii Termenul de decofrare (zile)
tehnologice
Tipul cimentului
H II/A-S II/A-S 32.5 R I 42.5/ I42.5 R
 32.5
0
Temperatura mediului ambiant ( C) 15 5 10 15 5 10 15
Plansee cu grinzi cu desc hidere de max.6 m 12 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschidere 6 - 12 m 16 24 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschidere > 12 m 21 36 28 18 28 21 14

În prima etapă se decofrază stâlpii, apoi se trece la plăci şi grinzi . Susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona
centrală a deschiderii elementului şi continuând simetric către reazeme. Piesele de fixare (pene, vinciuri, etc.) se slăbesc treptat,
fără şocuri. Decofrarea se realizează astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele care se
decofrează.
În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lăsa sau remonta popi de siguranţă a
căror poziţie se stabileşte astfel :
1) La grinzi până la 6 m deschidere se va lăsa un pop de siguranţă la mijlocul acestora ; la deschideri mai mari, numărul lor se
va spori astfel încât distanţa dintre popi sau de la popi la reazeme să nu depăşească 3 m.
2) La plăci se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor şi cel puţin un pop la 12 mp de placă.
3) Între diferitele etaje, popii de siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă a unui planşeu aflat imediat sub altul care este în curs de cofrare şi,
respectiv de betonare. De asemenea, nu este permisă depozitarea de materiale de construcţii pe elementele proaspăt
decofrate.
Decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m şi desfacerea eşafodajelor care susţin cintrele bolţilor, arcelor,
pânzelor subţiri etc. se execută conform prevederilor din proiectul de execuţie.

2.4. Transportul betonului

Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere în operă trebuie să se efectueze în minimum de timp şi
cu minimum de manipulări (încărcări, descărcări). Limitarea perioadei de timp admise între momentul preparării şi cel al punerii în
operă a betonului este determinată de necesitatea de a se preîntâmpina începerea prizei, ţinându-se seama de temperatura, de
natura cimentului, de cantitatea de apă. Limitarea distanţei de transport, fără agitare, este legată de necesitatea de a se preveni
segregarea pe parcurs a betonului.
Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere în operă se împarte în :
 ·transportul până la obiect ;
 ·transportul în cadrul obiectului (pe verticală şi pe orizontală).
Mijloacele de transport folosite trebuie să fie etanşe, pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arşiţă
sau ploaie, mijloacele de transport trebuie să fie acoperite. În cazul transportului cu autoagitătoare, betonul proaspăt este
amestecat în timpul transportului, asigurându-se menţinerea şi chiar ameliorarea omogenităţii şi a lucrabilităţii.Transportul local al
betonului se poate efectua cu : bene, pompe, vagonete, jgheaburi, roabe.Transportul betonului se poate face şi cu pompe
hidraulice şi autopompe. Debitul unei pompe este reglabil. Distanţa de transport a betonului poate ajunge până la 300 m pe
orizontală sau la 60-70 m pe verticală.
Pompele de beton sunt indicate mai ales în construcţiile industriale care au volume şi suprafeţe mari de betonat, precum
şi în locurile de punere în operă a betonului cu accesibilitate redusă (unde folosirea altor mijloace este limitată). Utilizarea pompei
este rentabilă mai ales datorită economiilor de timp şi de manoperă realizate.
 Domeniul de utilizare a pompelor s-a lărgit odată cu apariţia autopompelor, care stau în şantier timpul necesar turnării,
apoi se deplasează cu mijloace proprii la un alt şantier. Autopompele de beton realizează un debit de până la 60m3/oră, asigurând
ridicarea betonului până la 30 m înălţime, cu o rază de acţiune până la 20 m.
Intervalul de timp dintre prepararea şi punerea în operă nu trebuie să depăşească, în cazul betoanelor fără aditivi întârzietori de
priză, valorile din tabelul 10.

Tabel 10
Durata de transport a betonului cu autoagitatoarea
Temperatura amestecului de beton Durata max.de transport (,inute)
(0C)
Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa > 42,5
100 < t < 300 50 35
t < 100 70 50
OBSERVATIE: In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 minute.

Acest interval de timp se consideră începând din momentul contactului dintre ciment şi apă. Nu este admisă punerea în
lucru a betonului la care s-a depăşit intervalul stabilit sau care prezintă început de priză. Se vor examina documentele de transport
ale betonului la fiecare transport.Se va determina lucrabilitatea cf. STAS 1759-88 pe câte o probă la fiecare tip de beton şi schimb
de lucru dar cel puţin o probă la 20 mc beton.
Lucrabilitatea trebuie să se încadreze în toleranţele admisibile şi anume :
- t (tasare medie în cm) = 1  4 cm abatere admisibilă  1 cm ;
- t = 5  12 cm abatere admisibilă  2 cm ;
- t = 12 cm abatere admisibilă  3 cm.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcare şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră
precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă, în cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca, 1
m3 de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.

2.5. Controlul calităţii lucrărilor

Controlul de calitate se poate face astfel :

 ·control interior :
control intern :
 Øautocontrol
 Øcontrol ierarhic
control extern (CQ)
 ·control exterior
 ·control de conformitate

