Proprietatile fizice ale mineralelor

Proprietati morfologice
Proprietati legate de coeziune
Proprietati electrice
Proprietati magnetice
Recunoasterea unui mineral
Cu precizie?
Analize instrumentale
Proprietatile fizice macroscopice
ale mineralelor

Proprietatile comune dupa care se identifica mineralele

Morfologia cristalelor individuale (habitus, tracht) si a

agregatelor cristaline
Clivaj si spartura (proprietati legate de coeziune)
Duritate
Greutate specifica
Culoare, transparenta, luciu
 Cristale izolate - Habitus
Dezvoltare egala in cele trei directii - Izometric (sistemul cubic)
Dezvoltare preferentiala pe o directie columnar, prismatic, acicular, fibros
Dezvoltare preferentiala pe doua directii lamelar, tabular, foios.
Agregate cristaline
 Variaii morfologice

Pseudomorfism
Pseudomorfism (form fals) apare atunci cnd un
mineral are o form exterioar caracteristic altui
mineral sau cnd forma exterioar nu este
conform sistemului de cristalizare;
Apare atunci cnd un mineral i-a modificat
structura intern sau compoziia chimic dar
forma exterioar a rmas neschimbat n timpul
acestui proces.
lemnul silicifiat
leucitul
 Pseudomorfismul
Mecanisme de apariie a pseudomorfozelor:

Substitutii accentuate (metasomatism): toti componentii originari au

fost substituii
Ex. Lemn silicifiat

Incrustaii: un mineral acoper complet suprafaa altui mineral:

Ex. hematit pe calcit

Transformare (alterare):
ex. pirit (FeS2) - goethit (FeO OH)
ex. galen (PbS) - anglezit (PbSO4)
 Pseudomorfoze
Substituie sau metasomatism

Lemn silicifiat
 Pseudomorfoze de calcit dupa gips

Pseudomorfism - transformare

CaCO3 substituie CaSO4

Pseudomormoze de goethit dupa pirita

FeO OH substituie FeS2
Pseudomormoze de calcit dupa halit
CaCO3 substituie NaCl
 Reorganizare structurala
(polimorfism - transformare reconstructiva)
Leucit

0,5 mm Trapezoedru cubic

 Pseudomorfoze
Incrustaii

Hematit pe calcit
Fe2O3 pe CaCO3
 Concresteri de cristale

Apartinand aceleiasi specii minerale

Concresteri regulate
Concresteri simetrice
Concresteri neregulate

Apartinand unor specii minerale diferite

Epitaxia
 Concresteri regulate
Concresterile paralele (aceleasi specii minerale)
agregate de cristale identice cu fetele si axele cristalografice paralele
constituie un monocristal structura atomica interna ramane
neschimbata
energie libera totala a cristalului mai mica decat daca ar fi crescut
neregulat

Epitaxia asocierea unor specii minerale diferite conditionata de dispunerea

paralela a unor elemente de simetrie ale unui mineral fata de elementele de
simetrie ale altui mineral
Conditie: structura planelor reticulare ce se suprapun sa fie asemanatoare ca si
constantele reticulare
 Concresteri simetrice
(Twinning)

Concresteri simetrice de doua sau mai multe cristale apartinand aceluiasi mineral, orientate unul
fata de altul prin legi bine determinate
Crestrea este controlata cristalografic indivizii cristalini maclati formeaza o configuratie cu
simetrie absenta intr-un cristal individual.
un nou element de simetrie
Operatiile de simetrie care pun in evidenta macla (elementele cristalografice ale maclelor) sunt:
Reflexia dupa un plan(care poate fi o fata existenta sau posibila in cristal) plan de macla
Rotatia axa de simetrie a maclei (de obicei de ordinul 2) dupa o directie comuna ambilor
indivizi cristalini cu unghi de invarianta de 180
Inversia fata de un punct centrul de simetrie al maclei
nu coincid cu elementele de simetrie ale cristalului unic.
Legea de maclare defineste operatia de simetrie si directia (planele de macla sunt indicate cu
indici Miller (hkl), axa maclei este indicata printr-un simbol de zona [hkl]).
Macle de Contact si Penetrare
Macle simple (2 indivizi cristalini)
Macle de contact
Macle penetrative
Planele de alipire
Planele de alipire sunt
corespund planelor de
neregulate
macla (oglindire)
Macle multiple (doi sau mai multi indivizi cristalini maclati dupa aceeasi lege)
Macle ciclice- plane de alipire neparalele;
Macle polisintetice plane paralele de alipire.

