UNIVERSITATEA

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ A

PROFESIONALIZĂRII INIȚIALE PENTRU CARIERA
DIDACTICA

NIVELUL 1

ABSOLVENT:

1
 Cuprins

PARTEA I- CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE PENTRU

PROFESIUNEA DIDACTICĂ

1.1 Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactica

1.2 Obiective și așteptări proprii în formarea ca professor

1.3 Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea

profesionalizării didactice

1.4 Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială şi evaluare

sumativă. Propuneri ameliorative.

PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

2.1 Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic

2.2 Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată

2.3 Proiect de lecție

2.4 Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

2.5 Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi

2
 PARTEA I- CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE
PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ
1.1 Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactica
Am participat la modulul de Specializare Didactică pentru că mi-am dorit și mi-am
dorit să fiu profesor preuniversitar și implicit un adevărat profesionist, cineva de la care alții
pot învăța, cineva care se încadrează în procesul de predare. Profesionalismul înseamnă
angajarea într-o profesie cu o capacitate profesională, adică formare profesională bazată pe o
profesie. Conform acestor semne semantice, profesorul este formal profesionist, deoarece nu
poate exercita această profesie fără dovada pregătirii profesionale prevăzută de legile
sistemului.
M-am înscris la acest modul de Specializare Didactică pentru a putea preda și a
deveni o persoană competentă care să poată asigura eficiența procesului de predare.

1.2 Obiective și așteptări proprii în formarea ca professor
Propriile obiective și așteptări în formarea ca profesor sunt:
Dobândirea de abilități pentru a asigura eficacitatea activităților didactice;
Utilizarea adecvată a conceptelor și teoriilor în știința educației și abordări
interdisciplinare, pedagogie generală și profesională, psihologie, filosofia educației,
noua educație în (societățile cunoașterii), aplicarea conceptelor și teoriilor moderne în
formarea cunoștințelor și a deprinderilor;
Proiectarea conținutului didactic în funcție de tipurile de curs principale - organizarea
completă a activităților didactice;
Utilizarea de metode și strategii de predare adecvate caracteristicilor individuale sau
de grup, scopului și tipului de curriculum;
Stabiliți materiale didactice și suporturi utilizate în activitățile de învățare
Optimizarea utilizării factorilor spațio-temporali pentru creșterea eficienței, procesul
de educație-educație-efectuarea comportamentului metodei adecvate în planificarea
profesională;
Desfășurarea activităților de educație educațională în conformitate cu obiectivele
definite.

3
 1.3 Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în
realizarea profesionalizării didactice

Competențe dezvoltate în timpul formării didactice:

Cunoașterea curriculumului și a documentelor școlare pe baza cărora este organizat și
gestionat procesul de predare;
Efectuează/exersează unele activități specifice procesului de învățământ, urmând
cunoștințe de psihologie educațională, pedagogie, pedagogie profesională.
Antrenează/dezvoltă capacitatea de a înțelege elevii pentru a-i trata diferit.
Dezvoltarea abilităților de autoevaluare
Participați la activități care completează curriculum-ul din școală și în afara școlii.
Pe parcursul programului de licență, am acumulat experiență didactică care reflectă
întreaga activitate de ani de studiu și practică didactică care mă vor ajuta în viitoarea mea
carieră de profesor în disciplinele religioase pe care vreau să le urmez.
Așteptări, observații, critici, direcții de acțiune în formarea profesorilor:
Experiența practicii didactice mi-a fost foarte benefică, după care am descoperit
principalele direcții pe care trebuia să le urmez pe drumul spre a deveni profesor.
În următoarea etapă, voi încerca să îmbunătățesc cunoștințele dobândite din practica
didactică și să aprofundez predarea.

1.4 Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare

iniţială şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative.

Portofoliile apar ca o demonstrație de competență, iar un designer folosește un

portofoliu pentru a-și demonstra abilitățile, nu doar în prezentările de produse, ci și în
declarații și documente care demonstrează calitatea muncii sale.
Conceptul de portofoliu există deja în multe domenii diferite ale sistemului de
învățământ. Artiștii, arhitecții și fotografii își folosesc portofoliile pentru a-și prezenta munca
potențialilor clienți. Este afișat ca o colecție de mostre portabile scrise sau artistice, adesea
fără a comenta modul în care sunt percepute. Majoritatea definițiilor au câteva caracteristici
cheie:
Un portofoliu constă dintr-o colecție de activități ale elevilor: unele entități de
activitate produse de cursanți individuali.

4
 Colecțiile sunt intenționate, nu aleatorii. După cum îl definește Arter, „...un portofoliu
este mai mult decât o arhivă a activității elevilor. Un portofoliu trebuie să fie o
reprezentare a valorii unei activități asamblate pentru un anumit scop.
Cele mai multe descrieri ale portofoliului includ posibilitatea ca studentul să participe
la procesul de selecție (conținut și criterii) pentru a comenta și reflecta asupra
activităților sale.

Prin urmare, portofoliul de față poate evidenția munca pe care am depus-o în modulele
psihoeducaționale în timpul studiilor, inclusiv motivația pentru alegerea cursului, propriile
așteptări și autoaprecierea experienței acumulate.

În partea a doua a portofoliului sunt atașate câteva proiecte reprezentative desfășurate

în cursul anului: recenzia unei cărți (am ales recenzia cărții „Statutul științific al pedagogiei”),
proiect didactic de Limba și literatura română și un studiu de caz al unui elev care prezintă
semne de inadaptare școlară.

5
PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

2.1 Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic

MOTIVATIA PENTRU CARIERA DIDACTICA

Un om profesionist este cel care este fericit să facă tot ce face, unul care își face
datoria, unul care își asumă responsabilitatea pentru consecințele acțiunilor sale. Din punct de
vedere deontologic, ocupația profesională înseamnă dorința și „puterea” familiei, aspirațiile
profesionale ale fiecărui individ, și sfaturile psihoeducative ale profesorului reunite într-un tot
unitar. Un astfel de profesor, care satisface toate aceste elemente, este cel care este fericit să
îndeplinească toate îndatoririle profesionale, unul care este un om al școlii, unul care își dă
seama că deține controlul asupra soartei omenirii; prin care, evident, el este responsabil
pentru soarta societății în ansamblu.
Dacă în funcție de responsabilitatea sa, profesorul și-a îndeplinit toate obligațiile
impuse de activitățile sociale, legi, decrete, decizii, îndatoriri (care sunt evident și interzise),
dupa funcția și importanța activităților în care este angajat, este răsplătit de societate,
responsabilitatea lui își face datoria. Responsabilitatea se impune astfel profesorului, dar
reprezintă o alegere personală prin care persoana în cauză întreprinde un nou set de acțiuni
obligatorii, dar pe baza cărora înțelege și știe că sporește eficiența întregului profesor.
activitățile sale. Un profesor responsabil este un om responsabil. Răspunderea înseamnă
datorie și interdicție, iar datoria înseamnă responsabilitate. Un om conștiincios este un om de
vocație, este cineva care nu are nevoie de oameni pe care să-i urmeze, este cineva care face
totul din bucurie și nevoi, este cineva care se îmbunătățește fără nicio recompensă
suplimentară pentru rezultate și execuție. tot ce face. Conștiința este astăzi scopul ultim al
fiecărui profesor în contextul consolidării caracterului formativ al întregului proces de
predare și educație.
Calitățile de educator, tactul de educator, măiestria și talentul sunt dobândite și
dezvoltate sub forma profesiilor de educator, profesiilor didactice și calităților de specialitate.
În literatura de specialitate, cultura ocupațională poate fi definită ca un set specific de valori,
călăuzitoare de credințe, reprezentări, semnificații și moduri de gândire, împărtășite de
membrii unui grup profesional, ca urmare a unei educații comune, care determină abordarea