Controlul interior se desfăşoară de către producător şi/sau executant, fiecare în domeniul său din cadrul activităţii de
construcţii. Acest control este exercitat :
 ·din iniţiativă proprie (proceduri interne de control);
 ·în conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de către o organizaţie independentă, la cererea
investitorului.
 Controlul exterior - controlul care se efectuează asupra unei întreprinderi de către un organism independent de acesta.
Controlul exterior poate consta din :
 ·verificarea măsurilor de control interior (atâta tipm cât acestea sunt în conformitate cu procedurile de verificare de
control exterior) sau
 ·procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dacă funcţionarea unei unităţi sau a producţiei se desfăşoară în
conformitate cu regulile stabilite.
Controlul de conformitate este în general o parte din controlul exterior şi se efectuează de către organisme independente
autorizate pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii conform HG 728 / 94.Frecvenţa şi
intensitatea controlului depind de consecinţele cauzate de unele posibile erori în diferite stadii ale procesului de execuţie /
producţie a betonului şi se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicaţi.
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie se face având ca bază Legea 10 privind calitatea în construcţii din 1995. Obligaţiile
şi răspunderile ce revin investitorilor, proiectanţilor, administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor sunt stipulate în Legea calităţii,
HG 925/95 şi HG 766/97.
Prin controlul producţiei şi execuţiei se înţeleg toate măsurile necesare pentru menţinerea la un nivel corespunzător a
calităţii betonului în conformitate cu cerinţele specificate.
Ea include inspecţiile în diferite etape ale producerii / punerii în lucru a betonului şi determinările (utilizarea şi interpretarea
rezultatelor) privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspăt şi betonul întărit.Controlul producţiei şi/sau execuţiei
poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem de calitate conceput şi
realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funcţie de natura lucrărilor (producţie, betonare, tratare,
etc.) – (control interior) – sau printr-un organism independent (control exterior).
În ambele cazuri trebuie să se dispună de dotări corespunzătoare (echipament, aparatură, personal) pentru realizarea inspecţiilor
şi determinărilor. Date relevante asupra controlului producţiei în staţii de betoane sau controlul pe şantiere, trebuie consemnate
sub forma unor procese verbale sau în alte tipuri de documente.
De exemplu pot fi consemnate următoarele :
 ·numele producătorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi şi adaosuri ;
 ·numărul (seria) documentelor de livrare şi certificare a calităţii pentru ciment, agregate, adaosuri şi aditivi ;
 ·sursa de apă de amestecare ;
 ·consistenţa betonului ;
 ·densitatea betonului proaspăt ;
 ·raportul apă / ciment al betonului proaspăt ;
 ·cantitatea de apă ;
 ·conţinutul de ciment ;
 ·data şi ora la care s-au prelevat probe ;
 ·numărul de probe ;
 ·programarea şi etapele punerii în operă şi tratarea betonului ;
 ·temperatura şi condiţiile atmosferice în timpul betonării şi tratării betonului, etc.
·Informaţii suplimentare în cazul betonului marfă (gata preparat) :
 ·numele furnizorului ;
 ·numărul (seria) bon livrare-transport-primire.
 Toate abaterile de la procedurile specifice în ceea ce priveşte transportul, descărcarea, betonarea, compactarea, tratarea
betonului, etc. , trebuie consemnate şi raportate responsabililor cu executarea lucrărilor.
Procedurile de control al producţiei şi/sau execuţiei întocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau de un
organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
Încercările şi determinările efectuate în cadrul controlului producţiei şi/sau execuţiei pot fi luate în considerare pentru controlul de
conformitate.
Verificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face în conformitate cu prevederile din Codul de practică,
ANEXA VI.1, punctul A.1. ; B.1. ; A.2. ; B.2. ; A4 şi B3.
Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 – 1, 196 – 2, 196 – 3, 196 – 4, 196 – 5, 196 – 6, 196 – 7,
196 – 21 şi STAS 4606 – 80.
În cazurile în care loturile de materiale aprovizionate (oţel-beton, ciment, agregate, adaosuri, aditivi sau elemente
prefabricate) nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor şi se va încunoştiinţa
producătorul, beneficiarul şi organele Inspecţiei Judeţene în Construcţii, Lucrările Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului în
termen de maximum 48 ore de la constatare.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 272/94, furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la primirea
comunicării unităţii de construcţii - montaj, să remedieze sau să înlocuiască materialele sau elementele de construcţii
necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări care devin ascunse,
astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în “Registrul de procese verbale” încheiate între delegaţii
beneficiarului şi constructorului. În cazul fazelor “determinante” este obligatorie convocarea şi participarea delegatului Inspecţiei
teritoriale pentru construcţii şi a proiectantului. Nu se consideră valabile procesele verbale de recepţie calitativă încheiate numai de
constructor.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă
aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului şi dacă se admite trecerea la
executarea fazei următoare.
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile prescripţiilor tehnice se vor stabili şi consemna măsurile
necesare de remediere.
După executarea lucrărilor cu caracter ascuns se întocmesc procesele verbale la :
 ·terminarea executării săpăturilor pentru fundaţii şi se va verifica în raport cu
prevederile proiectului : poziţia în plan, dimensiunile fundaţiilor,
 ·terminarea executării cofrajelor - se va verifica :
a) alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
b) încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;
c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, în raport cu cele ale elementelor care
urmează a se betona;
d) poziţia cofrajelor, în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelele
inferioare;
e) poziţia golurilor;
 ·terminarea montării armăturilor - se va verifica :
 a) numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor
structurii;
b) distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă
ulterior;
d) poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
e) calitatea sudurilor;
f) numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
g) dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi
dimensiunile acestuia;
i) poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă :
a) datele înscrise în bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata
admisă de transport;
b) consistenţa betonului corespunde celei prevăzute;
c) condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
- se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conform prevederilor din Anexa VI.1 ,
din Codul de practică;
- sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei
armăturilor, dimensiunilor şi formei cofrajelor;
- se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale
betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna :
- seria talonului livrării, corespunzătoare betonului pus în operă;
- locul unde a fost pus în lucrare;
- ora începerii şi terminării betonării;
- probele de beton prelevate;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc.);
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
- personalul care a supravegheat betonarea.
În cazurile în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat să
verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatelor conform prevederilor precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al
betonului. Constatările acestor verificări se înscriu în condica de betoane.
La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica :
a) aspectul elementelor semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton
necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
c) distanţele dintre diferitele elemente;
d) poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) în raport cu cele
 corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior;
e) poziţia golurilor;
f) poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior.
Verificările de la poziţiile b-f se efectuează prin sondaj. Se va consemna în procesul verbal dacă sunt respectate
prevederile proiectului. La consemnarea constatărilor se va ţine seama de prevederile Anexei III.1 din Codul de practică.
referitoare la abaterile admisibile.
În vederea asigurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ şi
adoptarea unor măsuri, urmărindu-se :
 ·evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu îndeplinesc condiţiile
impuse.
 ·adoptarea de măsuri operative la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei betonului sau a condiţiilor de
preparare.
 ·sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe sub limitele admise, fiind necesară analizarea de către
proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii elementului
sau a structurii.
Calitatea betonului pus în lucrare se va apecia, ţinând seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de
conformitate, asupra rezultatelor încercărilor probelor de verificare a clasei prezentate în buletinul emis de laborator şi concluziile
interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului
operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calităţii betonului pus în lucrare se consemnează în procesul verbal de recepţie a structurii de
rezistenţă încheiat între proiectant, investitor şi constructor.Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către
proiectant măsurile ce se impun. Recepţionarea structurii de rezistenţă se va efectua pe întreaga construcţie sau pe părţi din
construcţie (fundaţie, tronson, scară) potrivit Normativului C 56 – 85, anexa I.1.Această recepţie are la bază examinarea directă
efectuată pe parcursul execuţiei în cadrul controlului interior sau exterior.
Suplimentar se vor verifica :
- documentele de certificare a calităţii prevăzute de reglementările în vigoare pentru materialelel livrate ;
- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor după
decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în lucrare, precum şi existenţa şi conţinutul proceselor verbale pentru
fazele determinante ;
- existenţa şi conţinutul documentelor de certificare a calităţii în cazul betonului livrat;
- constatările consemnate în cursul execuţiei în cadrul controlului interior şi/sau exterior ;
- confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurătorilor de remediere prevăzute în diferite documente
examinate ;
- consemnările din condica de betoane ;
- buletin privind calitatea betoanelor ;
- dimensiuni de ansamblu şi cotele de nivel ;
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului ;
- poziţia golurilor prevăzute în proiect ;
- poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei, a elementelor verticale (stâlpi, pereţi structurali) consemnându-se
eventuale dezaxări ;
- încadrarea în abaterile admise ;
 - comportarea la proba de umplere cu apă, în cazul recipienţilor ;
- orice altă verificarea care se consideră necesară.
În vederea recepţiei structurii unei construcţii, în cazurile în care se solicită de către proiectant, executantul va prezenta
beneficiarului buletine de analiză pe beton întărit prin încercări nedistructive. Alegerea elementului şi numărului necesar de
încercări se va face de către proiectant.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un proces verbal
încheiat între investitor, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se recepţionează sau se
respinge.
În cazurile în care se constată deficienţe în executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.
Recepţia parţială va consta în efectuarea tuturor verificărilor arătate mai sus, cu excepţia examinării rezistenţei la 28 de
zile a betonului care se va face la recepţia definitivă a structurii de rezistenţă.
Recepţia construcţiilor din beton şi beton armat se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind caliatatea în
construcţii.

STRUCTURI METALICE

EXECUTIA, CONTROLUL CALITATII SI MONTAREA CONFECTIILOR METALICE

GENERALITĂŢI
Scopul
Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru execuţia în uzină, controlul calităţii execuţiei şi montareii structurii metalice.
Suprastructura metalică va fi executată intr-o intreprindere care dispune de:
- instalaţii şi utilaje corespunzătoare tehnologiei de execuţie specifică podurilor (construcţiilor) sudate;
- spaţii inchise pentru desfăşurarea procesului tehnologic;
- laborator pentru încercarea distructivă şi nedistructivă a metalelor şi a cusăturilor sudate sau contract de colaborare cu
un laborator autorizat în domeniu;
- personal tehnic de specialitate şi sudori autorizaţi şi verificaţi periodic conform reglementărilor în vigoare;
- sistem de asigurarea calităţii.
Uzina constructoare este răspunzătoare de stabilirea proceselor tehnologice de execuţie şi sudare ale elementelor, de
alegerea regimului de sudare, de calitatea materialelor de adaos, precum şi de calitatea lucrărilor executate în uzină, în
conformitate cu planurile de execuţie şi cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ
Documentaţia tehnică elaborată de proiectant corespunzatoare fazelor PT+CS si DDE conţine :piese scrise si piese
desenate

Documentaţia tehnică care se va elabora de către întreprinderea care uzinează construcţia metalică va respecta cerintele din
STAS 9407-75 si va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:
a. operaţii de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor de construcţii,
b. tehnologia şi ordinea de executare a tăieturilor şi a sudurilor,
c. marcarea, depozitarea şi asamblarea pentru transport.

Documentaţia tehnică care se va elabora de către unitatea care montează constructia metalica;
- Măsuri privind depozitarea, manipularea şi transportul pe santier a elementelor si subansamblelor de constructii metalice.
- Organizarea platformelor de preasamblare pe şantier, cu indicarea mijloacelor de transport şi ridicat.
- Verificarea dimensiunilor implicate în obtinerea limitelor de gabarit si a toleranţelor de montaj.
- Pregatirea şi executia imbinarilor de montaj.
- Verificarea cotelor şi nivelelor indicate în proiect, pentru construcţia montată.
- Ordinea de montaj a elementelor.
- Metode de sprijinire şi asigurarea stabilităţii elementelor în fazele intermediare de montaj.
- Programul de control calitativ pe faze de execuţie.
 Observaţie: Inainte de inceperea oricărei lucrări, întreprinderea care uzinează construcţia din oţel, precum şi întreprinderea
de montaj, au obligaţia să verifice documentaţia tehnică de execuţie şi să semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau
nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5 din STAS 767/0-88).

MATERIALE

Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile
şi clasele de calitate prevăzute în proiect, garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor materialelor de bază, precum şi caracteristicile mecanice ale organelor de
asamblare (suduri, şuruburi, piuliţe şi şaibe) nu pot fi schimbate fără acordul prealabil în scris al proiectantului de specialitate.
Pentru realizarea confecţiilor metalice s-au prevăzut în proiect următoarele materiale principale:
a. Materiale de bază (laminate)
- tablă groasă din …………………… OL37 EP (STAS 12187-88)
- profile laminate din…………………. OL37 – 3k (STAS 500/2-80)
- tevi circulare din ............................. OLT 35 (SR 404-1:2001)
- tevi patrate si dreptunghiulare din otel fara sudura din ...... OLT 35 (STAS 6086-80)
b. Organe de asamblare
- electrozii de sudură ……………….. SUPERBAZ (SR EN 1125:2001)
- sarma de otel pentru sudare ........... (STAS 1126-71)
- şuruburi de inalta rezistenta IP… grupa 8.8, STAS 8796/1-80
- Saibe ......................................... duritate 365-400 HB, STAS 8796/3-89,
- Piulite IP ........................... ........ grupa 8, STAS 8796/2-80.

Materialele de adaos pentru sudura se aleg de catre intreprinderea de uzinare in functie de marca laminatelor de otel ce se
sudeaza, astfel incat imbinarile sudate sa realizeze cel putin caracteristicile mecanice prevazute in tab.3 din STAS 9407-75.

Pentru a preintâmpina introducerea în fabricaţia confecţiilor metalice a eventualelor table care prezintă defecţiuni de
exfoliere, se va solicita din partea furnizorului de laminate controlul ultrasonic al tablelor şi emiterea buletinelor cu rezultatele
incercărilor o dată cu livrarea produselor.

