Târgu Jiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Targu-jiu)

Sari la navigareSari la căutare

Târgu Jiu

—  municipiu și reședință de județ[*]  —

Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu

Stemă

Târgu Jiu

Târgu Jiu (România)

 Localizarea orașului pe harta României

Târgu Jiu

Târgu Jiu (Județul Gorj)

Localizarea orașului pe harta județului Gorj

Coordonate: 45°02′02″N 23°16′29″E45°02′02″N
23°16′29″E

Țară  România

Județ  Gorj

SIRUTA 77812

Atestare documentară 1406

Reședință Târgu Jiu[*]

Componență [arată]

Guvernare

 - primar al municipiului Marcel Laurențiu

Târgu Jiu[*] Romanescu[4] (PNL, iunie

2017)

Suprafață[5]

 - Municipiu 161 km²

 - Urbană 38,784 km²

Altitudine maximă 326 m.d.m.

Altitudine minimă 210 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]

 - Municipiu 82,504 locuitori

 - Densitate 1.097 loc./km²

Fus orar EET (+2)

 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Cod poștal 21 0xxx

Prefix telefonic +40 x53[1]

Localități înfrățite

 - Lauchhammer  Germania

 - Noci  Italia

 - Pendik  Turcia

 - Yambol  Bulgaria

 - Forbach  Franța

Plăcuțe de înmatriculare GJ
 Prezență online

site web oficial 

GeoNames 

Poziția localității Târgu Jiu

Modifică date / text 

Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din

localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba
Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Lagărul de la Târgu Jiu
 2Geografie
o 2.1Clima
 3Demografie
 4Politică și administrație
 5Stema
 6Personalități gorjene
 7Educație
 8Sport
 9Centre comerciale
 10Relații externe
o 10.1Orașe înfrățite
  11Cartiere
 12Obiective turistice
 13Imagini
 14Note
 15Bibliografie
 16Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]

Țărani la piața din Târgu Jiu la începutul secolului XX

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la
nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre
apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de
cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și
păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El
oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Imagine dinspre Coloana Infinitului

Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura

între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În
preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul
războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor
istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru
Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în
vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate
pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-
est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare
celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.
Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o
poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al
XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu
timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești.
Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este
atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și
mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale
locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică
înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și
cumpere noi suprafețe de pământuri.
În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a
adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai
Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul
conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În
anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae
Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se
lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în
care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La
sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor
bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente
însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor
Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale
planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul
revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu
demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un
episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de
la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan -
bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu
vitejie căminurile".
Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară
din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului
strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei
acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea
lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele
globului.
În anul 1992 s-a decis înființarea Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu cu
următoarea structură:Facultatea de Inginerie și Facultatea de Științe.Astăzi
,Universitatea numără 25 de programe de studii pentru ciclul de studii universitare de
licență și 20 de specializări de master universitar.
Lagărul de la Târgu Jiu[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lagărul de la Târgu Jiu.

Geografie[modificare | modificare sursă]
Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul
de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină
zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul
Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană
(una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența
Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime
de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o
întindere de circa 10 km.
Vecini

 Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)

 Est - comunele Bălănești și Scoarța
 Sud - comunele Dănești și Drăguțești
 Vest - Bălești și Lelești
Clima[modificare | modificare sursă]
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform
repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului,
variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile
anuale sunt de 10,2 °C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3 °C pe munții cu
altitudini mijlocii și de 0 °C sau sub 0 °C pe munții înalți.
Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*
Perioad
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
a
1901- 11,1 16,3 19,6 21,5 20,9 16,8 11,2
-1,5° 0,6° 5,7° 5,7° 1,2° 10,7°
2000 ° ° ° ° ° ° °
12,4 16,2 19,5 23,6 20,1 17,5 12,5
2006 -1,7° 0,0° 5,0° 6,4° 2,1° 11,1°
° ° ° ° ° ° °
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957
17,4 20,5 28,2 32,0 34,5 38,4 39,6 41,0 39,7 33,8 27,1 20,2
Maxima
° ° ° ° ° ° ° ° ° ° ° °
Anul 1963 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927
- - - - -
Minima 35,3 29,2 20,0 -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° 15,4 24,8
° ° ° ° °
Precipitații (media lunară și anuală în mm)
1901-
39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9
2000
2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1
*Anuarul statistic al României 2007'[1]'
Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a municipiului Târgu Jiu

      Români (90,68%)

      Romi (3,21%)

      Necunoscută (5,94%)

      Altă etnie (0,15%)

Componența confesională a municipiului Târgu Jiu

      Ortodocși (92,12%)

