Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).
Cluj-Napoca
Kolozsvár
Klausenburg

—  municipiu, reședință de județ[*] și oraș mare[*]  —

Cluj-Napoca

Stemă

Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]

„Orașul Comoară”[2]
Wikimedia | © OpenStreetMap

Cluj-Napoca (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E46°46′0″N
23°35′0″E

Țară  România

Județ  Cluj

SIRUTA 54975

Atestat în 1213[3]

Reședință Cluj-Napoca[*]

Componență Cluj-Napoca[*]

Guvernare

 - Primar Emil Boc[5] (PNL, 2012)

Suprafață

 - Total 179,5 km²

Altitudine 410 m.d.m.

Altitudine maximă 405 m.d.m.

Populație (2011)[4]

 - municipiu 324.576 locuitori

 - Densitate 1,808 loc./km²

 - Metropolitană 410,766

 - Densitate metropolitană 226 loc./km²

Fus orar EET (+2)

 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Cod poștal 400001–400930

Prefix telefonic +40 264/364

Localități înfrățite

 - 19 orașe înfrățite listă

Prezență online

Primăria Municipiului Cluj-Napoca

GeoNames 

OpenStreetMap 

Facebook Places 
 Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj

Modifică date / text 

Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian (în maghiară Kolozsvár,

în germană Klausenburg, în idiș ‫קלויזנבורג‬, Cloizânburg, în poloneză, Kluż,
în latină Claudiopolis) este municipiul de reședință al județului
Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României
ca populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de București (458
kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea râului Someșul Mic,
orașul este considerat capitala neoficială sau inima regiunii istorice Transilvania. Din
1790 până în 1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a Marelui Principat
al Transilvaniei.
Conform recensământului din 2011, 324,576 oameni locuiau în cadrul limitelor orașului,
lucru care plasează orașul pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele
orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002.
[4]
 Zona metropolitană Cluj-Napoca are o populație de 411,379 de oameni,[6] pe când
populația zonei periurbane depășește 420,000 de locuitori. [7] Potrivit unei estimări 2007,
furnizată de Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o
populație vizibilă de studenți și alți non-rezidenți : o medie de peste 20,000 de oameni
pe an în perioada 2004–2007.[8] Hotarele municipalității cuprind o arie de 179,5 kilometri
pătrați.
Orașul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și
de afaceri din România. Printre alte instituții, găzduiește cea mai mare universitate din
țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa sa grădină botanică. În 2015, Cluj-
Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului.[9]

Cuprins

 1Etimologie
 2Istorie
 3Geografie
o 3.1Climă
 4Administrație și politică
o 4.1Împărțire administrativă
o 4.2Zona metropolitană
 5Demografie
o 5.1Evoluție istorică
o 5.2Grupuri etnice
 5.2.1Comunitatea maghiară
o 5.3Religie
 6Economie
o 6.1Comerț
o 6.2IT&C
o 6.3Agricultură
o 6.4Turism
 7Transport
o 7.1Transportul rutier
o 7.2Transportul public
o 7.3Transportul feroviar
o 7.4Transportul aerian
 8Patrimoniul arhitectural
o 8.1Piețe
o 8.2Lăcașuri de cult
o 8.3 Clădiri istorice
o 8.4Monumente și statui
o 8.5  Muzee și galerii de artă
o 8.6Case și conace
o 8.7Cimitire
o 8.8Cinematografe
o 8.9Clădiri culturale
o 8.10Palate
o 8.11Parcuri
 9Cultură
o 9.1Cinematografie
o 9.2Festivaluri
o 9.3Gastronomie
o 9.4Viața de noapte
 10Presă
 11Educație
o 11.1Învățământ superior
 12Sănătate
 13Calitatea vieții
 14Sport
o 14.1Fotbal
o 14.2Baschet
o 14.3Rugby
 o 14.4Handbal
o 14.5Polo pe apă
o 14.6Fotbal american
 15Relații externe
o 15.1Reprezentanțe diplomatice
 16Personalități
 17Note
 18Bibliografie
 19Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de George
Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru
întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest
loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc
închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în
denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea proveni de la un anume primar sas
Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată
ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se
zicea Kloster.[10]
Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár,
respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale
săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăți”).
Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus.
Denumirea românească de Cluj a devenit oficială după ce orașul a devenit parte
a Regatului României în 1918.
Denumirea Napoca, adăugată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16
octombrie 1974 în cadrul politicii „național-comuniste” din
perioada Ceaușescu[11] provine, după credința majorității locuitorilor orașului, de la
numele vechii așezări romane, dar originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind
doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți
romanizați, care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă
Piața Ion Luca Caragiale, pe strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului cunoscut sub
denumirea de castrul roman Napoca.[12]
Conform decretului citat din 1974, municipiului i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca
„pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și
continuității poporului român pe aceste meleaguri”. [13] Nicolae Ceaușescu a acordat
totodată orașului Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I, „dând o înaltă
apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta
întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și
statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”. [14]

