UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU PENTRU ABSOLVENŢII D.P.P.D.

NR. DISCIPLINA
CERINŢE
CRT. DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1 Psihologia educaţiei - Se va completa o fişă de caracterizare
psihopedagogică (cu datele personale ale
studentului).
2 Pedagogie I - Se vor alege două variante din cele patru (una
( Fundamentele pedagogiei, pentru Pedagogie I şi una pentru Pedagogie II):
Teoria curriculum-ului) • Operaţionalizarea obiectivelor
educaţionale pentru lecţiile dintr-o
unitate de învăţare (un manual de
3. Pedagogie II specialitate);
(Teoria instruirii, Teoria
evaluării) • Întocmirea unui dicţionar de termeni
pedagogici (cel puţin 15 termeni);
• Elaborarea unei recenzii din domeniul
ştiinţe ale educaţiei;
• Identificarea şi explicarea conceptelor
cheie dintr-un curs.
4 Didactica specialităţii - Se va realiza un proiect didactic

5 Practică pedagogică - Se va completa o fişă de observare a lecţiei

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale
1. Numele şi prenumele:...
Oprea Elena Anca.....................................................................................................
2. Locul şi data naşterii:
.Ploiesti 13.10.1989........................................................................................................
3. Domiciliul:
Orasul Ploiesti......................................................................................................................
4. Ruta şcolară a elevului:......................................................................................................
................................................................................................................................................
5. Şcoala şi clasa în care învaţă elevul:
Facultatea Petrol si Gaze Ploiesti
Specializare-romana engleza,grupa 4055..................................................................................

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
tata-tehnician Timken Ploiesti...........................................................................
...mama-
Yazaky
Ploiesti...........................................................................................................................................
2. Structura familiei şi relaţiile dintre membrii familiei:
4 membri –foarte bune.......................................................
................................................................................................................................................
3. Condiţii de viaţă şi de învăţătură ale elevului:..
foarte bune .................................................................
................................................................................................................................................
4. Influenţe din afara familiei:
nu sunt ...............................................................................................
...............................................................................................................................................

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

 1. Caracteristici ale dezvoltării fizice:
Foarte bune...................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Îmbolnăviri şi deficienţe (mintale, senzoriale, fizice):......................................................
................................................................................................................................................

IV. Dezvoltarea psihică

1. Gândirea (analitică/sintetică, concretă/abstractă, reproductivă/creativă etc.):
analitica,concreta,creativa................. ...............................................................................................
.................................................
2. Memoria (vizuală/auditivă, mecanică/logică, de scurtă durată/de lungă durată etc.):
vizuala,logica,
delunga
durata................................................................................................................................................
3. Limbajul (exprimarea corectă/incorectă, vocabularul bogat/sărac):
exprimare corecta
vocabular bogat
4. Afectivatea (sentimente, pasiuni, dispoziţii predominante):
sentimente de bun augur ,pasiuni normale.
5. Motivaţia (intrinsecă/extrinsecă, cognitivă/afectivă, pozitivă/negativă):
afectiva,pozitiva si uneori negativa.

V. Rezultate obţinute de elev şi stilul de muncă

1. Discipline cu rezultate cele mai bune:
limba romana si psihologia.
2. Discipline cu rezultate cele mai slabe:matematica
3. Cercuri frecventate de elev şi participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:..............
................................................................................................................................................
4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent, conştiincios/superficial,
constant/inconstant):organizat,constiincios,constant.

VI. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup (sociabil / izolat, extrovert / introvert etc.):
sociabila,extrovertita.
2. Atitudinea colegilor faţă de elev:de amicitie.

VII. Trăsături de personalitate

1. Trăsături temperamentale:vulcanica
2. Trăsături de caracter:calculata.
a) atitudinea faţă de muncă:responsabilitate.
b) atitudinea faţă de alţii:sociabila.
c) atitudinea faţă de sine:neincrezatoare uneori.
3. Aptitudini, înclinaţii, interese şi aspiraţii:rabdare,(copii in general)datorita meseriei de
educatoare pe care o exercit ,sociabila,imi doresc ca prin munca dobandita sa obtin un loc bun
de munca si sa am un viitor destul de bun ,atat pentru a duce un trai decent.
 Fişă de observare / evaluare a lecţiei

Şcoala:Liceul Ion Luca Caragiale.

