PORTOFOLI

U LA IUNIE
MODULUL
PEDAGOGIC

INDRUMATOR: MASTERAND:
STEFAN POPESCU
AURELIA CONSTANTIN
MIHAELA ROBERT

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE
CUPRINS

PARTEA I
CRITERII IN REALIZAREA PREGATIRII INITIALE PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICA

 Motivarea participarii la modulul de profesionalizare didactica………2

 Obiective si asteptari proprii in formarea ca professor…………………..2
 Autoaprecierea experientei proprii castigate………………………………..3
 Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare
initiala si evaluare sumativa. Propuneri ameliorative……………………..4

PARTEA A II-A

 Realizarea profilului bio-psiho-socio-cultural al unui adolescent…….5

 Proiect de cercetare care abordeaza o problematica din domeniul
educational……………………………………………………………………………….7
 Prezentarea unor metode de cunoastere a grupului………………………8
 Proiect de unitate de invatatura la disciplina Religie……………………10
 Proiect de activitate extracurriculara…………………………………………22

1
PARTEA I
CRITERII IN REALIZAREA PREGATIRII INITIALE PENTRU
PROFESIUNEA DIDACTICA

Motivarea participarii la modulul de profesionalizare

didactica

Am participat la modulul de profesionalizare didactică pentru  că mi-am

dorit și îmi doresc sa devin profesor și, implicit un adevarat profesionist, o
persoană de la care să aibă ce invăța și altii și care sa fie aptă pentru
procesul de predare. Profesionism înseamnă practicarea unei îndeletniciri ca
profesionist, adică pe baza unei pregătiri profesionale de specialitate.
Conform acestor repere semantice profesorul este, formal, un profesionist
pentru că nu poate exercita această ocupaţie fără dovada pregătirii de
specialitate prevăzută de legile sistemului.
M-am înscris la acest modul de profesionalizare didactică pentru a
putea preda și pentru adeveni o persoană competentă, capabilă să asigure
eficiența procesului instructiv-educativ.

Obiective și așteptări proprii în formarea ca profesor

Obiectivele și așteptările proprii în formarea ca profesor sunt:

 dobândirea unor competențe care să asigure eficientizarea în

activitatea de predare-învațare;
 utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei
(abordări interdisciplinare, didactica generală şi didactica specialităţii,
psihologie, filosofia educaţiei, noile educaţii în «societatea
cunoaşterii»);
 aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind formarea
capacităţilor de cunoaştere;
 proiectarea conţinuturilor instructiv-educative;

2
  organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de
lecţie dominant; 
 utilizarea metodelor şi a strategiilor de predare adecvate
particularităţilor individuale sau de grup, scopului şi tipului lecţiei;
 stabilirea materialelor şi auxiliarelor didactice utilizate în activităţile
de învăţare;
 utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali în vedera eficientizării
procesului instructiv-educativ; 
 manifestarea unei conduite metodologice adecvate în plan profesional;
 realizarea activităţilor instructiv-educative în conformitate cu
obiectivele precizate

Autoaprecierea experienței proprii câștigate

Prin desfășurarea acestui stagiu de pregatire profesională realizat în

cadrul Departamentului de Pregatire a Personalului Didactic am câștigat
urmatoarea experiență:
 asistența la lecții mi-a fost folositoare în formarea mea ca viitor
profesor deoarece mi-am făcut o imagine de ansamblu despre cum ar
trebui să se desfășoare o lecție, prin ce tipuri de situații critice trece
un profesor și care sunt modalitățile prin care se pot rezolva aceste
tipuri de situații;
 proiectarea lecțiilor, o altă etapă a practicii profesionale, m-a învățat
cum să îmi realizez planurile de lecție pe care va trebui să le fac in
viitoarea mea carieră;
 susținerea lecțiilor (probă finală din cadrul practicii pedagogice) m-a
făcut să realizez că îmi place cuadevarat această meserie și că îmi
doresc să fiu un viitor bun profesor.

