Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIETI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
PORTOFOLIU PENTRU ABSOLVENII D.P.P.D.
NR. CRT. 1
DISCIPLINA DE NVMNT Psihologia educaiei
CERINE - Se va completa o fi de caracterizare psihopedagogic (cu datele personale al
e studentului). - Se vor alege dou variante din cele patru (una pentru Pedagogie
I i una pentru Pedagogie II): Operaionalizarea obiectivelor educaionale pentru lecii
le dintr-o unitate de nvare (un manual de
2
Pedagogie I ( Fundamentele pedagogiei, Teoria curriculum-ului)
3.
Pedagogie II (Teoria instruirii, Teoria evalurii)
specialitate); ntocmirea unui dicionar de termeni pedagogici (cel puin 15 termeni);
Elaborarea unei recenzii din domeniul tiine ale educaiei; Identificarea i explicare
a conceptelor cheie dintr-un curs. - Se va realiza un proiect didactic - Se va c
ompleta o fi de observare a leciei
4 5
Didactica specialitii Practic pedagogic
FIA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC
I. Date personale 1. Numele i prenumele:... Oprea Elena Anca.....................
................................................................................
2. Locul i data naterii: .Ploiesti 13.10.1989....................................
.................................................................... 3. Domicili
ul: Orasul Ploiesti.............................................................
......................................................... 4. Ruta colar a elevului
:...............................................................................
....................... ........................................................
................................................................................
........ 5. coala i clasa n care nva elevul: Facultatea Petrol si Gaze Ploiesti Specia
lizare-romana engleza,grupa 4055................................................
.................................. II. Date familiale 1. Ocupaia i locul de munc al
prinilor: tata-tehnician Timken Ploiesti.........................................
.................................. ...mamaYazaky Ploiesti.......................
................................................................................
.................................... 2. Structura familiei i relaiile dintre membr
ii familiei: 4 membri foarte bune................................................
....... ........................................................................
........................................................................ 3. Cond
iii de via i de nvtur ale elevului:.. foarte bune ...................................
.......................... .....................................................
................................................................................
........... 4. Influene din afara familiei: nu sunt .............................
.................................................................. .............
................................................................................
..................................................
III. Dezvoltarea fizic i starea sntii
1. Caracteristici ale dezvoltrii fizice: Foarte bune.............................
...................................................... .........................
................................................................................
...................................... 2. mbolnviri i deficiene (mintale, senzoriale
, fizice):...................................................... ...............
................................................................................
................................................. IV. Dezvoltarea psihic 1. Gndire
a (analitic/sintetic, concret/abstract, reproductiv/creativ etc.): analitica,concreta,
creativa................. ......................................................
......................................... ......................................
........... 2. Memoria (vizual/auditiv, mecanic/logic, de scurt durat/de lung durat et
): vizuala,logica, delunga durata...............................................
................................................................................
................. 3. Limbajul (exprimarea corect/incorect, vocabularul bogat/srac):
exprimare corecta vocabular bogat 4. Afectivatea (sentimente, pasiuni, dispoziii
predominante): sentimente de bun augur ,pasiuni normale. 5. Motivaia (intrinsec/e
xtrinsec, cognitiv/afectiv, pozitiv/negativ): afectiva,pozitiva si uneori negativa. V
. Rezultate obinute de elev i stilul de munc 1. Discipline cu rezultate cele mai bu
ne: limba romana si psihologia. 2. Discipline cu rezultate cele mai slabe:matema
tica 3. Cercuri frecventate de elev i participarea la concursuri colare i extracolar
e:.............. ...............................................................
................................................................................
