UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ A

PROFESIONALIZĂRII INIŢIALE
PENTRU CARIERA DIDACTICĂ
MODULUL I, CICLUL DE LICENŢĂ

PROFESOR COORDONATOR :

PROF. LECT. DR. UNV. LAZĂR EMIL

STUDENT:

TALPEȘ ION TEMISTOCLE

Craiova

Iunie 2018
 CUPRINS

PARTEA I - CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE

PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ
1.1.Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică
1.2. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor
1.3. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea
profesionalizării didactice
1.4.Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială
şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative

PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

2.1.Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic

2.2.Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată
2.3.Un proiect didactic (proiect de lecție)
2.4.Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev
2.5.Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi
 1.1.Motivarea participării la modulul de profesionalizare
didactică;

Interesul de a deveni profesor, dorinţa de a cunoaşte lucruri noi. Calităţile pe care le are un
profesor sunt: entuziasmul de a preda, de a iubi elevii şi a se face iubit de aceştia, aptitudinea
de a se impune discret, de a înţelege motivele şi aspiraţiile elevilor, de a trăi problemele lor, a
fi sincer, a avea o stăpânire de sine foarte bună, autocontrol asupra lucrurilor şi situaţiilor, a fi
răbdător, perseverent, şi a se putea adapta foarte uşor.
Sarcina unui profesor nu se reduce la o simplă tehnică, nu este o meserie în care numai
capacităţile fizice, intelectuale şi aptitudinile speciale sunt suficiente pentru a preda în
învăţământ, acest lucru trebuind fi făcut de întreaga personalitate a profesorului.
Pedagogia este o ştiinţă unitară despre fenomenul educaţional, unic şi inconfundabil, care se
infiltrează în toţi porii unei societăţi sub forma situaţiilor educative specifice vârstelor, mediilor, şi
scopurilor. Sper ca toate aceste calităţi să le pot dobândi şi eu, pentru a putea împărtăşi
cunoştinţele acumulate elevilor , şi împreună să descoperim tainele cunoaşterii.

1. 2 Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca professor;

Interesul de a deveni un profesor competent, dorinţa de a cunoaşte alte modele,

metodologii, strategii, tehnici de predare, învăţare, evaluare, altele decât cele clasice utilizate
până în momentul de faţă. Dorinţa de a depăşi neajunsurile învăţământului classic, nevoia de
cunoaştere, de descoperire a noului, de implicare activă în construirea propriei înţelegeri,
satisfacerea interesului ştiinţific, a nevoii epistemice, de a căuta, şi de a descoperi
Necesitatea satisfacerii trebuinţei de afiliere, de stimă şi statut şi de autorealizarea
lucrurilor dorite. Interesul de a dubla cunoaşterea oferită prin specialitate, cu tipul de
cunoaştere oferit prin pregătirea psiho-pedagogică, dorinţa de rezolvare a situaţiilor
problematice, conflictelor cognitive prezentate de situaţii problemă, şi rezolvarea sarcinilor de
lucru.
Din dorinţa de a mă se implica activ în formularea de reflecţii, ipoteze, soluţii de
rezolvare, oferirea de argumente şi contraargumente, de a construi alternative, de a
personaliza răspunsurile, si de a clădi propriul eşafod teoretic. Dorinţa de a-mi forma, încă din
stagiul de pregătire iniţială, a capacităţilor, competenţelor, şi a abilităţilor, în vederea obţinerii
de rezultate deosebite ca viitor cadru didactic.