3
 Autoaprecierea protofoliului didactic final ca
instrument de formare inițială și evaluare. Propuneri
ameliorative

Consider că realizarea acestui portofoliu didactic final este este un

instrument de formare inițială și evaluare eficient deoarece prin documentele
depuse în acest portofoliu studentul revizuiește tot ceea ce a învățat în cei
trei ani de studiu din cadrul DPPD-ului. Prin acest portofoliu, studentul face
dovada competențelor obținute în cadrul acestui program de profesionalizare
didactică.
Ca propunere ameliorativă aș sugera o mai multă aplicabilitate a
teoriilor învățate, un mijloc prin care ceea ce învată studentul teoretic să fie
pus și în practică. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe ore de
practică. Consider că numarul de ore realizat în școli în cadrul practicii
pedagogice ar trebui mult mărit; cel actual nu este suficient pentru a vedea
cu adevarat toate situațiile cu care se confruntă un viitor profesor și cum
anume ar trebui să pună în practică ceea ce a învățat în cadrul studiilor
teoretice. Practica pedagogică ar trebui să existe în fiecare an de studiu, nu
doar în ultimul an.

PARTEA A-II-A

4
 Profilul bio-psiho-socio-cultural al unui adolescent

Dezvoltarea personalităţii fiecǎrui individ se realizeazăîn conformitate

cu principiul stadialităţii genetice, acesta fiind un proces care evoluează cu
vârsta şi care asigură construcţia progresivǎ a structurii bio-psiho-socio-
culturale, aceasta fiind o rezultantǎ a influenţei şi a acţiunii corelate a
factorilor interni (ereditatea) şi externi ai dezvoltǎrii (mediul socio-cultural,
educaţia). Evoluţia se concretizeazǎ la nivelul creşterii (fizice), maturizǎrii
(bio-psihice), dezvoltǎrii (psiho-socio-culturale). Dincolo de aceastǎ
stadialitate, de modalitatea de înlǎnţuire a lor, prin acumulǎri succesive de la
unul la altul, prin asigurarea unei permanente continuitǎţi între
ele,caracteristicile generale ale fiecǎrui stadiu sunt particularizate,
concretizate în caracterisitici psihoindividuale.
Acestea se exprimǎîn modul de manifestare a evoluţiei, în ritmul,
viteza, intensitatea cu care se produce, în consumul energetic folosit, în
momentul de intrare în funcţiune a unei însuşiri, în modul de manifestare a
diferitelor caracteristici, în mǎsura echilibrǎrii elementelor oferite de
ereditate cu cele care vin din partea mediului, a educaţiei, a autocunoaşterii,
autoeducaţiei.
o Perioada adolescenţei (15/16-18/19 ani)
Din punct de vedere bio-fizic, procesul de dezvoltare este aproape
încheiat spre finalul perioadei, trǎsǎturile adolescentului apropiindu-se, în
general de cele ale adultului. Astfel, se consolideazǎ scheletul, musculatura,
se intensificǎ procesul de maturizare, forţa fizicǎ, cea intelectualǎ,
capacitatea de efort care este apropiatǎ de cea pe care o va avea şi ca adult,
se realizeazǎ maturizarea sexualǎ.
Din punct de vedere psihic, evoluţia adolescentului se situează la
nivelul gândirii formale, logice, abstracte, capabile de operaţii complexe,
efectuate cu ajutorul unor conţinuturi abstracte (aspect relevant mai ales
pentru finalul perioadei pe care o analizăm).
Devin operante raţionamentele inductive, deductive, gândirea se
caracterizează printr-o flexibilitate sporită, ca şi operaţiile superioare ale
gândirii.Elevii sunt capabili de generalizări, abstractizări, comparaţii, serieri
de formulare de argumente/contraargumente, de reflecţii personale. Reuşesc
sǎ surprindǎ uşor esenţialul, necesarul, sǎ rezolve situaţii problematice.
Dezvoltarea cognitivǎeste susţinutǎşi de o dezvoltare metacognitivǎ.
Percepţiile şi reprezentǎrile cunosc, de asemenea, o dezvoltare, maturizare,
concretizatǎîn afirmarea capacitǎţii de receptare şi prelucrare a informaţiilor,
în dezvoltarea spiritului de observaţie, a sensibilitǎţii vizuale, auditive.