. 4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent, contiincios/supe
rficial, constant/inconstant):organizat,constiincios,constant. VI. Conduita n gru
p, integrarea social a elevului
1. Participarea la viaa de grup (sociabil / izolat, extrovert / introvert etc.):
sociabila,extrovertita. 2. Atitudinea colegilor fa de elev:de amicitie. VII. Trsturi
de personalitate 1. Trsturi temperamentale:vulcanica 2. Trsturi de caracter:calcula
ta. a) atitudinea fa de munc:responsabilitate. b) atitudinea fa de alii:sociabila. c)
atitudinea fa de sine:neincrezatoare uneori. 3. Aptitudini, nclinaii, interese i aspi
raii:rabdare,(copii in general)datorita meseriei de educatoare pe care o exercit
,sociabila,imi doresc ca prin munca dobandita sa obtin un loc bun de munca si sa
am un viitor destul de bun ,atat pentru a duce un trai decent.
Fi de observare / evaluare a leciei coala:Liceul Ion Luca Caragiale. Clasa:a-XI-a I
Data: 24.01.2011 Profesor / Institutor / Student:Oprea Elena Aria curricular:Limb
a si comunicare Disciplina:Limba romana Unitatea de nvare:nuvela psihologica. Subie
ctul:Ioan Slavici,Moara cu noroc. Tipul leciei:dobandire de noi cunostinte-coment
ariu literar,momentele subiectului,caracterizarea personajului. Obiective genera
le / fundamentale: -utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea
si producerea mesajelor. -analiza principalelor componente de structura,de comp
ozitie si de limbaj specifice textului narativ. -folosirea obiectiva a strategii
lor si regulilor de exprimare orala in monolog si dialog.
Obiective instrucionale / operaionale / comportamentale: 1. s-l caracterizeze pe Gh
i raportndu-l la celelalte personaje; 2. s descopere unitatea i dramatismul nuvelei;
3. s fac anumite corelaii ntre concepia scriitorului, structura operei i destinul pers
onajelor pentru a-i da seama de antimodelul moral prezentat de prozator. Nivel de a
tingere a Indicatori standardelor Minim Mediu Maxim Maxim Concordana cu programa c
olar Corelarea ntre componentele actului didactic, Maxim maxim
Nr. crt. 1. Calitatea proiectrii
strategii didactice i de evaluare Elemente de originalitate 2. Desfurarea activitii O
rganizarea mediului fizic al clasei Organizarea coninuturilor n informaionale (sist
ematizare,
mediu structuri esenializare, maxim maxim maxim
corelaii intra i interdisciplinare) Adecvarea strategiilor i tehnicilor de instruir
e la particularitile colectivului de elevi; individualizarea nvrii Integrarea mijloace
lor de nvmnt n lecii Orientarea aciunilor i a gndirii elevilor Calitatea comunicrii
ea randamentului colar Gestionarea timpului didactic 3. Aprecieri privind: Nivelu
l pregtirii elevilor (deinerea cunotinelor de baz, gradul de operaionalitate a acestor
a, nivelul structurrii competenelor Capacitatea institutorului de a raporta propri
ul comportament la standardele profesiei Concluzii Puncte tari Puncte slabe
maxim mediu maxim maxim mediu maxim
maxim
-lectia a fost prezentata pana la final cu -timpul scurt si faptul ca elevii sun
t absolut toate ideile propuse,fiecare punct a superficiali cand lectia le este
predata de o fost atins in intregime,o buna studenta practicanta. sistematizare
a ideilor.
PROIECT DE LECIE
Data:24.01.2011 coala:Liceul Ioan Luca Caragiale. Clasa: I a-XI-a I Propuntor:Opre
a Elena Aria curricular: Limba si comunicare. Obiectul: Limba si literatura roman
a. Unitatea de nvare:nuvela psihologica. Subiectul:Moara cu noroc-Ioan Slavici. Tipul
leciei:consolidare si formare de noi deprinderi si priceperi. Obiective generale
/ fundamentale: - compararea argumentelor diferite pentru formularea judecatilo
r proprii. - analiza principalelor componente de structura. - folosirea obiectiv
a a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog. Obiective instruci
onale / comportamentale / operaionale: - sa argumenteze de ce Moara cu noroc este o
nuvela. - sa identifice semnificatii ale intelepciunii si pacatului in Moara cu
noroc. - sa identifice rolul moralei in nuvela psihologica. - sa recunoasca carec
teristicile personajului negativ si cele ale personajului pozitiv. - sa recunoas
ca modurile de expunere folosite in opera. Metode i procedee didactice:conversati
a euristica,invatarea prin descoperire,exercitiul,problematizarea Mijloace didac
tice:manualul de Limba si literatura romana clasa a-XI-a.