6
pe care o vor avea. În exercitarea profesiilor lor respective și transmiterea către noii membri
ca fiind corectă.
Ca și categorie specifică de activități, specializarea este menită să reflecte: o
cunoaștere teoretică de înaltă specializare, un nivel înalt și o metodă caracteristică de
instrumentalizare practică; în acest sens se impun inițiativă și creativitate; pregătire
profesională, de nivel universitar, cu un nivel științific. margine, dar are și o componentă
practică importantă; un statut social clar - recunoaștere socială în domeniul respectiv; sistem
propriu de valori, diseminat prin pregătire de specialitate și aderență la etica specifică;
integrarea practicii profesionale cu cercetarea și formarea; integrarea în societate. prin
asociații și organizații profesionale - asigurarea statutului social; solidaritatea grupurilor
profesionale - formarea comună și aderarea la teorii, învățături și metode comune.
Un bun profesionist transformă un „profesionist” într-un apostol. De aceea este
important să luăm în considerare compatibilitatea dintre aptitudinile personale și cerințele
profesionale atunci când alegem o specializare. Profesia de educator presupune raportare
constantă și confruntare cu ceilalți, așa că anumite abilități sunt esențiale pentru cei care aleg
și urmează această profesie. Abilitățile pedagogice cerute de profesorii în acțiune se reflectă
în activitățile educaționale și pot fi evidențiate în funcție de realizările obținute.
A fi profesor înseamnă a-ți asuma riscuri. A-i învăța pe alții cum să învețe este o
meserie care necesită răbdare, incertitudine, multe ore de învățare, emoții, frustrare, zâmbete.
De asemenea, rezultatul muncii unui profesor nu poate fi măsurat imediat cantitativ și
calitativ, ci stimulează și menține curiozitatea copiilor față de lucruri noi, le modelează
comportamentul social, le sporește încrederea în sine și îi ajută să-și împlinească propriile
identități.
Din aceste motive, profesorii trebuie să aibă calitățile și abilitățile necesare, începând
cu o atenție acordată așteptărilor, nevoilor și intereselor elevilor.
Acesta este motivul pentru care Rene Hubert consideră că calitatea primordială a unui
profesor este profesia de cadru didactic, exprimată ca „să te simți chemat, selectat și capabil
să o realizeze”. Cele trei elemente ale profesiei de cadru didactic sunt: dragostea pentru
predare, credințele și valorile în societate, cultura și simțul responsabilității față de copii.
Satisfacția morală oferită de calitatea predării este atât de mare încât compensează
efortul și dificultatea întâmpinată. Nimic nu este prea greu și atunci când experimentezi
bucuria unei clase de succes și succesul elevilor tăi la examene și concursuri (care este și
succesul tău ca profesor), le câștigi respectul, dragostea și recunoștința. Satisfacția de a
contribui la dezvoltarea marilor experți și a unor mari cetățeni ale căror succese le simțiți și la
7
care împărtășiți este incomparabilă. Ceea ce trebuie adăugat este că profesia de profesor te va
menține mereu tânăr, iar în tinerețea în fierbere din jurul tău, în fierberea constantă a
cunoștințelor, îți va da un puternic simț al creației. Pentru că educația nu este doar o profesie,
ci o artă, o artă care, la fel ca actorul cu care este adesea comparat, necesită multă dăruire,
pasiune și entuziasm pe lângă pregătirea profesională.
Pentru a obține performanță (succes) într-o carieră didactică, este necesar să se acorde
mai multă atenție următorilor factori:
personalitatea cadrelor didactice, capacitatea de predare, precum și formularea și
atingerea scopurilor educaționale sunt principalii factori ai performanței școlare;
prin întreaga sa personalitate, prin toate componentele vieții sale biopsihologice,
elevul însuși este un factor de performanță;
că societatea este un factor de performanță școlară prin standardele, cerințele,
prevederile și condițiile create de societate pentru educație;
între elevi și profesori, mediul școlar este un factor de performanță.
între profesori și societate intervine contextul social de asimilare educațională, adică
percepția societății asupra locului și rolului școlii în comunitate;
între societate și elev este un mediu personal asimilat pedagogic, adică percepția
elevului despre sine și posibilitățile sale;
Analizând acești factori pas cu pas, orice cadru didactic trebuie să realizeze că pe acești
factori trebuie construită o carieră didactică cu adevărat eficientă, mai ales în funcție de
propria sa intenție de a înțelege serviciul său pentru societate. , trebuie să fie de cea mai înaltă
calitate a serviciilor. Prin această prismă, profesorul trebuie să-și îndrume și să-și concentreze
întreaga activitate pas cu pas pentru propria sa pregătire și perfecționare. Trebuie să înțeleagă
că profesia de cadru didactic este probabil una dintre puținele profesii care nu se oprește din
cauza schimbării hainelor de lucru.Este profesor în fiecare moment și în fiecare moment al
vieții sale. El reprezintă lumea civilizată a adulților în mințile și sufletele copiilor și tinerilor.
Poziția, rolul și activitățile cadrelor didactice constituie o micro-lume instituțională a
educației, iar pentru a produce rezultate eficiente este implicată în mod obiectiv și necesar o
funcție de management. În general, profesorul participă și la conducerea unității de
învățământ prin unele dintre funcțiile pe care le îndeplinește ca profesor.

2.2 Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată
 

8
Autor carte: SorinCristea; Editura: Polirom;  Anul apariţiei:2010; Prefaţată de: Ion-Ovidiu
Pânişoară.

Sorin Cristea este prof.univ.dr. Predă Pedagogie Generală, Managementul Claselor și

Inovația Educațională la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul
Universității din București. A fost reprezentant al Comisiei parlamentare pentru educație,
secretar de stat al Departamentului „Învățămînt preuniversitar” al Ministerului Educației și
Științei, și șef al Departamentului de Formare a Profesorilor din cadrul Facultății de Științe
Psihologice și ale Educației, Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a coordonat colecțiile
„Gândirea educațională contemporană” și „Istoria gândirii educaționale” ale Teaching and
Education Press. Dintre cărțile publicate, amintim Fundamentele didactice ale reformei
educaționale (1994), Organizarea și managementul școlar (1996; ed. a II-a 2003), Dicționar
de pedagogie (2000; ed. I 2002) ), Cercetări în pedagogie generală (2004; a doua Ediția,
2009), Teoria învățării - Modele de formare (2005), Curriculum didactic (Volum I,
Coordonare, 2006; Ediția a II-a, 2008) și Fundamentul este necesar pentru dezvoltarea
coerentă și coordonată a pedagogiei. În același timp, lucrarea este o provocare
epistemologică, dar necesită și hazard moral mai mult ca niciodată într-un moment în care
însăși existența științei educației este pusă sub semnul întrebării.
Marea putere a Fundamentelor Pedagogiei este că oferă o înțelegere cuprinzătoare a
fenomenului practicilor îndrăznețe în fiecare aspect al studiului său cu rigoare științifică.
Autorii sunt orientați către practicieni și experți în domeniul științei educației, oferind tuturor
instrumente analitice și o structură consistentă pentru propria reflecție, reintegrare și
decantare a informațiilor.
Teza Fundamentele pedagogiei acoperă subiecte de interes general și special pentru
toți cei implicați în activități de cercetare educațională și/sau activități de formare inițială și
continuă a profesorilor la toate nivelurile sistemului de învățământ: cadre didactice, elevi,
elevi, cercetători din domeniul educației, școală. administratori, Factori de politică
educațională.
Prima parte a cărții, intitulată „Statutul științific al pedagogiei”, este alcătuită din
capitolele 1-6 (Pedagogie – Științe umane sociale specializate în educație; Perspective
analitice asupra pedagogiei ca știință; Știința în pedagogie. Pedagogie) Educație; Pedagogie
postmodernă. și Curriculum (Paradigma Pedagogiei Postmoderne).
Capitolul 1 își propune să demonstreze din punct de vedere epistemologic și social
faptul că pedagogia reprezintă științele umaniste sociale specializate în educație. Scopurile