5
Limbajul înregistreazǎ salturi atât calitative, prin îmbogǎtirea vocabularului
activ, cât, mai ales, calitative, datoritǎ preocupǎrii adolescenţilor pentru
exprimarea plasticǎ, expresivǎ, pentru nuanţarea şi personalizarea ideilor,
conceptelor abstracte. Memoria şi imaginaţia cunosc, de asemenea, evoluţii
evidente, memoria verbal-logicǎ fiind cea care se dezvoltǎ mai mult în
aceastǎ perioadǎ, iar, în ceea ce priveşte imaginaţia, putem spune cǎ este
etapa de elan creator, romantic, optimist.
Din punct de vedere al dezvoltării socio-morale, adolescenţii se
situează la nivelul moralităţii cooperării (conform stadialităţii propuse de
Kohlberg), caracterizat printr-o tendinţă crescută în a interpreta contextual,
circumstanţial normele, regulile morale. Adolescenţii sunt într-o continuă
căutare şi încercare de clarificare şi clasificare a valorilor. Este vârsta la
care se pun bazele unui sistem axiologic propriu. Datorită faptului că acest
sistem nu este încă definitivat, stabilizat, că adolescenţii manifestă
dificultăţi în aprecierea valorilor, de multe ori aderarea la o valoare sau alta
se realizează graţie fenomenului de imitare şi de solidarizare cu anumite
persoane, mai ales cu liderii grupului din care fac parte. Se poate spune cǎ
adolescenţii nu au o gândire moralǎ consistentǎ, dar nici nu sunt confuzi din
punct de vedere moral, ci ei emit judecǎţi morale autonome în anumite
situaţii, concentrându-se asupra obiectivelor personale în alte situaţii.
Astfel, tânărul nu se va mai raporta la părerea familiei, a părinţilor, a
profesorilor, ci la cea a grupului din care face parte. Nevoia de a se remarca,
de a fi acceptat de grup îl determină uneori la acte de bravură. Se realizează
o anumită detaşare a tânărului de familie, o „fugă” de sub tutela acesteia, ca
urmare a creşterii nevoii de independenţă (Rousselet, 1969; Radu, 1998;
Iacob, 1999), a dorinţei de a fi cât mai repede adult şi de a fi tratat ca
adult.Formarea personalitǎţii se realizeazǎ, astfel, printr-un proces
discontinuu, cu salturi spectaculoase.Cele mai multe modificǎri au loc, în
aceastǎ perioadǎ, în plan afectiv.Este o perioadă marcată de tensiuni,
nelinişti, furtuni afective, instabilitate, pasiuni, romantism. Tot în aceastǎ
perioadǎ, pot apǎrea şi tulburǎri în dezvoltare, precum: adâncirea
complexelor de inferioritate şi de izolare sau de falsǎ bravurǎ, teribilism,
alunecarea spre delincvenţa juvenilǎ, spre suicid etc.

6
 Proiect de cercetare care abordeaza o
problematica din domeniul educational

Cercetarea pedagogică în domeniul educatiei religioase a devenit

posibilă în conditiile în care religia a fost reintrodusă ca disciplină de
învătământ. Un profesor de religie sau un pedagog interesat de aplicatiile
pedagogiei în domeniul educatiei religioase trebuie să încerce permanent să
înteleagă, să analizeze, să explice, să optimizeze diferitele aspecte ale
proceselor educationale implicate în predarea religiei. Cercetarea
pedagogică în acest domeniu are atât o importantă teoretică cât şi practică
(optimizarea, inovarea, reformarea practicilor educative).
Referitor la problemele cu care ne confruntăm în domeniul educației
am putea menționa utilizarea excesivă de către elevi a tehnologiilor
informaționale și comunicaționale în detrimentul lecturii, practicării
sportului, implicării în diverse activități culturale. O altă problemă este
scăderea și migrația populației școlare, cât și numărul mic de tineri
specialiști dispuși să practice profesia de pedagog. De asemenea am putea
vorbi despre rezistența la schimbare a unor cadre didactice, care manifestă
interes scăzut pentru implementarea noilor documente de politici
educaționale.
Soluționarea acestor probleme necesită implicarea tuturor actorilor
educaționali: cadrele didactice, elevii, părinții, APL, cât și a organelor
ierarhic superioare. Pentru asigurarea unui proces educațional eficient este
important de a încuraja și a susține dezvoltarea instituțiilor de învățământ în
conformitate cu standardele de calitate moderne.
 În societatea contemporană sunt apreciate tot mai mult efectele
benefice ale participării active a părinților în via ța școlii. Numeroase
cercetări la  nivel  internațional au pus în evidență aspectul determinat al
calității interacțiunii dintre familie și școală asupra educației copiilor. În
contextul actual, aceste legături par a fi mai necesare ca niciodată or,
misiunea socială a școlii depășește tot mai   mult simpla atingere a
obiectivelor pedagogice ale curriculumului școlar în timp ce mulţi părin ți
sunt preocupaţi de problemele familiale, profesionale sau sociale şi nu prea
urmăresc  evoluția copiilor lor.
Modul în care școlilor le pasă de copii este reflectat în felul în care le
pasă de  familiile lor. Dacă profesorii îi privesc pe copii ca pe ni ște simpli
elevi, cum adesea se întâmplă, probabil să considere familia ca fiind
separată de școală. Dacă însă îi privesc ca pe niște copii, e posibil să vadă
atât familia, cât și comunitatea ca parteneri ai școlii în dezvoltarea și
educația copiilor.  E nevoie de crearea unor noi relații funcționale și a unor