Desfurarea leciei: Etapele leciei 1.Moment ul organizato ric. Activiti de nvare -preg
ea elevilor pentru ora:cartile si caietele de limba roman ape banca. Metode i pro
cedee didactice -conversatia. Instrumente de evaluare -pe tot parcursul orei ras
punsurile vor fi monitorizate de profesor.
2.Reactual ntruct n ora precedent s-au discutat cu elevii geneza, compoziia izarea i s
ubiectul nuvelei, profesorul va cunostinte pune elevilor urmtoarele ntrebri: . Ce tii
despre apariia nuvelei l;or Moara cu noroc ? dobandite R.Opera a aprut n volumul No
vele din popor, din 1881. anterior. . Care este spaiul din care s-a inspirat scriito
rul i pe care l-a reflectat n nuvel? R. Satul transilvnean din cmpia de vest a rii. .
r timpul? R. A doua jumtate a secolului al XIX-lea, cnd are loc trecerea de la econo
mia casnic la cea de schimb, capitalist. . Ce fel de conflict ntlnim n nuvel? R. Exist
oper un conflict(exterior) ntre generaii i mentaliti: n timp ce btrna familie, depo
nei tradiii ndelungate, opineaz pentru starea pe loc, pentru mulumirea cu ceea ce
-conversatia euristica
-elevii noteaza in caiete.
-exercitiul.
-elevii intrebarilor
raspund
-conversatia euristica.
soarta i-a dat omului, tinerii familiei vor schimbarea. Adic, familia cizmarului
Ghi, aflat ntr-o colectivitate constituit de generaii, unde practica meteuguri lucrati
(cojocria, ciubotria), vrea s se smulg din aceste cicluri statornice i s treac de la m
eteug la comerul -problematizarea. care-i va aduce ctig uor i unde banul determin totu
. Care dintre personaje ia decizia schimbrii? R. Capul familiei, cizmarul Ghi, ia o
decizie curajoas, chiar aventuroas, s arendeze crma de la Moara cu noroc, situat la c
a ceasuri de Ineu. . n consecin, ce conflict se adaug la cel amintit? R. Treptat, se
va ivi un conflict de contiin n cazul personajului Ghi, zbaterea lui, pe plan psiholog
ic, ntre atracia spre mbogire i dorina de a rmne cinstit, este mereu alimentat de n
a care particip i de conduita celorlaltor personaje. 3.Enuntar ea obiectivel or ur
marite. 4.Insusire Moara cu noroc ( caracterizarea personajelor) a noului Coment
ariul acestei nuvele se va axa material pe dou ntrebri-problem menite s surprind compl
exitatea operei i s-i incite pe elevi s descopere, pe de o parte, corelaia dintre pe
rsonajul Ghi i celelalte personaje, pe de alt parte, relaia dintre personaje i celelal
te componente ale structurii artistice: Cele dou ntrebri-problem sunt urmtoarele: a)
Este sau nu vinovat Ghi de -conversatia; -elevii sunt activi la ora . Profesorul v
a enuna obiectivele, iar elevii le vor nota pe caiete. -elevii noteaza in -conver
satia. caiete.