9
specifice rezultate urmăresc să evidențieze statutul epistemologic al pedagogiei și să propună
câteva definiții ale pedagogiei, extrase în special din lucrări și dicționare profesionale.
Scopul specific al capitolului 2 este de a sublinia pedagogia analitică și standardele
educației (ca obiecte de cercetare specifice pedagogiei)
Legitimitatea epistemologică dintr-o perspectivă dublă a istoriei și a logicii.
Abordarea realizată conduce la identificarea principalelor paradigme și axiome ale
pedagogiei/educației.
Capitolul 3 își propune să evidențieze specificul pedagogiei sociale și umaniste. Se
poate dovedi prin îndeplinirea următoarelor trei condiții epistemologice: un obiect de
cercetare specific; metoda cercetării științifice; o normă specifică.
Capitolul 4 analizează consecințele procesului complex de trecere de la pedagogie la
știința educației, subliniind: premisele istorice ale evoluției pedagogiei; mizele clasificării
științei educației după criterii riguroase validate cognitiv; metoda prescrisă de clasificare.
Literatura existentă sugerează că un nou model de clasificare trebuie avansat conform
paradigmei curriculare; importanța științei de bază a educației, care stă la baza tuturor
celorlalte științe ale educației, a fost sau va fi în curând afirmată la nivelul educației.
comunitate.
Capitolul 5 analizează pedagogia postmodernă ca un nou model de abordare a
educației și formării, implicând: anumite repere istorice; educația postmodernă în contexte
culturale; cunoștințele pedagogice; modelele educaționale postmoderne.
Capitolul 6 consideră curriculum-ul ca o paradigmă a pedagogiei postmoderne. Se
subliniază contribuția cursurilor raționale și procedurale la inițierea și aplicarea abordărilor
specifice pedagogiei postmoderne la nivelul politicii educaționale. Luate împreună, aceste
șase capitole analizează statutul epistemologic al pedagogiei ca știință socială și umană
specializată în educație. Perspectivele istorice și axiomatice prezentate subliniază valoarea
paradigmei curriculare în contextul pedagogiei postmoderne, care afirmă centralitatea
fundamentelor pedagogiei (ca teorie generală a educației) în contextul științei educației,
conform categorizării și analizei riguroase. Criterii epistemologice.
Cea de-a doua parte a cărții, intitulată „Conceptele de bază ale pedagogiei”, este
formată din capitolele 7-14 (Definiția și analiza conceptelor pedagogice ale educației; Scopul
educației; Conținutul general al educației; „Noua educație”; Implementarea educației;
Educația). managementul sistemelor și schimbările în sistemele educaționale).
Capitolul 7 Definiții și analiză: Filosofia educațională a educației dintr-o perspectivă
istorică și axiomatică. Funcția, caracteristicile și structura educației, subliniind importanța
10
funcției centrale cu obiectivitate, iar scopul acesteia este formarea personalității-dezvoltarea
și structura funcțională a activităților educaționale-model conceptual din perspectiva
paradigmei.
Capitolul 8 definește și analizează scopul conceptual pedagogic educațional, funcția
și structura sumativelor, clasificarea sumativelor în principal pe baza domeniului lor de
referință, sumativele macrostructurale și modelele sumative globale și deschise care stau la
baza proiectării curriculum-ului educațional. sisteme la nivel de angajat și procese
educaționale.
Capitolul 9 definește și analizează conceptele pedagogice ale conținutului general al
educației pe baza următoarelor criterii sistematice: valorile întruchipate ale persoanei medii;
scopurile generale urmărite; scopurile specifice realizabile prin diferite forme de
educație/formare; conținutul specific, metodele specifice. Principiile Legitimării Eficienței.
Pe baza acestor standarde, definirea și analiza conținutului educației generale este
determinată de valorile umane de bază, care se exprimă ca: educație morală; educație
intelectuală/științifică, educație aplicată/tehnică; educație estetică și educație fizică. Pe baza
conținutului general al educației, modelele conceptuale sunt construite din perspectiva
paradigmelor curriculare.
Capitolul 10 Definirea și Analiza Conținutului „Noului Educație”.
În special, este determinată de problemele lumii contemporane care decurg din
evoluția economiei, politicii și culturii comunitare a societății post-moderne. Relația „noii
educații” cu conținutul general al educației și integrarea „noii educații” în programele școlare
și universitare.
Capitolul 11 analizează forma generală a educației și completează conținutul general
al educației.
Capitolul 12 definește dimensiunea socială și definește contextul educațional ca un
concept pedagogic. O atenție deosebită se acordă conceptelor pedagogice de bază ale
sistemului de învățământ, definite și analizate în sens larg, din perspectiva evoluției
înregistrate în societatea postmodernă, în concordanță cu cerințele paradigmei curriculare.
Capitolul 13 Analiza sistemului de educație continuă
Din perspectiva structurii sale de management, adoptă modul de management afirmat
de societatea post-modernă pentru evaluarea calitativă.
Capitolul 14 examinează modul în care se produce schimbarea la nivel de sistem
educa. Definește filosofia pedagogică a schimbării educaționale, precum și reforma
învățământului superior - schimbare la nivelul sistemului de învățământ. Luate împreună,
11
aceste 8 capitole definesc și analizează următoarele concepte pedagogice fundamentale din
perspectiva paradigmelor curriculare care stau la baza tuturor abordărilor sistemice ale științei
educației: educația, funcția educației, structura educației, scopul educației și conținutul
general. de învățământ. Noua Educație”), formă generală de învățământ, sistem de
învățământ, sistem de învățământ, proces de învățământ, administrare educațională, formă de
învățământ.
  Partea a treia a cărții este intitulată „Direcția dezvoltării educaționale”
Constă din capitolele 15-18 (Evoluția educației dintr-o perspectivă a paradigmei
curriculare; Învățare pe tot parcursul vieții; Autoeducație și evaluarea adecvată a
competențelor educaționale).
Capitolul 15 evidențiază direcțiile de bază ale evoluției educaționale în contextul
afirmării pe deplin a paradigmei curriculare ca model paradigmatic de abordare a teoriilor
pedagogiei postmoderne.
Capitolul 16 explorează o direcție majoră în dezvoltarea educației postmoderne care
contribuie la realizarea curriculei de nivel superior pentru dezvoltarea paradigmelor
curriculare. Sunt subliniate bazele învățării pe tot parcursul vieții, precum și avansarea
strategiilor de învățare pe tot parcursul vieții construite pe modele de perspectivă.
Capitolul 17 examinează a doua direcție majoră a dezvoltării educaționale
postmoderne, care se bazează pe învățarea pe tot parcursul vieții în contextul paradigmelor
curriculare.
Capitolul 18 examinează a treia direcție a dezvoltării educaționale din perspectiva
paradigmei curriculare, adică valorificarea deplină a competenței educaționale. Întrebările
avute în vedere urmăresc definirea conceptului pedagogic de educabilitate și a factorilor
educabilității: genetică, mediu, educație.
În concluzie, aceste patru capitole identifică și analizează principalele direcții ale
evaluării educaționale, în contextul afirmării modelului cultural al societății informaționale
postindustriale, și al pedagogiei bazate pe cunoaștere.
Acest model confirmă importanța paradigmei curriculare și necesitatea utilizării
acesteia la toate nivelurile de sistem și procesele educaționale.