1.3 Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul

de licenţă în realizarea profesionalizării didactice;

În cadrul acestui ciclu de licenţă de realizare a profesionalizării didactice, am acumulat

foarte multe cunoştinţe, dintre care şi felul de realizare a unei lecţii astfel:
 Modul de planificare a activităţii didactice (lecţiei) include:
 a. Partea introductivă(tema activităţii, subiectul activităţii, tipul activităţii, scopul
activităţii);
b. Organizarea activităţii didactice(obiectivele operaţionale/concrete, conţinutul de
predat-învăţat-evaluat, metodologia de predare-învăţare-evaluare);
c. Realizarea activităţii didactice(scenariul didactic (orientativ/deschis));
d. Finalizarea activităţii(concluzii);
 Modul de planificare a activităţii educative (orei de dirigenţie) include următoarele
elemente:
a. Partea introductivă(tema activităţii educative, subiectul activităţii educative, tipul
activităţii educative, scopul activităţii educative);
b. Organizarea activităţii educative/orei de dirigenţie(obiectivele concrete/operaţionale/
deduse de profesorul-diriginte din scopul activiţăţii educative,conţinutul activităţii educative/
corespunzător obiectivelor specifice,metodologia realizării activităţii educative);
c. Realizarea activităţii educative/orei de dirigenţie (scenariul pedagogic (orientativ/
deschis));
d. Finalizarea activităţii educative /orei de dirigenţie (concluzii);

1.4.Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de

formare iniţială şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative;

Portofoliul apare ca o prezentare a competenţelor, proiectantul utilizând portofoliul

pentru a-şi prezenta abilităţile, nu numai în ceea ce priveşte prezentarea produsului - dar şi cu
declaraţii şi documente care atestă calitatea muncii sale.
Conceptul de portofoliu a existat în multe domenii diferite de sistemele educaţionale.
Artişti , arhitecţi şi fotografi utilizează portofoliu pentru a îşi prezenta activitatea potenţialilor
clienţi. Acesta apare ca o colecţie de mostre scrise sau artistice de o manieră portabilă, de
obicei fără comentarii asupra modului de percepere a acestora.
Cele mai multe definiţii au în comun câteva caracteristici esenţiale:
1. Portofoliu constă dintr-o colecţie de activităţi ale studentului: un număr de entităţi de
activitate produse de cursanţi individual.
2. Colecţiile sunt supuse unui scop şi nu sunt aleatorii. Aşa cum defineşte Arter "... un
portofoliu este mai mult decât un dosar al activităţii studentului . Portofoliu trebuie să fie o
valoare reprezentativă a activităţii acestuia asamblată pentru un scop dat.
3. Cele mai multe descrieri ale portofoliului includ oportunitatea ca studentul să fie parte a
procesului de selectare (conţinut şi criterii) astfel comentând şi reflectând asupra activităţii
sale.
Un portofoliu bine proiectat nu va servi numai la prezentarea unei imagini reprezentative a
proprietarului. La un moment dat va fi oglinda creşterii personale şi profesionale a acestuia în
timp, orice portofoliu care combină aceste două elemente principale va adăuga valoare , fără
nici un dubiu , atât procesului educaţional cât şi procedurilor de evaluare şi estimare ca părţi a
respectivului proces.
 2.1.Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic;

„Eu și profesia didactica”

Cuprins

 1.Motivaţia alegerii profesiei didactice;

 2.Percepţia despre propriile aptitudini şi abilităţi didactice;

 3.Temerile legate de viitoarea mea activitate la catedră;

 4.Proiecte de dezvoltare personală şi profesională.

1.Principalele motive pentru care am optat la alegerea profesiei de cadru

didactic, au fost următoarele:
• Semnificaţia profund umană a muncii;

• Siguranţă;

• Satisfacţii intelectuale;

• Programul de lucru;

• Altruismul;

• Atmosfera, relaţiile cu copiii;

• Admiraţia faţă de o persoană care are această profesie;

• Accesul facil la cursurile DPPD.

