Cartografia :

- Stiinta, arta si o tehnica deoarece ea inglobeaza toate act de la ridicarile de teren sau de la
documentarea bibliografica, trecand prin toata conceperea, desenarea si pana la tiparirea
definitiva si la difuzarea hartii elaborate
- Ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice, artistice si tehnice care intervin incepand cu
rezultatele obs directe sau exploatarii unei documentatii, in vederea elaborarii si redactarii
de harti planuri si alte moduri de repr (expresie) ca si utilizare a lor
- Stiinta care se ocupa cu studierea, prelucrarea intocmirea si utilizarea hartilor
- Stiinta geografica care are ca obiect de studiu intocmirea planurilor si hartilor topografice,
folosind diferite sisteme de proiectie si metode de repr a datelor obtinute prin ridicari
geodezice, topografice, face trecerea intre topografie si geografie ; si-a dezvoltat directii in
fiecare domeniu geografic
- Ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice artistice si tehnice care interbin pornind de la
rezultatele ob directe sau exploatarea unei repr si pana la folosirea acestora. Ob de studiu
al cartografiei il constituie de pe o parte repr suprafetei curbe a amantului pe o suprafata
plana iar de pe alta parte modalitatile de utilizare a hartilor in diferite scopuri! militare,
stiintifice, practice
- Stiinta tehnicacare se ocupa cu studierea proiectiilor cartografice, a mi"loacelor de realizare
si multiplicare a hartilor si planurilor
- Stiinta care studiaza metodele si tehnica de intocmire a hartilor si planurilor topografice
Cartografia a devenit o stiinta aparte cu mai multe ramuri:
- #artologia !studiul analitic si istoric al hartilor
- #artografia matematica ! studiul dif procedee de a repr elipsoidul terestru pe un plan,
folosind calcule matematice
- $ntocmirea hartilor ! studiaza metodele necesare pt intocmirea hartilor
- #artoreproducerea(editarea hartilor) ! metode si procedee tehnice de reproducere a hartilor
- #artometria ! studiul instrumentelor si metodelor necesare dif masuratori ce se pot efectua
pe planuri si harti
- #artografia topografica(generala) ! metode de intocmire a hartilor topografice. %ste o
cartografie de precizie ce produce harti la scara mare
- #artografia tematica(speciala) ! metode de intocmire a hartilor tematice sau speciale. $n
cadrul ei sunt incluse ! cartografia militara, fizico-geografica, economico-geografica,
geologica.
&eterminarile 'S au favorizat progresul topografiei, geodeziei si implicit cartografiei. (ehnologie
moderna-foloseste sateliti- se poate det pozitia oricarui pct de pe (era, intr-un sistem unic de
referinta, cu a"utorul unor aparate speciale.
Istoric
rincipalele harti intocmite in perioada antica au fost hartile numite itinerarii( harti administrative,
planuri cadastrale, uz militar) ) (abula eutingeriana
ortulanele au caracterizat sec a *$$-lea ) harta pisana(+,-.) . au constituit un progres in dezv
cartografiei fiind construite cu a"utorul busolei magnetice si fiind folosite de-a lungul mai multor
secole
/ercator a introdus notiunea de atlas in +012 . atlasul cuprindea ,2 de harti ptolemeice. &in +020
a publicat un atlas propriu cu +31 harti
$n secolul al *4$-lea s-au intocmit primele harti la scari mari
Cartografia
Sec *4$ ) primele harti la scari mari
Sec *4$$ ) au aparut o serie de atlase, contineau texte, varsta de aur a cartografiei.