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Clujului.
Istoria apartenenței statale 
 România 1989–
 RS România 1965–1989
 Republica Populară Română 1947–1965
 Regatul României 1944–1947
 Regatul Ungariei 1940–1944
 Regatul României 1919–1940
 Republica Democrată Ungară 1918–1919
 Austro-Ungaria 1867–1918
 Imperiul Austriac 1804–1867
 Imperiul Habsburgic 1711–1804
 Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
 Regatul Ungariei –1526

Ruine romane în Piața Muzeului

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută
de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai
însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.[15] Cea dintâi atestare a Napocii
romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din
anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la
construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus,
Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul
împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum
Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la
rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc
Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite
facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale
continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în
anul 271 d. Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze.
Bastionul Croitorilor (Bethlen), parte a vechiului sistem de fortificații

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub
denumirea Castrum Clus.[16] Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii
mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea
puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat prin acordarea de privilegii
coloniștilor sași.[17] Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul
regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de
Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș
(civitas).[18] Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a
judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele
orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele
anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine
echipat la fiecare 60 de gospodării. [19]

Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei,

a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel,
clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și
metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați
drept consilieri.[20] Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de
mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000
de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile
și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români.
Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt
pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor
(braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges).[21] Pe parcursul secolului al XV-lea au
fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al
Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității
sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să
acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.
Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană.
Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-
Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli
renumite ale Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat
la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor
a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár
Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la
modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de
hârtie și una de bere.
După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit
un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai
ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj
religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță
religioasă – în Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi,
apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie
numit unitarianism).[22] Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală,
economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12
mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-
Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost
judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a
devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.
La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord
silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele
ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea,
ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Timbru din 1974 pentru aniversarea a "1850 de ani de la ridicarea așezării Napoca-Clvj la rang de mvnicipiv"
Piața centrală din Cluj în 1840

Uzinele de Material Rulant, monument de arhitectură industrială[23]

Vedere aeriană a Clujului în 1930

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei,

lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor
români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un
important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a
cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea
acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru
unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la
instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o
influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre
cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de
locuitori.
În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867,
Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă orașul
era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.
În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea „Franz Josef”, Biblioteca
Centrală Universitară, clădirea Liceului Unitarian, Teatrul Național, Palatul de
Justiție, Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.
În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura
spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită
după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia.
Tot în acea perioadă și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.
După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul
României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate
față de noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop.
Municipiul Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de
la Viena, Clujul a revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și
germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în
octombrie 1944.
Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au
fost concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități.
Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–
iunie 1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea
evreilor, ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de
administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu
ajutorul țăranilor din satele învecinate și a unei rețele conduse de Raoul Șorban.[24] Atât
episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de „Drept între
popoare” pentru eforturile lor.
După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989.
Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În
1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca.
După Revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar,
cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar
a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 și 2016 din
partea PNL.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Geografia Clujului.