Cu ajutorul profesorilor formatori,din cadrul cursurilor DPPD, ma pregătesc pentru a

deveni profesor cu datoria să ma ridic la un nivel înalt de calitate, iar cercetarea mea m-a
ajutat sa cunosc cerinţele şi să le inserez în profilul lor de competenţă. Doresc aprofundarea
unei educaţii formale deoarece pune accent pe funcţia culturală şi cea instructiv-formativă, se
caracterizează prin faptul că are loc într-un cadru instituţionalizat (grădiniţă, şcoală,
universitate), special organizat în acest sens, cu un personal pregătit pentru a desfăşura
procesul instructiv-educativ.
Mediul (școală) devine sursa a dezvoltarii psihice prin faptul ca imi ofera
circumstante si conditii concrete de viata, obiecte , informatii si modele de conduita,
susceptibile a fi percepute si invatate; de asemenea el ofera prilejuri de comunicare si
schimburi afective intre individ si cei care il inconjoara. Mediul poate actiona ca o bariera sau
ca un factor care favorizeaza, faciliteaza, avantajeaza dezvoltarea psihica. Personalitatea este
deopotrivă “produs creat”, şi creatoare a culturii, modelată şi modelatoare de cultură,
transformată, şi transformatoare a culturii.

2.Percepţia despre propriile aptitudini pedagogice:

Este pozitivă pentru mine deoarece am avut contact cu profesia didactica inca de 2 ani,iar
activităţile concrete cu caracter didactic au avut ca efect conştientizarea ansamblului
competenţelor didactice necesare profesiei, crearea momentelor de reflexie personală legate
de propriile abilităţi şi stimularea aspectelor motivaţionale ale personalităţii. In prezent
politica educaţională românească în domeniul formării cadrelor didactice este aceea că
pregătirea de înalt nivel a profesorilor este o prioritate a sistemului de învăţământ, chiar dacă
aparent este prea puţin valorizată.
Educatorul ştie ce urmăreşte a obţine la nivelul sistemului psihocomportamental al
educatului si are cel mai mare rol in educarea acestuia. Educatorul trebuie sa inteleaga, sa stie
ca fiecare copil e diferit, fiecare are propia lui ratiune si ca orice copil daca este educat cum
trebuie si inteles poate sa insuseasca cunostintele necesare. La replica posibila ca exista “
capete stupide “ care nu sunt in stare sa invete nimic, Comenius raspunde: “ E indoielnic sa
existe o oglinda atat de murdarita, incat sa nu reflecte totusi imagini intr-un fel oarecare; e
indoielnic sa existe o tabla atat de zgrunturoasa incat sa nu putem scrie totusi ceva pe ea”.
Educatia este reprezentată de însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii
naţionale şi universale; formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a
abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice, tehnice şi estetice;
asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata
întregii vieţi; educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii. Toate acestea sunt
importante in educarea unui individ. Fiecare are un rol mai mic sau mai mare in definirea,
adaptarea si progresarea spre o educare care sa fie cat mai aproape de ideal.
Remarcăm la nivelul ţărilor europene preocuparea susţinută pentru reformarea
sistemelor de învăţământ, bazată pe colaborare internaţională, adoptarea de recomandări,
declaraţii şi hotărâri comune, armonizarea legislaţiei şi a practicilor în ceea ce priveşte
măsurile de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, ca premise pentru ridicarea nivelului de
dezvoltare a societăţii şi a calităţii vieţii în Uniunea Europeană.

3.Temerea legata de viitoarea mea activitate la catedră.