Clasa:a-XI-a I
Data: 24.01.2011
Profesor / Institutor / Student:Oprea Elena
Aria curriculară:Limba si comunicare
Disciplina:Limba romana
Unitatea de învăţare:nuvela psihologica.
Subiectul:Ioan Slavici,Moara cu noroc.
Tipul lecţiei:dobandire de noi cunostinte-comentariu literar,momentele
subiectului,caracterizarea personajului.
Obiective generale / fundamentale:
-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor.
-analiza principalelor componente de structura,de compozitie si de limbaj specifice
textului narativ.
-folosirea obiectiva a strategiilor si regulilor de exprimare orala in monolog si dialog.

Obiective instrucţionale / operaţionale / comportamentale:

1. să-l caracterizeze pe Ghiţă raportându-l la celelalte personaje;
2. să descopere unitatea şi dramatismul nuvelei;
3. să facă anumite corelaţii între concepţia scriitorului, structura operei şi destinul
personajelor pentru a-şi da seama de „antimodelul” moral prezentat de prozator.

Nivel de atingere a
Nr.
Indicatori standardelor
crt.
Minim Mediu Maxim
1. Calitatea proiectării
Maxim
Concordanţa cu programa şcolară Maxim
Corelarea între componentele actului didactic, maxim
 strategii didactice şi de evaluare
Elemente de originalitate mediu
2. Desfăşurarea activităţii
Organizarea mediului fizic al clasei maxim
Organizarea conţinuturilor în structuri maxim
informaţionale (sistematizare, esenţializare,
corelaţii intra şi interdisciplinare)
Adecvarea strategiilor şi tehnicilor de instruire la maxim
particularităţile colectivului de elevi;
individualizarea învăţării
Integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţii maxim
Orientarea acţiunilor şi a gândirii elevilor mediu
Calitatea comunicării maxim
Evaluarea randamentului şcolar maxim
Gestionarea timpului didactic mediu
3. Aprecieri privind:
Nivelul pregătirii elevilor (deţinerea cunoştinţelor maxim
de bază, gradul de operaţionalitate a acestora,
nivelul structurării competenţelor
Capacitatea institutorului de a raporta propriul maxim
comportament la standardele profesiei

Concluzii
Puncte tari Puncte slabe

-lectia a fost prezentata pana la final cu -timpul scurt si faptul ca elevii sunt
absolut toate ideile propuse,fiecare punct a superficiali cand lectia le este predata de o
fost atins in intregime,o buna studenta practicanta.
sistematizare a ideilor.
 PROIECT DE LECŢIE

Data:24.01.2011
Şcoala:Liceul Ioan Luca Caragiale.
Clasa: I a-XI-a I
Propunător:Oprea Elena
Aria curriculară: Limba si comunicare.
Obiectul: Limba si literatura romana.
Unitatea de învăţare:nuvela psihologica.
Subiectul:”Moara cu noroc”-Ioan Slavici.
Tipul lecţiei:consolidare si formare de noi deprinderi si priceperi.
Obiective generale / fundamentale:
- compararea argumentelor diferite pentru formularea judecatilor proprii.
- analiza principalelor componente de structura.
- folosirea obiectiva a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog.
Obiective instrucţionale / comportamentale / operaţionale:
- sa argumenteze de ce “Moara cu noroc “este o nuvela.
- sa identifice semnificatii ale intelepciunii si pacatului in “Moara cu noroc”.
- sa identifice rolul moralei in nuvela psihologica.
- sa recunoasca carecteristicile personajului negativ si cele ale personajului pozitiv.
- sa recunoasca modurile de expunere folosite in opera.
Metode şi procedee didactice:conversatia euristica,invatarea prin
descoperire,exercitiul,problematizarea
Mijloace didactice:manualul de Limba si literatura romana clasa a-XI-a.
 Desfăşurarea lecţiei:

Etapele Metode şi procedee Instrumente

Activităţi de învăţare
lecţiei didactice de evaluare
-pregatirea elevilor pentru ora:cartile -conversatia. -pe tot parcursul
si caietele de limba roman ape banca.
1.Moment orei raspunsurile
ul vor fi monitorizate
organizato de profesor.
ric.

2.Reactual Întrucât în ora precedentă s-au -conversatia euristica -elevii noteaza in