Dealul Cetățuia din cartierul Gruia se află la o înălțime de 405 m și oferă o panoramă spectaculoasă orașului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață

de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul
Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu
meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite
prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre
sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind
înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul
este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.
[25]
 La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului
se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului
(617 m), vârful Techintău (633 m).[25] Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi
dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a. [25] Odinioară în afara orașului, acum
în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt
importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-
Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana
orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Malurile râului Someșul Mic

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie:
Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor,
Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite
plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există
două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din
jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată
cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația
Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră
foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au
găsit adăpostul și unele specii de animale.
Climă[modificare | modificare sursă]
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un
oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite
de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar
media precipitațiilor este de 557 mm. [26] Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei,
la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt
călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.
Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23
ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11
februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C).[26] Temperatura maximă absolută
a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C
(24 iulie 2007).[26] În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece
este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu
temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile
sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima
depășește 30°C).
Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm),
iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări
electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-
se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.
[ascunde]Date climatice pentru Cluj-Napoca (1961-199
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul

0.3 3.2 9.9 15 20.3 22.6 24.5

Maxima medie °C (°F)
(32,5) (37,8) (49,8) (59) (68,5) (72,7) (76,1)

−3.4 −1.2 4.1 9 14.2 16.6 18.2

Media zilnică °C (°F)
(25,9) (29,8) (39,4) (48) (57,6) (61,9) (64,8)

−6.5 −4.7 −0.6 3.9 8.6 11.3 12.7

Minima medie °C (°F)
(20,3) (23,5) (30,9) (39,0) (47,5) (52,3) (54,9)

24 20 22 48 69 95 81
Ploaie mm (inches)
(0.94) (0.79) (0.87) (1.89) (2.72) (3.74) (3.19)

6 11.5 5.8 1.3 0 0 0

Zăpadă cm (inches)
(2.4) (4.53) (2.28) (0.51) (0) (0) (0)

Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76

Nr. mediu de zile ploioase 6 5 5 9 11 11 10

Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8

[27] [28]
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory,  NOAA

Sursa nr.  2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)[29]

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Emil Boc, primarul Clujului din 2012

Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27

consilieri. Primarul, Emil Boc, de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 2012.
Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe
partide politice:[30]
 Consilier
    Partid Componența Consiliului
i

Partidul Național Liberal 16                                

Alianța USR-PLUS 5                                

Uniunea Democrată Maghiară din România 4                                

Partidul Social Democrat 2                                

Vezi și: Componența istorică a Consiliului Local Cluj.

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Dispunerea cartierelor clujene în 2006

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de
cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere
majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au
avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri
rezidențiale.
Cartierele orașului sunt:

 Grigorescu
 Mănăștur
 Zorilor
 Mărăști
  Dâmbul Rotund
 Gheorgheni
 Gruia
 Bună Ziua
 Iris
 Andrei Mureșanu
 Bulgaria
 Centru
 Gară
 Între Lacuri
 Someșeni
 Grădini Mănăștur
 Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului[31]
 Sopor, definit în 2005
 Borhanci, definit în 2005
 Becaș, definit în 2005
 Făget, definit în 2005
 Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa)
 Tineretului
Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Zona metropolitană Cluj.

Harta zonei metropolitane Cluj

      Inel A

      Inel B
 Populație
Suprafață Densitate
(km²) (loc./km²)
↑
2011[32] 2016[33]
2016/2011

Cluj-Napoca 324.576 321.687 ▼ 0,9% 179,5 1.792

Florești 22.813 28.144 ▲ 23,4% 60,8 462

Apahida 10.685 11.921 ▲ 11,6% 107 111

Baciu 10.317 10.810 ▲ 4,8% 87,5 123

Gilău 8.300 8.701 ▲ 4,8% 116,8 74

Aghireșu 7.116 6.785 ▼ 4,7% 105,7 64

Bonțida 4.856 4.878 ▲ 0,5% 80,3 60

Jucu 4.270 4.319 ▲ 1,1% 85,1 50

Cojocna 4.194 4.187 ▼ 0,2% 129,3 32

Săvădisla 4.392 4.174 ▼ 5% 110 37

Feleacu 3.923 3.765 ▼ 4% 48,4 77

Chinteni 3.065 3.143 ▲ 2,5% 96,5 32

Căpușu 3.295 3.109 ▼ 5,6% 58,4 53

 Populație
Suprafață Densitate
(km²) (loc./km²)
↑
2011[32] 2016[33]
2016/2011

Mare

Căianu 2.355 2.384 ▲ 1,2% 55,1 43

Gârbău 2.440 2.315 ▼ 5,1% 72,1 32

Sânpaul 2.382 2.272 ▼ 4,6% 93,2 24

Tureni 2.278 2.235 ▼ 1,9% 74 30

Băișoara 1.940 2.059 ▲ 6,1% 111 18

Râșca 1.446 1.494 ▲ 3,3% 65,6 22

Ciurila 1.594 1.460 ▼ 8,4% 72,2 20

Borșa 1.600 1.380 ▼ 13,7% 61,6 22

Aiton 1.085 1.042 ▼ 4% 40,9 25

Total 428.922 410.766 ▲ 0,8% 1.911 226

Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

      Români (75,71%)