-demonstratia;
prbuirea sa moral? b) Care sunt implicaiile acestui proces n planul expresiei artisti
ce? ntrebrile sunt adresate amndou la nceputul leciei, urmnd ca elevii s caute ambele
unsuri pe parcursul comentariului care va surprinde, n paralel, i celelalte aspect
e ale nuvelei: filonul epic, ritmul naraiunii, tragismul nuvelei, caracterul evol
utiv al personajelor etc. Rezolvarea celor dou probleme se efectueaz prin conversai
e-dezbatere, mpletit cu descoperirea i munca independent, alternana ntrebare-rspuns des
furndu-se dup modelul de mai jos. 5.Dirijare a invatarii . n ce const drama personajulu
i Ghi? R. n trsturile lui sufleteti contradictorii: atracia irezistibil spre mbogir
nfluena lui Lic Smdul) i simul nnscut al demnitii i onestitii. Drama lui se acce
factorii de constrngere i frneaz libertatea de aciune. . Care sunt acetia? R. a) Res
area contractului asumat fa de familie; b) Legtura invizibil cu comunitatea satului; c
Perspectiva mbogirii prin acceptarea legturilor cu Lic Smdul. Deci tensiunile lui sufl
eti sunt accentuate din trei direcii: iubirea fa de familie, oglindirea n opinia obtei
i ctigul care l mpinge spre aventur. . Datorit evenimentelor la care particip, ce sc
i se petrec n psihologia personajului? Dai exemple din oper ori de pe fie. R. Patima
banului transform radical
-observatia.
-elevii isi adreseaza intrebari si intre ei.
-conversatia euristica.
-elevii noteaza pe - conversatia. caiete.
-observatia.
-elevii -conversatia euristica.
se
antreneaza ina da raspunsuri cat mai bune.
-demonstratia.
6.Fixarea
caracterul lui Ghi: se nstrineaz de familie, devine nelinitit, nchis i irascibil, intr
onflict cu toat lumea. . Cum se poate reprezenta grafic declinul eroului principal
? R. Printr-o linie curb care simbolizeaz evoluia i involuia crciumarului Ghi. . Care
t fazele acestui declin? R. De la prosperitate la perspective neclare; prin dori
na de ctig la patima banului i de aici la dezumanizare. . Care sunt trsturile specifice
personajului, marcate de situaiile prin care trece i de personajele cu care intr n
relaii? R. Nemulumit, ambiios, onest (ipostaza cizmarului); Nelinitit, duplicitar, ns
trinat, complice, uciga (ipostaza crciumarului). (Elevii explic apelnd la fiele lor.) .
Ce repercursiuni are acest proces asupra atmosferei din oper? R. La nceput- atmos
fer senin, completat de armonia familiei, apoi se produce dezechilibrul i distrugere
a familiei (armoniei). . Dar asupra stilului nuvelei? R. Stilul este preponderent
oral, sentenios, specific moralistului Slavici. Monologul interior, analiza psihol
ogic i dramatismul aciunii sunt principalele modaliti ale discursului narativ. . Prin
ce exceleaz scriitorul n individualizarea personajelor? R. ndeosebi prin trsturile co
ntradictorii ale portretului lor moral i prin puterea de interiorizare a tririlor.
. Ce asigur relaia dintre stratul personajelor i celelalte planuri ale nuvelei? R.
O mare economie de mijloace i o perfect unitate structural . Dup ce ai descoperit osci
laiile
-elevii
raspund
intrebarilor puse.
Conversatia euristica.
-explicatia.
-conversatia.
-elevii noteaza pe caiete.
-problematizarea.
si
sufleteti ale lui Ghi, rspundei la ntrebarea: este vinovat sau nu de asigurarea prbuir
lui moral? posibilitat R. Ghi este vinovat de prbuirea lui moral ntruct, dei era con
de ilor de aciunile lui incorecte, nu a reuit s transfer a gseasc energia necesar pen
tru a se -conversatia opune patimii sale pentru bani. Chiar cunostinte dac explic
aia cderii sale se afl, lor. parial, n uriaa for distructiv a lui Lic Smdul, Ghi
declinul su moral i de sfritul tragic al familiei 7.Tema Caracterizarea personajului
negativ:Lica Samadaul. pentru acasa
Elevii noteaza tema pe caiete.
DICTIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI
Analitic = Care se bazeaz pe analiz, care procedeaz prin analiz Analiza = A cerceta
un lucru descompunndu-l n prile lui componente. Comprehensiune = Capacitate de a ptru
nde cu uurin n esena lucrurilor, comprehensibilitate. Conotaia = Este o relaie de semni
ficare mai puin precis, echivoc, nregistrnd fluctuaii de sens n funcie de persoana sau
ontextul n care termenii sunt folosii. Denotaia = Este o relaie de semnificare preci
s, univoc i independent de persoana sau contextul n care termenii sunt folosii Educaie
= Ansamblul de msuri aplicate n mod sistematic n vederea formrii i dezvoltrii nsuirilo
intelectuale, morale sau fizice ale copiilor i ale tineretului, ale oamenilor, al
e societii. Educator = Persoana care educ copiii tineretul(n coli); profesor nvtor. P
an cu o pregtire special care se ocup de educaia copiilor precolari. Elev = Persoan car
e nva ntr-o coal sau care este instruit de cineva; colar. Persoan care urmeaz in con
aciuni pe maestrul su. Evaluare = Aciunea de a evalua i rezultatul ei; socoteal, cal
cul; apreciere, preuire. Finalitile educaiei = Desemneaz totalitatea sistematizat a id
ealurilor scopurilor i obiectivelor educaionale, de diferite niveluri i strategii,
care configureaz proiectul de personalitate n baza cruia sunt orientate i organizate
sistemele de educaie. Obiective affective = vizeaza formarea convingerilor senti
mentelor atitudinilor. Obiective psihomotorii=obiective centrate pe formarea uno
r conduite si operatii manuale. Obiectivitatea scolara= reprezinta o norma socia
la legiferata la nivelul sistemelor moderne de invatamant care vizeaza responsab
ilitatea comunitatilor educative,nationale teroriste si locale in contextual lor
politici de democratizare a invatamantului. Proiectare didactica=reprezinta pro
cesul deliberativ, la nivel macro, micro, de fixare mentala a pasilor ce vor fi
parcursi in realizarea institutiei si educatiei. Pedagogia=tiin care se ocup cu meto
dele de educaie i de instruire a oamenilor , are ca obiect un studio specific dime
nsiunea functional-structuralaa educatiei adorabila. Sistem de invatamant democr
atic= capacitatea sistemului de invatamant de a crea conditiile activitatiilor t
uturor dispozitilor si predisponibilitatilor. Trandisciplinaritatea =este intrep
atrundere a mai multor discipline de studii. CENTRUL TEMATIC- locul unde expunem
materialele legate de tema unui proiect/tema a saptamanii in asa fel incat copi
i sa le poata privi,manui. Activismul exterior vine deci s serveasc drept suport mat
erial activismului interior, psihic, mental, s devin un purttor al acestuia. (Ioan Cer
ghit, 1997, p.73). O nvare eficient, durabil, este
aceea care are la baz participarea activ a elevului la descoperirea informaiilor, a
sensului i utilitii lor. Metodele interactive de grup sunt modaliti moderne de stimu
lare a nvarii i dezvoltrii personale nc de la vrstele timpurii, sunt instrumente didac
ce care favorizeaz interschimbul de idei, de experiene, de cunotine. Interactivitate
a presupune o nvare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei
, opinii i argumente, creeaz situaii de nvare centrate pe disponibilitatea i dorina de
ooperare a copiilor, pe implicarea lor direct i activ, pe influena reciproc din inter
iorul microgrupurilor i interaciunea social a membrilor unui grup. Didactica modern
aduce n faa dasclilor o multitudine de metode interactive: metoda predriinvrii recipro
, mozaicul, cascada, metoda piramidei, nvarea dramatizat, pnza de pianjen, brainstormi
ng-ul, starbursting-ul, mozaicul, metoda plriilor gnditoare, metoda ciorchinelui, c
aruselul, proiectul, portofoliul .