discutat cu elevii geneza, compoziţia
izarea caiete.
şi subiectul nuvelei, profesorul va
cunostinte pune elevilor următoarele întrebări:
Î. Ce ştiţi despre apariţia nuvelei
l;or -exercitiul.
Moara cu noroc ?
dobandite R.Opera a apărut în volumul Novele
din popor, din 1881.
anterior.
Î. Care este „spaţiul” din care s-a
inspirat scriitorul şi pe care l-a
reflectat în nuvelă?
-elevii raspund
R. Satul transilvănean din câmpia de
vest a ţării. intrebarilor
Î. Dar „timpul”?
R. A doua jumătate a secolului al
XIX-lea, când are loc trecerea de la
economia casnică la cea de schimb,
capitalistă.
Î. Ce fel de conflict întâlnim în
nuvelă?
R. Există în operă un
conflict(exterior) între generaţii şi
mentalităţi: în timp ce „bătrâna”
familie, depozitară a unei tradiţii
îndelungate, opinează pentru starea pe
loc, pentru mulţumirea cu ceea ce
-conversatia euristica.
 soarta i-a dat omului, tinerii familiei
vor schimbarea. Adică, familia
cizmarului Ghiţă, aflată într-o
colectivitate constituită de generaţii,
unde practica meşteşuguri lucrative
(cojocăria, ciubotăria), vrea să se
smulgă din aceste cicluri statornice şi
să treacă de la meşteşug la comerţul
-problematizarea.
care-i va aduce câştig uşor şi unde
banul determină totul.
Î. Care dintre personaje ia decizia
schimbării?
R. Capul familiei, cizmarul Ghiţă, ia o
decizie curajoasă, chiar aventuroasă,
să arendeze crâşma de la „Moara cu
noroc”, situată la câteva ceasuri de
Ineu.
Î. În consecinţă, ce conflict se adaugă
la cel amintit?
R. Treptat, se va ivi un conflict de
conştiinţă în cazul personajului Ghiţă,
zbaterea lui, pe plan psihologic, între
atracţia spre îmbogăţire şi dorinţa de a
rămâne cinstit, este mereu alimentată
de întâmplările la care participă şi de
conduita celorlaltor personaje.

3.Enuntar Profesorul va enunţa obiectivele, iar -elevii noteaza in

elevii le vor nota pe caiete.
ea -conversatia. caiete.
obiectivel
or
urmarite.
4.Insusire
Moara cu noroc ( caracterizarea -conversatia; -elevii sunt activi la
personajelor)
a noului ora .
Comentariul acestei nuvele se va axa
material pe două întrebări-problemă menite să
surprindă complexitatea operei şi să-i
incite pe elevi să descopere, pe de o
parte, corelaţia dintre personajul -demonstratia;
Ghiţă şi celelalte personaje, pe de altă
parte, relaţia dintre personaje şi
celelalte componente ale structurii
artistice:
Cele două întrebări-problemă sunt
următoarele:
a) Este sau nu vinovat Ghiţă de
 prăbuşirea sa morală?
b) Care sunt implicaţiile acestui
-observatia. -elevii isi adreseaza
proces în planul expresiei
artistice? intrebari si intre ei.
Întrebările sunt adresate
amândouă la începutul lecţiei, urmând
ca elevii să caute ambele răspunsuri
pe parcursul comentariului care va
-conversatia euristica.
surprinde, în paralel, şi celelalte
aspecte ale nuvelei: filonul epic,
ritmul naraţiunii, tragismul nuvelei,
caracterul evolutiv al personajelor etc.
Rezolvarea celor două
probleme se efectuează prin
conversaţie-dezbatere, împletită cu
descoperirea şi munca independentă,
alternanţa întrebare-răspuns
desfăşurându-se după modelul de mai
jos.