      Maghiari (15,27%)

      Romi (1%)

      Necunoscută (7,13%)

      Altă etnie (0,87%)

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca

      Ortodocși (65,61%)

      Romano-catolici (4,6%)

      Reformați (9,73%)

      Penticostali (2,49%)

      Greco-catolici (4,36%)

      Baptiști (1,11%)

      Necunoscută (7,9%)

      Altă religie (4,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică

la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 317.953 de locuitori.[34] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%).
Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din
populație nu este cunoscută apartenența etnică. [4]
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar
există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-
catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu
este cunoscută apartenența confesională.[35]
Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul este pe locul
doi în țară după București.[36] Populația activă economic a orașului a fost în 2016 de
330.923 de persoane.[37] Potrivit unor estimări ale Institutului Național de Statistică, la
începutul lui 2015 municipiul Cluj-Napoca avea 322.108 de locuitori cu domiciliul acolo,
la acest capitol fiind al patrulea oraș ca populație din România după
municipiile București, Iași și Timișoara.[38]

Structura populației pe grupe mari de vârstă[39]

0–14 ani 15–29 ani 30–59 ani 60+

Masculi
18.323 44.561 65.230 24.383
n

Feminin 17.949 49.053 71.421 33.656

36.272 / 324.576  93.614 / 324.576  136.651 / 324.576  58.039 / 324.576 

Total
(11%) (29%) (42%) (18%)

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în
decurs de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea
demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare
parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului,
populația localității a evoluat astfel:
Recensăm
Structura etnică
ânt[40][41]
Alt
Ro Ger Sâ Slo
Popu Mag Ev Ro Ucra e
An mâ man rb vac
lație hiari rei mi ineni etn
ni i i i
ii
185 19.61 4.11 12.3 1.58 53 58
472
0 2 6 17 7 5 5
188 32.83 5.82 24.4 1.48
4 24 129 923
0 1 1 46 4
189 37.18 5.63 29.3 1.35
8 21 115 650
0 4 7 96 7
190 50.90 7.18 41.3 1.78
9 22 83 513
0 8 5 11 5
191 62.73 8.88 51.1 1.67
6 41 107 823
0 3 6 92 8
10.
192 85.50 29.6 42.1 2.07
63 984
0 9 44 68 5
8
13. 1.
193 103.8 37.0 48.2 2.52 1.1
09 16 267 57 266
0 40 29 71 6 62
4 8
194 114.9 11.2 98.5 1.61 2.6 61
36 11 46 229
1 84 55 02 8 69 8
195 154.7 74.0 74.1 4.5 44
990 32 31 34 474
6 23 33 55 30 4
196 185.6 104. 76.9 1.33 1.6 17
42 50 34 489
6 63 914 34 3 89 8
197 262.8 173. 86.2 1.48 1.0 62
50 28 32 413
7 58 003 15 0 09 8
3.
199 328.6 248. 74.8 1.14 34
20 84 23 27 331
2 02 572 71 9 4
1
3.
200 317.9 252. 60.2 21 1.0
734 02 146 12 25
2[42] 53 433 87 7 70
9
3.
201 324.5 245. 49.5 15 25.
544 27 127 20 33
1[43] 76 737 65 5 122
3

Grupuri etnice[modificare | modificare sursă]

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a
populației din Cluj-Napoca este următoarea:[44]

 români: 245.737, adică 75,7%;

 maghiari: 49.565, adică 15,3%;
 romi: 3.273, adică 1%;
 germani: 544, adică 0,16%;
 evrei: 155, adică 0,04%;
 ucraineni: 127, adică 0,039%.
Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.
În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți,
dar și a numărului de angajați ai unor firme internaționale. [45] Peste 6.400 de cetățeni
străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj. [46] Cei mai mulți provin
din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447)
și Tunisia (297).[46]
Comunitatea maghiară[modificare | modificare sursă]

