Proprietatile Macroscopice ale Mineralelor

- Pot fi determinate cu ochiul liber sau prin procedee de testare simpla, in conditii de
teren: proprietati morfologice, legate de coeziune, densitate, greutate specifica, proprietati
optice, si o serie de proprietati specifice ale anumitor minerale (gust, miros)

Proprietatile morfologice

Sunt legate de starea fizica a mineralului, prezentarea exterioara, si modul specific de

agregare si asociere a indivizilor.

Starea fizica

Solida + lichida la mercur si apa

In conditii normale, materia imbraca starea cristalina, carepresupune distributia ordonata

a componentelor in retele spatiale, dupa reguli de simetrie foarte precise.

In conditii speciale – viteza mare de formare, solidificare din stare de gel, formare
organogena, - componentele mineralelor se pot dispune haotic, generandstarea amorfa
sau vitroasa. Materia amorfa tinde sa se restructureze in retele cristaline ordonate, printr-
un proces de devitrificare!

Retelele cristaline presupun repetarea periodica a componentelor elementare ale

mineralelor, in siruri reticulare, in plane reticulare si in final in cellule reticulare
spatiale. .Celulele si implicit intreaga retea se structureaza in parametrii dimensionali
Fermi, sub unghiuri caracteristice,in baza unor f stricte relatii de simetrie, in lungul celor
3 directii fundamentale ale spatiului. Din insumarea simpla sau mai complexa a mai
multor elemente de simetrie se separa 32 de clase de simetrie, grupate in 7 sisteme de
simetrie:

Sistem Cubic
Sistem Tetragonal sau patratic
Sistem Trigonal
Sistem Hexagonal
Sistem Rombic
Sistem Monoclinic
Sistem Triclinic

Organizarea retelei cristaline este independenta de compozitia chimica a mineralului!

Sunt destul de rare cazurile in care simetria interna se reflecta la exteriorul cristalului;
astfel cristalele pot fi: Idiomorfe – cu simetrie reflectata la exterior, sunt marginite de
suprafete plane; Xenomorfe – forma e intamplatoare; Hipidiomorfe – partial limitate de
fete plane, partial de suprafete neregulate.
Anizotropie: variatia unor proprietati in functie de directia si unghiul de abordare!

Habitusul – dezvoltarea spatiala a unui corp, in raport cu cele 3 directii ale spatiului

Fibros
Acicular
Prismatic
Columnar
Izometric
Tabular
Lamelar
Foios

Trachtul = modul de combinare a fetelor in poliedrii ordonati, conform simetriei

exterioare.

Forme de concrestere

Concresteri Paralele – ex: cuart si baritina

Concresteri Scheletice – ex: dendrite de aur si de oxid de mangan
Concresteri Radiare – ex: sfeluritele de calcedonie
Concresteri Neregulate

Concresteri Simetrice – Macle

In urma procesului de maclare edificiul cristalin ajunge la un grad superior de simetrie

fata de fiecare individ izolat.

Macla de Juxtapunere (coada de randunica a ghipsului) – indivizii se lipesc printr-un

plan de macla comun, paralel sau in urma unei rotatii.

Macla de Penetratie (diamante) – cand maclarea se realizeaza prin intrepatrunderea

retelelor cristaline, rezultatul oferind adesea aparenta unui cristal unic.

Macle Polisintetice – cand procesul de maclare implica un numar mare de indivizi

simetrici unul fata de celalalt.

Izomorfismul si Polimorfismul

Prin izomorfism se intelege posibilitatea ca minerale diferite sa poata prezenta forme

cristalografice asemanatoare sau identice si implicit o serie de proprietati commune. =>
formarea unor cristale mixte, prin cristalizare simultana.=> posibilitatea de substitutie
reciproca a elementelor.
Prin polimorfism se intelege posibilitatea unui mineral de a forma structure reticulare
diferite, cu proprietati diferite, pentru aceeasi compozitie chimica; pt ca structura
cristalelor e determinata de modul de aranjare a ionilor in retea si de tipul de legatura
dintre ei.

Proprietati legate de coeziune

Se refera la comportamentul mineralelor sub actiunea unor forte mecanice.

Raspunsul oferit e determinat de relatiile de coeziune dintre componentele retelei
cristaline. – proprietatile au character vectorial, anizotrop, variind in fct de directia si
sensul de aplicare a fortei mecanice.