2.3 Proiect de lecție

Obiectul: Limba şi literatura română

12
Clasa: a VI-a

Unitatea de învăţare: Printre colegi şi prieteni

Subiectul: Textul narativ literar. Noi pagini-alte idei: text auxiliar - Micuţul Nicolas de
Jean-Jacques Sempé

Competenţe generale:

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative- Textul narativ literar în proză;
şi critice pe marginea unor texte diverse - Personajele;
- Semnificaţiile textului.

2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a - Strategii de comprehensiune: reprezentăti

volumului şi a diversităţii materialelor citite mentale, integrarea informaţiilor în propriul
univers cognitiv şi afectiv;

- Strategii de interpretare: discuţii pe marginea

textelor citite;

- Interese şi atitudini faţă de lectură.

Competenţe derivate/obiective operaţionale:

C1: stabilirea indicilor spaţiali şi temporali, a complicaţiei şi a rezolvării de probleme din textul
citit (corelare cu c.s. 2.3.);
C2: stabilirea ideilor principale (corelare cu c.s. 2.3.);
C3: identificarea personajelor participante la acţiune (corelare cu c.s. 2.3.);
C4: exprimarea opiniei cu privire la atitudinea personajelor (corelare cu c.s. 2.5.);
C5: ordonarea şi ierarhizarea informaţiilor obţinute prin lectură (corelare cu c.s. 2.5.).

Activităţi de învăţare:

A1: exerciţii de stabilire a indicilor spaţiali şi temporali (corelare cu c.s. 2.3 şi C1);

A2: exerciţii de stabilire a etapelor acţiunii, a ideilor principale (corelare cu c.s. 2.3 şi C2);

13
A3: exerciţii de identificare a personajelor participante la acţiune (corelare cu c.s. 2.3 şi C3);

A4: exerciţii de exprimare a opiniei despre personaje (corelare cu c.s. 2.5 şi C4);

A5: organizarea unor discuţii privind ordonarea şi ierarhizarea informaţiilor obţinute prin
lectură (corelare cu c.s. 2.5 şi C5);.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, lectura cu predicţii,
exerciţiul, învăţarea prin descoperire, jurnalul cu dublă intrare, organizatorul grafic, diagrama
Venn
Forme de organizare ale activităţii: activitate frontală alternată cu activitate individuală,
lucrul în perechi.
Metode şi tehnici de evaluare: conversaţia examinatoare, aprecierea verbală,
autoevaluarea, interevaluarea.

Resurse:

a. umane: 24 de elevi ai clasei a VI-a, clasă eterogenă, cu ritmuri de învăţare

diferite
b.materiale / mijloace de învăţământ: text-suport, manualul, fişe de lucru, tabla.
c. de timp: 50 de minute.
Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, 2017, Programa şcolară pentru

disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
2. SÂMIHĂIAN, Florentina, DOBRA, Sofia, HALASZI, Monica, DAVIDOIU-
ROMAN, Anca, CORCHEŞ, Horia, 2018, Limba şi literarura română, clasa a VI-a,
Bucureşti, Art educaţional.
3. ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative,
ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom.
4. PAMFIL , A., 2003, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, Paralela 45

14
15
 Secvenţele Crearea situaţiilor de învăţare Strategii didactice Forme şi
instruirii instrumente
didactice/durat de evaluare
a

Activitatea Activitatea Metode/ Mijloace de Forme de

profesorului elevului procedee învăţământ organizare
a
activităţii

1. Moment Salutul; Se pregătesc Conversaţia

organizatoric pentru
Consemnarea începerea
prezenţei; orei de limba
Asigurarea şi literatura
unui climat română
adecvat
desfăşurării
lecţiei.

2. Captarea Profesorul cere Sunt atenţi la

atenţiei şi elevilor să-şi sarcina
asigurarea amintească o enunţată de
climatului întâmplare din către profesor Conversaţia Activitate Oral prin
afectiv anii de şcoală, frontală răspunsuri la
petrecută cu Explicaţia întrebări
ocazia venirii
unui coleg nou
sau dacă ei Răspund la
înşişi au avut întrebările
statutul de elev adresate de
nou într-o către profesor
clasă, prin
mutare.

Va purta o
discuţie cu
elevii care au
avut asemenea
experienţe
personale.

3. Anunţarea Anunţă titlul Ascultă cu Conversaţia Tabla Activitate

temei şi a lecţiei şi atenţie. frontală
competenţelor precizează
derivate competenţele Notează în
derivate. caiete.

În discuţie
frontală cu
clasa, se
descrie

16
 problema ce
urmează a fi
studiată,
precum şi
utilitatea ei.

4. Verificarea Verifică tema, Sunt atenţi la Conversaţia Activitate

temei, atât cantitativ, întrebările frontală
reactualizarea, cât şi calitativ. adresate de
sistematizarea către cadrul
şi Solicită didactic şi
esenţializarea elevilor citirea răspund Oral prin
cunoştinţelor temei: acestora. răspunsuri la
- Scrieți un text întrebări
Citesc tema,
de 10-12 se fac
rânduri în care observaţii,
să vă exprimaţi aprecieri,
opinia despre corectări.
ce înseamnă să
fii un coleg
bun.

5. Dirijarea Profesorul îi Activitate

procesului de va invita pe frontală
consolidare a elevi să Fac predicţii Conversaţia
cunoştinţelor/ formuleze despre textul
de dezvoltare a predicţii despre care urmează
competenţelor textul pe care îl a fi citit. Lectura cu
vor citi, predicţii
Manualul
pornind de la
imaginea care
îl însoţeşte.
Lectura
textului este Elevii
realizată cu completează Explicaţia
voce tare, de jurnalul Orală prin
către profesor. dublu şi îşi aprecierea
Lectura se împărtăşesc răspunsurilor
întrerupe Activitate
impresiile de Caietele
pentru a se face frontală
lectură. elevilor
predicţii.

După lectura
textului, elevii
completează
jurnalul cu
dublă intrare,
precizând ce le
place/ce nu le Sunt atenţi la Organizatoru
place, ce îi întrebările l Activitate
impresionează, adresate de în perechi
ce îi surprinde, către profesor grafic
Manualul
ce îi intrigă sau şi răspund
dacă le acestora. Fişă de
aminteşte de o

17
experienţă lucru
personală şi să
motiveze. Rezolvă
cerinţele
cuprinse în
fişa de lucru.
A1: exerciţii de
stabilire a
indicilor
spaţiali şi
temporali, a
Activitate
complicaţiei şi
individual
a rezolvării de Învăţarea ă
probleme din prin
textul citit descoperire
Elevii rezolvă Fişă de Aprecierea
Elevii sunt
cerinţa din lucru verbală
grupaţi în
fişa de lucru
perechi şi
şi Tabla
completează
organizatorul prezintă Caietele
grafic din cronologic elevilor
manual (ex.2, ideile
pagina 53), principale.
prin formularea
unor întrebări
corespunzătoar
e fiecărei
secvenţe:
Cine...?, Ce...?,
Când...?,
Cum...?
(Anexa 1)
Conversaţia

Ciorchinele Activitate
A2: exerciţii de frontală
stabilire a
etapelor
acţiunii, a
ideilor Sunt atenţi la
principale întrebările
Elevii adresate de
către profesor Tabla
completează
individual o şi răspund
fişă de lucru acestora.
având ca Răspunsurile
sarcină să sunt notate la Conversaţia
ordoneze logic tablă.
ideile Explicaţia
principale şi să Conversaţia
asocieze pentru examinatoare
fiecare idee
cuvântul cheie.
(Anexa 2 )
Elevii îşi
Profesorul exprimă

18
notează pe opinia despre
tablă ideile personaje.
principale.