      Necunoscută (5,97%)

      Altă religie (1,89%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la

82.504 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 96.641 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,69%), cu o
minoritate de romi (3,21%). Pentru 5,95% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (92,13%). Pentru 5,98% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.[6]
Târgu Jiu - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Târgu Jiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21
consilieri. Primarul, Marcel Laurențiu Romanescu, de la Partidul Național Liberal, a fost
ales în iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

 Partidul Național Liberal 10                    

Partidul Social
7                    
Democrat

Partidul PRO România 2                    

Partidul Verde 2                    

Municipiul Târgu Jiu este reședința de județ a județului Gorj și are în administrație, în
afara localității principale, și alte opt
localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba
Mare, Românești.

Stema[modificare | modificare sursă]
Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18
decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se
compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și
în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și
cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este
reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de
argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate
semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).
Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele
medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste
meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta
legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.

Personalități gorjene[modificare | modificare sursă]

Constantin Brâncuși

Bustul lui Constantin Stanciovici Brănișteanu: întemeietorul învățământului public în Gorj, primul primar al
orașului Târgu Jiu (1864-1868)

 Constantin Brâncuși (1876 - 1957), sculptor român cu contribuții covârșitoare

la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
 Vasile Cocheci (1922 - 1996), inginer și chimist român, membru
corespondent al Academiei Române.
 Constantina Diță-Tomescu (1970-), atletă română, alergătoare pe distanțe
lungi, specializată în maraton și semimaraton.
 Vasile Lascăr (1853-1907), primar al orașului Târgu Jiu, ministru de interne în
două rânduri și de finanțe al României.
 Sergiu Nicolaescu (1930-2013), regizor, actor și senator.
  Gheorghe Magheru (1802-1880), comandant militar în oastea lui Tudor
Vladimirescu (1821), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara
Românească.
 Horațiu Mălăele (n. 1952), actor, regizor, caricaturist și scriitor.
 Cătălin Măruță (n. 1978), prezentator de televiziune.
 Nicolae Stroescu-Stînișoară (1925-2014), jurnalist, director al secției române
a postului Radio Europa Liberă.
 Alexandru Ștefulescu (1856 - 1910), istoric al județului Gorj și al orașului
Târgu Jiu.
 Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), sublocotenent român care a căzut
în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial.
 Gheorghe Tătărăscu (1886-1957), prim-ministru al României în
perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940.
 George Uscătescu (1919-1995), filosof, estetician, eseist, poet și sociolog
român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române.
 Gheorghe Vlăduțescu (1937-), filozof român, profesor
de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, membru
al Academiei Române.
 Vlad Voiculescu (1913-2001), medic neurolog român, membru titular
al Academiei Române.

Educație[modificare | modificare sursă]
Școli generale

 Școala Nr. 1 „Gheorghe Tătărăscu”

 Școala Nr. 2 „Ecaterina Teodoroiu”
 Școala Nr. 4 „Alexandru Ștefulescu”
 Școala Nr. 5 „Voievod Litovoi”
 Școala Nr. 6 „Sfântul Nicolae”
 Școala Nr. 7 Vădeni
 Școala Nr. 8 „Constantin Săvoiu”
 Școala Nr. 11 „Pompiliu Marcea”
 Școala Nr. 12 „Constantin Brâncuși”
Licee și colegii

 Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”

 Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”
 Colegiul Național „Spiru Haret”
 Colegiul Economic „Virgil Madgearu”
 Colegiul Tehnic Nr. 2
 Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
  Colegiul Tehnic „G-ral Gheorghe Magheru”
 Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”
 Liceul cu Program Sportiv
 Liceul de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”
 Grup Școlar Energetic Nr. 1
 Liceul Tehnologic „Ion Mincu” Nr. 4
 Colegiul Auto „Traian Vuia”
 Liceul Tehnologic Bârsești
 Liceul de Informatică „Victor Daimaca” (particular)
Școli postliceale

 Școala Postliceală Sanitară „Omenia”

 Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
 Școala Sanitară de Stat
 Școala Sanitară Postliceală „Hipocrate”
Universități

 Universitatea „Constantin Brâncuși”

 Universitatea Liberă Internațională din Moldova
 Universitatea Titu Maiorescu
Instituții educaționale

 Palatul copiilor

Sport[modificare | modificare sursă]
Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar și multe
alte activități sportive.
Fotbal:

 C.S. Pandurii Târgu Jiu

Baschet:

 ACS Târgu Jiu

Handbal:

 C.S. Energia Târgu Jiu

Centre comerciale[modificare | modificare sursă]