Aceasta nu exclude obligaţia intreprinderii de confecţii metalice să efectueze controlul ultrasonic al tablelor cu grosimea peste 15
mm cu ocazia sortării şi pregătirii materialelor pentru fabricaţie.

Controlul de calitate al intreprinderii va lua toate măsurile ca în elementele structurii metalice, să nu se introducă alte
materiale decât cele prevăzute în proiect cu calităţile prescrise de normativele şi standardele în vigoare.

CONDIŢII TEHNICE GENERALE DE CALITATE

Din punct de vedere al condiţiilor tehnice de calitate conform STAS 767/0-88, construcţia metalică se incadrează în
categoria de executie „A”.

Clasa de abateri la uzinare respectiv valorile abaterilor sunt conform STAS 767/0-88, Tabelele: 1, 2 şi 3.

Toate operaţiile legate de execuţia sudurilor se vor efectua în hale inchise, ferite de umiditate şi curent de aer.
Temperatura mediului ambiant în hale va fi peste +5C.
- sudurile se vor executa numai de către sudori autorizaţi
- grosimile cordoanelor de sudură vor respecta indicaţiile proiectantului

Pentru confecţia metalică uzina va intocmi fişa paşaport cu următoarele anexe:

- procesul verbal de autorecepţie în uzină;
- certificate de calitate pentru materialele de bază şi adaos;
- certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor
 - certificate de control radiografic;
- certificate de control cu lichide penetrante;
- tabelul sudorilor cu nr. de poanson;
Fişele paşaport se vor trimite la beneficiar şi proiectant odată cu livrarea produsului.
Pregătirea materialelor se va face în conformitate cu procesul tehnologic de uzinare şi cu prezentul caiet de sarcini. În
lucrare se vor introduce numai laminate care corespund prevederilor proiectelor. Verificarea se va face pe baza nr. şarjei şi a
lotului, imprimate pe laminat şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor.

Tăieturile ca şi găurile date în elementele de rezistenţă nu trebuie să prezinte fisuri sau crestături. Muchiile care prezintă
fisuri sau crestături se vor prelucra până la dispariţia acestora.
Se admite tăierea cu flacără oxigaz a pieselor din oţel iar acolo unde după tăiere apar neregularităţi se va poliza.
Şanfrenarea pieselor ce se îmbină prin sudură se va executa conform procesului tehnologic de execuţie elaborat de
uzină.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atât mecanic prin aşchiere cât şi cu flacără. După şanfrenarea cu flacără este
obligatorie curăţirea de ţundăr şi zgură prin polizarea marginilor şanfrenate.
Toleranţele la prelucrarea muchiilor ce se sudează sunt cele cuprinse în STAS 6726-86.

În procesul tehnologic de îmbinare se vor prevedea condiţii care să asigure în zona sudurilor de prindere o bună
pătrundere la rădăcină şi evitarea durificării şi fragilizării materialului de bază sub cordon.

Suprafeţele pieselor în zonele de îmbinare cu şuruburi trebuie să fie plane, fără bavuri, ţunder, rugină sau grăsimi în aşa
fel incât să asigure un contact cât mai bun.
- găurile se execută cu burghiul sau prin ştanţare la piesele mai subţiri de 12 mm;
- găurirea cu burghiul se execută la diametru definitiv conform prevederilor proiectului cu respectarea STAS 3336-81;
- găurirea prin ştanţare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmând ca inainte de asamblare să se facă alezarea la
diametrul definitiv;
- nu se admite găurirea prin tăiere cu flacără oxiacetilenică sau ajustarea găurilor cu pila sau lărgirea lor cu dornuri;
- găurile pentru şuruburi se vor executa după operaţiile de indreptare şi sudare;
- găurile trebuie să fie circulare, fără rizuri şi pereţii lor trebuie să fie perpendiculari pe suprafaţa materialului. Muchiile găurilor
trebuie curăţite de bavuri;
- toleranţele la distanţele dintre centrele găurilor vor fi de  0.5 mm, abaterea găurilor faţă de axa teoretică de aşezare se
admite de  0.5 mm.
- laminatele din componenţa îmbinărilor cu SIR trebuie să fie pregătite şi prelucrate după debitare conform STAS 3461-83, cu
următoarele condiţii suplimentare:
 suprafeţele rezultate la tăiere trebuie să se încadreze în clasa 2 de calitate conform STAS 10564/1-81 - inclusiv pentru r
rotunjimea muchiilor – şi să aibă o rugozitate Ra 25m;
 muchiile taieturilor executate cu flacara, plasma sau stantate trebuie sa fie prelucrate prin aschiere pe o adancime de
minimum 3mm;
- prelucrarea suprafetelor in contact din zona îmbinărilor cu SIR (material de bază, flanşe, eclise) va fi sablata si se va proteja
prin metalizare cu aluminiu.

Asamblarea
Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor executa în hale inchise, ferite de umiditate,
cu temperatura mediului ambiant peste +5o C.
Inainte de începerea asamblarii, marginile si feţele pieselor care se sudează vor fi curăţate până la luciu metalic pe o
lăţime de 30-40 mm de o parte şi de alta a rostului de sudare. La sudurile cap la cap curăţirea se face pe ambele feţe. În momentul
inceperii sudării, marginile ce se sudează trebuie să prezinte luciu metalic.
Asamblarea pieselor sau a elementelor de construcţie metalică se va executa dispozitive de asamblare potrivite şi/sau
schele de montaj, care trebuie să asigure precizia de asamblare în limitele tolerantelor stabilite prin procesul tehnologic, precum şi
pastrarea rosturilor prescrise intre marginile pieselor.în vederea sudării. Forma şi dimensiunile rosturilor de sudare vor fi alese de
uzina constructoare, conform prevederilor din STAS 6662-87 şi/sau STAS 6726-85, în functie de procedeul de sudare folosit:
sudare manuala cu arc electric şi cu gaze sau sudare sub strat de flux.
 Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcţie metalică va fi stabilită printr-o procedură
detaliată elaborată de “serviciul tehnologic” al uzinei. Această procedură trebuie astfel concepută incât să asigure posibilitatea
sudării tuturor pieselor componente, în condiţii normale de lucru.
Asamblarea prin prinderea provizorie (haftuirea) cu puncte de sudură se va executa de sudori autorizaţi, cu electrozi de
aceeasi calitate cu materialele de adaos cu care se vor suda cordoanele de rezistenţă definitive. Lungimea prinderilor (provizorii)
va fi de minim 50 mm, iar grosimea în funcţie de procesul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Prinderile provizorii şi asamblarea propriu-zisă trebuie astfel realizate, ca după sudarea definitivă să rezulte subansamble
cu dimensiuni corecte faţă de proiect, eventualele abateri să se incadreze în limitele toleranţelor admisibile, conform punctului 2.3
din STAS 767/0-88.

Sudarea
Procedeele şi metodele de sudare şi eventualele tratamente termice necesare se vor stabili de către sudorul tehnolog şef
al uzinei, folosind numai procedee tehnologice omologate, care se vor alege în primul rând pe considerente de calitate şi în al
doilea rând pe considerente economice.
Toate materialele de adaos (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru sudurile manuale, semiautomate şi automate, vor fi de tip
bazic şi se vor utiliza în aşa fel incât caracteristicile mecanice de rezistenţă a cordoanelor de sudură să depăşească cu minim 20%
rezistenţa materialelor de bază.
În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi prevenirea creării
concentrării tensiunilor, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudură, succesiunea
trecerilor, etc. şi precizarea parametrilor optimi ai regimului de sudare.
Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în desenele detaliilor de execuţie şi cu respectarea abaterilor
limită prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare.
În eventualitatea neindicării în proiect a unor suduri (omise), se vor executa cordoane de colţ continue cu grosimea a=0,7
tmin (0,7 din grosimea cea mai mică a pieselor care se sudează) pe lungimea perimetrului de contact intre piese, sau se solicită
precizarea proiectantului de specialitate.
Se recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-se sudarea în poziţie verticală şi peste
cap.
Condiţiile tehnice de calitate pentru materiale, execuţie, şi control vor avea nivelul de acceptare ’A’ conform Normativului
C. 150-99 tabel 2.
Lucrările de sudură se vor executa numai de către muncitori autorizaţi cu poanson, având calificările corespunzătoare

calităţii impuse.

Protecţia anticorosivă
Soluţia de protecţie a elementelor metalice trebuie să fie în acord cu prevederile Avizului P.S.I.
Ar fi de preferat protectia anticorosiva prin zincare pentru intreaga structura sau cel putin pentru elementele parapetului,
trepte si platforme de circulatie.
În caz contrar, dacă nu se cer prevederi speciale din partea beneficiarului, se va proceda la protectia anticorosiva
obisnuita pentru structuri din otel, astfel:
- Pregatirea suprafetelor metalice care urmeaza sa fie protejate anticoroziv se va face prin sablare cu alice metalice la
gradul de curatire 2, conform STAS 10166/1-77.
- Acoperirea protectoare pentru constructia metalica se va realiza prin sistemul de vopsire, cu uscarea peliculelor la aer,
conform STAS 10702/2-80.
Grosimea totala a sistemului de acoperire va fi de minim 80mm, care se compune din 1 strat de grund de grosimea de
40mm şi doua straturi de vopsele de grosimea totală de minim 40mm.
Inceperea zincarii sau a aplicarii primului strat de grund se va face numai dupa controlul şi acceptarea elementelor
sudate, de catre organele C.T.C. ale uzinei.
Produsele folosite vor fi agrementate.