Printre cele mai des invocate aspecte care generează îngrijorare şi nelinişti, menţionez
indisciplina elevilor şi lipsa lor de preocupare pentru învăţătură, condiţii de lucru improprii în
şcoli, bază materială precară, relaţii dificile cu părinţii copiilor, naveta la ţară, mutarea de la o
şcoală la alta,examenele periodice ale profesorilor pe care trebuie sa le promovez. Analizând
programele de formare şi dezvoltare profesională din diverse sisteme de învăţământ, pot
formula opinia că demersurile formative eficiente sunt cele care se bazează pe cunoştinţe
ample despre complexitatea activităţii de predare-învăţare-evaluare, oferă provocări
intelectuale, urmează un model al profesiei, formează profesionişti şi manifestă respect faţă de
cadrele didactice ca profesionişti, acordă timp suficient, ocazii şi suport cadrelor didactice, cu
scopul de a-i determina să-şi formeze noi competenţe şi să le integreze în propriile achiziţii
profesionale. Experienţele altor ţări în privinţa profesionalizării se dovedesc pozitive, de aceea
pot fi utilizate ca surse de inspiraţie în reorganizarea şi restructurarea profesiei didactice din
România, dar şi în reformarea strategiilor de pregătire a profesorilor, în vederea modernizării
şi creşterii calităţii învăţământului românesc.
Competenţele didactice constituie elementele cheie ale procesului de pregătire
profesională a viitorilor profesori. Varietatea abordărilor problematicii competenţei didactice
conduce la o diversitate de criterii pe baza cărora este apreciată activitatea profesorilor din
învăţământul de toate gradele. De aceea, asigurarea calităţii programelor de pregătire a
educatorilor nu poate fi realizată decât în urma utilizării la nivel naţional a unui profil (cadru,
model) de competenţă, care să fie considerat reper unitar, oferind coerenţă şi consistenţă
procesului de formare iniţială, ca premisă a profesionalizării carierei didactice. Pentru
formarea şi dezvoltarea competenţelor, este necesară atât activitatea teoretică, de informare,
dar mai ales activitatea practică, desfăşurată într-un context profesional real. În acest fel, în
spiritul paradigmei postmoderniste, viitorul cadru didactic va dobândi o cultură profesională
solidă, având şanse să devină un bun profesionist.

4. Proiectele mele de dezvoltare profesională şi personală.

Este elementul cel mai puţin de reprezentat,deoarece proiectele personale de viitor,
reprezinta un plan de dezvoltat necunoscut deocamdata, din plan facand parte intenţia mea de
a-mi diversifica şi aprofunda cunoştinţele de Psihologie, dorinţa de a învăţa tehnici de predare
moderne şi de a avea relaţii bune cu elevii, dorinţa de a forma la elevi comportamente
specifice materiei predate turism respectiv priceperi si deprinderi ale competentelor.
Indiferent de poziţionarea paradigmatică adoptată, competenţa didactică este
obiectivul central al tuturor programelor de formare profesională. Competenţa e o realitate
dinamică şi flexibilă, greu de surprins şi de cuantificat. Diverse definiţii ale competenţei,
oferite de literatura de specialitate, fac referire la relaţia dintre cel care desfăşoară o activitate
şi rezultatele bune ale activităţii sale.
Varietatea abordărilor problematicii competenţei didactice conduce la o diversitate de
criterii pe baza cărora este apreciată activitatea profesorilor din învăţământul de toate gradele.
În acelaşi timp, îmbunătăţirea programelor de pregătire profesională nu poate fi realizată decât
în urma proiectării la nivel naţional a unui profil (model) de competenţă, care să poată fi luat
ca reper unitar, asigurând coerenţa şi consistenţa procesului de formare iniţială, ca premisă a
profesionalizării carierei didactice.
În contextul lucrării de faţă am utilizat termenul de competenţă, respectiv competenţă
didactică, în următoarele accepţiuni: ansamblu de comportamente potenţiale (cognitive,
afective, psihomotorii), care permit unui individ exercitarea eficientă a unei activităţi
complexe; ansamblul capacităţilor unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de
performanţă, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice; standard
profesional minim, uneori specificat prin lege, la care trebuie să se ridice o persoană în
exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. Competenţa este legată de o
meserie, de o profesie, de un statut, de o situaţie profesională sau socială de referinţă, în cazul
acesta de profesia de cadru didactic.
Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor este necesară atât activitatea teoretică,
de informare, dar mai ales activitatea practică, desfăşurată într-un context profesional real.
Programele de formare iniţială nu-şi pot propune în mod realist decât stimularea apariţiei
competenţelor didactice, în accepţiunea lor de standarde profesionale minim admise la care
trebuie să ma ridic , însă este necesară acoperirea unei varietăţi cât mai mari de competenţe.