A3: exerciţii de
identificare a
personajelor
participante la
acţiune;

A4: exerciţii de
exprimare a
opiniei despre
personaje;

Prin
activitate
frontală, sunt
identificate
personajele
participante la
acţiune.
Răspunsurile
elevilor vor fi
sintetizate la
tablă, într-un
ciorchine,
oferindu-se
astfel o
imagine unitară
asupra celor
discutate. Sunt
caracterizaţi
printr-un
cuvânt elevii
Nicolas,
Aristide,
Achim şi
George.

Elevii sunt
solicitaţi să îşi
exprime opinia
privind cel mai
simpatic şi cel
mai antipatic
personaj,
motivându-şi
opţiunile.
Profesorul le
reaminteşte
care sunt
formulele
pentru
exprimarea

19
 opiniei (după
părerea mea, în
opinia mea
etc.) şi pentru
motivarea
acesteia
(deoarece,
pentru că etc.).

Profesorul va
conduce
discuţia spre
observarea
unor
comportamente
deviante,
condamnabile
ca cel al lui
Achim
(trântitul pe
jos,
impresionarea
prin plâns,
obiceiul de a
pârî).

6. Obţinerea A5:
performanţei organizarea
unor discuţii
privind Activitate Aprecierea
ordonarea şi în perechi verbală
ierarhizarea Răspund Diagrama Fişa de
informaţiilor cerinţei şi Venn lucru
obţinute prin rezolvă
lectură. sarcina.
Explicaţia
Se cere
elevilor să
compare textul
citit cu
povestirea
Oracolul de
Mircea
Cărtărescu şi să
completeze
diagrama Venn
cu asemănări şi
deosebiri,
pornind de la
sugestiile
oferite de
exerciţiul 6,
pagina 53.
(Anexa 3)

20
7. Integrarea Distribuie Rezolvă Activitate
evaluării de tip elevilor câte o sarcinile după individual
formativ fişă care indicaţiile Exerciţiul Fişe de ă
conţine un test profesorului. evaluare
formativ. Autoevaluare
(Anexa 4)
Interevaluare
Prezintă a
soluţiile Se
sarcinilor de autoevalueaz
lucru şi ă şi se Activitate
punctajul oferit interevalueaz frontală
pentru fiecare ă pe baza
răspuns. răspunsurilor
Solicită şi baremului
elevilor să prezentate de
schimbe profesor.
lucrarea cu
colegul de
bancă pentru
interevaluare.

Verifică
punctajele
obţinute de
elevi.

8. Comunică tema Ascultă Explicaţia Caietele Activitate

Intensificarea pentru acasă: explicaţiile. elevilor frontală
procesului de
retenţie şi
transfer *Redactează un
text de 10-15
rânduri în care
să-ţi prezinţi
impresia despre
acest text.

9. Evaluarea Solicită Completează Conversaţia Fişe de Activitate Aprecierea

activităţii elevilor să fişele de autoevaluar frontală verbală, prin
didactice completeze autoevaluare e calificative
fişele de
autoevaluare
(Anexa 5), pe
marginea
cărora se va Apreciere cu
discuta. note

Apreciază
global şi
individual
aportul elevilor
la lecţie.

21
 Notează elevii
cu participare
reprezentativă
la activitate.

2.4 Fișă de caracterizare psihopedagogică a unui elev

Date generale despre elev

Date biografice despre elev şi mediul său familia

Nume: Victor S.
Varsta: 12 ani
Ocupația părintelui: Mamă-Bibliotecară, Tată-Inginer
Componența familiei: o familie normală formată din trei persoane: mamă, tată și copil
Locul copilului în familie: copil singur în familie
Condiții materiale familiale: bune, trăind o viață decentă
Nivelul culturii familiei: întreaga familie este iubitoare de carte
Aspecte morale ale relațiilor de familie: Există o bună comunicare în familie și membrii
familiei se sprijină întotdeauna reciproc
Sistemul de educație al părinților pentru copiii lor: Copiii sunt bine educați, se comportă
bine și respectă regulile familiei timp de 7 ani.
Măsura în care copilul este implicat și implicat în treburile casnice și sarcinile pe care le
îndeplinește: copilul este implicat în treburile casnice, adesea ajută mama la gătit, participă
la curățenia săptămânală și face totul singur în treburile personale
Evenimente semnificative din viața de familie care și-au pus amprenta asupra
dezvoltării intelectuale a copiilor: nu există astfel de evenimente
Persoane din afara familiei care au o influență semnificativă asupra copilului (rude
apropiate sau îndepărtate, cunoștințe, prieteni etc.): bunici materni

Date privind starea sănătăţii şi dezvoltarea fizică şi psihică a elevului

Bolile sale anterioare și bolile care pot lăsa în urmă: Nu a avut nicio boală

22
În prezent suferă de o boală care l-ar putea împiedica să meargă la școală: nu are nicio
boală
Rezistența la consumul fizic și intelectual: rezistența fizică și intelectuală sunt bune

Aspecte principale ale activităţii şi conduitei şcolare a elevului

Date privind rezultatele obţinute de elev în activitatea de învăţare şcolară

Notele elevilor la începutul trimestrului: Notele elevilor sunt în general bune

Progres sau regres în timpul studiului: La începutul anului școlar, nu era interesat de
matematică și chiar a refuzat să-și facă temele. Pe parcursul anului, lucrurile s-au schimbat și
a făcut progrese în această problemă.
Performanța elevilor la diferite discipline sau grupe de subiecte: Elevii au obținut
rezultate foarte bune la Limbi Străine, Educație Plasticitate, Română. Nu s-a descurcat bine la
matematică și geografie.

Date privind stilul de muncă intelectuală al elevului

Caracterul ordonat, sistematic sau neglijent și inegal al activităților școlare ale elevului:
elevul este metodic și bine organizat în activitățile sale școlare.
Gradul de independență în activități: în general preferă să lucreze singur, nu le place
munca în echipă
Spirit antreprenorial: este foarte motivat în ceea ce iubește.
Capacitate de autodeterminare în activități (motivate în principal de motivație
intrinsecă sau, dimpotrivă, muncă stimulată de motivație extrinsecă): pe un subiect care
îi place, este stimulat și dorește să performeze. Vrea să meargă la concursuri școlare unde să-
și arate abilitățile.
Sârguința, sârguința de care a dat dovadă în activitățile școlare: În general, a fost un elev
harnic, dornic să-și perfecționeze și să-și arate abilitățile celor din jur.

Date privind atitudinea elevului faţă de munca şcolară şi succesul la învăţătură

Nivelul general de interes manifestat în activitățile de învățare școlară: manifestă un

nivel ridicat de interes
Nivel general de interes manifestat în alte forme de activitate (activități
extracurriculare): Este interesat de activitățile extrașcolare, dar preferă întotdeauna să
lucreze singur

23
Nivelul său de interes pentru participarea la curs: manifestă un nivel ridicat de interes, în
special pentru subiectele care îi plac
Dornic să răspundă, participând activ la lecții: este un elev activ atunci când subiectul îl
interesează
Cum își pregătește temele (sistematic/organizat/metodic): este un student organizat și
pregătește temele pe care trebuie să le facă
Materiile ei preferate și notele obținute la acestea față de alte discipline: a obținut note
foarte bune la disciplinele preferate (Limba străină, Română, Învățământ stilistic), în timp ce
la alte materii notele ei în general.
A învățat mai bine, mai ușor, mai grele materii: a fost ușor de învățat în română, educație
artistică și limbi străine. Mai greu de învățat matematica și geografia.
Comparația calității eseurilor orale și scrise: Eseurile scrise sunt de mai bună calitate decât
eseurile orale
Atitudinea elevului față de notele și notele obținute: este mulțumit de notele sale, dar vrea
să se perfecționeze
Note la activități școlare practice (stagii școlare, activități de laborator etc.): atâta timp
cât lucrează singur, notele sale sunt bune
Cum reușește să folosească cunoștințele teoretice în practică și invers: în acest caz are
nevoie de ajutorul unui profesor sau al unui părinte
Dacă participați în cercuri, cercuri și instituții culturale și educaționale în afara clasei:
participați la cercuri de lectură
Dacă pot învăța mai bine, ce se poate face în privința asta: pot învăța mai bine la unele
materii, poate dacă își schimbă metodele de predare.