Macle ciclice
Macle polisintetice
 Mecanisme de maclare

Plan de macla comun

Aragonit mmm
Cristalul maclat pare hexagonal
datorita unghiului O-C-O de
120o in gruparea CO3

Fig 2-69, Berry, Mason and

Dietrich, Mineralogy,
Freeman & Co.
 Mecanisme de maclare

1) Maclare prin crestere (accidente de crestere)

maclare primara
-o inrerupere a aranjamentului atomic initial cu ocuparea unor pozitii
structurale diferite
Feldspati plagioclazi: macla albitului Reflexie dupa (010)
 Mecanisme de maclare
Macla ciclica
Mechanisms: Dauphin a cuartului
de T<
2) Maclare prin transformare (secundar)
Transformari polimorfe deplasative
SiO2: simetrie hexagonal la T>

High Quartz P6222 Low Quartz P3221

 Mecanisme de maclare

2) Maclare prin transformare (secundar)

Freldspai:
Feldspat K: transformri polimorfe ordine-
dezordine

tartan twins
 Mecanisme de maclare

3) Maclare prin deformare (secundar)

- rezult prin aplicarea unui stress mecanic
alunecari pe planele reticulare ruptur
- Seamn cu maclarea prin transformare dar cauzele sunt
diferite! atentie la interpretare!
 Staurolit

Coada de Macla in grnunchi

randunica Gips Ortroza
Gips
Fluorina

Cassiterit
 Proprietatile fizice macroscopice
ale mineralelor
Clivaj si spartura raspunsul unui
cristal la aplicarea unui forte
exterioare
Clivajul tendinta unui mineral de a
se desface dupa plane atomice
paralele, perpendicular pe directia
de minima coeziune (notate ca
indici Miller)
Clivajul este intotdeuna in relatie cu
simetria cristalului

Spartura: modul in care se sparg mineralele, independent de directia de clivaj;

concoidala, fibroasa, aschioasa, neregulata

Duritatea unui cristal depinde de tipurile de legaturi din retea si de prezenta

sau absenta defectelor de retea
Scara lui Mohs
Greutate specifica (G) (densitatea relativa) este un numar care exprima raportul
dintre masa unei substante si masa unui volum egal de apa la temp. 4C (temperatura
densitatii maxime a apei)
 Culoarea mineralelor

absorbit versus culoare observata

400 nm violet absorbit verde-galben observat ( 560 nm)
450 nm albastru absorbit galben observat ( 600 nm)
490 nm albastru-verde absorbit rosu observat ( 620 nm)
570 nm galben-verde absorbit violet observat ( 410 nm)
580 nm galben absorbit albastru observat ( 430 nm)
600 nm portocaliu absorbit albastru observat ( 450 nm)
650 nm rosu absorbit verde observat ( 520 nm)
 Lungimea de unda

Scurta Lunga

Energie

Ridicata Scazuta
 Culoarea mineralelor
Mecanisme
Absorbtia are loc datorita interactiunilor dintre fotoni si electroni.

Regula lui Hund disponibili pentru mai mult de un orbital, vor fi

distribuiti pe orbitalii disponibili cu spinul in aceeasi directie
 Culoarea mineralelor
Procese responsabile de aparitia culorii in minerale

-Tranzitii orbitale CFT (crystal field tranzitions) tranzitii orbitale

ale electronilor datorate absorbtiei unor energii corespunzatoare
1
unor anumite lungimi de unda din4 domeniul vizibil, egale cu hiatusul
2 nivele orbitale
energetic dintre doua
5
3

- Tranzitii moleculare MOT (molecular orbital transitions) tranzitii

moleculare ale electronilor de valenta intre ionii moleculari energia
de tranzitie este de acelas ordin de marime cu energia unei anumite
lungimi de unda din domeniul vizibil

- Centre de culoare (color centers) datorate unui electron in

plus sau in minus care se comporta ca un defect de retea
ex. halit
 Teoria campului cristalin (crystal field tranzitions)

In atom se gasesc pe nivele energetice discrete numite cuante;

Fiecare este definit de 4 numere cuantice, care desemneaza sarcina,
tipul de orbital, directia de spin si momentul magnetic;
-salturile energetice pe orbitalii de energie superioara se realizeza cu
absorbtie de energie;
-la interactiunea cu lumina alba, sunt absorbite acele lungimi de unda a
caror energie furnizeaza exact necesatul saltului energetic absorbtia unei
anumite aparitia unei culori complementare
Minerale colorate
Metale - opace incolore
 Tipuri de culori
-Idiocromatice mineral constituit din compusi ai elementelor din
grupele tranzitionale olivina, piroxeni, amfiboli, halit

Pseudocromatice labrador
Allocromatice culoare datorata unor
substante straine ioni (substitutii
izomorfe), faze solide micronice,
incluziuni
-Ex. Cuartul, berilul (Cr, Mn)
 Jocuri de culori
Labradorescenta - exolutii

Difractia luminii opalul

Iridiscenta filme depuse pe

suprafata cristalelor - hematit, bornit,
limonit, sphalerit