Elaborarea unei recenzii din domeniul stiinte ale educatiei
Motto: "Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie s
a studieze in mod aprofundat instructia si educatia sau cu alte cuvinte sa studi
eze pedagogia." (Jean Piaget).
Timp de peste patru decenii dr. Ioan Bontas a fost profesor de pedagogie la Univ
ersitatea Politehnica din Bucuresti, unde s-a remarcat ca un distins pedagog, ed
ucator, cercetator si manager educational. Printre lucrarile si studiile publica
te, mentionez cateva dintre ele:"Indrumator de practica pedagogica"(1958), "Indr
umar de metodica si practica pedagogica"(mai multe editii:1965-1991), "Pedagogie
pentru invatamantul superior tehnic"(1976). Lucrarea "Pedagogie" reprezinta o s
inteza a rezultatelor experientei sale didactice si stiintifice, constituindu-se
ca o sursa informativa valoroasa pentru pregatirea pedagogica a viitorilor prof
esori si pentru perfectionarea pregatirii psihopedagogice a cadrelor didactice.
Cartea are 328 de pagini si este conceputa ca un manual universitar de pedagogie
care abordeaza problemele fundamentale ale pedagogiei, problemele didacticii si
sistemului institutional de educatie, precum si unele probleme pedagogice compl
ementare de interes major cum sunt orientarea scolara si profesionala, educatia
permanenta, creativitatea,cercetarea pedagogica si conducerea institutiilor de i
nvatamant.Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, atat in ceea ce priveste date
le pedagogiei romanesti, cat si cele ale pedagogiei universale. Lucrarea este st
ructurata pe patru capitole: Fundamentele pedagogiei , Didactica sau teoria inva
tamantului , Sistemul institutional de educatie , Complementele pedagogiei.Ioan
Bontas defineste pedagogia ca fiind stiinta care studiaza legile educatiei tiner
ei generatii in special si ale omului in general.Pedagogia pregateste pe student
i , viitori profesori, pentru a doua profesie, aceea de dascal, de educator, de
professor. Referindu-se la educabilitate, pedagogul afirma ca aceasta priveste o
mul ca fiinta educabila, fapt finalizat in ceea ce denumeste "homo educandus"(om
ul care se educa , care este educabil ). Educabilitatea, sub raport teoretic,est
e o categorie pedagogica fundamentala care exprima puterea sau ponderea educatie
i in dezvoltarea personalitatii. Factorii principali ai dezvoltarii personalitat
ii sunt: ereditatea ca vector intern; mediul ca vector extern; educatia, ca vect
or mixt- intern si extern. In subcapitolul despre particularitatile de varsta si
individuale precum si a implicatiilor lor psihopedagogice , Ioan Bontas prezint
a diverse teorii privind dezvoltarea stagiala a personalitatii , dar si criterii
le si modelele de periodizare a etapelor de varsta. Grupele si etapele de varsta
conturate de autor sunt: A. Grupa varstelor premergatoare scolaritatii - prunci
a sau varsta sugarului: de la nastere la 1 an - copilaria anteprescolara: 1-3 an
i - copilaria prescolara: 3-6 ani B. Grupa varstelor scolare - prepubertatea: 6-
11 ani - pubertatea: 10(11) - 14 (15) ani - adolescenta: 14-18 ani C. Grupa vars
telor adulte - tineretea:18-24 ani - maturitatea: 24-pensie - batranetea In vizi
unea lui Ioan Bontas, educatia contemporana cuprinde laturi (componente sau dime
nsiuni) ce constituie un sistem educativ in interactiune, care contribuie la rea
lizarea idealului educativ.