Sec *4$$$ ) harti la scari mari si mi"locii, harti tematice
sec *$* ) din ratiuni politice a apartinut domeniului militar, harti tematice, harti statistice,
sec ** ) a aparut cartografia tematica
SIG / GIS- geographical information s5stem- permite culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si
afisarea datelor prin intermediul informaticii.6epr o etapa de informatizare a cartografiei.
un S$' este ) o baza de date relationale, stratificate si asociate cu seturi de caracteristici
geografice
Cartografia automata permite obtinerea hartilor digitale, de o mare fiedelitate si cu o multitudine
de avanta"e , printre care actualizarea foarte usoara, eliminarea sau adaugarea de informatii in
functie de cerintele utilizatorilor
7arta (ransilvaniei, valahiei, olteniei, moldovei, celor 0 districte din /oldova, austriaca, rusa,
topografica in proiectia #assini, topografica in proiectia 8onne, harta padurilor, padurilor pe
categorii de proprietari, planuri directoare de tragere, topografica in proiectia 'auss-9ruger,
Harta
Harta- reprezentare geometrica plana , simplificata, conventionala, a unei parti sau a intregii
suprafete terestre,intr-un raport de asemanare convenabil numit scara
Harta topografica ) reda precis obiectele, privind atat pozitia planimetrica si altimetrica, cat si
forma, dimensiunile si identificarea elementelor concrete fixe si durabile existente pe suprafata
pamantului la un moment dat.
Plan topografic ) e o repr grafica conventionala, precisa, micsorata la scara, a unei suprafete
mici de teren.#ontine detalii de planimetrie si nivelment mai amanuntit decat hartile topografice.
#riterii pentru a clasifica hartiile ) exacta , fidela, lizibila, eficienta,concisa, completa, sincera.
Criterii dupa scara :
- 7arti la scari mari sau harti topografice ( +!,0 ... la +!,.. ...) ) harti tematice
- 7arti la scari mi"locii sau harti topografice de ansamblu (+! ,.. ...-+!+ ... ...) ) harti
tematice
- 7arti la scari mici sau harti geografice ( +!0 ... ...-+!+. ... ...)-harti murale
Criterii dupa continut:
- 7arti generale ) harti topografice de detaliu si de ansamblu, harti la scari mari si mi"locii
- 7arti tematice(speciale) ) harti ce scot in evidenta un anumit element al peisa"ului
geografic.
+. 7arti speciale fizico-geografice
,. 7arti speciale social-economice
Criterii dupa care se clasifica atlasele:
- #ontinut, teritoriu cuprins, destinatie, format, volum
atlasele nationale- teritoriul unui stat
atlasele generale- harti la scari mici, harti generale, harti turistice
atlasele tematice- harti pe care sunt repr diferite fenomene pentru un anumit teritoriu ! atlas
geologic:climatic
atlasele universale- harti pt intreg globul
atlasele ale diferitor state- sunt incluse atlase nationale si regionale
rimul atlas national ) realizat in ;inlanda si a fost publicat in +2--
Atlasul national al Romaniei ) +2<2 ) +23, la $asi , a fost realizat in conformitate cu
recomandarile =niunii 'eografice $nternationale pt editarea atlaselor nationale si a fost publicat pe
fascicule.
Metoda cartografica ) este metoda de baza a geografiei si consta in repr grafica la o scara
redusa a elementelor fenomenelor si proceselor geografice de la suprafata amantului.
Importanta hartilor ) scopuri stiintifice cat si practice, mi"loc de comunicare a unei informatii
geografice.
Generaliarea cartografica
%ste operatia care prin selectare, schematizare si armonizare reconstituite pe o harta realitatea
suprafetei repr.
Principii:
- principiul corelatiei intre elemente componente ale repr cartografice
- principiul plenitudinii si al detalierii generalizarii
- principiul omogenitatii continutului hartii
- principiul succesiunii in generalizare
- principiul exagerarii rationale in procesul generalizarii
Selectarea ) vizeaza alegerea detaliilor care se vor pastra pt a constitui baza hartii, in functie de
scara si de tematica viitoarei harti
- selectare cantitativa
- selectarea calitativa
schematiarea- operatie de simplificare si implica doua aspecte
- schematizare structurala-schematizare a desenului
- schematizare conceptuala-utilizeaza simboluri mai sintetice si in numar redus.
Armoniarea- punerea in concordanta a pozitiilor relative a elementelor pastrate pe harta, are ca
scop conservarea relatiilor spatiale existente pe teren
Sim!oluri
>imba" cartografic ) alfabetul e constituit din semne grafice elementare (punct,linie,pata) cuvintele
sunt variabilele vizuale, iar regulile de imbinare a cuv in prop si a prop in fraze sunt regulile
perceptiei vizuale. >imba" universal ) se fol simb intelese de toata lumea
Caracteristici !