7
servicii de calitate care să sprijine familia și să-i ajute să- și valorizeze
potențialul. Dar realizarea acestui ideal nu poate fi concepută fără o legătură
strânsă între cei trei piloni: şcoala, familia, comunitatea, care stau la baza
educaţiei permanente, de calitate.
Printre problemele principale din domeniul de referinţă se numără
interesul scăzut al părinților pentru calitatea educației oferite în școală,
manifestat inclusiv prin rata scăzută de participare la acţiunile organizate la
şcoală, la adunările cu părinţii, la promovarea imaginii unită ții de învă țământ.
La fel procentajul relativ mare de elevi care manifestă dezinteres față de
activitățile școlare și extrașcolare de a participa la procesul de luare a
deciziilor în gimnaziu, necesitatea restabilirii în societate a imaginii şi
statutului cadrului didactic adecvat importanţei şi rolului său.
În concluzie, numai printr-o colaborare strânsă, susţinută, familia,
şcoala şi comunitatea pot pune în aplicare procesul de educare a copilului.
Pentru a construi un mediu prietenos copilului şi pentru a fi calitativă,
interesantă, şcoala are nevoie de sprijinul conştient şi partenerial al
părinţilor şi actorilor comunitari. Pe tot parcursul perioadei şcolare este
necesar să existe un acord conform căruia părinţii să colaboreze cu
instituţia de învăţământ frecventată de copiii lor şi cu instituţiile educative
din întreaga comunitate.

Prezentarea unor metode de cunoastere a grupului

Oamenii trăiesc organizaţi în grupuri deoarece sunt fiinţe sociale.Un

grup social reprezintă un ansamblu de indivizi între care există relaţii bine
definite şi în care fiecare individ are conştiinţa apartenenţei la grup. Membrii
unui grup au o anumită structură, funcţionează după unele reguli prestabilite,
au interese comune şi urmăresc realizarea unor scopuri specifice, bine
delimitate.
Metodele de investigaţie a grupului sunt puţine, iar acestea care există
sunt, cele mai multe dintre ele, adaptări ale metodelor folosite în studierea
personalităţii individului. Psihologia de grup este diferită de suma
psihologiilor fiecărui individ ce îi aparţine, de aceea se simte nevoia unor
modalităţi noi, specializate, proprii cunoaşterii grupurilor.
Pedagogia este o muncă ce necesită o activitate de grup. În acest caz
grupul are o dimensiune restrânsă (de la 2-3 persoane, la maxim 30
persoane), şi este cunoscut în literatură de specialitate ca fiind un grup mic.
Într-un astfel de grup oamenii simt nevoia unor atitudini de receptivitate şi
prietenie. Pentru că un grup şcolar să ajungă la atingerea scopurilor, este