Marcarea
Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate inainte de recepţia în uzină.
Marcarea se va face cu vopsea contrastantă, rezistentă la intemperii sau cu poanson.

TEHNOLOGIA DE MONTAJ PE SANTIER

 După recepţionarea fazei determinate de terminare a lucrărilor de beton armat şi a încheierii procesului-verbal de preluare
a frontului de montaj, se vor recepţiona confecţiile metalice uzinate sosite pe şantier şi se va începe asamblarea elementelor de
construcţii metalice conform proiectului tehnologic de montaj.

Se va da o atenţie deosebită rezemării corecte în poziţie şi la nivel a elementelor metalice (stâlpi şi grinzi) pe
infrastructura de beton armat (fundaţii)
Executarea lucrărilor de construcţii se va face cu o grijă deosebită, respectându-se întocmai prevederile şi normele tehnice în
vigoare.

La proiectarea structurii metalice de rezistenta s-a avut în vedere urmatoarea tehnologie, care se recomanda şi unitatii care va
monta structura:
Ordinea cronologica de montaj va fi urmatoarea:
- Tronsoanele de capat ale grinzilor principale si legaturile transversale dintre ele;
- Tronsonul central al grinzilor principale si legaturile transversale dintre g.p.
- Contravantuirea longitudinala in X a grinzilor principale;
- Balustrada.
Stalpii se vor fixa prin buloanele de ancoraj prevazute cu saibe speciale (de forma patrata) şi piulitele aferente. Sub tălpile
stâlpilor se vor monta piulite de calare pentru fiecare bulon de ancoraj.
Prin strangerea piulitelor se poate asigura stabilitatea stalpilor fara sprijiniri speciale.
Saibele speciale de forma patrata din tabla, se vor suda pe contur numai dupa efectuarea ultimelor corecturi de axare a
structurii montate integral.
La lucrarile de asamblare la sol şi la montajul în pozitie a subansamblurilor metalice (stalpi, rigle, contravantuiri, etc.) se
vor utiliza una sau doua macarale în functie de dimensiunile şi greutatile subansamblurilor în cauza.
Asigurarea stabilitatii elementelor şi aducerea lor în pozitie pe durata montajului v-a fi asigurata cu legaturi provizorii cu
cabluri.
În vederea reducerii duratei de montaj şi a asigurarii stabilitatii generale a grinzilor principale pe durata lucrarilor, în funcţie
si de capacitatea de ridicare a utilajelor se poate propune asamblarea pe sol a subansamblului spatial al pasarelei –grinzi
principale, legaturi si contravantuiri, balustrade si platforme- care sa fie montate şi îmbinate cu stilpii gata centraţi.

Unitatea de montaj va adapta tehnologia de montaj propusa în functie de particularitatile conditiilor de pe teren şi în
functie de performantele utilajelor din dotare.
Pe intreg parcursul operatiunilor de montaj se vor asigura masurile de stabilitate ale elementelor, respectind intocmai
prevederile „Normelor de protectie a muncii” specifice conditiilor de lucru.
Orice modificare fata de prevederile documentatiei de executie se va face numai cu avizul proiectantului de specialitate.

Îmbinări cu şuruburi

Îmbinările elementelor intre ele la montaj sunt îmbinări obişnuite, cu şuruburi de inalta rezistenta de calitate 8.8. Se vor
respecta prevederile de executie prevazute in STAS 9330-84.
Controlul calităţii acestor îmbinări se va efectua în următoarele faze:
a. controlul vizual
- se verifică corespondenţa cu prevederile proiectului, calitatea şuruburilor, diametrul, numărul, poziţionarea şi lungimea lor;
- la montaj se interzice lărgirea găurilor cu dormul, prin pilire sau cu flacără.
- la montaj suruburile se string cu cheie fixa sau tubulara, fara a folosi prelungitoare.
b. Controlul prin strângere cu chei obişnuite.
Acest control se va efectua la 5% din numărul şuruburilor fiecărei îmbinări şi cel puţin la unul singur din fiecare îmbinare.
Controlul se va efectua pentru verificarea strângerii corecte a piuliţelor prin rotirea lor în sensul de strângere. Dacă la cel puţin
unul din şuruburile controlate se constată strângere insuficientă, se vor controla toate şuruburile îmbinării şi se vor efectua
strângerile corecte.
Montarea construcţiilor metalice fiind prevăzută a se realiza cu îmbinări obişnuite, cu şuruburi semi-precise, stringerea lor
se va verifica cu chei dinamometrice, la următoarele momente de stringere:
M12- 10 daNm
M16 – 14 daN m.
M20 - 28 daN m.
M24 - 42 daN m.
 După terminarea verificarii şi receptionarii fazei determinate a structurilor de rezistenta, se va trece la vopsirea constructiilor
metalice, apoi la montarea treptelor si a panourilor de balustrada.

CONTROLUL CALITATII EXECUŢIEI

Conditiile tehnice generale de calitate sunt impuse de legislatia în vigoare STAS 767/0-88, STAS 9407-71 şi Normativul
C 56-85.
Verificarea calităţii construcţiilor din oţel se realizează pe baza programelor de control al executantului.
Controlul uzinarii
Se vor verifica în mod obligatoriu:
- calitatea materialelor, marcajelor şi transmiterea lor.
- respectarea tehnologiei de executie pe fiecare dintre faze.
- Imbinarile care se executa în uzina, sudate sau cu suruburi. Controlul sudurilor se va efectua corespunzator
conditiilor tehnice impuse de clasele de calitate indicate prin proiect, conform Normativului C 150-99.
- Conformitatea cu documentatia şi cu prevederile prescriptiilor tehnice.
- Protectia anticoroziva.
- Aspectul general pe subansambluri.
- Intocmirea documentelor de consemnare a calitatii.

Controlul de montaj
Se vor verifica în mod obligatoriu:
Documentele de receptie a elementelor la primirea pe santier.
- Geometria exterioara a elementelor de constructii din otel şi respectarea conditiilor de prindere şi rezemare.
- Verificari ale imbinarilor.
- Aspectul exterior al subansamblurilor.
- Protectia anticoroziva.
- Calitatea materialelor utilizate la montaj (electrozi, suruburi, piulite, saibe, etc)
- Geometria ansamblului montat.
- Ordinea succesiva a controalelor va fi urmatoarea:
o la primirea confectiilor pe santier;
o pe parcursul lucrarilor de montaj pe faze;
o la terminarea lucrarilor de montare;
o la receptia preliminara a obiectului
Responsabilitatea pentru urmărirea calităţii execuţiei conform normelor în vigoare şi desenelor de execuţie, revine uzinei
producătoare şi firmei care asigură montajul structurii, având obligaţia de a semnala cu promptitudine proiectantului, eventuale
abateri faţă de proiect sau calitatea necoresunzătoare a materialelor utilizate, constatate în momentul recepţiei pe santier.
RECEPŢIA
Recepţia în uzină.
Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate inainte de livrare de către organele de control tehnic de calitate
al uzinei.
Recepţia în întreprinderea care uzinează elementele de construcţii metalice se face după incheierea tuturor fazelor de
uzinare , inclusiv straturile de protecţie anticorozivă prevăzute a fi executate în uzină. Rezultatele verificărilor efectuate atât pe
parcursul uzinării cât şi la recepţia în uzină, se vor consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va constitui un dosar de recepţie care trebuie să cuprindă datele
prescrise la punctul 5.1.3. din STAS 767/0-88 si punctul 4.12 din STAS 9407-71.
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2. din STAS 767/0-86.

Depozitarea, livrarea şi transportul

Aceste operaţiuni se vor desfăşura conform prevederilor punctelor 6.2. şi 6.3. din STAS 767/0-88.
Livrarea elementelor de construcţii metalice către şantier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar, având în
vedere ordinea normală de montaj.

Recepţia pe şantier
La recepţia elementelor pe şantier se va ţine seama de reglementările în vigoare, privind recepţia, expedierea şi primirea
mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, cu care ocazie se vor incheia procese
verbale.
Procedurile recepţiei pe şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu respectarea prevederilor punctului
5.2.2. şi 5.2.3. din STAS 767/0-88 si punctul 5 din STAS 9407-71.
NORME DE PROTECTIE A MUNCII

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:

Norme generale de protectia muncii, editia 1996 aprobat de M.M.P.S. şi M.S.
Regulament privind protectia şi igiena muncii în constructii. Aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95.
La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului privind urmatoarele aspecte:
- Incadrarea şi repartizarea lucratorilor la locul de munca.
- Instruirea lucratorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protectie.
- Organizarea locului de munca.
- Rampe, scari de acces şi balustrade.
Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea şi transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi
depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 719/07.10.97.
La executarea lucrarilor de manipulare şi transport, se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:
- Repartizarea adecvata a lucratorilor.
- Instruirea lucratorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protectie.
- Alegerea mijloacelor de transport corespunzatoare.
- Depozitarea corectă a materialelor pentru a nu provoca accidente.
Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de protectie anticorosive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr.
700/16.11.99
La executarea lucrarilor de protectie anticorosive se vor respecta prevederile normativului, privind urmatoarele aspecte:
- Repartizarea corespunzatoare a personalului la locul de munca.
- Instruirea personalului.
- Dotarea cu echipamente individuale.
- Circulatia pe drumurile din santier.
- Protectia impotriva electrocutarii.
Conducatorul punctului de lucru va stabilii masurile specifice de protectie colectiva şi individuala, sculele, uneltele, dispozitivele şi
accesoriile necesare executiei lucrarilor.

PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:
Normativ de siguranta la foc a constructiilor. Indicativ P118-1999.
Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii. Indicativ C300-1994.

ASIGURAREA CALITĂŢII
Urmărirea asigurării calităţii execuţiei se va efectua în baza programului de control al calitatii, având la bază prevederile
Normativului C. 56 – 84;

Orice neconcordanţă constată în proiect, sau eventuale propuneri de modificări faţă de prevederile proiectului, se vor
comunica proiectantului de specialitate, pentru a dispune asupra soluţiei tehnice de urmat în execuţie.

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND EXPLOATAREA

În vederea unei exploatări normale se va avea în vedere Legea nr. 10/95 privind calitatea în construcţii si alte
reglementari specifice domeniului.
Exploatarea normala a structurii metalice „Pasarela metalica pietonala, L=21m” este asigurata în condiţiile în care nu sunt
depăşite sarcinile prevăzute de proiectant, la dimensionarea elementelor structurale. Valorile sarcinilor respective sunt prezentate
in cadrul breviarului de calcul’ din proiect.

Este interzis:
 Suspendarea sau montarea pe elementele structurii de rezistenţă a oricăror echipamente, conducte, fără acordul scris al
proiectantului.
 Orice modificare ulterioară a structurii sau elementelor de contravântuire fără acordul proiectantului.
 Tăierea parţială sau totală a unor elemente ale structurii.
 Sudarea unor elemente de sprijin pentru alte confecţii sau construcţii învecinate fără acordul proiectantului.
 Exploatarea structurii fără o verificare prealabilă amănunţită după evenimente deosebite (cutremur, explozii, incendii),
temperaturi excesive pozitive sau negative.
 Exploatarea cu elemente sau suduri fisurate consemnate în registru.

URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

Beneficiarul are obligaţia de a organiza acţiunea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor în conformitate cu
Normativele P.130 – 1988 şi P.130 – 1997.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea menţinerii exigenţelor esenţiale.
Prezenta lucrare nu necesită urmărire specială.
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcţiei, în vederea
satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate, stabilit prin proiect.
Scopul urmăririi este prevenirea accidentelor tehnice datorate pierderii capacitatii portante ale elementelor de rezistenţă.
Părţile de obiect şi zonele supuse obligatoriu urmăririi curente sunt bazele stâlpilor metalici, ancorajele, colturile de cadru,
deformaţii (săgeţi) verticale ale grinzilor şi deplasarea părţii superioare a structurii transversal, longitudinal sau oblic, deformarea
prin flambaj lateral sau în planul lor a contravântuirilor, prinderile cu sudură şi cu şuruburi, deteriorarea protecţiei anticorozive.
Situaţiile limită pentru principalele aspecte ale observării directe, care impun remedieri în scopul asigurării siguranţei în
exploatare sunt:
 Coroziune
 Deformaţiile inadmisibile ale elementelor structurale
 Fisuri în cordoanele de sudură
 Fisuri în materialul de bază
 Exfolieri ale materialului de bază
 Defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionalităţii obiectelor de construcţie,( deteriorarea treptelor, gratarelor, parapetilor),
care pot să ducă la solicitări neprevăzute în proiectare.
Supravegherea curentă a stării tehnice se execută vizual prin observare directă detaliată şi cu ajutorul mijloacelor de
măsurare, observare şi control de uz curent (metru, şubler, lupă, lanternă).

MODUL DE INVESTIGARE SI PASTRAREA DATELOR DE URMARIRE

CURENTA
13.1. Urmărirea curentă a construcţiei are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenţă fizică a
construcţiei.
13.2. Organizarea urmăririi curente a comportării construcţiei revine în sarcina proprietarului şi a utilizatorului, care o
execută cu personal şi mijloace proprii sau în cazul în care nu are personal sau mijloace pentru a efectua această activitate, poate
contracta activitatea de urmărire curentă cu o firmă abilitată în această activitate.
Personalul însărcinat cu efectuarea urmăririi curente trebuie să fie atestat conform instrucţiunilor privind autorizarea
responsabililor cu urmărire specială a comportării în exploatare a construcţiilor. Urmărirea curentă se va executa o dată pe an şi în
mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundaţii, incendii, explozii, alunecări de teren, ninsori
abundente, etc.)
Personalul însărcinat cu efectuarea acestei activităţi va întocmi rapoarte periodice ce vor fi menţionate în Jurnalul
evenimentelor şi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei, şi vor fi analizate şi avizate de către Inspectoratul judetean în Construcţii.

14. CIRCULATIA FLUXULUI INFORMATIONAL

În cazul în care există situaţii negative expuse în scris în Jurnalul Evenimentelor ce se consideră că pot afecta rezistenţa,
stabilitatea şi durabilitatea construcţiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectie extinsă asupra construcţiei, urmată,
dacă este cazul, de o expertiză tehnică.

DISPOZIŢII FINALE

Proiectantul îsi declină orice răspundere faţă de elementele metalice executate sau montate necorespunzător, precum şi
fată de orice fel de modificare adusă structurii (sarcini suplimentare, goluri în elemente de rezistenţă) aduse ulterior realizării
construcţiei, dacă nu au fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în considerare la proiectare.
 Se va asigura prin masuri adecvate (glisiere de siguranta, parapete de beton, etc.) protectia stalpilor pasarelei impotriva
izbirii accidentale a acestora de catre vehiculele care circula sub pasarela.

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completează cu memoriul tehnic justificativ cuprins în proiect,
putându-se completa cu orice măsură suplimentară propusă de uzină şi de unitatea de montaj, dacă nu contravine cu cele
prevăzute mai sus, ducând la sporirea calităţii execuţiei.

SISTEMUL INVELITORII

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de invelitori pentru constructii.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 3303/1-88 Invelitori;
STAS 3303/2-88 Invelitori;
STAS 10101/0-23 Actiuni in constructii;
STAS 6472/2-10 Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la cladiri;
C 36-88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii;
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri.

MATERIALE DE BAZA UTILIZATE

PANTELE INVELITORILOR
Pantele invelitorilor se vor alege conform STAS 3303/1-88 sau STAS 3303/2-88 si sunt aratate in detaliu pentru fiecare solutie de
invelitoare.
La stabilirea pantelor invelitorilor se va tine seama de caracteristicile constructive ale fiecarei solutii in parte, de latimea versantului
precum si de conditiile meteorologice locale (precipitatii si vant) din regiunea amplasamentului respectiv, prin extinderea aplicarii
prevederilor privind zonarea climatica a teritoriului din Romania din anexa 1, la STAS 3303/2-88.

SOLICITARI
Suportul pe care se executa invelitorile precum si elementele portante de invelitoare vor corespunde normelor PSI in vigoare si se
vor verifica pentru a nu se deforma sau deteriora la solicitarile rezultate din standardele “Actiuni in constructii” STAS 10101/0..23.
Din punct de vedere higrotermic, intreaga structura de invelitoare va fi verificata tinand seama de prevederile standardelor de
“Fizica constructiilor. Termotehnica si Higrotermica” STAS 6472/2..10 si a “Normativului pentru proiectarea si executarea izolatiilor
termice la cladiri”, indicativ C 107-82.

PUNEREA IN OPERA
Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul
normativ si cataloagele de detalii tip de arhitectura si constructii.
Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste:
- respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor, precum si a modului de prindere si asamblare a elementelor suportului, conform
proiectului;
- respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor, in conformitate cu datele din proiect
abaterile admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie sa fie de 5 mm in lungul liniei de cea mai
mare panta si de 10 mm perpendicular fata de acestea;
- executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable;
- realizarea unor distante de minim 100 mm intre cosurile de fum si partile lemnoase sau combustibile ale suportului;
- asigurarea scurgerii apei in cazul cosurilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500 mm, prin realizarea in
amonte de sei in doua ape, min. 150 mm inaltime fata de planul invelitorii;
- protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice;
- indepartarea urechilor de montaj, mustatilor, resturilor de materiale, molozului etc. De pe fata superioara a suportului.
In timp de iarna, inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport si materialele ce se pun in opera vor fi bine curatate de
zapada si de gheata.
Lucrarile de tinichigerie vor precede montarea invelitorii propriu-zise.
Montarea tiglelor se va face de la poala catre coama.

La invelitorile din tigla solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul de la coama
vor fi dublate.
Tiglele solzi asezate simplu vor fi astfel suprapuse astfel incat in dreptul unei sipci sa rezulte 3 tigle, iar intre sipci doua tigle.
Randul de tigle de orice fel se vor decala, unul fata de celalalt cu o jumatate de tigla.
La invelitorile din tigle asezate dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipci vor rezulta patru tigle.
Coamele invelitorilor se vor executa cu coame mici (STAS 515-79), la invelitori din tigla solzi. Coamele vor fi petrecute pe 8 cm.
Fixarea lor se face cu mortar de var-ciment.
Pentru coamele inclinate, montarea coamelor se va face dupa ce in lungul panei de coama se vor bate 2 sipci-separate prin fururi
la max. 1 m distanta.
Doliile la invelitori din tigla vor fi din tabla de 0.5mm, prinse de astereala prin copci de tabla, pe min. 40 cm latime. Falturile doliilor
din tabla vor fi duble si cositorite.
Cosurile sau ventilatiile care strapung invelitoarea se vor racorda cu invelitoarea din tigla printr-o pazie de tabla, ce se ridica in jurul
cosului pe min. 30 cm
Tiglele ce se monteaza la dolii, cosuri se vor sectiona la fata locului dupa necesitati.
Pentru detaliile de executie la streasini, coame, dolii, strapungeri la cosuri si ventilatii, racorduri la calcane, timpane, lucarne se va
respecta modul de asezare al elementelor si dimensiunile prevazute.