Teatrul și Opera Maghiară de Stat

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul

Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață
culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul
comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul
Maghiar de Stat. Tot aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară,
precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în
care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase.
Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite
zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții
maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea
Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au
sediul Eparhia Reformată, Episcopia Unitariană și Episcopia Evanghelică Luterană.
Religie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Religia în Cluj-Napoca.
Biserica Sf. Mihail (romano-catolică)

Catedrala Mitropolitană (ortodoxă)

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au
sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai
multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.
Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației
stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este
următoarea:[47]

 ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;

 romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
 reformați: 31.597, adică 9,7%;
 penticostali: 8.083, adică 2,4%;
 greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
 baptiști: 3.603, adică 1,1%;
 adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
 musulmani: 879, adică 0,2%;
 unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
 martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.
Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din
populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.
Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane,
adică 0,27% din totalul locuitorilor. [48] Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie.
Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de
locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică
decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”. [49]

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Clujului.
Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele
atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă
specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de
servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de
afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează la aproximativ 1%. [50].
Conform unui studiu al Băncii Mondiale, PIB-ul/capita al orașului raportat la puterea de
cumpărare este la nivelul de 150% din media UE. [51]
Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare
fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară,
extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[52] Forța de
muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii
străini. Principalii investitori străini în municipiu provin
din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri
industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de
firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m². [53]
În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca
importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca,
dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții. [52] De asemenea, în Cluj sunt
reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri
de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90,
aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar
privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot
în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței
de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar
„Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care în 2019 a devenit
cea mai mare bancă din România.[54] Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset
Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT
Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat
naștere și altor companii românești importante
precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16
Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și
accesorii) și altele.
Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de

cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie
în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de
învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare
a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani.
Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în
creștere cu aproape 50% față de 2015.[55] Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale
noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte
precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia. [55]
Comerț[modificare | modificare sursă]

VIVO! Cluj-Napoca

În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389
firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu
ridicata.[53]
Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând
firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding,
UNIX Auto.
În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor
importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și
supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt
prezente magazinele companiilor Leroy Merlin, Dedeman, Brico Depot, Arabesque și
Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.
Cele mai importante centre comerciale din municipiu sunt:

 Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață

totală de 147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul
Auchan, cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10
săli, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare
subterană și una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are peste 11
milioane de vizitatori/clienți anual.[53]
 VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center) [56] – inaugurat tot în 2007, în
partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape
28 ha, are o suprafață închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500
de locuri de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage anual peste 9 milioane de
vizitatori.[53]
 Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost
extins și modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici
dimensiuni, majoritatea ale unor companii autohtone. Cu o suprafață
comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste 5 milioane de clienți anual.
[57]

 Platinia Shopping Center - construit pe fosta locație a fabricii de bere Ursus,

Platinia este un centru comercial de mărime medie (aproximativ 14.000 m²)
care include magazine, restaurante și un hotel de 5 stele.
 Sigma Shopping Center este o galerie comercială cu o suprafață de 6.000
m².
 Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-
Napoca din perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele
mai populare centre comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar
gradul de ocupare actual este redus.
 Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în
perioada comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m²
și găzduiește un supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii
etc.
IT&C[modificare | modificare sursă]
Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation
Cluster”[58] care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de
angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80%
provenind din export) precum și importante organizații publice și universități. [53]
În 2017 un studiu specializat constata că unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează
în domeniul IT[59], iar în 2019 firmele IT&C clujene aveau aproape 20.000 de angajați și
se apropiau de o cifră de afaceri de 1 miliard de euro.
Agricultură[modificare | modificare sursă]
Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației.
Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925
ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi. [52] Prin
tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de
câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție
Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și
Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala
Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale
Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră
într-un amplu proces de modernizare. [52]

Biserica Sf. Mihail, una dintre principalele atracții ale Clujului

Turism[modificare | modificare sursă]
Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-
Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită
monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-științifice
favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională,
de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu
în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în
incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.
În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un
număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri,
1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică. [53]