8
necesar ca organizatorul şi conducătorul acestuia să aibă informaţii despre
caracteristicile grupului, să cunoască deci psihologia să. Proprietăţile
grupurilor mici au fost analizate în foarte multe lucrări de specialitate.
Există multe situaţii în viaţa socială în care este foarte utilă aplicarea
metodelor de cunoaştere a grupurilor, ca de exemplu:
1) Începerea activităţii cu un grup necesita deţinerea unor informaţii
despre el. Într-o astfel de situaţie, dacă un profesor cere detalii elevilor
referitoare la performanţele sau la aspiraţiile lor, el va obţine caracteristici
psihoindividuale, nu unele psihosociale. De aceea este foarte necesară
utilizarea metodelor “autobiografiei” şi “profilului psihologic” al grupului.
2) Aprecierea gradului de participare al fiecărui elev individual sau a
întregului grup la activitatea de seminar necesita utilizarea metodei
“observaţiei sistemice pe baza categoriilor interacţionale” elaborate de
Bales. Astfel se poate aprecia conţinutul şi calitatea celor discutate,
numărul participanţilor la discuţii şi felul în care s-au implicat ei în rezolvarea
problemelor ridicate.
3) Aprecierea eficienţei grupului în funcţie de relaţiile dintre membrii
acestuia, de atmosfera creată în grup , se poate face utilizând “tehnica
sociometrică”. Această metodă analizează relaţiile afectiv-simpatice, deci
relaţiile de simpatie sau antipatie manifestate de membrii grupului.
4) În situaţiile de selecţie sau promovare a oamenilor şi în cele de
formare sau reconstituire a grupurilor sociale, este necesară luarea în
considerare a criteriilor de ordin psihologic şi psihosocial , a trăsăturilor de
personalitate, relaţiilor din cadrul grupurilor şi atmosfera de grup. Stabilirea
tipului de “personalitate interpersonală” al grupului poate fi de mare folos în
atingerea acestor obiective.
Rolul aplicării metodelor de cunoaştere a grupurilor sociale este acela
de a-l ajuta pe cercetătorul, organizatorul sau conducătorul unui astfel de
grup de a culege cât mai multe informaţii referitoare la grupul în cauză, de a
înţelege funcţionarea sa şi a comportamentelor de grup. Dacă acesta
reuşeşte să atingă scopurile prezentate, va fi capabil să anticipeze cu
uşurinţă evoluţia viitoare a grupului.
Profilul psihosocial al grupului-este o metodă de reprezentare grafică a
rezultatelor unor măsurători făcute prin utilizarea diferitelor probe, fie pe un
individ în parte, fie pe un eşantion de subiecţi.
Cu ajutorul unor teste sau a altor modalităţi, se determina nivelul de
dezvoltate al diferitelor capacităţi psihice globale ale individului şi a
elementelor componente ale acestora, ca de exemplu:
• Gândirea – rapiditatea, ritmul, flexibilitatea, creativitatea;

9
 • Atenţia – stabilitatea, concentrarea, volumul, distribuţia, mobilitatea;
• Memoria – rapiditatea întipăririi, trăinicia păstrării, exactitatea,
promptitudinea şi completitudinea reactualizării datelor memorate;
• Alte capacităţi precum: imaginaţia, afectivitatea, aptitudinile,
motricitatea, temperamentul, caracterul.

Proiect de invatare la disciplina Religie

Disciplina:Religie.
 Aria curriculară:,,Om şi societate”.
 Unitatea de conţinut: ,,Exprimarea învăţăturii creştine”.
 Conţinutul învăţării:,,Cântarea religioasă – formă de rugăciune”.
Competenţe operaţionale de realizat pe parcursul lecţiei:

 a) cognitiv– formative:
C.O.1-să răspundă la întrebările profesorului;
C.O.2-să explice cu cuvinte proprii sau să descrie;
C.O.3-să desprindă asemănări şi deosebiri între formele de cântări;
C.O.4-să asculte cu atenţie explicaţiile profesorului;

b) afectiv–atitudinale:
C.O.5-să noteze titlul şi ideile principale ale lecţiei ce urmează a fi
desfăşurată;
C.O.6-receptarea şi conştientizarea valorilor şi evaluarea acestora;
C.O.7-dispoziţia să simtă un climat călduros;
C.O.8-să noteze tema pentru acasă.

c)psiho– motorii:
C.O.9-să adopte o poziţie corectă în timpul rugăciunii.

Forma de organizare a activităţii didactice: Lecţie de Religie

Tipul lecţiei:comunicare şi asimilare
 

Principii didactice:

10
  intuiţiei;
 accesibilităţii;
 sistematizării şi continuităţii;
 îmbinării teoriei cu practica;
 motivaţiei intrinseci;
 eclesiocentric;
 hristocentric.

Strategia didactică: centrată pe acţiunea profesor–elev.

Tipuri de strategii didactice folosite:

 afectiv–atitudinală;
 euristică;
 inductivă;
 transductivă.

Elemente componente ale strategiei folosite:

a) metode de instruire, procedee de cunoaştere directă, tehnici de
acţiune:
 enunţarea;
 conversaţia didactică(duce la instruire);
 explicaţia;
 explicaţia prin analogie;
 expunere;
 descrierea;
 precizarea în scris;
 generalizarea;
 lectura;
 studiul partiturii;
 deducerea;
 exerciţiul moral.

b) mijloace de învăţământ:
 manual de religie;
 partituri;
 materiale ergonomice: tablă, cretă,caiet.

c) forme de organizarea activităţii cu elevii:

 activitate frontală, activitate independent–individuală.