CONTROLUL EXECUTIEI
Controlul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din “Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii si instalatii aferente” indicativ C 56-85 si din “Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor
ascunse”.
Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii consemnandu-se aceasta in procesul verbal de lucrari ascunse;
- calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor respective;
- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei;
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

RECEPTIE
Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv tinichigeria si va consta in:
a) verificari scriptice privind:
- calitatea suportului, pe baza de proces verbal de lucrari ascunse;
- calitatea materialelor puse in opera, pe baza de certificate de calitate si eventual buletine de incercari de analize.
b) verificari fizice privind:
- completa terminare a lucrarilor de invelitori;
- respectarea prevederilor prezentului normativ, a detaliilor tip a proiectului lucrarii si a dispozitiilor de santier;
- remedierea defectelor sau abaterilor constatate in cursul executiei conform dispozitiei de santier.
La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la dolii, racordari, strapungeri, rosturi.

SISTEM DE INVELITOARE

Generalitati
1.1. Obiectul specificatiei
Acest capitol se refera la invelitorile din tabla faltuita.
1.2. Standarde si normative de referintă
C 1 7 2 - 88 “Instructuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si peretilor”
C 37-88 “Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii”
C 300-94 “Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executariilucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”
La punerea în opera a produselor se vor respecta prevederile din“Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii”,
indicativ
IM006-1996
“Normele specifice de protectia muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje în constructii”, precum si indicativ
IM
508/933 “Normele generale de protectia muncii”, elaborate de Ministerul Muncii siProtectiei Sociale în colaborare cu Ministerul
Sanatatii
NP-082-04 - REGLEMENTARI TEHNICE
1.3. Mostre si testări
Contractorul va prezenta Arhitectului specificatiile producatorului si certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate.
Certificate
Contractorul va furniza Arhitectului:
a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de testare
b) Buletine de laborator executate de fiecare data când este necesar sä se schimbe furnizorul unui material.
c) Certificate de calitate pentru materiale folosite (accesorii metalice, tabla, etc.).
Costul testelor
Toate costurile aferente testării si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dacă sunt cerute prin specificatii sau
de
către Arhitect, se vor suporta de Contractor, adică se vor include în preturile unitare pentru lucrările de invelitoare din tabla faltuita.
Se vor prezenta spre avizare beneficiarului şi proiectantului mostre de tabla şi accesorii (parazăpezi, aeratoare etc.).
Toate materialele şi accesoriile puse în operă trebuie să fie agrementate.
De comun acord proiectant – beneficiar se va stabili culoarea şi tipul de tabla.
2. Receptia lucrarilor executate anterior, coordonarea si interfata cu alte specialitati
Antreprenorul lucrarilor de montaj a invelitorii va trebui sa se sincronizeze cu celelalte specialitati, in scopul obtinerii de la acestia a
ansamblului de planuri si de detalii ale lucrarilor lor pentru a putea in cunostinta de cauza realiza lucrarile sale de executie.
Inceperea montarii se va face numai dupa verificarea executiei urmatoarelor lucrari ca suport:
-montare structura sarpanta (popi, capriori, grinzi, etc);
-montare folie bariera contra vaporilor,
-termoizolatie din vata minerala,
-astereala.
-montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea inchiderilor. Se va folosi in mod
obligatoriu
tabla zincata sau tabla cu alte tratamente anticorozive.
La receptie se verifica respectarea dimensiunilor din proiect, a regulilor tehnologice care asigura rezistenta si stabilitatea, a
abaterilor,
a pozitionarii elementelor fata de axe, grinzi si centuri.

Elementele care nu indeplinesc conditiile de calitate se demoleaza si se refac corect. Acest lucru decaleaza inceperea montarii
elementelor de invelitoare din tabla faltuita pana in momentul in care se va asigura suportul necesar.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate, toate verificarile
sunt efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum
si constatarile in cursul executiei de catre organele de control.
Se incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.
Plecand de la planurile generale de arhitectura si de la planurile sale, antreprenorul care va executa montarea invelitoarei din tabla
faltuita va trebui sa-si realizeze lucrarile in perfecta sincronizare cu celelalte parti.

3. Materiale si produse
Date tehnice despre materialul folosit la învelitori

Material Tablă din oțel, zincată pe ambele părți protejată cu

poliester
Grosime nominală 0,45 - 0,6 mm
Lățime totală 560 mm
Lățime utilă de acoperire 550 mm
Înălțimea faltului 25 mm
Greutatea pe suprafață 4 - 7 kg/mp

Accesorii.
Gama de accesorii cuprinde: cleme fixe, cleme mobile si elemente auxiliare de montaj. Accesoriile sunt realizate din tabla de otel
zincat.
Identificarea produselor
Fiecare ambalaj de produs este prevazut cu o eticheta pe care se specifica:
- firma producatoare/marca;
- denumirea si simbolul de identificare a produsului;
- dimensiunile produsului si cantitatea;
- numarul si data fabricatiei;
- calitatea materialului de bazã si a peliculei de protectie anticoroziva marcate prin simboluri utilizate de producator;
- viza organului de control al calitatii.
Fiecare livrare va fi insotita de o declaratie de conformitate a produsului .
Tabla plana faltuita si accesorile aferente nu influenteaza cerinta de calitate de rezistenta si stabilitate daca se respecta modul de
alcatuire si montaj recomandat de producator si prevazut în proiectul de executie.
Montat, produsul realizeaza învelitori stabile,fãra pericol de accidentare a utilizatorilor.
Tabla plana fãltuita si accesoriile aferente se încadreaza în clasa de combustibilitate C1. Rezistenta la foc este de maxim 5minute.
Materiile prime utilizate la fabricarea tablei si a accesorilor nu emana substante poluante sau radioactive si nu constituie un risc
pentru sanatatea oamenilor.
Tabla plana fãltuita realizeaza protectia hidrofuga a cladirilor la care se aplica. Etanseitatea în punctele defixare a tablei este
realizata
prin utilizarea de falturi de îmbinare între table si a materialelor de etansare.
Durabilitatea si întretinerea produsului
Calitatea superioara a materialelor de baza si a peliculelor de protectie anticoroziva ale produselor din tabla asigura o buna
comportare în timp a acestora. Elementele de închidere executate din table de otel zincate si protejate anticoroziv cu pelicule de
acoperire, în conditii de exploatare normala au o durata de viata mare. In cazul în care vopseaua prezinta degradari, refacerea se
face prin revopsirea suprafetelor cu vopsele de aceeasi calitate. Întretinerea curenta se realizeaza prin spalare cu apa si detergenti
obisnuiti. Pentru învelitori, ploaia se considera în general suficienta. Este recomandat sa se efectueze o inspectie cel putin o data
pe an.
Conditii de livrare
La livrare produsele sunt însotite de Declaratia de Conformitate a producatorului si de Instructiunile de transport, depozitare,
punere în opera, utilizare si întretinere redactate în limba româna.
4. Executia lucrarilor

4.1. Lucrari premergatoare

Lucrarile de executie se vor desfasura astfel:
Înaintea începerii lucrarilor, executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum
si
elucidarea eventualelor neconcordante fata de situatia din teren;
Începerea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, în special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces
(orizontal si vertical), a punctelor si zonelor de depozitare, a gospodariei anexe si a masurilor de protectie a muncii si de prevenire
a incendiilor;
Lucrarile se vor executa strict în conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice în
vigoare; orice neconcordanta va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate, cu înstiintarea beneficiarului;
Lucrarile se vor executa de catre firme specializate, autorizate, cu personal calificat, specializat în domeniu; Executantul va prelua
frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile
documentatiei
si a reglementarilor specifice în vigoare;
Executantul va întocmi împreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze de executie, în special
pentru lucrarile ascunse;
Protectia pe timpul transportului: Elementele vor fi protejate cu materiale alese corespunzator pe perioada transportului. Se vor
alege
lungimi corespunzatoare pentru a permite transportul fara a deteriora tabla sau accesoriile.