Concluzii
Aptitudinile mele pedagogice – de viitor profesor, sunt premise necesare pentru
formarea ulterioară a competenţelor didactice. Atitudinile pozitive ale mele faţă de viitoarea
profesie fac posibilă evoluţia de la aptitudini la competenţe, ca indicatori ai profesionalizării
carierei didactice.
Urmărind optimizarea instruirii si educatiei, psihologia educatiei este o ramură
aplicativă a psihologiei, pe lângă multe altele cum ar fi: psihologia muncii, psihologia
medicală, psihologia judiciară, psihologia sportului, etc. Toate urmăresc ca, pe baza unor
cercetări psihologice să se amelioreze o activitate sau alta. Ca ramură a psihologiei, psihologia
educatiei ocupă un loc important în domeniul mai larg al cunostintelor psihologice
fundamentale si aplicativ-practice, precum si în sistemul stiintelor care se ocupă de educatie:
psihologia generală, psihologia copilului, psihologia dezvoltării, psihologia patologică, etc.
În consecintă, psihologia educatiei contribuie hotărâtor la pregătirea psihologică a
profesorilor, aducând solutii practice în rezolvarea unor probleme educative. Din punct de
vedere practic, cunostintele acumulate de psihologia educatiei sunt pretioase pentru toti cei
implicati în actul educativ si oricine este supus influentelor educative si exercită asemenea
influente. Necesitatea cunoasterii psihologice derivă din aceea că actul de instruire si de
educatie trebuie să se adapteze la situatii infinit de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor,
atitudinilor si aspiratiilor individului.

2.2 Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după

o structură dată;

,,PROVOCĂRILE PEDAGOGIEI CONTEMPORANE”,Vasile Chiş

Întocmit de Timiş Maria

Cartea supusă analizei a apărut în anul 2002,la editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.Autorul şi-a structurat lucrarea pe 5 capitole:
 Cap. I- De la o pedagogie a ascultării la pedagogia interactivă