11
 Metode de evaluare:
 chestionarea orală;
 aprecieri verbale;
 observarea notiţelor.
 Durata:50 minute

DESFASURAREA LECTIEI

12
Nr Etapele lectiei Comp Tim Continut Activitatea Metode, Mijloace de Forme de Evaluare
cr . p esentializa profesor/elev Procedee, invatamant organizar continua
t Op. t Tehnici e

1. Moment C.O.9 2 Profesorul Conversati Materiale Activitat

organizatoric. min saluta elevii: a organizatoric e
. Buna ziua! didactica, e. frontala.
Rosteste exercitiul
rugaciunea moral.
“Imparate
Ceresc…”
impreuna cu
elevii.
Noteaza
absentele.
Realizeaza
management
ul clasei.
2. Reactualizare C.O.1 4 Prin ce forme Conversati Activitat Chestionare
a C.O.2 min de a e a orala,
cunostintelor . manifestari didactica, frontala. aprecieri
anterioare. credeti ca ne explicatia verbale.
putem prin
exprimaiubire analogie.
a noastra fata
de
Dumnezeu?
Elevii vor
incerca sa dea
raspunsuri
corecte: prin
rugaciune,
post,
infranare,
fapte bune,
mergerea la
Biserica, prin
cantari
religioase.

3 Captarea C.O. 1 Ce Asa deci, cantarea Generalizarea Activitate Chestionare

. atentiei. 4 min stiu religioasa este o . frontala. a orala,
. ? forma de aprecieri
exprimare a iubirii verbale.

13
 noastre fata de
Dumnezeu.
4 Enuntarea C.O. 2 Profesorul anunta Enuntare, Material Activitate Observare a
. titlului si a 4 min si scrie pe tabla precizare in e din frontala. notitelor.
obiectivelor C.O. . data si titlul lectiei: scris, dotarea
urmarite. 5 -Lectia de astazi se explicatia clasei:
numeste “Cantarea tabla,
religioasa,forma de creta,
rugaciune” caietul
-Va voi prezenta de notite.
cateva date
generale indeosebi
despre cantarile
din cadrul slujbelor
bisericesti
-Vom descoperi
impreuna
importanta acestor
cantari liturgice
pentru cresterea
noastra
duhovniceasca.
-Elevii noteaza data
si titlul lectiei in
caiet.
5 Comunicare C.O. 30 Ce -Inca din cele mai Expunerea, Manualul Activitate
. a noilor 2 min as indepartate vremi explicatia, , frontala,
cunostinte. C.O. . vrea oamenii au simtit descrierea, Biblia, Activitate
3 sa nevoia sa-si lectura, Partituri. Independent
C.O. stiu exprime studiul -
4 ? sentimentele partiturii, Individuala.
C.O. adanci indeosebi conversatia
6 prin cantari: didactica,
C.O. Abel, de exemplu, deducerea.
7 fiul lui Adam se
spune ca era pastor
de oi si canta din
fluier.
-Cantarea
religioasa este o
arta bisericeasca si
imbraca diferite
forme:
1. psalmi biblici(Ps.
I Un psalm al lui
David “Fericit
barbatul…” la

14
Vecernie;
2. imne liturgice,
intocmite pe baza
celor biblice, prin
care marturisim
dreapta
credinta(doxologia
mica “Slava Tatalui
si Fiului si Sfantului
Duh…” la Sfanta
Liturghie
3. cantari de
preamarire si de
multumire aduse
lui Dumnezeu si
Maicii
Domnului(doxologi
a mare, Slava intru
cei de sus lui
Dumnezeu sipe
pamant rece…, se
canta la sfarsitul
Utreniei;
UTRENIE=cantarea
de dimineata.
-Cantarile liturgice
au fost intocmite
de catre Sfintii
Parinti, de catre
cantareti si melozi
bisericesti inspirati
de Dumnezeu. Asa
au fost:
1.Sfintii Parinti,
Grigorie, Vasile si
Ioan Gura de Aur,
din sec. al IV-lea
care au intocmit
Sfintele Liturghii ce
le poarta si
numele;
2.Sfantul Roman
Melodul din sec. al
VI-lea. Acesta a
primit in vis o foaie
de hartie cu
cantari, de la Maica

15
 Domnului,pe care,
mancand-o a
dobandit darul de
la Dumnezeu de a
scrie cantari de
preamarire a Maicii
Domnului.
3.Sfantul Andrei
Criteanul din sec. al
VIII-lea de la care
ne-a ramas
Canonul Sfantului
Andrei ce se canta
in Postul Mare, la
Pavecernita Mare.
4. Sfantul Ioan
Damaschinul, din
cantarile sale
amintesc asa
numitele
antifoane, cantari
la 2 strane,
alternant. Acestea
se canta la Utrenia
sarbatorilor, una
din cele 7 Laude
Bisericesti.