 Shopping City Târgu Jiu
  Centru Comercial Lotus Parâng (Supermarket Profi, SensiBlu, Vodafone,
Avon, Leonardo, Roka, Moda Aliss, TimeOut, Danik, Puma, Jolidon, Diverta,
B&B, Lotto, Germanos, Telekom, Domo)[2]
 Centru Comercial Lotus Păltiniș
 Complex Comercial Favorit
 Complex Comercial Rodna
 Complex Comercial Oliana
 Complex Comercial Mirese
 Profi 9 Mai [3]
 Profi A. I. Cuza [4]
 Hypermarket Kaufland (Domo, Inmedio, SensiBlu, Telekom)
 Hypermarket Carrefour ( in Shopping City Targu Jiu)
 Supermarket Succes x60 (80-250 mp, majoritatea non stop)
 LIDL
 XINA Piața Mare
 XINA 9 Mai
 Flanco World
 Infomanu CENTRE
 Dedeman
 Praktiker
 Carrefour Market
 Penny Market
Viitoarele centre comerciale:

 Billa
 Carrefour Market x3

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Municipiul Târgu Jiu este înfrățit cu:
     Lauchha   Ya   Pe   For
Noci mmer mbol ndik bach

Cartiere[modificare | modificare sursă]
 Cartierul Artego
 Cartierul 9 mai
 Cartierul Calea Bucureștiului
 Cartierul Debarcader
 Cartierul Ecaterina Teodoroiu
  Cartierul Gării Caragiale
 Cartierul Grivița
 Cartierul Obreja
 Cartierul Pandurașul
 Cartierul Peste Pod
 Cartierul Unirii
 Cartierul Victoriei

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

 Coloana Infinitului
 Curtea lui Cornea Brăiloiu
 Biserica Sfinții Apostoli
 Biserica Adormirea Maicii Domnului
 Biserica Sf. Voievozi
 Biserica Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei din Târgu Jiu
 Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
 Poarta Sărutului
 Masa Tăcerii
 Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”

Imagini[modificare | modificare sursă]


Râul Jiu în oraşul Târgu Jiu

 

Liceul „Tudor Vladimirescu”

 
 

Palatul Prefecturii județului Gorj

 

Coloana fără sfârșit (monument istoric)

 

Universitatea
 

Catedrala Sfinţii Voievozi

 

Poarta Sărutului (monument istoric)

 
 

Gara Târgu Jiu

 

Masa Tăcerii (monument istoric)

 

Biserica „Sfântul Nicolae” şi „Sfântul Andrei”, str. 11 iunie 1848 nr 50 (monument istoric)
 

Casa memorială Ecaterina Teodoroiu (monument istoric)

 

Casa lui Cornea Brăiloiu (monument istoric)

 
 

Casa Dimitrie Măldărescu (monument istoric)

 

Prefectura veche (monument istoric)

 

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Bd. Ecaterina Teodoroiu 365 (monument istoric)

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe
etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat
în 6 august 2013.
3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013.
Accesat în 5 august 2013.
4. ^ REZULTATE ALEGERI LOCALE parţiale. PSD câştigă Craiova, după mandatul Liei Olguţa
Vasilescu. PNL, învingător la Roman şi Târgu-Jiu, Mediafax, accesat în 12 iunie 2017
5. ^ Planul local de dezvoltare durabilã a municipiului Târgu JiuPlanul local de dezvoltare
durabilã a municipiului Târgu Jiu  (PDF), accesat în 7 iunie 2013
6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013.
Accesat în 5 august 2013.
7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate”  (XLSX). Biroul Electoral Central pentru
alegerile locale din 2016.

8. http://www.utgjiu.ro/

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
  Alexandru Ștefulescu, „Istoria Târgu-Jiului”, 1906

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Jiu

 Site-ul oficial al Primăriei Municipiului Târgu Jiu

 Site-ul oficial al Consiliului Județean Gorj
 Obiective turistice în Târgu Jiu
 Frecvențe radio în Municipiul Târgu Jiu
Instituții

 Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu

 Colegiul Național "Ecaterina Teodoroiu"
 Colegiul Național "Spiru Haret"
 Colegiul Economic "Virgil Madgearu"
 Colegiul Tehnic Numărul 2
 Colegiul Tehnic "Gheorghe Magheru"
Comunități

 Site-ul comunității gorjene

Reportaje, Turism

 Pagina tuturor atracțiilor din Municipiul Târgu Jiu

 România e frumoasă (29): Târgu Jiu și operele lui Brâncuși , 5 decembrie
2011, RazvanPascu.ro
Imagini

 Poze vechi cu orașul Târgu Jiu

 Imagini vechi din Târgu Jiu