4.2. Conditii de punere în opera

Punerea în opera a produselor din tabla se face pe baza planului de montaj întocmit de proiectantul constructiei, în conformitate cu
instructiunile de montaj ale producatorului.
Aplicarea structurilor/elementelor de învelitoare se va face pe zone sisensuri determinate, tinându-se seama în special de directia
vântului dominant,de pante si de caile de acces, transport si manipulare a materialelor, faraafectarea zonelor cu lucrari în curs de
executie sau terminate;

4.3. Punerea în opera a produselor din tabla se face fara dificultati particulare,într-o lucrare de precizie normala efectuata cu
personalul calificat, în conditiile respectarii prevederilor de punere în opera date de producator.
Montarea elementelor de închidere la acoperis se face pe baza planului de montaj întocmit de proiectantul constructiei, având la
baza prevederile din instructiunile producatorului. Tabla plana faltuita si accesoriile aferente se monteaza în doua etape si anume:
etapa întai - prefaltuirea
etapa a doua– închiderea falturilor
- prinderea de suport a fâsiilor de tabla plana se face cu cleme speciale de prindere;
- prinderea se face cu cleme fixe sau mobile, în functie de zona unde acestea sefolosesc;
- distanta dintre clemele de prindere este cuprinsa între 450 si 600mm;
- montarea clemelor se va face cu suruburi.
Montarea foilor de tabla se va face de la streasina spre coama, conformindicatiilor producatorului. Înainte de montarea învelitorilor
se va face overificare a geometriei acoperisului.
În situatii speciale se permite ajustarea unor elemente la locul de aplicare(taiere, perforare etc.). Odata cu foile de tabla fãltuite
sunt
puse la dispozitia beneficiarilor si accesoriile de montaj. Se recomanda ca punerea în opera sa seexecute la temperaturi cuprinse
între 5°C si 35°C, în lipsa precipitatiilor si avântului puternic, de catre personal specializat si instruit în realizarea unor astfelde
lucrari.
Elemente teoretice privitoare la montajul(tabla plana faltuita) Astereala Sub învelitoarea din tabla faltuita , trebuie executata o
astereala în câmp continuu care sa faca fata solicitarilor exterioare provenite din vânt, zapada,respectiv din încarcari utile.Ca si
astereala se utilizeaza scândura uscata din lemn de molid negeluitã,nefaltuita. Grosimea scândurilor trebuie sa fie de 24 mm,
latimea lor poate savarieze între 80-140 mm.Astereala trebuie executata astfel încât sa permita - pe toata suprafata ei -executia
corecta a învelitorii din tabla (pante, îmbinari, fixari, asigurareaventilatiei). Dupa punerea în opera, astereala trebuie protejata
împotrivaintemperiilor (trebuie acoperita).
Fixari ale tablei învelitorii
Tipul prinderii trebuie gândit în functie de caracteristicile stratului de suport, de dimensiunile si functiunile elementului de fixat.
Prinderile pot fi directe si indirecte. Prinderile directe se pot realiza cu cuie, cu suruburi sau cu nituri.
Fixarile tablei se realizeaza cu ajutorul clemelor, astfel încât acestea sa asigure prinderea în conditii de siguranta a tablei pe
asterealã.
Clema este agatata de semi-faltul ce urmeaza sa fie parte interioara a faltului terminat. Ea ar trebui sa fie fabricata din fâsii de otel
acoperite cu straturi de metal si sa reziste la o forta de smulgere de 1kN; de asemenea, înaltimea ei trebuie sa fie în concordanta
cu
caracteristicile geometrice de proiectare a faltului.
Clemele fixe trebuie sa fie utilizate în zonele fixe, iar clemele mobile în restul învelitorii. La fixarea clemelor mobile, trebuie sa se
asigure faptul ca partea mobila a clemei este centrata, astfel încat sa poata prelua dilatari/contractii în ambele sensuri ale fâsiei.
Clemele sunt prinse de astereala prin intermediul suruburilor tip cap pal.
Numarul clemelor, respectiv distanta dintre acestea trebuie determinata în functie de înaltimea constructiei si de panta cea mai
defavorabilã. (Trebuie avut în vedere faptul, ca în zona marginilor si a colturilor puterea de suctiune avântului este mai mare). De
exemplu, pentru latimea benzii de tabla de 670mm (interax 600mm), se recomanda un numar minim de cleme pe m² (respectiv
odistanta între cleme de):
-pentru o înaltime a constructiei 0-8m: 4 cleme/m² si o distanta de 420mm(atât pentru suprafata interioara cât si pentru zona
marginala sau de colt);
-pentru o înaltime a constructiei de 8-20m: 5 cleme/m2 si o distanta de330mm (pentru suprafata interioara) si respectiv 6 cleme/m²
si o distanta de270mm (pentru zona marginala sau de colt);
Clemele mobile
Functia primordiala a clemelor mobile este aceea de a permite dilatarea, respectiv contractia, longitudinala a fasiilor de tabla.
Falturile trebuie astfel ordonate si pozitionate, încât sa permita contractia respectiv dilatarea termica nestingherita a fasiilor de tabla
si totodata sa le si fixeze.
La învelitori:
Daca lungimea fasiilor este mai mare de 3 m este obligatorie introducerea clemelor mobile:- pentru lungimi de fâsii pâna la 10 m:
cleme mobile normale.- pentru lungimi de fâsii între 10-16 m (în cazuri exceptionale) - cleme mobile speciale, care asigura o
libertate de miscare mai mare.
Clemele fixe
Functia primordiala a clemelor fixe este aceea de a împiedica alunecarea fâsiilor de tabla. Lungimea maxima a fâsiilor de tabla
fixate numai cu cleme fixe este de 3m.
Daca lungimea fâsiilor de tabla este mai mare de 3 m, latimea zonei de cleme fixe este de maxim un sfert din lungimea fâsiilor de
tabla.
În cazul lungimii de tabla de 16 m (caz exceptional) este permisa o latime de 3 m pentru zona clemelor fixe.

Îmbinari longitudinale
Îmbinarile longitudinale ale învelitorii din tabla pot fi executate cu falt vertical simplu sau dublu, dupa cum se vede în continuare:
-la faltul dublu este recomandata utilizarea benzii de etansare pentru falturi si a foliei anticondens ce îndeplineste si rolul de
ventilare al intradosului învelitorii; panta minima a sarpatei trebuie sa fie de 5° (8,8%);
- faltul simplu se utilizeazã în special la acoperisuri si fatade, la placarea aticurilor si a parapetilor, a învelitorilor pentru mansarde;
panta minima recomandata este de 25° (46,6%)
4.4. Influenta conditiilor meteorologice
Dilatarile mecanice din temperatura ale materialului
Posibilitatea de dilatare, respectiv contractie, cauzate de schimbarile detemperatura trebuie sa fie asigurata atât în cazul lucrarilor
de executie aînvelitorilor.la -35°C în timpul iernii.
Temperatura tablei de învelitoare în momentulmontajului determina modul în care lungimea initiala a fâsiei se va schimba, atâtvara
cât si iarna.
Lungimea maxima admisa pentru fâsiile de tabla este determinata de catredilatarile/contractiile termice si de catre mijloacele prin
care aceste miscari sunt preluate.
În acord cu practica inginereasca curenta, o fâsie continua poate avea lungimea de 15m masurata de la mijlocul zonei fixe. Un
suport
cu clema fixa sau un alt tip de punct fix ce nu permite miscari din temperatura se cheama zona fixa. Clemele fixe nu permit
dilatari/contractii de-a lungul directiei longitudinale ale fâsiilor de tabla, însa clemele mobile pot sa compenseze o anumita valoare
a
miscarii acestor fâsii.

Zonele fixe ar trebui sa fie localizate în aceeasi pozitie, de la un fronton la celalalt al învelitorii, pentru toate fâsiile. Pentru
localizarea zonelor fixe, în functie de panta acoperisului, se va consulta schita de mai jos.
În consecinta, învelitoarea ar trebui sa aiba o zona fixa de aproximativ 2metri latime (unde se folosesc cleme fixe); În rest, tabla
trebuie sa fie prinsa cu ajutorul clemelor mobile:
De asemenea, pentru preluarea dilatarilor/contractiilor din temperatura pe directie transversala fâsiilor de tabla, se foloseste
urmatoarea rezolvare tehnologica a îmbinarilor longitudinale:

`
Spatiu între semi-falturi pentru preluarea dilatarii termice de-a latul fâsiilor de tabla.
Încarcarile din vânt
Învelitoarea unui acoperis este supusa fortelor de suctiune cauzate de catre vânt. În zonele de margine, de-a lungul
frontoanelor, coamelor si stresinilor,suctiunea vântului poate sa fie de 2-3 ori mai mare decât cea de pe suprafata
interioara. Încarcarea de proiectare data de vânt asupra unei cladiri este determinata de înaltimea, locatia geografica,
precum si de proiectarea cladirii însesi.
Reglementarile de determinare a fortei din vânt sunt stipulate în normativele nationale de resort, respectiv NP 082-04 în
România.
Încarcarea din vânt pe învelitoarea sarpantei are natura unei presiuni, perpendiculare pe acoperis, uniform distribuita pe
anumite zone specifice formei acoperisului.(componenta tangentiala, rezultata din frecare, se va neglija).
Conform normativului, presiunea de proiectare a vântului pe suprafata acoperisului se calculeaza pe baza presiunii de
referinta, prin afectarea acesteia cu un factor de expunere si un coeficient aerodinamic:
qv= qref ce(z)cp (kN/m2) unde: q ref – presiunea de referinta, extrasa din harta de zonare eoliana; ce(z) – factorul de
expunere la înaltimea z de la nivelul terenului;
cp– coeficientul aerodinamic de presiune, în functie de geometria acoperisului. Pornind de la valoarea de calcul a presiunii
Vântului,
poate fi estimata forta de smulgere ce actioneaza asupra unei cleme, prin intermediul expresiei:
Fs=qvdcdf (kN)unde:
qv – valoarea de proiectare a presiunii vântului; dc– distanta dintre cleme de-a lungul faltului; df – distanta dintre falturi.
Pe timp de polei, ceaţa deasă, vânt cu intensitate mare, ploaie torenţială sau ninsoare, indiferent de temperatura mediului, execuţia
lucrărilor de învelitori se va întrerupe.
1. Controlul calitatii lucrarilor
Verificari pe parcursul lucrarilor:
- calitatea suportului;
- calitatea materialelor de învelitoare;
- pozitionarea si fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere a elementelor de strapungere si a foilor anticondens
(unde este cazul);
- calitatea executiei pe etape de lucru a structurii de învelitoare simple sau termoizolate.
Rectificari:
- rectificari locale, unde este cazul, pe etape de lucru;
- în vederea verificãrii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare si protectie, a
eventualelor defectiuni locale din câmpul învelitorii precum si de finisare a suprafetei (unde este cazul).
Verificare finala:
- verificarea de suprafata se va realiza vizual si eventual prin tatonare, urmarind corectitudinea si calitatea modului de aplicare,
lipire, racordare, acoperire,asigurare si protectie a structurii de învelitoare;
- verificarea documentelor privind controalele (procese verbale) de calitateefectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor.