6 Fixarea C.O.1 4 Ce am -Ce ati retinut ca Conversatia Caietu Activitate Chestionar

. cunostintelor C.0.5 min invatat? este cantarea catehetica, l de frontala. e orala,
feed-back . religioasa? precizarea in notite. aprecieri
Elevii incearca sa scris. verbale.
raspunda corect:
Cantarea religioasa
este:
1.o forma de
rugaciune;
2.o forma de
marturisire a
dreptei credinte;
3.o forma de
preamarire a lui

16
 Dumnezeu;
4. poate fi
liturgica, psalmi,
tropare,
conduce,canoane;
5. poate fi
extraliturgica:
colinde, alte
cantari religioase
de inspiratie
populara.
7 Generalizari, C.O.4 4 Concluzii: -Prin cantari Generalizarea Caietul Activitate
. asociere, C.O.5 min important liturgice s-a , explicatia de frontala
aplicari in C.O.6 . a mentinut si se prin analogie, notite.
viata sfinteniei, mentine precizarea in
invataturii nealterata, fara scris.
greseli, credinta
noastra ortodoxa
in Biserica.
-Si noi sa ne
sarguim:
 sa
participam
cu eclavie
la Sfanta
Liturghie in
Duminici
si-n
Sarbatori;
 sa ne
spovedim
si sa ne
impartasi
m;
 sa ne
bucuram
de
Dumnezeu
prin imne
si cantari
liturgice

17
8. Aprecierea 1 Beneficii; -Va multumesc Activitate Aprecieri
activitatii min. Climat pentru atentia frontala. verbale.
elevilor. Sufletesc acordata!
pozitiv

9. Tema C.O.8 1 Asteptari: -Puteti pastra Explicatia. Activitate

pentru min. Imbogatirea aceste partituri si frontala.
acasa. cunostintelor, atunci cand le
deprinderea veti auzi, si voi sa
de a canta le cantati cu drag!
imne liturgice
si colinde

10 Incheierea C.O.9 1 -Profesorul Exercitiul Activitate

. activitatii. min. rosteste moral. frontala.
rugaciunea de
multumire:
“Cuvine-se cu
adevarat…”
-Saluta elevii:
Doamne ajuta!

18
SUNETELE SCĂRII MUZICALE CU NUMIRILE PSALTICE ŞI
LINIARE

19
Ideile principale ale lecţiei.
 
Cântarea religioasă este:
 o formă de rugăciune;
 o formă de mărturisire a dreptei credinţe;
 o formă de preamărire a lui Dumnezeu;
 poate fi liturgică: psalmi, tropare, condace, canoane, stihiri, antifoane,
catavasii etc. ;
 poate fi extraliturgică: colinde, alte cântări religioase de inspiraţie
populară.
 
Învăţături:
 să participăm cu evlavie la Sfânta Liturghie în Duminici şi-n Sărbători
ca să ne îmbogăţim sufleteşte şi să sporim duhovniceşte;
 să ne spovedim şi să ne împărtăşim;
 să ne bucurăm de Dumnezeu prin imne şi cântări liturgice şi să
bucurăm şi pe semenii noştri prin colinde şi sprijinul nostrudupă
putere.

20
 Proiect de activitate extracurriculară

ŞCOALA CU CLASE I-VIII

Proiect de activitate extracurriculară la religie

I. Tema:
„Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena – sfinți ai Bisericii și
părinți ai creștinilor”

II. Data şi locaţia:21 mai

Sala de festivitati, curtea scolii

III. Participanţi: elevii şcolii împreună cu cadrele didactice, conducerea

şcolii, părinţii elevilor .

IV. Obiectivele activităţii:

1. Cunoaşterea de către elevi a vieții Sfinților Împărați, precum și a
principalelor realizări.
2. Înțelegerea contextului istoric și politic.
3. Stimularea elevilor pentru exprimarea evlaviei față de sfinți, prin
icoană.
4. Reliefarea importanței edictului de la Mediolanum pentru creștinism..
5. Dobândirea şi extinderea de cunoştinţe cu privire la rolul Sf. Constantin
la primul Sinod Ecumenic al Bisericii.