Transport[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Transportul în Cluj-Napoca.
Transportul rutier[modificare | modificare sursă]
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități
moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat
de drumul european E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european
E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).
Transportul public[modificare | modificare sursă]
Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin
intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care
leagă localitătile invecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de
microbuz. Compania este dotată cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco
Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora
long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie
(tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Recent, au fost
achiziționate mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto, iar Clujul a
devenit primul oraș din România care folosește pentru transportul urban autobuze
electrice tip Solaris Urbino 12.[60]
Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și
firme de închirieri auto. De curând au apărut și firme private de transport ca Uber.
În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și
achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona
metropolitană Cluj. CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri anual. [53]
Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere de biciclete.
[61]
 Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se
face cu ajutorul unui card eliberat de primăria orașului.
O nouă alternativă discutată pentru combaterea aglomerației din trafic ar fi metroul,
pentru care in 2018 se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de prefezabilitate.
Acesta ar urma să aibă 40 de kilometri și ar urma sa lege Floreștiul sau Apahida, unde
locuiesc 50 de mii de oameni, de oraș, acolo unde lucrează o mare parte din locuitori. [62]
Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Gara Centrală

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii
ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea
nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–
Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul
feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată.
Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă
de CFR pentru că nu mai era rentabilă. În anul 2017, aceasta a fost transformată într-
un Carrefour Market.[63]
Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între

strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În
anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră,
iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un
sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în
derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m,
realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel.
Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul
2019 la numărul record de 2.921.392 de pasageri. [64]

Patrimoniul arhitectural[modificare | modificare sursă]

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente,
statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului
renumele de „Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată
de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă multitudinea de religii si
influențe din oraș.
Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o
mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica
Sfântul Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult
din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica
Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din
Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a turlei de 80
de metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri).

Piața Muzeului

Piețe[modificare | modificare sursă]

 Piața Avram Iancu

 Piața Baba Novac
 Piața Gării

 Piața Muzeului
 Piața Mihai Viteazul
 Piața Păcii
 Piața Ștefan cel Mare
 Piața Timotei Cipariu
  Piața Unirii

Biserica "Calvaria"

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

 Biserica Bob
 Biserica Calvaria
 Biserica cu Cocoș
 Biserica Evanghelică-Luterană
 Biserica Franciscană
 Biserica Minoriților
 Biserica Ortodoxă din Deal
 Biserica Piariștilor
 Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor
 Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos
 Biserica Romano-Catolică „Sfinții Petru și Pavel”
 Biserica „Sfântul Mihail”
 Biserica Unitariană
 Catedrala Greco-Catolică (în construcție)
 Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”
 Sinagoga Neologă
Bastionul Croitorilor

 Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

 Bastionul Croitorilor
 Camera de Comerț și Industrie
 Casa Piariștilor
 Claustrul dominican-franciscan
 Clădirea fostului Liceu Piarist
 Clădirea Primăriei vechi
 Colegiul Reformat
 Gara
 Hotelul Biasini
 Hotelul New York
 Palatul Primăriei
 Palatul Telefoanelor
 Prima cetate medievală a Clujului
 Turnul Pompierilor
Ansamblul statuar Matei Corvin

Monumente și statui[modificare | modificare sursă]

 Ansamblul monumental Matia Corvin

 Crucea de pe Cetățuie
 Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan
 Grupul statuar Școala Ardeleană
 Monumentul „Glorie ostașului român”
 Monumentul Memorandiștilor
 Monumentul Rezistenței Anticomuniste
 Monumentul Stâlpii Împușcați
 Obeliscul Carolina
 Statuia lui Avram Iancu
 Statuia lui Baba Novac
 Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
 Statuia Fecioarei Maria
 Statuia Lupa Capitolina
 Statuia Sfântului Gheorghe

Muzeul de artă

  Muzee și galerii de artă[modificare | modificare sursă]

 Muzeul Apei
 Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe
  Muzeul de Artă
 Muzeul Botanic
 Muzeul Etnografic al Transilvaniei
 Muzeul Farmaciei, singurul din țară
 Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai
 Muzeul Memorial „Emil Isac”
 Muzeul de Mineralogie
 Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
 Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie
 Muzeul de Speologie „Emil Racoviță”
 Muzeul Zoologic
 Vivariul (singurul din țară)

Casa Învățătorului

Case și conace[modificare | modificare sursă]

