Notiuni introductive

Proprietati si marimi fizice

1. Proprietati fizice sunt acele proprietati asociate unui
corp sau substante care poate fi masurate sau
percepute fara a schimba identitatea acestora
2. Marimi fizice sunt acele proprietati fizice care pot fi
precizate in mod cantitativ (masurate)
3. Marime fizica: unitate de masura; metoda de masura
sau relatie de definitie

Relatiile matematice intre marimile fizice:

1. Scalare 2. Vectoriale 3. Matriciale

Legi fizice fundamentale

Sunt acele legi bazate pe generalizarea unor observatii empirice
aparute in studiul naturii
Sistem de referinta
Un ansamblu de corpuri considerate fixe intre ele in
raport cu care se studiaza legile fizice.

Sistem de coordonate atasat unui sistem de referinta

Este un concept matematic care permite descrierea
relatiilor cantitative intre marimile fizice observate intr-un
anumit sistem de referinta
Sisteme de referinta pentru Pamant

Sistem de referinta legat de litosfera

Sistem de referinta legat de manta

prin “hot spot”-uri

Sistem de referinta legat de nucleu

(de axa de rotatie)
 Sisteme de coordonate in cazul Pamantului

Definirea axelor unui sistem de coordonate carteziene aşezat în centrul Pământului

Axa Z pe direcţia axei de rotatie a Pământului cu

sensul pozitiv către nordul geografic
Axa X, în planul ecuatorului, trecând prin punctul de
coordonate (0°, 0°)
Axa Y, în planul ecuatorului, trecând prin punctul de
coordonate (0°, 90°E)
Definirea coordonatelor sferice pentru un sistem de coordonate
sferice aşezat în centrul Pământului

Axa r este pe direcţia razei care trece prin punct.

Unghiul dintre rază şi planul ecuatorului = latitudinea

geografică.

Unghiul dintre dreapta trecând prin punctul de

coordonate geografice (0°, 0°) şi proiecţia razei în
planul ecuatorului = longitudinea geografică.
Definire axelor unui sistem de coordonate carteziene aşezat într-
un punct la suprafaţa Pământului

Axa Z este pe direcţia verticalei punctului (care

coincide în primă aproximaţie cu raza sferei).
Axa X este tangentă la meridianul care trece prin
punct cu sensul pozitiv către nordul geografic
Axa Y este tangentă la paralela care trece prin punct
având sensul pozitiv către est.
 Cinematica

z Vectorul de poziţie

traiectoria Vectorul de poziţie este vectorul care

uneşte originea sistemului de
rz=z coordonate cu punctul aflat în
mişcare.

   
r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
ry=y y
r  x2  y2  z 2
rx=x
 
r  r(t) Lege de miscare

x
    
r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
z Traiectoria este curba pe care se
deplaseaza punctul

traiectoria traiectoria: f(x, y, z)=0

rz=z
forma parametrică: x = x(t) y = y(t) z = z(t)

eliminăm timpul → f(x, y, z) = 0

ry=y y

rx=x

x
 Vectorul viteză

Viteza instantanee este derivata

vectorului de poziţie la timp:

 
 r dr
v  lim t 0 
t dt

Viteza este tangentă la traiectoria pe care

se deplasează punctul.

    
 dr  dx  dy  dz 
v r i j k r  x(t ) i  y (t ) j  z (t )k
dt dt dt dt
   
v  v x ( t ) i  v y ( t ) j  v z ( t )k v  v 2x  v 2y  v 2z
 Vectorul acceleraţie

Acceleraţia instantanee este derivata

vectorului viteză la timp sau derivata
de ordinul doi al vectorului de poziţie

  2
 v dv d r
a  lim t 0   2
t dt dt

 dv x  dv y  dvz    
a i j k  a x ( t ) i  a y ( t ) j  a z ( t )k
dt dt dt

a  a 2x  a 2y  a 2z
 Exemplu: Viteza relativa a partii de sud-est a Romaniei in raport cu placa
Euasiatica determinata din masuratori de GPS

Dupa: van der Hoeven, A.G.A. et al., 2005. Observation of present-day

tectonic motions in the Southeastern Carpathians: results of the
ISES/CRC-461GPS measurements, Earth planet. Sci. Lett., 239, 177–
184.