Date privind disciplina elevului la lecţii

Comportamentul elevilor în clasă: Are o manieră civilizată, de obicei este atent, dar sunt
momente când își pierde răbdarea și devine iritabil
Modul în care înțelege și respectă regulile școlii: respectă regulile școlii, nu creează
probleme
Nivelul de dezvoltare în clasă abilități și obiceiuri de comportament civilizat: Fiți
civilizat și nu creați probleme
Prezența elevului la cursuri: absența lui este doar o motivație

Date privind activitatea şi conduita elevului în colectivul şcolar

24
Modul în care participă la viața universității: este mai retras, preferă să lucreze singur

Nivelul de dezvoltare a abilităților și obiceiurilor de comportament civilizat în

comunitatea școlară: comportați-vă civilizat fără a crea probleme

Dacă este integrat în colectiv sau se află la periferia acestuia: este de obicei la periferia
colectivului. Doar atunci când se vede într-o poziție de conducere va fi de acord să facă parte
din echipă.

Dacă are abilități organizatorice: are bune abilități organizatorice

Dacă domină sau tinde să fie subordonat: domină

Cum îl văd colegii: De obicei, colegii săi îl evită pentru că tinde să se comporte ca un lider

Relațiile sale cu colegii și criteriile pentru acele relații: are puțini prieteni și de obicei tinde
să intre în conflict cu colegii săi

Fie că este sociabil, sociabil, prietenos sau invers: este un student introvertit care nu
acceptă mulți oameni în jurul său

Modul în care participă la viața universității: este mai retras, preferă să lucreze singur

Nivelul de dezvoltare a abilităților și obiceiurilor de comportament civilizat în

comunitatea școlară: comportați-vă civilizat fără a crea probleme

Dacă este integrat în colectiv sau se află la periferia acestuia: este de obicei la periferia
colectivului. Doar atunci când se vede într-o poziție de conducere va fi de acord să facă parte
din echipă.

Dacă are abilități organizatorice: are bune abilități organizatorice

Dacă domină sau tinde să fie subordonat: domină

Cum îl văd colegii: De obicei, colegii săi îl evită pentru că tinde să se comporte ca un lider

Relațiile sale cu colegii și criteriile pentru acele relații: are puțini prieteni și de obicei tinde
să intre în conflict cu colegii săi

Fie că este sociabil, sociabil, prietenos sau invers: este un student introvertit care nu
acceptă mulți oameni în jurul său

Date privind particularităţile proceselor intelectuale ale elevului

25
Nivelul de observație al elevului de dezvoltare mentală: amănunțit, ascuțit, multilateral sau
superficial, vag, unilateral: ascuțit

Nivelul de dezvoltare al gândirii și calitatea acesteia: judecată, capacitatea de a analiza și

sintetiza informații, capacitatea de a înțelege informații noi (ușoare sau nu), capacitatea de a
construi relații, corelarea între cunoștințe, capacitatea de sistematizare a informațiilor,
capacitatea de a se detașa de gândire Esența , viteză, flexibilitate, independență, caracterul
său critic: are o capacitate destul de bună de înțelegere, dezvoltare. Când este interesat,
absoarbe rapid informații. Își exprimă întotdeauna opiniile, deși știe că pot fi deranjate, nu se
lasă influențat și nu ia cu ușurință opiniile celorlalți. Are un accent puternic și este capabil să
clasifice informațiile în funcție de importanța și utilitatea lor.

Caracteristicile memoriei elevului: memoria logică sau mecanică, capacitatea memoriei,

elasticitatea, moliciunea sau fluiditatea memoriei, viteza de imprimare a cunoștințelor,
persistența stocării, acuratețea sau fidelitatea actualizării, actualitatea actualizării, primar
Tipuri de memorie: vizuală, auditivă etc. .: memoria este logică, fiecare lucru nou care i se
prezintă trebuie explicat clar, memoria este mare, își poate aminti clar ce i s-a comunicat și ce
i s-a comunicat Calea, are memorie vizuală.

Caracteristici ale limbii: Vocabular bogat, expresii selective, ușor de înțeles, corecte din
punct de vedere gramatical sau invers: Vocabular bogat, ușor de exprimat, fluent în gramatică

Nivelul general de dezvoltare a creativității elevilor: creativitate ridicată, creativitate

medie, creativitate slabă: creativitate ridicată, cu imaginație bogată, pictură creativă și
elemente de doctorat.

Date privind interesele şi aptitudinile elevului

Nivel general de dezvoltare a inteligenței: foarte inteligent, inteligent, inteligență moderată,

inteligență scăzută: inteligent

Nivelul de dezvoltare al abilităților școlare ale elevului: aptitudinile școlare la diferite

discipline de învățământ sunt apreciate pentru accesul ușor la cunoștințe la diferite discipline
și rezultatele continue obținute la aceste discipline: are competențe în limbi străine, activități
plastice, limba română (este foarte pasionat de lectură), a obținut note mari la aceste materii
și a participat la diferite concursuri școlare și a câștigat premii importante. S-a descurcat prost
la geografie și matematică. Nu a avut prea mult interes de la început pentru aceste obiecte.

26
Categoria generală de interes pentru elevi: literatură, știință, artă, tehnologie, sport etc.:
literatură și artă

Nivelul de dezvoltare, amploarea și bogăția intereselor în diferite discipline

educaționale: interes pentru disciplinele aparținând domeniului uman și artistic. Nu se aplică
științelor exacte precum matematica.

Concentrare pe anumite activități extracurriculare: participarea la cercuri de lectură,

desenarea icoanelor și pictura.

Date privind trăsăturile de temperament ale elevului

Indici ai puterii procesului neuronal: reactivitate crescută, depunerea multă efort în

activități, capacitatea de a munci din greu, capacitatea de a face față sarcinilor complexe,
capacitatea de a începe finalizarea activităților, capacitatea de a lucra pe termen lung în
condiții de suprasolicitare, stres, recuperare rapidă de la oboseală Postinteligență, capacitate
de concentrare îndelungată, rezistență la stimuli interferenți etc.: atunci când desfășoară o
activitate, concentrarea inițială este foarte bună, cu rezultate bune, dar când se simte neliniştit
și își pierde cumpătul, preferă pentru a plăti activitatea. Are capacitatea de a se concentra
pentru perioade lungi de timp atunci când participă la o activitate care se încadrează în
domeniul său preferat. Sub presiune, oricât s-a străduit să se concentreze, nu a reușit să ia
note bune.