21
 6. Cunoaşterea diverselor episoade din viața Sfintei Împărătese Elena.
7. Înțelegerea contribuției Sfintei Elena în viața Bisericii.
8. Cunoașterea sfârșitului pământesc al celor doi împărați, precum și
modul cum Biserica i-a trecut în rândul sfinților.
9. Evidențierea repercursiunilor pe care Edictul de la Mediolanum le-a
avut în viața Bisericii.
10.Importanța faptelor Sfinților Împărați pentru noi cei de azi.

V. Desfăşurarea activităţii cultural – artistice.

Tema pentru anul acesta a manifestărilor realizate prin colaborarea

școlii și a Bisericii, o reprezintă persoana și activitatea Sfinților Împăra ți
Constantin și a mamei sale, Elena. În același timp, acestă temă constituie și
subiectul manifestărilor desfășurate în întreg anul 2013 de către Biserica
Ortodoxă Română, manifestări prilejuite de împlinirea în acest an, a 1700 de
ani de la emiterea Edictului de la Mediolanum, sau orașul Milano de astăzi,
din acest motiv pentru care întâlnirea din acest an se găsește sub aceea și
titulatură. Tema se intitulează „ Sfinții Împărați Constantin și mama sa,
Elena – sfinți ai Bisericii și părinți ai creștinilor ”.
Pentru acest program cultural, școlar și religios, mulţi elevi au încercat
să-şi exprime gândurile în forme variate.
S-au realizat referate, eseuri, icoane, expoziţie de artă plastică, mesaje
şi lucrări pe teme variate în dorinţa de a acoperi cât mai mult din importan ță
vieții și a activității Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena. În acest
sens, vă prezentăm câteva dintre orientările noastre:

1. Viața și activitatea Sfinților Împărați Constantin și Elena vor fi

prezentate de elevii clasei a VIII-a, prin referate și eseuri.

2. Elevii clasei a VIII-a A au realizat în acest sens un material

audio-vizual, în care vor prezenta contextul istoric și politic al secolelor III-
IV.

3. Bogăția tradiției și a artei bizantine au inspirat artiştii de

pretutindeni, care au exprimat prin culoare, mişcare şi cuvânt, cinstea adusă
„părinților creștinilor”: frumusețea artei bisericești este exprimată printr-o

22
expoziţie de icoane realizata de elevii claselor a IV-a și a V-a. Îndrumători:
prof. diriginţi şi învăţătorii claselor participante.

4. A trăi în Europa, după aproape 2 milenii de creștinism, se

datorează în bună măsură și Sfinților Împărați. În acest sens, elevii clasei a
VII-a B au realizat eseuri și lucrări care prezintă rolul pe care Împăra ții l-au
avut în clădirea libertății religioase a creștinilor de pretutindeni.

5. Nu este lăsată deoparte nici contribuția Împăratului

Constantin la lămurirea unor probleme delicate din viața Bisericii. În acest
sens, elevii clasei a VII-a C au realizat prezentarea power-point intitulată:
Constantin cel Mare și Sinodul de la Niceea.

6. Elevii clasei a VII-a A au pregătit un moment de evocare, prin

poezie, al unor episoade semnificative din viața Sfintei Împărătese Elena.

7. Coordonați de doamna profesoară de religie, un grup de elevi

din clasele a VIII-a A și a VIII-a D au realizat un referat intitulat Împărăteasa
Elena, model al femeii creștine, prin care urmăresc să o prezinte pe Sfânta
Elena ca pe un model de mamă și de femeie creștină.

8. Despre sfârșitul pământesc al celor doi sfinți și „întocmai cu

Apostolii cinstiți Împărați”, vor prezenta într-o manieră inedită un grup de
elevi ai clasei a VII-a, coordonați de dirigintele lor.
:

„L UMINĂTORI CARE AȚI LUMINAT LUMEA CU DREAPTA CREDINȚĂ , VOI CU

ADEVĂRAT V- AȚI ARĂTAT , DE DUMNEZEU ÎNCUNUNAȚILOR ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI
E LENA; PRIMIȚI ACUM ȘI RUGĂCIUNILE NOASTRE ȘI LE DUCEȚI ÎMPĂRATULUI HRISTOS, PE
CARE Î L SLĂVIM CA PE U NUL CE V- A ÎNCUNUNAT PE VOI, CINȘTINDU -I CU VOI ȘI CU TOATE
OȘTILE CEREȘTI: A LILUIA !”
(CONDACUL AL 13- LEA, ACATISTUL SFINȚILOR ÎMPĂRAȚI)

23