5.Dirijare Î. În ce constă drama personajului -elevii noteaza pe

Ghiţă?
a invatarii - conversatia. caiete.
R. În trăsăturile lui sufleteşti
contradictorii: atracţia irezistibilă spre
îmbogăţire (sub influenţa lui Lică
Sămădăul) şi simţul înnăscut al
demnităţii şi onestităţii. Drama lui se
accentuează pe măsură ce „factorii”
de constrângere îi frânează libertatea
de acţiune.
Î. Care sunt aceştia?
-observatia.
R. a) Respectarea „contractului”
asumat faţă de familie;
b) Legătura „invizibilă” cu
comunitatea satului;
c) Perspectiva îmbogăţirii prin
acceptarea legăturilor cu Lică
-elevii se
Sămădăul.
Deci tensiunile lui sufleteşti sunt antreneaza ina da
accentuate din trei direcţii: iubirea
-conversatia euristica. raspunsuri cat mai
faţă de familie, oglindirea în opinia
obştei şi câştigul care îl împinge spre bune.
aventură.
Î. Datorită evenimentelor la care
participă, ce schimbări se petrec în
psihologia personajului? Daţi
exemple din operă ori de pe fişe.
R. Patima banului transformă radical -demonstratia.
 caracterul lui Ghiţă: se înstrăinează de
familie, devine neliniştit, închis şi
-elevii raspund
irascibil, intră în conflict cu toată
lumea. intrebarilor puse.
Î. Cum se poate reprezenta grafic
declinul eroului principal?
R. Printr-o linie curbă care
simbolizează evoluţia şi involuţia
Conversatia euristica.
cârciumarului Ghiţă.
Î. Care sunt fazele acestui declin?
R. De la prosperitate la perspective
neclare; prin dorinţa de câştig la
patima banului şi de aici la
dezumanizare.
Î. Care sunt trăsăturile specifice
personajului, marcate de situaţiile prin -explicatia.
care trece şi de personajele cu care
intră în relaţii?
R. Nemulţumit, ambiţios, onest
(ipostaza cizmarului); Neliniştit,
duplicitar, înstrăinat, complice, ucigaş
(ipostaza cârciumarului). (Elevii
explică apelând la fişele lor.)
Î. Ce repercursiuni are acest proces
asupra atmosferei din operă? -conversatia. -elevii noteaza pe
R. La început- atmosferă senină,
caiete.
completată de armonia familiei, apoi
se produce dezechilibrul şi distrugerea
familiei (armoniei).
Î. Dar asupra stilului nuvelei?
R. Stilul este preponderent oral,
sentenţios, specific „moralistului”
Slavici. Monologul interior, analiza
psihologică şi dramatismul acţiunii
sunt principalele modalităţi ale
discursului narativ.
Î. Prin ce excelează scriitorul în
individualizarea personajelor?
R. Îndeosebi prin trăsăturile
contradictorii ale portretului lor moral
şi prin puterea de interiorizare a
trăirilor.
Î. Ce asigură relaţia dintre stratul
personajelor şi celelalte planuri ale
nuvelei?
R. O mare economie de mijloace şi o
perfectă unitate structurală
6.Fixarea Î. După ce aţi descoperit oscilaţiile -problematizarea.
si sufleteşti ale lui Ghiţă, răspundeţi la
întrebarea: este vinovat sau nu de
asigurarea
prăbuşirea lui morală?
posibilitat R. Ghiţă este vinovat de prăbuşirea lui
morală întrucât, deşi era conştient de
ilor de
acţiunile lui incorecte, nu a reuşit să
transfer a găsească energia necesară pentru a se -conversatia
opune patimii sale pentru bani. Chiar
cunostinte
dacă explicaţia căderii sale se află,
lor. parţial, în uriaşa forţă distructivă a lui
Lică Sămădăul, Ghiţă rămâne vinovat
de declinul său moral şi de sfârşitul
tragic al familiei
7.Tema Caracterizarea personajului Elevii noteaza tema
negativ:Lica Samadaul.
pentru pe caiete.
acasa

DICTIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI

Analitic = Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză

Analiza = A cerceta un lucru descompunându-l în părţile lui componente.

Comprehensiune = Capacitate de a pătrunde cu uşurinţă în esenţa lucrurilor, comprehensibilitate.

Conotaţia = Este o relaţie de semnificare mai puţin precisă, echivocă, înregistrând fluctuaţii de sens în
funcţie de persoana sau contextul în care termenii sunt folosiţi.

Denotaţia = Este o relaţie de semnificare precisă, univocă şi independentă de persoana sau contextul în
care termenii sunt folosiţi

Educaţie = Ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor
intelectuale, morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului, ale oamenilor, ale societăţii.

Educator = Persoana care educă copiii tineretul(în şcoli); profesor învăţător. Persoană cu o pregătire
specială care se ocupă de educaţia copiilor preşcolari.

Elev = Persoană care învaţă într-o şcoală sau care este instruită de cineva; şcolar. Persoană care urmează
in concepţii şi în acţiuni pe maestrul său.

Evaluare = Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, preţuire.

Finalităţile educaţiei = Desemnează totalitatea sistematizată a idealurilor scopurilor şi obiectivelor

educaţionale, de diferite niveluri şi strategii, care configurează proiectul de personalitate în baza căruia
sunt orientate şi organizate sistemele de educaţie.

Obiective affective = vizeaza formarea convingerilor sentimentelor atitudinilor.

Obiective psihomotorii=obiective centrate pe formarea unor conduite si operatii manuale.

Obiectivitatea scolara= reprezinta o norma sociala legiferata la nivelul sistemelor moderne de invatamant
care vizeaza responsabilitatea comunitatilor educative,nationale teroriste si locale in contextual lor
politici de democratizare a invatamantului.

Proiectare didactica=reprezinta procesul deliberativ, la nivel macro, micro, de fixare mentala a pasilor ce
vor fi parcursi in realizarea institutiei si educatiei.

Pedagogia=Ştiinţă care se ocupă cu metodele de educaţie şi de instruire a oamenilor , are ca obiect un

studio specific dimensiunea functional-structuralaa educatiei adorabila.