Indicatori de slăbiciune în procesele neuronale: reactivitate scăzută, aport scăzut de

energie în activități, oboseală ușoară după activitatea intelectuală, rezistență minimă la
stimuli perturbatori, incapacitate de a se concentra pe sarcini complexe și prelungite, activități
întrerupte de noi elemente de intervenție, în suprasolicitare, stres, dificultate in refacerea
psihica dupa oboseala si capacitate de munca redusa in conditii de lunga durata: oboseala
apare dupa 5-6 ore de munca, dar poate relua activitatea dupa 1-2 ore de odihna, cand este
coplesita de timp, cand nu mai poate. se concentrează și nu mai este productiv, dacă i se
acordă timp să lucreze, poate îndeplini mai multe sarcini.

Indicatori de echilibru a proceselor neuronale: capacitatea de a lucra constant în aceeași

activitate; echilibru, autocontrol, lucru în același ritm în activități persistente etc.: este un elev
echilibrat, este perseverent atâta timp cât nu este sub presiunea timpului. activități în același
ritm.

27
Indicatori ai proceselor neuronale dezechilibrate: capacitate de muncă instabilă în timpul
activităților, dezechilibru, autocontrol scăzut, ritm de lucru dezechilibrat în timpul
activităților de lungă durată, alternanță între activitate impulsivă și neglijare, perioade de
abandon etc.:-

Indici despre fluiditatea proceselor neuronale: dinamism crescut al activității mentale,

ritm crescut de activitate, ușurință în trecerea de la o activitate la alta, capacitatea de a găsi
noi soluții în situații în schimbare, ușurința formării obiceiurilor și capacitatea de a se
transforma într-un obicei. Adaptabilitate crescută la medii noi, angajare ușoară, nevoia de a
schimba peisajul și activitățile etc.: ușor de mutat de la o activitate la alta, ușor de adaptat la
situații noi, nevoia de a schimba peisajul și activitățile, capacitatea de a găsi ușor soluții.

Indicatori ai proceselor neuronale lente: vitalitate scăzută a activității mentale, ritm lent de
activitate, dificultate în trecerea de la o activitate la alta, incapacitatea de a găsi noi soluții în
situații în schimbare, dificultate în luarea deciziilor, indecizie Decizii, adaptabilitate scăzută
la situații noi, angajare dificilă în o activitate nouă, refuzul său de a-și schimba mediul și
activitățile, înclinații către rutine, stereotipuri etc.: nu-i este ușor să ia decizii.

Date privind trăsăturile de caracter ale elevului

Nivelul de dezvoltare a conștiinței elevului: concepția generală despre lume și viață,

convingerile elevului și cum transpune aceste credințe în viață: se exprimă cel mai bine prin
desen și scris, vrea să-și facă prieteni, dar nu știe cum, crede că este superior celor din jur și
își exprimă opiniile cu sinceritate.

Atitudini tipice ale elevilor: Tipuri de atitudini pozitive și negative care se încadrează în
următoarele categorii: atitudine față de ceilalți (altruism, sinceritate, deschidere socială, spirit
de cooperare, politețe, principiu etc. și contrariile acestora), atitudine față de muncă
(responsabilitate), sârguință, perseverență, punctualitate, urgență etc., respectiv, lenea,
neglijență, responsabilitate etc.) și atitudini față de sine (timid, încrezător/neîncrezător,
complex de inferioritate, modest, arogant, mândru, auto-pretențios), autocritic spirit,
autoironie, egoism, individualism etc.): este sincer, politicos, responsabil, muncitor,
persistent, mândru și superior.

Trăsături de caracter ale elevului (pozitive și negative): trăsături de caracter voluntare

(tenacitate, perseverență, independență, inițiativă, fermitate, voință, determinare, curaj sau
contrariile lor), trăsături emoționale de caracter (bunătate, compasiune, caritate, altruism,

28
generozitate, entuziasm , etc. sau contrariile lor), trăsături morale de caracter (principiu,
onestitate, modestie, sinceritate, conștiinciozitate, onestitate, respectiv contrariile lor:
negativitate, minciuna, necinste, aroganță, încăpățânare, susceptibilitate, centralism ego-ului
etc.): Există trăsături: perseverență, curaj, bunătate, entuziasm, simțul responsabilității,
sinceritate, încăpățânare.

Victor este un student activ, cu o memorie bună. Cred că este un introvertit pentru că nu
are mulți prieteni, nu știe să-și facă prieteni și refuză să lucreze în echipă.
A fost un student strălucit, cu un interes puternic pentru subiecte atât umane, cât și
artistice. El creează tablouri și icoane cu vopsea în ulei, care este forma sa de expresie.
Combină culorile calde și reci și transmite un mesaj pozitiv prin creațiile sale. În timpul liber,
preferă să meargă la cluburi de carte, să deseneze și să scrie poezii, decât să-și petreacă
timpul ca copiii de vârsta lui.
Victor este un student persistent hotărât să facă ceea ce iubește, își dorește să facă
performanță și să impresioneze pe cei din jur. Refuză să lucreze în echipă pentru că nu
acceptă cu ușurință opiniile colegilor săi. Datorită aptitudinilor sale, se consideră superior
colegilor săi și crede că doar părerea lui este cea mai bună. De aceea nu are prieteni.
Atitudinea lui Victor este un mecanism de apărare. Nu știe să-și facă prieteni, preferă să
se ascundă în umbră și să se supraestimeze. Integrarea lui Victor în clasă se poate realiza cu
ajutorul profesorului principal. Munca în echipă, aprecierea și criticile din partea elevilor sunt
binevenite. Trebuie să învețe să comunice cu oamenii din jur, să-i accepte, să le accepte
opiniile.
Când se simte presat de timp, își pierde răbdarea și concentrarea. Doar pentru că nu
avea mult timp l-a lăsat în imposibilitatea de a se concentra, ceea ce i-a împiedicat și
performanța. În aceste momente intră în joc nesiguranța și teama de eșec.

2.5 Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi

În ceea ce privește societatea de astăzi, nu este greu de observat că în cadrul acesteia,

anumite fenomene cresc de la an la an. Acestea includ inadaptarea școlară, care devine din ce
în ce mai evidentă. Copilul modern pare să trăiască în situații în care capacitatea sa de a
răspunde la acest fenomen este foarte limitată, deoarece nu are o bază educațională și
spirituală solidă. De aceea mi-am propus să rezolv această problemă.

29
 După cum este definit în literatura de specialitate, realizarea unui studiu de caz
înseamnă să acordați atenție și să obțineți o înțelegere detaliată a elementelor structurii
psihologice a unui copil care rămân constante de-a lungul vieții și a celor care se modifică în
funcție de o serie de factori. Studiile de caz sunt concepute pentru a arăta modul în care
anumiți factori și condiții de valoare etiologică determină apariția comportamentului
infracțional, nu pentru a ilustra proporția comportamentului criminal. Importanța factorilor și
a situațiilor variază de la o situație la alta. Am ales acest caz pentru că cred că îl pot împiedica
pe minor să se adapteze la școală încercând să-l fac să se împrietenească și să socializeze cu
colegii săi de clasă.
De asemenea, ne propunem să sprijinim și să conștientizăm familiile cu privire la
rolul educațional al familiei în creșterea și educarea propriilor copii și a relației familie-copil,
care trebuie să se bazeze pe încredere și respect reciproc.

SUBIECTUL:  P.V., 14, clasa a IX-a

Introducere de caz: - Inadaptarea școlară

elev cu performanțe școlare slabe, care abia îndeplinesc standardele minime de
performanță;
lipsa de respect față de mamă, dezinteres pentru temele școlare, nervozitate, agitație,
tulburare de comportament

Istoria evoluției problemei

Pe măsură ce tatăl a călătorit în Italia și a continuat să fie îngrijit de mama lui, care era
o mare băutoare, el a profitat de lipsa ei de interes pentru educația sa și, ca urmare, a început
să dezvolte dizabilități de comportament și de învățare.