 Casa Argintarului
 Casa Báthory-Apor
 Casa Benkő
 Casa Bolyai
 Casa Filstich-Kemény
 Casa Heltai
 Casa Hintz
 Casa Învățătorului
 Casa Kendeffy
 Casa Kovary
 Casa Matia
 Casa Mikes
 Casa Monetăriei
 Casa Petrechevich-Horvath
 Casa Piuariu-Molnar
 Casa Schleunig
 Casa Tauffer
 Casa Wolphard-Kakas
  Casa Zeyk
Cimitire[modificare | modificare sursă]

 Cimitirul Crișan
 Cimitirul Hajongard, supranumit „Panteonul Transilvaniei”
 Cimitirul Israelit
 Cimitirul Lombului
 Cimitirul Mănăștur
 Cimitirul Militar

Cinema Arta

Cinematografe[modificare | modificare sursă]

 Cinema Arta
 Cinema Florin Piersic
 Cinema Mărăști
 Cinema Victoria
 Cinema Dacia
 Odeon Cineplex (VIVO!)
 Cinema City (Iulius Mall)

Una din clădirile Universității Tehnice

Casa Universitarilor

Clădiri culturale[modificare | modificare sursă]

 Academia de Muzică „Gheorghe Dima”

 Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”
 Casa Universitarilor
 Centrul de Artă și Cultură Japoneză
 Centrul Cultural German
 Fabrica de Pensule
 Filarmonica de Stat „Transilvania”
 Institutul de Arheologie și Istoria Artei
 Institutul de Istorie „George Barițiu”
 Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly”
 Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
 Institutul Teologic Protestant
 Opera Maghiară de Stat
 Opera Română
 Teatrul Maghiar de Stat
 Teatrul Național „Lucian Blaga”
 Universitatea de Artă și Design
 Universitatea Babeș-Bolyai
 Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
 Universitatea Sapientia
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
 Universitatea Tehnică
Palatul Széki

Palatul Urania

Palate[modificare | modificare sursă]

 Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe

 Palatul Babos
 Palatul Bánffy
 Palatul Beldi
 Palatul Berde
 Palatul Elian
 Palatul de Finanțe
 Palatul Jósika, poreclit „Casa cu picioare”
 Palatul de Justiție
 Palatul Poștei
 Palatul Prefecturii
 Palatul Reduta
 Palatul Regionalei de Căi Ferate
  Palatul Rhédey
 Palatul Széki
 Palatul Telefoanelor
 Palatul Teleki
 Palatul Toldalagi-Korda
 Palatul Urania
 Palatul Wass

Cazinoul din Parcul Central

Parcuri[modificare | modificare sursă]

 Grădina Botanică „Alexandru Borza”, cea mai mare din România

 Parcul Central „Simion Bărnuțiu”
 Parcul Colina
 Parcul Engels
 Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”
 Parcul Feroviarilor
 Parcul „Ion Luca Caragiale”
 Parcul Între Lacuri (Iulius)
 Parcul Rozelor
 Parcul Sportiv Universitar „Prof. dr. Iuliu Hațieganu”
 Pădurea Hoia

Cultură[modificare | modificare sursă]
Funcționează la Cluj instituții publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între
acestea fiind și patru instituții naționale: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul
Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română. Teatrul Național,
inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă
instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților
austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai
veche instituție lirico-dramatică din România, prima operă națională a țării, pe a cărei
scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu.
Bulevardul Eroilor, loc de promenadă și de relaxare, este împânzit de cafenele și buticuri.

Teatrul si opera națională "Lucian Blaga"

Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de

Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul
Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei (unic în România), Muzeul de Mineralogie,
Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului. Aici activează filiale
ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale,
precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural
Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural
Polonez, Institutul Confucius și multe altele.

Piața Unirii

Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule,

un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în
special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în
câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.
Cinematografie[modificare | modificare sursă]
Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În
1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj,
a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe
filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile
din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály
Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.
Clujenii sunt mari consumatori de filme și dezvoltă adevărate evenimente create în jurul
proiecțiilor de cinema. Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 și a
constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori. [65] Favorit este
cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări
de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu Palatul
Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al
Doilea Război Mondial.[65] Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se
organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai
degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe:
Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și
Mărăști.