PROFESIONALIZĂRII INIŢIALE PENTRU CARIERA DIDACTICĂ MODULUL I, POSTUNIVERSITAR
ABSOLVENT:
NUME , PRENUME : Mladin Adomnitii Georgiana
Loredana SPECIALIZAREA : Psihologie SESIUNEA : iunie 2018 CUPRINS
PARTEA I - CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE PENTRU PROFESIUNEA
DIDACTICĂ 1. Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică 2. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor 3. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea profesionalizării didactice 4. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative
PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR
Portofoliul trebuie să cuprindă următoarele tipuri de lucrări:
- Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic
- Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată - Un proiect didactic (proiect de lecție) - Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev - Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi 1. Motivarea participarii la modulul de profesionalizare didactica
Motivaţia este ceea ce energizează, direcţionează şi
susţine un comportament” (Steers şi Porter apud Saal, Knight, 1988, p. 256)
Prin excelenţă profesia didactică presupune permenenta formare şi
dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic pănă la finalul acesteia. Am participat la modulul de profesionalizare didactica pentru că mi- am dorit si îmi doresc sa devin profesor în învatamantul preuniversitar i, implicit un adevarat profesionist, o persoana de l a care să aibă ce invaa i altii i care sa fie apta pentru procesul de predare. Importanta educatiei este deosebita, iar întregul sistem educational trebuie sa plece de la premisa ca fiecare individ poate fi educat, poate fi ajutat sa treaca de la o etapa la alta, atât timp cât influentele educative se adreseaza dezvoltarii sale. A fi educator implica mult mai mult decât simpla transmitere a unor cunostinte, în primul rând, cunostintele transmise trebuie adaptate, structurate si traduse într-un limbaj potrivit segmentului de indivizi caruia i se adreseaza. Profesionism înseamnă practicarea unei îndeletniciri ca profesionist, adică pe baza unei pregătiri profesionalede specialitate. Conform acestor repere semantice profesorul este, formal, un profesionist pentrucă nu poate exercita această ocupatie fără dovada pregătirii de specialitate prevăzută de legile sistemului. Motivaţia pentru carieră la cadrele didactice poate fi explicată prin relaţia motivaţie-cogniţie. Menţinerea şi îmbunătăţirea acesteia se poate obţine prin dezvoltare personală. Una din manierele de realizare a acesteia este formarea la cadrele didactice a convingerii puterii dobândite la nivel psihologic (empowerment psihologic) M-am înscris la acest modul de profesionalizare didactica pentru a putea preda si pentru a și deveni o persoana competentă, capabilă să asigure eficienta procesului instructiv-educativ. 2. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor
Profesia de cadru didactic presupune un cumul de cunoştinţe și abilităţi
care se dobândesc prin parcurgerea de către studenţi,a unor activităţi de pregătire teoretică şi practică, atât în domeniile specifice obiectelor de învăţământ ce urmează să fie predate, cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei. Achiziţiile acumulate prin studiul disciplinelor de specialitate, socio-psiho- pedagogice şi didactice sunt mai bine înţelese şi devin durabile prin cunoaşterea nemijlocită a ambianței şcolare şi extraşcolare. Motto: "Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul ce va urma, educă copiii!" Proverb chinezesc Dezvoltarea profesională a cadrului didactic începe de la formarea iniţială la un profesor novice care a finalizat anul de inducţie, după care de la un profesor avansat la un profesor master. Competenţele dezvoltate în procesul de formare iniţială sunt completate în activitatea didactică şi de formare continuă. Profesorii încep cariera profesională cu diferite nivele de învăţare şi de experienţă. Descrierea competenţelor profesionale se bazează pe atitudini, valori şi cunoştinţe ale competenţelor profesionale, scopul fiind stabilirea o bază clară pentru cerinţele de competenţă generale stabilite de către stat, pentru pregătirea programelor de formare a profesorilor şi standard profesional, pentru caietul de sarcini de certificare şi cerinţele de calificare şi pentru stabilirea cerinţelor stabilite pentru etica profesională a cadrelor didactice. Descrierea se bazează pe aşteptările tuturor cadrelor didactice (inclusiv cadre didactice universitare). În contextul dat, cunoaşterea subiectului inseamnă să fii familiarizat cu conţinutul de învăţare, fie vocaţionale, domenii de interes sau conţinuturi ale şcolii generale. Este o listă deschisă de structura care a fost influenţată atât de nevoile de dezvoltare care decurg din schimbări în rolul profesorului şi deficienţele de moment. Pe măsură ce societatea şi sistemul educaţional dezvoltă alte competenţe esenţiale pentru procesul global de învăţare, probabil, se adaugă. Descrierea