Descoperirea cauzei:
V. Să te simți mereu dezamăgit, să nu ai prieteni și să nu interacționezi cu elevii din
clasă;
Sunt multe absențe nejustificate.

Comportament:
Nu vorbește în clasă decât dacă sunt rugați direct;

30
 Indecizie, voce incertă, abia audibilă, înroșită, evită să privești profesorul în ochi
atunci când li se cere să răspundă verbal în fața colegilor;
cand trebuie sa lucreze singur in clasa nu isi termina niciodata activitatile, nu isi
pastreaza calmul, isi deranjeaza colegii;
are un nivel moderat de inteligenta;
Puțini prieteni și rar încep să vorbească;
Este singur cand se distra, altii il evita pentru ca este adesea violent;
a spus că dacă era calm, nimeni din familie nu l-a abuzat.

Discuție cu colegii:
La prima vedere pare a fi un băiat tăcut care evită să vorbească.
A spus că face doar ceea ce vrea să facă acasă. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la
un moment dat, el se distras și o lasă în pace.
„Când trebuia să răspund cu voce tare în clasă, îmi era teamă că ceilalți copii vor râde
de mine dacă spuneam ceva greșit.” Dacă cineva îi spunea ceva, în pauze, intra
imediat în luptă și devenea violent.

Discuție cu mama:
Mihai este un alt copil din familie;
Mama ne-a spus că e tristă de când a plecat tatăl ei în Italia, lui Mihai îi este dor de
tatăl său, băiatului îi este dor de el. După ce și-a părăsit tatăl, are din ce în ce mai
multe probleme cu oamenii și de multe ori nu merge la școală decât dacă are un
telefon cu tatăl său înainte de a pleca dimineața;
Comportament ostil și agresiv față de sora lui. Nu vorbește bine și se luptă mult, dacă
sora lui arată că nu vorbește bine;
Mama lui nu îl va pedepsi pentru ceea ce a făcut, având în vedere că până atunci V. își
va da seama că a greșit și nu va fi violent și când tatăl meu se va întoarce totul va
reveni la normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

Disconfortul lui V. față de școală este atât un semn al hotărârii sale că nu poate reuși, cât
și al faptului că „pe cine își bat joc de mine?”
Problemele cu copiii care finalizează activitățile școlare evidențiază probleme cu
abilitățile motorii fine și motivația

31
 Dacă ar avea mai multe teste de vorbire și ar fi fost încurajat să le abordeze la timp, ar
descoperi că, în ciuda problemelor sale motorii, ar avea succes.
Cu toate acestea, a existat un conflict între comportamentul băiatului acasă (închis și ostil)
și comportamentul său la școală (agresiv și ostil), ceea ce i-a permis să stăpânească
ambele situații.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
V. participa în mod regulat la fiecare oră.
La școală, va participa la discuții structurate și nestructurate cu toți colegii.
Activitățile scrise sunt finalizate în timp util.Obiective pe termen scurt
Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat.
Metode şi strategii
proiectarea și implementarea abordării coerentă a lucrului cu el.
Legăturile strânse cu familia lui i-au permis să aibă o rată de frecventare a școlii de
aproape 100%.
Ajutoarea lui V. să depășească frica de clasă și să-și exprime părerea în fața colegilor prin
sistemul de sprijin și încurajare al profesorului.
Reducerea cerințele pentru munca scrisă a profesorului.
Va avea ocazia să-și crească încrederea în sine și să-și îmbunătățească abilitățile de a
interacționa cu grupuri de elevi (clase) prin asumarea responsabilității în concursuri,
lecții.
Având în vedere caracterul cronic al problemei lui V, se va solicita ajutorul unui consilier
școlar.
APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
Într-o ședință la care a participat mama profesorului, directorul școlii V. a acceptat să
lucreze în direcția obiectivelor pe termen scurt.
responsabilitate
V. a fost rugat să răspundă la întrebările zilnice despre creta și bureții din foi,
curățenia clasei și să-i explice cât de importantă era sarcina lui. Va lucra cu consilierul școlar
o dată pe săptămână.

32
 Prezență - Profesorul îl va ajuta să găsească răspunsuri la întrebările care urmează să fie
adresate a doua zi. Acest lucru este conceput pentru a crește participarea lui la clasă și pentru
a reduce teama de a răspunde în fața colegilor de clasă.
Rolul profesorului scade pe măsură ce elevii progresează, permițându-le să participe sau să
răspundă spontan la discuțiile din clasă.
5. Participarea la discuțiile de clasă nu va lăsa loc pentru o intensificare specială. Băiatul își
va da seama că răspunsul corect în fața colegilor lui este de fapt o recompensă, „Oamenii vor
vedea că nu sunt așa de rău”.
Subiect scris:
Acest lucru va reduce cantitatea de notițe pe care trebuie să le luați în clasă.
După fiecare unitate de studiu, va avea loc o evaluare orală a temei înainte de
evaluarea sumativă.
abilitati sociale
În activitățile de grup, V. va fi responsabil de dirijarea sau coordonarea planului de acțiune
și va executa sarcina în consultare cu profesorul responsabil cu rolul.

Şedinte de consiliere
        O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
        O dată pe lună va participa  mama lui V.
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE
Evaluarea
La fiecare două săptămâni, apoi la o lună după prima întâlnire, întâlniți-vă cu V., mama și
consilierul școlar.
Obiectivele pe termen scurt au fost atinse, iar V. a făcut progrese rapide în relațiile spontane
și facilitate cu ceilalți.
Nu mai lipsește de la cursuri, dar e bine că este încă supravegheat la această clasă.
Din ce în ce mai multe activități scrise păreau să sporească treptat sentimentul de siguranță al
băiatului. De exemplu, după un obiectiv pe termen scurt de două săptămâni, elevii încep să se
implice mai mult în clasă și să devină mai activi.
Când a început să participe spontan, a încercat să-și dea seama cât de departe poate ajunge (a
întârziat, a dat răspunsuri nepotrivite, a vorbit fără întrebări, a vorbit cu alți colegi din clasă, a
întrerupt timpul, s-a comportat la fel ca înainte). V. Conversațiile cu consilierii școlari și

33
profesorii sugerează că acest comportament reflectă sentimentul crescut de securitate și
încredere al copilului în relațiile cu ceilalți.
REZOLVAREA PROBLEMEI
Profesorul consideră că acest comportament ar trebui considerat pozitiv și ar trebui să
existe o atitudine mai flexibilă.
La sfarsitul primei luni, acest comportament nu a cauzat probleme deosebite in sala de
clasa.
Performanța s-a îmbunătățit în școală, dar încă are nevoie de ajutor din partea
profesorilor printr-o oră suplimentară de muncă pe săptămână în afara orelor de curs.
Mama încă se luptă să impună restricții acasă, în ciuda recunoașterii ei că V. a făcut
mai multe eforturi pentru a coopera.

CONCLUZII
De teamă să nu fie ridiculizat în fața colegilor, își dorește să fie surprins de
comportamentul său agresiv, atât verbal, cât și fizic, din cauza lipsei de comunicare cu ambii
părinți. Îi este îngrozit să-și facă prieteni și este atașat emoțional de o altă persoană, ceea ce
face dificil să se înțeleagă cu colegii de muncă.
Comportamentul său agresiv față de sora față de mama sa se datorează faptului că nu
există bărbat în familie, tatăl, iar copilul are mare încredere în tată. În acest moment, se
simțea abandonat de tatăl său.
În viitor, atât consilierii școlari, cât și profesorii vor aplica tehnici experimentale
pentru a îmbunătăți frica de V și stările dezadaptative ale școlii. 

34