Sistem de invatamant democratic= capacitatea sistemului de invatamant de a crea conditiile activitatiilor

tuturor dispozitilor si predisponibilitatilor.

Trandisciplinaritatea =este intrepatrundere a mai multor discipline de studii.

CENTRUL TEMATIC- locul unde expunem materialele legate de tema unui proiect/tema a saptamanii in
asa fel incat copii sa le poata privi,manui.

“Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”, psihic,
mental, să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit, 1997, p.73). O învăţare eficientă, durabilă, este
aceea care are la bază participarea activă a elevului la descoperirea informaţiilor, a sensului şi utilităţii
lor.

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale
încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de
experienţe, de cunoştinţe. Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce
o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi
dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul
microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.

Didactica modernă aduce în faţa dascălilor o multitudine de metode interactive: metoda predării-
învăţării reciproce, mozaicul, cascada, metoda piramidei, învăţarea dramatizată, pânza de păianjen,
brainstorming-ul, starbursting-ul, mozaicul, metoda pălăriilor gânditoare, metoda ciorchinelui, caruselul,
proiectul, portofoliul .

Elaborarea unei recenzii din domeniul stiinte ale educatiei

Motto: "Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie sa studieze in mod
aprofundat instructia si educatia sau cu alte cuvinte sa studieze pedagogia." (Jean Piaget).

Timp de peste patru decenii dr. Ioan Bontas a fost profesor de pedagogie la Universitatea
Politehnica din Bucuresti, unde s-a remarcat ca un distins pedagog, educator, cercetator si manager
educational. Printre lucrarile si studiile publicate, mentionez cateva dintre ele:"Indrumator de practica
pedagogica"(1958), "Indrumar de metodica si practica pedagogica"(mai multe editii:1965-1991),
"Pedagogie pentru invatamantul superior tehnic"(1976). Lucrarea "Pedagogie" reprezinta o sinteza a
rezultatelor experientei sale didactice si stiintifice, constituindu-se ca o sursa informativa valoroasa
pentru pregatirea pedagogica a viitorilor profesori si pentru perfectionarea pregatirii psihopedagogice a
cadrelor didactice. Cartea are 328 de pagini si este conceputa ca un manual universitar de pedagogie care
abordeaza problemele fundamentale ale pedagogiei, problemele didacticii si sistemului institutional de
educatie, precum si unele probleme pedagogice complementare de interes major cum sunt orientarea
scolara si profesionala, educatia permanenta, creativitatea,cercetarea pedagogica si conducerea
institutiilor de invatamant.Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, atat in ceea ce priveste datele
pedagogiei romanesti, cat si cele ale pedagogiei universale. Lucrarea este structurata pe patru capitole:
Fundamentele pedagogiei , Didactica sau teoria invatamantului , Sistemul institutional de educatie ,
Complementele pedagogiei.Ioan Bontas defineste pedagogia ca fiind stiinta care studiaza legile educatiei
tinerei generatii in special si ale omului in general.Pedagogia pregateste pe studenti , viitori profesori,
pentru a doua profesie, aceea de dascal, de educator, de professor. Referindu-se la educabilitate,
pedagogul afirma ca aceasta priveste omul ca fiinta educabila, fapt finalizat in ceea ce denumeste "homo
educandus"(omul care se educa , care este educabil ). Educabilitatea, sub raport teoretic,este o categorie
pedagogica fundamentala care exprima puterea sau ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii.
Factorii principali ai dezvoltarii personalitatii sunt: ereditatea ca vector intern; mediul ca vector extern;
educatia, ca vector mixt- intern si extern. In subcapitolul despre particularitatile de varsta si individuale
precum si a implicatiilor lor psihopedagogice , Ioan Bontas prezinta diverse teorii privind dezvoltarea
stagiala a personalitatii , dar si criteriile si modelele de periodizare a etapelor de varsta. Grupele si etapele
de varsta conturate de autor sunt:
A. Grupa varstelor premergatoare scolaritatii
- pruncia sau varsta sugarului: de la nastere la 1 an
- copilaria anteprescolara: 1-3 ani
- copilaria prescolara: 3-6 ani
B. Grupa varstelor scolare
- prepubertatea: 6-11 ani
- pubertatea: 10(11) - 14 (15) ani
- adolescenta: 14-18 ani
C. Grupa varstelor adulte
- tineretea:18-24 ani
- maturitatea: 24-pensie
- batranetea

In viziunea lui Ioan Bontas, educatia contemporana cuprinde laturi (componente sau dimensiuni) ce
constituie un sistem educativ in interactiune, care contribuie la realizarea idealului educativ.