Controlul calitatii la punerea în opera

Controlul calitatii la punerea în opera a învelitorii se efectueazã de catre coordonatorul lucrarilor sau de catre un reprezentant
(desemnat) al acestuia, înconformitate cu prevederile documentatiei de executie si a fiselor tehnice alematerialelor, respectându-
se urmatoarele etape si cerinte:
- asigurarea utilajelor, sculelor si dispozitivelor necesare si a cailor de acces la frontul de lucru, necesare pentru protectia
muncii;
- asigurarea spatiilor si conditiilor de microclimat necesare pregatirii materialelor (unde este cazul);
- asigurarea calitatii stratului care trebuie sa corespunda conditiilor geometrice si fizico-mecanice specifice fiecarui tip de
învelitoare.

2. Masurare si decontare
La metru patrat, conform specificatii furnizor.
Preturile unitare ofertate se vor referi la pozitia descrisa in antemasuratoare, luata in intregime, inclusiv la toate lucrarile si
accesoriile
necesare, chiar daca acestea nu sunt specificate separat.
Schelele de montaj, de lucru si de asigurare nu sunt calculate separat in antemasuratoare. Costul acestora va fi calculat in preturile
unitare.
Montarea si intretinerea schelelor se va face conform Prescriptiilor legale de Prevenire a accidentelor. Executantul semneaza pe
propria raspundere pentru respectarea acestor prescriptii.
Executantul isi va asuma raspunderea cu privire la integralitatea lucrarilor, adica va lua in calcul atat lucrarile principale cat si cele
auxiliare care rezulta in mod obligatoriu din listele de lucrari, chiar si in cazul in care acestea nu sunt specificate in mod explicit.

3. Receptia lucrarilor de învelitoare

Invelitorile se masoara la metru patrat suprafata desfasurata real executata. Jgheaburile, burlanele si elementele liniare se
masoara la metru liniar.
Receptia lucrarilor se va executa în comun, de catre beneficiar, proiectant si executant, în conformitate cu prevederile
reglementarilor
tehnice în vigoare, avându-se în vedere criteriile si nivelurile expuse în prezenta reglementare si în mod special aspectul
suprafetelor
executate (care trebuie sa fie continue, uniforme, corect fixate pe suport, fara alte defecte), consemnate atât pe etape, prin
procese
verbale de lucrari executate, cât si pentru toata lucrarea, prin procese verbale de receptie.
La terminarea executiei se vor întocmi formele de receptie a lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi însusite si operate de
executant)
în baza constatarilor si verificarilor efectuate de o comisie formata din executant, proiectant si beneficiar.

7.1 Receptia preliminara

La receptie se verifica respectarea dimensiunilor din proiect, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si a recomandarilor
furnizorului.
Lucrarile care nu indeplinesc conditiile de calitate se refac corect.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate, toate verificarile
sunt efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate de executie, precum
si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de receptie conform prevederilor in vigoare
specificandu-se eventualele remedieri necesare.

7.2. Receptia finala

Recepţia lucrărilor la învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria.

4. Prevederi finale
Prevederile din prezentul caiet de sarcini nu exclud obligativitatea respectarii de catre constructor si de catre beneficiar, a tuturor
actelor
normative (STAS) care au referire la problemele ce fac obiectul caietului de sarcini si care sunt in vigoare la data executiei
lucrarilor.
Urmarirea comportarii în exploatare
Urmarirea comportarii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice în vigoare.
Asigurarea urmaririi comportarii în timp, în conditii normale de utilizare a învelitorilor, se va face prin grija beneficiarului, o data pe
an.
5. Corespondenta cu proiectul a capitolului „Tabla faltuita”
Acest capitol din caietul de sarcini se va citi impreuna cu Plan invelitoare si fisele tehnice ale materialelor de constructie utilizate,
agreate de beneficiar.

AGREGATE NATURALE STABILIZATE

1. generalitati

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment si
cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii
materialelor si a stratului realizat, conform prevederilor din proiect.

Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:

executia straturilor de fundatii pe drumurile de clasa tehnica 1 si 2 cu imbracaminti bituminoase sau beton
de ciment

executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica 1 - 5 cu imbracaminti bituminoase

largirea fundatiilor existente

amenajarea platformelor si a locurilor de parcare, amenajarea benzilor de stationare si de incadrare,

executarea consolidarii acostamentelor

Standarde de referinta

STAS 10473/1-87 Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment.
Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10473/2-86 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu
lianti hidraulici sau puzzolanici.

Metode de determinare si incercare.

CD 29-67 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea si executarea straturilor din materiale
stabilizate cu ciment la lucrari de drumuri si aerodromuri.

2. natura si calitatea materialelor folosite

2.1. Agregate naturale

de balastiera (balast, nisip, pietris) conform - SR 662 - 2002

concasate de cariera sau balastiera - conform SR 667 - 2001

Agregatele naturale trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate conform Tabel 1 din STAS 10473/1 -
87.

2.2. Cimentul
 Portland P40 - conform SR 388-95

ciment cu adaosuri - PA35 - conform SR 1500 - 96

ciment pentru drumuri - CD40 - conform STAS 10092 - 78

2.3. Apa: conform STAS 790 - 84.

2.4. Materiale de protectie a stratului stabilizat

emulsie bituminoasa cationica - conform STAS 8877 - 72

nisip sort 0 - 7 mm - conform SR 662 - 2002

Verificarea calitatii materialelor se va face conform Tabel 5 din STAS 10473/1 - 87.

3. stabilirea compozitiei amestecului

Compozitia optima a amestecului se stabileste pe baza de incercari preliminare conform STAS 10473/2 - 86, astfel incat
sa indeplineasca conditiile precizate in Tabel 3 din STAS 10473/1 - 87.

Dozajele de ciment sunt in functie de tipul stratului si granulozitatea agregatelor naturale conform STAS 10473/1 - 87.

Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment, in
functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:

minim 100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si minim 98% in toate punctele de
masurare pentru drumurile de clasa 1, 2 si 3

minim 98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de minim 95% in toate punctele de
masurare pentru drumurile de clasa tehnica 4 si 5, platforme, locuri de parcare, consolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor.

Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale
straturilor de baza, de fundatie si de forma se determina prin incercarea PROCTOR modificata, conform STAS 1913/13
- 83 si trebuie sa fie corespunzatoare domeniului umed al curbei PROCTOR.

4. prepararea amestecului

Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in centrale de tip continuu de dozare si
malaxarea sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor din imbracaminti.

5. modul de punere in opera

5.1. Transportul amestecului

Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu autobasculanta.

Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea straturilor de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona stratul suport.
Deasemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca acesta este constituit din
materiale drenante.
5.3. Asternere si nivelare

Amestecul se descarca in cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice se repartizeaza
pe jumatate, sau pe intreaga cale, cu latimea prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si
natura lucrarilor (ranforsari sau sisteme rutiere noi). In cazul largirii fundatiilor existente, a consolidarii acostamentelor,
precum si in alte situatii in care nu se poate efectua asternerea mecanica, din cauza latimii reduse a lucrarii, aceasta se
va executa manual. Asternerea si nivelarea se va face cu respectarea cotelor din proiect.

5.4. Compactarea

Compactarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment se efectueaza pana la maximum o ora de la inceperea prizei
cimentului, cu urmatoarele utilaje:

compactor cu pneuri

compactor cu rulouri netede

compactor vibrator

In cazul executiei straturilor rutiere stabilizate cu ciment, in locuri inguste (largiri, benzi de incadrare,
acostamente) compactarea se efectueaza cu placi vibratoare.

5.5. Protejarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment

Straturile rutiere stabilizate cu ciment se protejeaza cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe stratul respectiv) cu
nisip circa 1,5 - 3 cm, mentinut in stare umeda, sau cu o pelicula de protectie din emulsie bituminoasa cationica.

Executia stratului se incepe dupa minim 7 zile de la executia stratului rutier stabilizat cu ciment, perioada in care nu se
circula pe acest strat.

6. conditii tehnice, reguli si metode de verificare

Masuratorile si controlul calitativ si cantitativ privind receptia provizorie si definitiva a straturilor stabilizate cu ciment se
efectueaza conform prevederilor STAS 6400 - 84.

6.1. Grosimile straturilor

Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului. Abaterile limita locale de la grosimile
prevazute in proiect, sunt de -10 mm la +20 mm.

6.2. Latimea straturilor va fi cea prevazuta in proiect

Abaterea limita locala admisa va fi de 2,0 cm.

6.3. Pantele in profil transversal

Pantele in profil transversale a stratului de material stabilizat sunt cele ale imbracamintii prevazute in proiect. Abaterea
limita admisa pentru panta profilului transversal este de

La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de 10 mm.

7. receptia lucrarilor

Receptia straturilor din materiale stabilizate cu ciment se efectueaza in doua etape: preliminara si finala.
7.1. Receptia preliminara

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate
verificarile sunt efectuate.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale
executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,
diriginte, etc.)

In urma acestei receptii se incheie procesul-verbal de receptie preliminara.

7.1. Receptia finala

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor
legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.