- vizual, universal, clar si coerent
"ipuri de sim!oluri :
- semne conventionale
- semne simbolice
- pictogramele
- ideogramele
- sabloanele
- simbolurile proportionale
fi#area grafica :
- punctata, lineara, areala
varia!ila viuala
- forma ! aspectul exterior permitand o evaluare calitativa si precisa a elementelor
+. forme geometrice
,. forme simbolice
- marimea ! dimensiunea unui element si poate fi proportionala cu cea a ob repr.Sugereaza
cel mai bine diferentele cantitative
- orientarea ! este o buna variabila selectiva
- culoarea ! este o variabila selectiva si asociativa suor de perceput de ochiul omenesc
intocmirea hartilor
surse documentare ce intocmesc originalul unei harti tematice!
- materialele cartografice ! harti generale si speciale la diferite scari: harti sau schite
obtinute direct pe teren
- fotograme
- alte surse documentare! anuare statistice, indicatoare de localitati, ghiduri turistice,
rapoarte,lit geografica
aspecte pentru intocmirea originalului hartii :
- scara, simbolistica, inscriptiile, baza geografica generala
metode de repr pe hartile generale:
- metode de repr a elementelor de planimetrie si metode de repr a elementelor de altimetrie
o diagrama cuprinde urmatoarele elemente! sistem de coordonate, scari grafice si figuri
geometrice
scari grafice! scara altimetrice, scara logaritmica, scara probabilistica
diagrame simple
- diagrama in coloane ) frecvent utilizata, sugestiva si usor de realizat, doar axa verticala e
gradata, variabilele se repr printr-un dreptunghi alungit, coloanele pot fi desenate unele
langa altele, se hasureaza sau coloreza.
- &iagrama in benzi - se realizeaza ca si diagrama in coloane, numai ca dreptunghiurile se
pozitioneaza pe orizontala, se poate realiza prin linii si dreptunghiuri
- 7istograma- diagrama prin care se repr o serie de frecventa a unui fenomen dat prin
dreptunghiuri "uxstapuse cu baza constanta si a caror inaltime este proportionala cantitatii
exprimate. Se realizeaza intr-un sistem de coordonate rectangular,ambele axe sunt
gradate,dreptunghiurile din care este formata histograma sunt unite
- &iagrama polara- se construieste intr-un sistem de coordonate polare. Se fol pt repr
fenomenelor cu variatie in timp
- &iagrama stereografica ) sugestiva , redand o img de perspectiva
- &iagramele areolare- utile pt comparatii, cstr lor se bazeaza pe fig geometrice, fara repr
vreunui sistem de coordonate
- &iagrama prin patrate- fiecare val ce tb repr este egala cu supr unui patrat
- &iagrama prin cercuri- supr cercurilor e direct prop cu val indicatorilor pe care dorim sa ii
repr grafic
- &agrama prin sfere proportionale- same as the circle shit
$iagrame comple#e:
- &iagrama prin sectoare circulare! se distinge in cadrul diagramelor areolare structurale,
prin sugestivitate deosebita, mai ales daca este policroma, fiecare sector se coloreaza sau
se hasureaza in functie de marimea pe care o repr
Cartograma
Se util pt transpunerea grafica a valorilor numerice referitoare la o anumita suprafata, rezultand un
material grafic, harta sau schema, in care colorarea sau hasurarea se face direct proportional cu
intensitatea marimii numerice ce caract o anumita unitate teritoriala
Cartodiagrama
% repr detaliata a fenomenelor geografice masurabile, sub forma unui ansamblu de diagrame
constituite din elem comparabile, localizate pe un fond cartografic, se poate repr marimea
absoluta , structurata si dinamica unui fenomen sau ambele. Are la baza o schita de harta
Metode cartografice
- metoda semnelor, arealelor, fondului calitativ, liniilor de miscare, izoliniilor, punctului
Metoda semnelor
se fol pt repr elementelor care au o raspandire discontinua in spatiu si care nu pot fi repr la scara
semnele pot fi !
