Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

MACROREGIUNEA 3

Studenti:   Bratosin Iulia-Andreea

Cirjan Alexandru-Ionut

            Breazu-Imre Letitia

          Caldarus Andreea

                 Cracea-Tebesoi Bianca

                 
Cuprins
1.Introducere
2.Metodologie
3.Caracteristica generala
3.1.Localizare geografica
3.2.Factorii naturali(relief , clima, soluri)
3.3.Utilizarea terenurilor
4.Starea solului
4.1.Utilizarea substantelor chimice
4.2.Terenuri degradate si neproductive
4.3.Cauzele degradarii solului
4.4.Metode de ameliorare a solului
5.Analiza statica a suprfetelor pe care au fost realizate imbunatatiri funciare
5.1.La nivelul macroregiunilor
5.2. La nivel de regiuni
5.3.La nivel de judet
Concluzii
Bibliografie
01
Introducere

Utilizarea terenurilor este o acțiune

a omului asupra ecosistemelor
naturale cu scopul de a obține
beneficii sau servicii.
Degradarea solurilor (terenurilor)
se înțelege diminuarea potențialului
productiv al acestora,ca urmare a
utiliză necorespunzătoare de către
om.
 Prelucrarea datelor

02
Metodologie Soft QGIS 3.30
Excel

Reprezentari grafice

Harti tematice
Grafice

Colectarea datelor
Institutul National de
Statistica (INSSE)
03
Caracteristică generală
1.Localizare geografică
Prahova
Argeș
Ilfov
București

Ialomița

Dâmbovița
Călărași

Teleorman
Giurgiu
Macroregiunea 3 este
formata din doua
regiuni de dezvoltare :

-Regiunea Bucuresti-
Ilfov
-Regiunea Sud-
Muntenia
 3.2.Factori naturali
Relief
● Din punct de vedere al reliefului,regiunea 3 este ocupată de 70,7% câmpie,

19,8% deal și 9,5% munte.

● Pentru cele patru județe din Sud (Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman)

forma caracteristică de relief este câmpia,

● Celelalte trei judeţe din Nord (Argeș, Dâmbovița și Prahova) cuprind atât

câmpia, cât și dealurile și munţii, în această zonă găsindu-se cele mai mari
altitudini muntoase ale țării: vârfurile Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535
m) din Masivul Făgăraș și vârful Omu (2.505 m) din Masivul Bucegi.
 Climă
● Climatul regiunii este temperat continental moderat,cu excepția

județelor din sud care au o influență submediteraneană.

Grafic climatic în orașul Câmpulung Muscel

Grafic climatic in orasul Giurgiu

 Hidrografie
În regiunea de dezvoltare 3 există mai multe râuri importante .
Râul Dâmbovița
● În drumul său spre vărsarea în Argeș, râul străbate mai multe unități de relief: Munții

Făgăraș, Subcarpații Getici și Subcarpații de Curbură, Podișul Getic, Câmpia Română.

Raul Ialomita
Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele:
Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița.
Spațiul Hidrografic Argeș-Vedea Spațiul Hidrografic Buzău-Ialomița
Soluri
 CERNOZIOMURI - Soluri favorabile agriculturii. Au conținut ridicat de humus și sunt bine structurate.

CERNOZIOMURI ARGILOILUVIALE - Au proprietăți bune, însă necesită irigații și aplicarea de îngrășăminte

CERNOZIOMURI CAMBICE - Necesită irigații și îngrășăminte pentru creșterea productivității.

SOLONEȚURI - Au fertilitate foarte redusă. - Necesită efectuarea unor lucrări de drenaj, irigații de spălare a sărurilor
solubile și aplicarea amendamentelor gipsice

SOLURI BRUNE EU-MEZOBAZICE/ EUTRICAMBOSOLURI - Deși specifice pădurilor de foioase, pot fi utilizate
și agricol, fiind necesare îngrășăminte pentru culturile de câmp.

SOLURI BRUNE LUVICE/ LUVOSOLURI și SOLURI BRUN-ROȘCATE/PRELUVOSOLURI - Caracterizate fie

prin deficit de apă (au nevoie de irigații), fie prin exces de umiditate (necesită lucrări de eliminare a excesului). - Sunt
necesare îngrășăminte și măsuri de combatere a eroziunii.