Vh = proiectia orizontala a vitezei

Y (est)
Vz =
proiectia verticala

V = vectorul viteza relativ la placa Eurasiatica

Z (verticala)
Mişcarea circulară uniformă a unui punct

Viteza unghiulara pentru mişcarea

circular uniformă este constanta:

 t  t 2  t1
t
Modulul vitezei, v, este
constant în timp:
 
v( t 1 )  v( t 2 ) v(t1 )  v(t 2 )  v

Modulul vectorului de poziţie este egal

cu raza cercului:

r(t 1 )  r(t 2 )  r
Modulul vectorului acceleraţie
centripetă este constant în timp
a c (t 1 )  a c (t 2 )  a c
Relaţia între parametrii cinematici pentru mişcarea circular uniformă

Vectorul viteză este tanget la

cerc (traiectoria) şi perpendicular
pe vectorul de poziţie.

Vectorul acceleraţie centripetă

este îndreptat în lungul razei
către centrul de rotaţie.

Relaţia dintre modulul vitezei si

viteza unghiulară: v  r
Relaţia dintre modulul
acceleraţiei şi viteza unghiulară
sau viteza:
2
v
a c  2 r 
r
 Relatia dintre vectorul viteza si vectorul viteza unghiulara


 Vectorul viteza unghiulara este
r  perpendicular pe planul cercului
v   

r v  r

v 



r

v
 Aplicaţie la miscarea circular uniforma
: rotaţia unui punct de la suprafaţa Pământului

360 15
 
24h 1h r  R cos(lat )
2 rad rad
  7.27 10-5  0.0000727
24  3600s s s
 Aplicatie miscarea circular uniforma
Mişcare instantanee a unei plăci tectonice

 
O A
 A 
O vA
B B vA
A
A

O B
  
A B   B A B
A

  
B v A  B  A  rMA
Pol de rotaţie = (φp, ,λp)
   Viteza unghiulară ω =(ωx, ωy, ωz)=(ω, φp, ,λp)
O v A  O  A  rMA
Viteza unui punct M de pe A este tangentă
la sferă = (vnord, vest)
rMA  R P Traiectoria lui M = cerc mic în raport cu polul de
rotaţie
Semnificaţia cinematică a frontierei dintre două plăci

  
v    rM
v  R P sin 

v  R P (  90 )


B A
 Extensie: deducerea relatiilor cinematice pentru
miscarea circular uniforma

Legea de miscare pentru un punct material are forma:

  
r  r cos(t ) i  r sin( t ) j ω, r – pozitive, constante în timp

Determinarea traiectoriei

x  r cos(t ) y  r sin( t )
x 2  y 2  r 2 (cos 2 (t )  sin 2 (t ))
cos 2 (t )  sin 2 (t )  1
x 2  y2  r 2
f ( x , y)  x 2  y 2  r 2  0

Traiectoria este un cerc cu raza r

 X

x  r cos(t ) r
t

i

j Y

y  r sin( t )
 Determinarea vectorului viteza

 dr dx  dy 
v  i j
dt dt dt
dx d (r cos(t ) d (t )
  r sin( t )  r sin( t )
dt dt dt
dy d (r sin( t ) d (t )
  r cos(t )  r cos(t )
dt dt dt
    
 dr
v  r sin( t ) i  r cos(t ) j  v x ( t ) i  v y ( t ) j
dt
v x  r sin( t ) v y  r cos(t )
v  (r sin( t ) 2  (r cos(t )) 2  r

Unghiul dintre vectorul viteza si vectorul de pozitie

 
v  r  v x rx  v y ry  (r sin( t ))( r cos(t ))  (r cos(t ))( r sin( t ))  0

Viteza este perpendiculara pe vectorul de pozitie; este tangenta la cerc

    
v  r sin( t ) i  r cos(t ) j  v x ( t ) i  v y ( t ) j
v  r
X

t
t t


v
i

j Y
 Determinarea acceleratiei

  
 dv
a   r cos(t ) i   r sin( t ) j
2 2

dt
a  a 2x  a 2y   2 r
   
a   (r cos(t ) i  r sin( t ) j)   2r   2 rrˆ
2

Proiectia (componenta) acceleratiei pe directia vitezei (acceleratia tangentiala)

 
  v 2 v
a t  a  vˆ  a    r   0
v v
Proiectia acceleratie pe directia razei (acceleratia normala)

  r (r ) 2 v2
a n  a  rˆ  a    rrˆ  rˆ   r  
2 2

r r r
  
a   r cos(t ) i   r sin( t ) j
2 2

a  a 2x  a 2y   2 r

X 
a

t


v
i

j Y