- geometrice, artistice si simbolice, sub forma de litere
pentru a repr diferentieri cantitative se fol semne proportionale
semnele se pot construi in scara absoluta sau arbitrara. t semnele in scara absoluta supr fig
geometrice este direct prop cu val prezentate. $n cazul semnelor in scara arbitrara folosirea
acestei scari micsoreaza diferentele dintre semnele cu dimensiuni extreme, iar raportul dintre
diferite semne este arbitrar
semnele in scara absoluta si arbitrara se pot repr sub forma continua sau gradata
Metoda arealelor
Arealul e o suprafata , in care este rasp un fenomen. Se utilizeaza pt repr unor fenomene cu raps
discontinua ca de ex arealul unor anumite specii de plante sau de animale
&upa forma arealele se pot incadra in! continue(circulara, ovala, tentaculara , fasie) si discontinue.
oate reda si dinamica unui fenomen
Metoda fondului calitativ
Se fol pt repr calitativa a fen cu o rasp continua, in cadrul anumitor limite
Se poate realiza prin ! metoda fondului hasurat(alb-negru) si metoda fondului colorat(mai
expresiva)
e o harta intocmita prin metoda fondului calitativ nu tb sa ramana pete albe, albul fiind asociat cu
lipsa datelor
Metoda liniilor de miscare%dinamice&
Se fol pt repr dinamicii fen si proceselor fizico- si economico-geografice. rezinta un grad f mare
de generalizare. /iscarea sau dinamica se indica prin folosirea liniilor cu sageti. >iniile arata
directia fenomenului, iar sagetile sensul.
&aca se doreste evidentierea deosebirilor cantitative atunci liniile vor avea latimi diferite
>iniile de miscare pot fi ! precise sau schematice
&in punct de vedere al continutului, liniile de miscare pot fi simple si structurale(se deseneaza mai
multe paralele)
Metoda ioliniilor
%ste utila pt repr unr fenomene cu raspandire continua si care pot fi masurate.
/etoda consta in unirea punctelor cu aceleasi valori.
%x de izolinii! curbe de nivel, izoterme si izobare
Spatiile dintre izolinii se pot colora sau hasura. Are o larga aplicare in geografia fizica si
economica
Metoda punctului
Se fol pt repr unor elem sau fen care nu au o raspandire continua./are aplicabilitate in cartografia
economico-geografica.
unctele ar tb sa exprime valori rotunde, care se pot multiplica si demultiplica
&ispunerea punctelor pe harta poate fi! reala sau uniforma
Scrierea si amplasarea denumirilor pe harti
t realizarea unor harti tematice se poate folosi si scrierea cu sablonul.
Scrierea cu sablonul presupune si utilizarea unor instrumente speciale de scris
$n scrierea cartografica distantele tb sa para egale nu sa fie egale
Scrierea hartilor si transcrierea denumirilor pe harti
#onstituie o preocupare pt specialisti, in cadrul multor state.
e hartile tiparite pe care se aplica literele obtinute prin fotoculegere, denumirile se scriu cu
caractere si corpuri diferite
Scrierea toponimelor tb sa fie corecta, gramaticala
pg +3<( citit)
Amplasarea denumirilor pe harti
Se are in vedere ca ele sa nu supraincarce harta, sa fie amplasate pe locurile cele mai libere, sa
nu intersecteze desenul sau conturul altor elemente.
(oate inscriptiile hartilor tb sa fie citite usor, fara a roti harta sau capul
&enumirile localitatilor sit in zone de granita tb plasate astfel incat sa fie in intregime pe terit
statuluicaruia ii apartin
&enumirile pt hidrografie se dispun paralel cu albia respectiva(ape curgatoare). Se scriu dupa o
linie usor curbata(mari si oceane).Se amplaseaza in interiorul conturului acestora pe directia de
intindere( insule mari si mi"locii)
&enumirile referitoare la relief ) se scriu pe un rand pe intreaga suprafata ocupata de forma
respectiva de relief
&enumirile formatiunilor vegetale se scriu de regula orizontal, cu negru
&enumirile diviziunilor administrative se amplaseaza in poztitie orizontala.