Duritatea

Gradul de rezistenta opus unei actiuni mecanice exterioare. In fct de forta aplicata, de
directie si reactie, putem vb despre duritatea de penetratie (intepare sub presiune),
duritatea de sfredelire (rezistenta la gaurire prin rotatie), duritatea la slefuire (cu
abraziv), duritatea la zgariere (cu martori etalon).

Frecvent se utilizeaza duritatea la zgariere – pe baza Scarii lui Mohs (1912).

Duritate Mineral etalon Repere de apreciere

1 Talc Se zgarie cu unghia
2 Gips
3 Calcit Se zgarie cu acul de otel, nu zgarie
4 Fluorina sticla
5 Apatit
6 Ortoza Zgarie sticla, fara sa o taie
7 Cuart
8 Topaz Taie sticla, la lovire produce scantei
9 Corindon
10 Diamant

Duritatea poate fi diferita in functie de directia si sensul de atac; Aprecierea duritatii se

face pe cristale isolate, in aggregate se obtin valori mai mici.

Clivajul

Proprietatea mineralelor de a se fragmenta dupa suprafete mai mult sau mai putin plane la
solicitarea prin presiune sau lovire. Unele minerale pot avea mai multe directii de clivaj.

Clivaj Perfect – foi subtiri cu fete perfect netede

Clivaj Foarte Bun – desfacere usoara, fete netede - Calcit
Clivaj Bun – desfacere mai dificila, cu fete mai aspre sau discontinui
Clivaj Slab – desfacere la effort, cu fete in trepte sau curbe
Clivaj Absent – fara posibilitate de clivaj

Spartura

Ruperea la lovire a unui mineral, in afara planelor de clivaj.

Spartura geometrica (regulate) – la orice soc se separa pe fete de clivaj – minerale cu

clivaj perfect si f bun

Spartura neregulata – suprafete intamplatoare

Spartura concoidala – suprafete curbe cu aspect de cochilie si luciu gras;

Spartura fibroassa – suprafete striate, paralele sau radiare

Spartura aschioasa – suprafete marginite de muchii ascutite

Elasticitatea

Deformari reversibile – sub actiunea unor forte, in anumite conditii – deformari elastice

Plasticitatea

Deformari ireversibile – sub actiunea unor forte, in anumite conditii – deformari plastice

Ambele se manifesta limitat, daca este depasita limita coeziunii interne se ajunge la
rupere – astfel mineralele pot fi mai mult sau mai putin casante, in unele cazuri,
maleabile sau ductile.

Greutatea specifica

Proprietate dependenta de compozitia chimica, structura retelei cristaline, densitatea

reticulara

Greutatea specifica medie este de 2,5-2,85 g/cm3 => Minerale usoare si Minerale
grele.

Proprietati Optice

=> din impactul luminii cu materia minerala si sunt determinate de fenomene fizice cum
ar fi – Reflexia, Refractia, Absorbtia, Dispersia si Interferenta.

Culoarea (macroscopica)
= efectul aborbtiei selective a radiatiilor luminoase monocromatice din spectrul general al
luminii albe. Culoarea mineralelor e determinate pe de o parte de compozitie, pe de alta
parte de tipul de retea cristalina dar si de alti factori.

- Culori Idiocromatice – atunci cand culoarea este determinate de caracteristici

proprii mineralului
- Culori Alocromatice – cand culoarea e data de componente straine, adesea in
cantitati extreme de mici, nedetectabile, dar care modifica absorbtia luminii.

Aceste componente, numite cromofori, pot fi ioni sau atomi metalici, cantitati infime din
alt mineral sau impuritati. – specific mineralelor incolore.

Ex: cuart => ametist (violet) => citrin (galben) => aventurin (rosu) => prasen (verde) =>
morion (cenusiu)

Cromofori frecventi: Fe2+ (verde), Fe3+ (roz-rosu), Cr3+ (rosu) Mn2+ (violet), Ti3+
(albastru), substante organice (negru).

Aprecierea culorii fiind subiectiva, se obisnuieste gruparea culorilor in 2 categorii largi:

Leucocrate – deschise (Na, K, Al)

Melanocrate – inchise (Fe, Cr, Mn, Mg)

Culoarea urmei

= culoarea unui mineral in stare de pulbere – prin frecarea de o suprafata rugoasa a unei
placi de ceramica, majoritatea mineralelor lasa o urma fin sfarmata.