include activităţi independente realizate de către cadrele didactice în conformitate cu obiectivele stabilite, rezultatele și posibilităţile exprimate de atitudini profesionale ale cadrelor didactice, valori, cunoştinţe şi abilităţi. Deoarece textul este destinat mai multor grupuri ţintă, lipseşte terminologia specifică domeniului. De exemplu, în loc de taxonomii afectiv-cognitive sunt descrise atitudini şi valori de cunoaştere, caracteristic limbajului comun, în timp ce abilităţile sunt reprezentate de automatisme. Ca profesor eu: 1) analizez şi ofer un feedback adecvat şi multe-verso la partide diferite (elevi, părinţi, conducerea şcolii şi colegi) privind participarea cursanţilor în procesul de învăţare, cu privire la progresul lor şi a rezultatelor învăţării asigurând simultan protecţia datelor cu caracter personal delicate; 2) explic principiile de evaluare a elevilor, părinţilor şi colegilor în mod clar şi explicit; Selectez metodologii adecvate de evaluare având în vedere dezvoltarea elevilor şi rezultatele aşteptate ale învăţării; 3) selectez metode adecvate de evaluare pentru aprecierea dezvoltării şi asteptărilor elevilor; 4) aplic metodele de analiză relevante. Ca profesor : 1) Trebuie sa analizez în mod constant activitatea proprie (lecţii, activităţi, realizarea obiectivelor stabilite, rezultatele evaluării în interiorul şi în afara); 2) Utilizez diverse metode pentru realizarea feedback-ului asupra propriei munci; 3) pe baza rezultatelor analizei, stabileşte obiective de autodezvoltare personală şi profesională, proiectează şi realizează activităţi necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; 4) stabilesc propriile nevoi de formare şi îmbunătăţeşte propriile cunoştinţe şi aptitudini profesionale; 5) particip la lucrările grupurilor de învăţare în şcoală, în cursuri de formare şi seminarii şi de cercetare şi grupuri de proiect în scopul de a fi familiarizaţi cu modificări în educaţie, să actualizeze competenţele cuiva şi de cunoştinţe şi de a le aplica în practică şcoală;
. 3. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea profesionalizării didactice
Autoaprecierea nu apare ca un produs al cautarilor continue ale legilor naturii
fundamentale si unificatoare, ca o paradicma necesara si utila analizarii tuturor problemelor cu care se confrunta societatea umana. Autoaprecierea este calea prin care pot fi intelese patimile profilate salbatic, dependentele si eliberarii Eu-lui. Fiecare dintre noi, intr-o masura mai mare sau mai mica, avem simtul sinelui, adica estimarea valorica a propriului nostru Eu, intr-un cuvant modul ma simt si ma cunosc, cum ma identific. G.W. Allport considera ca din evolutia sinelui izvoresc anumite modele, tipare matriceale sau "patternuri", conditii subiective care influenteaza atat functionarea, cat si structurarea personalitatii. El identifica doua modele fundmentale: sentimentul de inferioritate si constiinta. Competenţe formate pe parcursul pregătirii mele pedagogice: -cunoasterea documentelor curriculare si scolare pe care se fundamenteaza organizarea si conducerea procesului didactic; - efectuarea / exersarea unor activitati specifice procesului de invatamant, urmarind valorificarea cunostintelor de Psihologia educatiei, Pedagogie, Didactica specialitatii. - formarea/dezvoltarea capacitatii de a cunoaste elevii, in vederea tratarii diferentiate a acestora. - dezvoltarea capacitatii de autoevaluare - implicarea in realizarea unor activitati complementare lectiilor desfasurate in scoala si in afara scolii. În ciclul de licență am câștigat o experiență profesorală, ce reflectă întreaga activitate a anilor de studiu și a practicii pedagopsihopedagogiei speciale pe care o urmez. 4. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative
„Într-o şcoală niciodată nu se ştie cine dă şi cine primeşte.”
(Constantin Noica)
Portofoliile sunt “colecţii ale muncii elevului care au un scop, se realizează
prin colaborare şi au caracter reflexiv” (McRobbie, 1992, după Olson şi Platt, 1996, p. 109). Iniţial portofoliul a fost utilizat pentru discipline ca limba maternă, arte, însă ulterior s-a exitins înspre matematică, ştiinţe şi alte discipline şcolare. Evaluarea prin utilizarea portofoliului se bazează pe eşantioane din munca elevilor în cadrul unei discipline şi acoperă o anumită perioadă de timp. Asadar, prezentul portofoliul permite evidentierea muncii mele desfasurate de-a lungul unui an de studiu in cadrul modulului psihopedagogic, cuprinde motivatia alegerii acestui curs,expectantele propii dar si autoaprecierea experientei castigate de mine. Apoi in partea a doua a portofoliului sunt atasate cateva din cele ai reprezentative proiecte realizate in cursului anului : recenzia unei carti ( eu am ales recenzia cartii „ Terapia tulburarilor de limbaj” , deoarece lucrez in domeniu ),eseu argumentativ( argumente pro privind terapia ABA), proiect de lectie logopedic, fisa de caracterizare psihopedagogica ( pentru un elev din scoala speciala), dar si un studiu de caz pentru un elev cu ADHD.
