CUPRINS

A. Reflexia luminii
B. Refracția luminii
C. Reflexia totală
D. Aplicații ale reflexiei si refractiei in tehnica
E. Fenomene naturale
F. BIBLIOGRAFIE
A. Reflexia luminii este fenomenul în care lumina se întoarce în
primul mediu, cu schimbarea direcţiei de propagare, atunci când ea întâlneşte un
alt mediu (suprafaţa de separare dintre două medii optice diferite).

 Legea I:
Raza incidentă, normala și raza reflectată sunt coplanare (aparțin aceluiași
plan).

 Legea a II a:
Unghiul de incidență (i) este egal cu unghiul de reflexie (r).

Observație
Când raza de lumină cade perpendicular pe suprafața de separare, raza reflectată
se întoarce în primul mediu pe același drum, adică este singurul caz când nu își
schimbă direcția de propagare.
B. Refracția luminii este fenomenul în care lumina își schimbă
direcția de propagare atunci când traversează suprafața de separație dintre două
medii transparente diferite.

Cazul I: Când n1 < n2

Adică indicele de refracție al primului mediu este mai mic decât indicele de
refracție al mediului II (exemplu: aer-apă, apă- sticlă, aer-sticlă, aer-diamant, apă-
diamant etc.), raza refractată se apropie de normală și unghiul de refracție (r')
este mai mic decât unghiul de incidență (i).

Cazul II: Când n1 > n2

Adică indicele de refracție al primului mediu este mai mare decât indicele de
refracție al mediului II (exemplu: apă-aer, sticlă-apă, sticlă-aer, diamant-aer,
diamant-apă etc.), raza refractată se depărtează de normală și unghiul de
refracție(r') este mai mare decât unghiul de incidență(i).
Observație
Când raza de lumină cade perpendicular pe suprafața de separare, raza refractată
trece în al II-lea mediu pe același drum, adică este singurul caz când nu își schimbă
direcția de propagare.

Legile refracției
 Legea I a refracției:
Raza incidentă (SI), normala la suprafața de separare (NI) și raza refractată (IR')
sunt coplanare.

 Legea a II-a a refracției:

Observație

Cu această formulă putem explica dispersia luminii. Fasciculele colorate ROGVAIV

au viteze diferite prin prisma optică și de aceea ies din prismă sub unghiuri
diferite. Violetul se propagă prin prismă cu viteză mai mică decât roșul, așa că
este deviat mai tare decât roșul.
C. Reflexia totală este fenomenul în care are loc numai fenomenul de
reflexie, fără formarea razei refractate (unghiul de refracție este de 90°).

Pentru a avea loc fenomenul de reflexie totală trebuie îndeplinite două condiții:

1) Indicele de refracție al primului mediu să fie mai mare decât al celui de-al
doilea mediu, adică n1 > n2 .

2) Unghiul de incidență să fie mai mare decât unghiul limită ( notat cu l ), unghi
specific fiecărei perechi de medii care îndeplinește condiția n1 > n2

Desen reflexie totală:

Aplicații ale reflexiei totale
Reflexia totală are două mari aplicații: reflexia totală în prisme și reflexia totală
în fibre optice.

I. Reflexia totală în prisme de sticlă este folosită pentru a devia

sau a întoarce un fascicul de lumină. Pe acest principiu funcționează catadioptrii
roșii (ochi de pisică). Catadioptrii sunt plasați în spatele vehiculelor (automobile,
motociclete, biciclete) sau pe panourile de semnalizare și întorc lumina farurilor
pe direcția pecare a venit.

II. Reflexia totală în fibre optice sau jeturi de apă

Fibrele optice sunt tuburi subțiri de sticlă sau plastic prin care lumina suferă o
succesiune de reflexii totale.

Fibrele optice au două mari aplicații:

II.1. În comunicații pentru transportarea unor cantități mari de informații

(programe TV, internet la computer, convorbiri telefonice etc. ).
II.2. În medicină la construcția endoscopului. Endoscopul este format din
mănunchiuri de fibre optice, care introdus în interiorul corpului, unul trimite
lumina către organul studiat (stomac, plămân, intestin), celălalt aduce înapoi
imaginea acestuia, care apare pe un monitor.

D. Aplicații ale reflexiei si refractiei in tehnica

1) Televizor LCD (cu cristale lichide) are în componența sa o oglindă
reflectorizantă.
2) Proiector LCD are la bază un dispozitiv optic format dintr-un număr
foarte mare de microoglinzi.

3) Centrală solară cu turn are la bază un număr foarte mare de oglinzi

care se orientează automat după poziția Soarelui pe cer. Ele reflectă lumina către
un absorbant ce încălzește apa dintr-un cazan ce produce abur sub presiune.

4) Telescopul Hubble este plasat pe o orbită în jurul Pământului și

poziționat în afara atmosferei terestre. De la lansarea lui în 1990 a devenit unul
dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei. Cu el astronomii
au făcut numeroase observații, care au dus la importante descoperiri în
astrofizică.

Oglinzile telescoapelor trebuiau realizate cu o precizie de șlefuire de 1/20 din

lungimea de undă specifică luminii vizibile, aproximativ 30 de nanometri (30 de
miliardimi de metri).

5) Galvanometrul
Dacă o oglindă plană se roteşte cu unghiul α raza reflectată se roteşte cu 2α. În
schimb, dacă se roteşte obiectul cu unghiul α, raza reflectată se roteşte tot cu α.
Bazat pe acest fapt este construit şi galvanometrul care indică prezenţa
curenţilor de intensitate foarte mică.
6) Sextantul
Pe acelaşi principiu, descris mai sus, pot fi măsurate variaţii mici de lungime în
cazul dilatării şi contracţiei corpurilor solide. Reflexiile succesive pe două oglinzi
plane care fac un unghi între ele stau la baza construcţiei sextanţilor –
instrumente folosite în navigaţia maritimă şi aeriană pentru determinarea poziţiei
navelor.

7) Fibra optică
Fibra optică reprezintă o importanţă aplicaţie care se bazează pe
fenomenul reflexiei totale a luminii. Fiecare fibră constă dintr-un miez mai
refringent şi un înveliş exterior mai puţin refringent. Un mănunchi de numeroase
fibre optice subţiri alcătuiesc un conductor de lumină. Un astfel de conductor
poate dirija lumina pe un traseu curbat cu foarte mici pierderi de intensitate a
luminii.

E. Fenomene naturale
  Poziţia aparentă a Soarelui
Ca urmare a variaţiei densităţii atmosferei terestre cu altitudinea, prin urmare şi a
indicelui de refracţie, razele provenite de la Soare sunt deviate prin refracţie,
parcurgând o traiectorie curbă. Astfel se explică de ce Soarele mai este văzut
câteva minute după ce a apus şi respectiv, cu câteva minute înainte de răsărit.
Acest efect duce la o „mărire” a zilei cu 7-8 minute.

 Mirajul
Mirajul (sau „fata morgana”) este efectul opus. Se produce în zilele toride sau în
regiunile foarte calde. În aceste cazuri, în imediata apropiere de sol, aerul încălzit
este mai puţin dens (indicii de refracţie mai mici). Densitatea creşte pe măsura
îndepărtării de sol. Ca urmare, prin reflexie totală, se formează imaginea
răsturnată a unui obiect care apare ca reflectat de suprafaţa unui lac. Pe şosele
avem impresia că vedem „apă”, care în realitate este imaginea cerului albastru.
F. BIBLIOGRAFIE
1. Fizichim
2. Wikipedia
3. Colegiu.info
4. Scrigroup