VERTISOLURI
Acestea se caracterizează prin a fi soluri cu un conținut ridicat de argile expansive într-un profil de orizonturi puțin
diferențiate.
 3.3.Utilizarea terenurilor
ANALIZA STATISTICĂ A SUPRAFEȚELOR PE CARE AU FOST REALIZATE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

Suprafața total amenajată

 
SUPRAFAȚA AGRICOLĂ AMENAJATĂ LA NIVEL DE JUDEȚE ALE REGIUNII DE
DEZVOLTARE
TERENURI ARABILE LA NIVEL DE JUDEȚE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE 
PĂȘUNI NATURALE LA NIVEL DE JUDEȚE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE 
VII, PEPINIERE VITICOLE ȘI HAMEISTI LA NIVEL DE JUDEȚE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE
LIVEZI DE POMI, PEPINIERE, ARBUȘTI FRUCTIFERI LA NIVEL DE JUDEȚE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE
 04

STAREA SOLULUI
4.1. Cauze de deteriorare a solului

Degradarea fertilitatii

Tipuri de degrdare
a solului

Contaminarea solului
 Tipuri de degradare
Degradaea biologica
Degradarea biologica se refera la
cresterea mineralizarii humusului Degradarea chimica
care exista in stratul de suprafata al Degradarea chimica, cunoscuta si
pamantului, fiind o consecinta sub nunele de ,,spalare de bazinȚ,
imediata a degradarii fizice. Aceste este un eveniment in care
soluri sufera pierderi de substante componenta apei trage substantele
nutrtive si duc la scurgerea si nutrtive esentiale pentru plante/.
eroziune crescute.
Degradarea fizica
Degradarea fizics consta in
reducerea continutului de materie
organica, ca o consecinta a taierii
invelisului vegetal si practicarea Degradarea vantului
excesiva a culturilor nepotrivite. Degradarea vantului este un
Degradarea apei
Caracteristica de diagnotic este fenomen care apare din
Cauza degradarii apei este
scaderea porozitatii, iar solul cauza interventiei vantului,
apa, care afecteaza
prezinta o trxtura compactca si provocand o maturare,
defalcarea si transportul
ingrosata. abraziunea si rezistenta la
elementelor solului.
particulele de sol.
 Cauze Consecinte Solutii

Eroziunea -Fertilitatea solului este redusă prin scăderea -adaptarea culturilor la

conținutului de materie organică sol, cum ar fi înlocuirea
culturilor anuale cu plante
-Pierderea structurii solului și dispersia perene
particulelor de către picăturile de apă pe solul gol
determină etanșarea suprafeței solului, ceea ce
Schimbarea
face dificilă pătrunderea apei și a rădăcinilor
climei
plantelor.
-să existe politici de
-Porozitatea solului
mediu care să reducă
Inundații și utilizarea excesului de
-Pierderea materialelor fine situate la suprafață
alunecări de teren substanțe chimice,
face dificilă susținerea sistemului radicular al
îngrășăminte și pesticide.
plantei
Eroziune Exces de apa

Prabusire/alunecare de teren pe
Valea Pahovei
Concluzii

 Macroregiunea 3 este formata din 2 regiuni de dezvoltare .

 Relieful este ocupat in mare parte de campie,insa avem si
delauri si munti.
 Predomina solurile din clasa argiluvisoluri urmate de
cambisoluri.
 Cea mai ridicata pondere a terenurilor degradate din
Macroregiunea 3 este regiunea Sud Muntenia.
 Suprafata total amenajata a Macroregiunii 3 in raport cu
suprafata totala a Romaniei este de 13%.
 Ca metode de imbunatire a solului pot fii:compostarea ,
impadurire,lucrari de drenaj.
Bibliografie
Geanana Mihai, Oprea Razvan, Savulescu Ionut (2001). Geografia solurilor. Lucrari practice pentru colegiile
de geografie, Edit. Univ. din Bucuresti

INSSE (2023). Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe forme de propietate, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Randy Alexander (2021). Degradarea solului: tipuri, cauze și consecințe, valabil la:
https://ro.warbletoncouncil.org/degradacion-del-suelo-4988#menu-2

Inundatii.ro (2023). Bazine Hidrografice, valabil la: https://inundatii.ro/bazine-hidrografice/?tip-harta=cu-

resedinte-judet&bazin=arges