Portofoliul, indiferent de disciplina la care este utilizat, are câteva caracteristici
comune, cum sunt: Munca elevului este sprijinită de către cadrul didactic (adeseori, acesta specifică numărul şi tipul elementelor care intră în structura portofoliului) Elevul selectează elementele portofoliului Elevul motivează alegerea respectivelor elemente Elevul alcătuieşte un sumar privind ceea ce a învăţat prin realizarea portofoliului Permite elevului să colecteze eşantioane de produse care ilustrează nivelul actual atins în învăţare Este monitorizat progresul elevului pe o perioadă mai lungă de timp Oferă elevului posibilitatea de a observa progresul în propria învăţare prin colectarea produselor realizate Elevul are posibilitatea de a alege ceea ce consideră că este important pentru propria lui învăţare Sprijină elevul în autoevaluare Demonstrează o varietate de abilităţi pe care le are elevul Arată elevului că este important procesul, nu atât produsul Permite cadrelor didactice să compare progresul elevului cu al colegilor săi Poate fi utilizat pentru întrega clasă fără a fi acordată atenţia în mod special unui elev Permite utilizarea unor abordări variate în predare-învăţare Încurajează cadrele didactice să reflecteze asupra metodelor de predare Sprijină colaborarea dintre cadrele didactice şi elevi. (după Waldron, 1996; Olson&Platt, 1996) Pentru a elabora portofoliul este necesar să se respecte următoarele condiţii: Este “deschis” la începutul anului şcolar Materialele sunt puse într-o mapă şi pot fi organizate pe mai multe secţiuni, în funcţie de scopuri Are un cuprins, iar materialele sunt datate În alegerea mapelor se pot lua în considerare următoarele sugestii: o Poate fi aleasă sau creată de elev o Poate fi personalizată pentru fiecare elev o Este bine să fie alcătuită dintr-un material rezistent, pentru că este frecvent manipulată o Mapa să fie suficient de mare pentru a pune produse artistice, casete şi alte materiale o Mapa aparţine elevului şi este păstrată în locul în care doreşte el, având acces la ea ori de câte ori doreşte Nu include doar cele mai bune produse realizate de elev Nu este limitat numeric din punct de vedere al itemilor. În ceea ce priveşte scopurile, portofoliul poate să vizeze obiective cu caracter general sau cu caracter specific. Spre exemplu, un obiectiv general ar putea fi dezvoltarea abilităţilor implicate în gândirea critică; obiectivele specifice sunt formulate în raport cu fiecare obiect de studiu. Cadrul didactic trebuie să aprecieze timpul necesar pentru elaborarea portofoliului, să ofere sprijin elevilor în alcătuirea acestora şi să planifice sesiuni de prezentare a portofoliilor. Portofoliile pot fi completate săptămânal sau lunar (Jongsma, 1980 după Olson&Platt, 1996). Un aspect important îl constituie evaluarea muncii elevului în urma elaborării portofoliului, iar evaluarea acestuia nu este o sarcină tocmai uşoară. Cadrul didactic poate să evalueze unele materiale din portofoliu sau portofoliul în ansamblul său. Procedura presupune identificarea unor criterii de evaluare, cu caracter descriptiv, asemănători descriptorilor de performanţă care stau la baza acordării calificativelor sau notelor. Aceşti descriptori pot fi însoţiţi de scoruri, pe o scală elaborată de cadrul didactic. Spre exemplu, în statul Vermont (SUA) au fost identificate şapte criterii de evaluare însoţite de o scală pentru a evalua capacitatea elevilor de rezolvare a problemelor şi aspecte legate de comunicare, şi anume: măsura înţelegerii sarcinii, aplicarea strategiei, luarea deciziilor, verificarea soluţiei, realizarea de conexiuni între informaţii, utilizarea limbajului matematic şi utilizarea efectivă a reprezentărilor matematice. Scala care însoţeşte fiecare dintre aceste criterii conţine şase trepte, adică “nu a înţeles”, “a înţeles parţial”, “ a înţeles”, “a generalizat”, “ a aplicat”, “a extins” (Olson&Platt, 1996). Unii autori sugerează ca elevii să-şi elaboreze propriile criterii de evaluare. Deşi copiii cu dizabilităţi intelectuale întâmpină dificultăţi la nivel metacognitiv, ei pot elabora astfel de criterii în activităţi de grup în care sunt implicaţi copii cu nivele diferite ale funcţionării cognitive. Este încurajată auto- monitorizarea procesului de elaborare a portofoliului prin întrebări de tipul: De ce am ales acest material? Cum anume am progresat de la o lună la alta? Ce s-a schimbat în structura portofoliului? Ce mai am de făcut mai departe? Cadrul didactic poate să vină în sprijinul elevului adresându-i întrebări clarificatoare: Care produs îţi place cel mai mult? De ce ai organizat portofoliul în acest fel? Ce urmează să faci în continuare? Metodele de evaluare alternative fac apel la creativitatea elevului, la gândirea divergentă, generalizări sau lucrul în echipă, dezvoltând unele capacităţi intelectuale cu un caracter interdisciplinar.