In unele cazuri culoarea coincide cu a mineralului (cinabru-rosu, malachite-verde), alteori

exista o diferenta neta. (hematit, cenusiu – urma rosie sangerie/ pirita, galben auriu –
urma neagra).

Culoarea urmei este invariabila, culoarea poate sa difere in fct de puritatea mineralului,
de dimensiunea granulelor sau de prezenta unor cromofori variati.

Mineralele transparente sau semitransparente, chiar daca sunt colorate, nu lasa urma; pt
mineralele mai dure decat ceramica testul devine ineficient.

Transparenta

= capacitatea de transmitere a radiatiilor luminoase – depinde de natura chimica, structura

reticulara, grosimea masei cristaline si prezenta accidentelor de parcurs (clivaj,
impuritati, suprafete de reflexive si refractie).

Mineralele pot fi – Transparente, Translucide sau Opace.

Luciul

Caracteristica a suprafetelor exterioare, , determinate de reflexia luminii.

Mineralele pot prezenta:

Luciu Metalic –minerale opace cu reflexive puternica tip oglinda si putere mare de
absorbtie
Luciu Semimetalic – minerale translucide sau transparente cu reflexie puternica
Luciu Adamantin – minerale transparente cu indice de refractie foarte mare, care
confera senzatia de iluminare interioara.
Luciu Sticlos – minerale transparente cu indice de refractie mic- gen sticla
Luciu Matasos – specific agregatelor fibroase
Luciu Sidefos – specific mineralelor fin lamelare sau cu clivaj foarte bun
Luciu Gras – characteristic suprafetelor cu spartura rugoasa sau concoidala care
disperseaza rezele reflectate
Luciu Mat – absenta luciului – pulberi sau agregate pulverulente.

Tipurile serefera in general la suprafete de cristal netede si lustruite sau la plane de clivaj.
In cazul agregatelor policristaline, tipul de luciu este cel mai adesea modificat.

Birefringenta

= dubla refractie – este proprietatea cristalelor de a descompune razele de lumina

incidenta in 2 refractare care se propaga cu viteze diferite, ceea ce face ca imaginea
transmisa prin transparenta sa apara dublata de o imagine similara, deviate de prima.

Poate fi observata macroscopic in cazuri speciale – cristale romboedrice perfect

transparente de calcite numite Spat de Islanda.

Gustul

Specific unor minerale solubile, in special saruri halogenate

Halit - sarat
Silvina - salciu
Kiserit - amar
Unii Borati - dulceag
Alaunii - astringent
Unii Carbonati Bazici – alcalin

Mirosul
Capacitatea de a emite substante volatile, mai ales prin stimulare prin lovire. Astfel putem
identifica hidrocarburi, hydrogen sulfurat, sulf, arsen (usturoi) sau minerale argiloase
– cu miros specific de noroi, emis la umezire.

Reactia cu HCl

Unele minerale (carbonatii) pot fi usor de diferentiat, printr-un test de atac cu solutie 2%
HCl. Reactia se bazeaza pe inlocuirea radicalului [CO3]2- cu acidul si eliberare de
H2CO3, care spontan se descompune in apa si Co2, sub forma de bule, care produc
efervescenta.

Calcitul (CaCO3 trigonal) si Aragonitul (CaCO3 rombic) au reactie violenta la rece,

Dololmitul (CaMg(CO3)2) reactioneaza cu HCl numai la cald , Sideritul (FeCO3)
reactioneaza in pulbere la cald, iar magnezitul (MgCO3)nu reactioneaza.

Proprietati Magnetice

Magnetisml e o proprietate comuna tuturor mineralelor, care dpdv al susceptibilitatii

magnetice pot fi:

Paramagnetice – atrase de campul magnetic in zonele de maxima densitate a liniilor de

forta

Diamagnetice – respinse in zonele de densitate minima a liniilor de forta

Feromagnetice – substante atrase de campul magnetic, cu capacitate de amplificare si

redirectionare a acestuia. O parte din mineralele fero pastraza caracterul magnetizat si
dupa indepartarea campului magnetic inductor, astfel ca pot deregla acul magnetic. Ex:
pirotina si magnetit.

Proprietati termice si electrice

Pot uneori particularize anumite minerale, mai ales in privinta conductibilitatii termice –
senzatia de rece pentru mineralele bune conductoare.