Cap.II- Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte

Cap.III- Curriculum-ul-principal operator al pedagogiei interactive

Cap. IV- Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu-studiu de caz

Cap. V- Concluzii asupra impactului reformei de curriculum

Lucrarea îşi propune să prezinte beneficiile pedagogiei interactive,structuri de învăţare
eficiente,active pentru toată viaţa,concepute de şcoala modernă,aplicaţii ale acestora în
diferite ţări,precum şi implementarea reformei în învăţământul românesc cu beneficile ei dar
şi neajunsurile aplicării reformei la noi în ţară (profesorii sunt specializaţi în grabă,programe
încărcate,se neglijează valoarea formativă a cunoştinţelor,discrepanţă între teorie şi practică).
Conceptul de curriculum operaţional la noi în ţară,o dată cu debutul reformei,mai ales
după 1996,apare ca operator pedagogic principal care porneşte de la portretul personalităţii
cerute de societate;în proiectarea curriculumului se aplică principiul selecţiei şi esenţializării.
După prezentarea conceptului de curriculum,autorul prezintă un studiu de caz referitor
la impactul reformei de curriculum pentru învăţământul obligatoriu,care scoate în evidenţă
neajunsurile reformei de curriculum.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii care condensează aspecte semnicative
relevate de analize pe parcursul studiului de caz. Subiectul cărţii, prezentat în continuare
succind, explică titlul lucrării – noile pedagogii, noile tehnologii devin provocări ale
pedagogiei contemporane.
Cap. I – Provocările pedagogiei contemporane,cu 8 subcapitole prezintă trecerea de
la pedagogia tradiţională a ascultării,la cea a acţiunii,a interacţiunii centrată pe elev.
Mişcarea de înnoire pedagogică(a apărut în sec. XIX-XX) impune o educaţie nouă-
pedagogia experimentală ce integrează două dimensiuni : pregătirea elevilor pentru nevoile
lumii moderne şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor didactice. Noua şcoală
experimentală pune accentul pe rolul formativ al practicii pedagogice. În unele state,precum
Anglia,cea mai mare parte a pregătirii profesorilor se face în şcoli şi în sălile de
clasă,reducându-se semnificativ orele de curs în amfiteatre.
Cercetarea pedagogică caută soluţii noi în pregătirea teoretică şi practică a
profesorilor. Una dintre soluţii ar fi combinarea practicii directe cu studiul înregistrării video
care ar permite studenţiilor să descopere o varietate mai largă de situaţii educaţionale.
 Cap.II - Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte-arată că prin utilizarea
tehnologiilor didactice moderne are loc modelarea procesului de predare şi învăţare.
Şcoala contemporană trebuie să se definească prin atribute ca : accesibilitate,
creativitate, flexibilitate, continuitate. Învăţarea asistată de calculator devine un suport în
proiectarea predării, în dirijarea învăţării. Autorul evideţiază, în continuare, trecerea de la
şcoala tradiţională, ,,construcţie vagon, elevi aşezaţi în clasicul şir indian”,care insufla teama
de comunicare,conformismul,sufocarea personalităţii,la noua pedagogie care atestă rolul de
operator pedagogic principal-curriculum-ului.
Cap. III - Currriculum-ul-principal operator în pedagogia interactivă,cu 9
subcapitole, ocupă cea mai mare parte a lucrării. În pedagogie,curriculum-ul devine domeniu
de preocupări sistematice după anul 1920,iar conceptul includea toate experienţele pe care
elevul le parcurge sub îndrumarea şcolii. După anii ’50 a apărut teoria curriculum-ului,un
domeniu dinamic al pedagogiei contemporane. Definiţiile contemporane asupra curriculum-
ului se focalizează pe relaţiile dintre componentele procesului didactic:obiective
didactice,mijloace de instruire,conţinuturile predării,rezultatele învăţării.
În ceea ce priveşte tipurile de curriculum,autorul arată că în literatura de specialitate se
disting 8 tipuri de curriculum:
Curriculum recomandat-oferta experţilor în domeniu

Curriculum scris-planuri de învăţământ programe şcolare

Curriculum suport-cărţi îndrumătoare,resurse multimedia

Curriculum predat

Curriculum învăţat

Curriculum testat-instrumente de evaluare

Curriculum mascat(neintenţionat)-elevii învaţă neprogramat graţie mediului şcolar general

Curriculum exclus(eliminat)- ceea ce în mod intenţionat sau nu a fost lăsat în afara

curriculum-ului

Între tipurile de curriculum există interacţiunii mai slabe sau mai puternice.
Curriculum-ul testat are cel mai mare impact asupra predării curente la clasă. Există mereu o
discrepanţă între curriculum predat şi cel învăţat. În curriculum nu se poate prefigura
informaţia totală. Astăzi,domeniile cunoaşterii, ştiinţele,artele,reprezintă surse de selecţie şi
organizare a curriculum-ului şcolar. În proiectarea dimensiunilor de volum şi structură ale
curriculum-ului nu se porneşte de la cât de vastă şi diversă este cultura ci de la portretul
personalităţii cerute de societate.
Ariile curriculare proiectate şi activităţiile şcolare prevăzute în interiorul fiecăreia,
schiţează itinerarii de studiu potrivit particularităţiilor de vârstă şi individual,de legităţiile
psiho-pedagogice ale învăţării şcolare.
Ariile curriculare acoperă domenii interdisciplinare sau înrudite, deoarece didactica
tradiţională a trasat graniţe artificiale între diferite domenii ale activităţii şcolare. Elaborarea
unui curriculum eficient e o problemă de cercetare pedagogică ce are în vedere progresele
ştinţei, dar şi dinamica teoriilor, conceptelor, paradigmelor. Proiectarea curriculum-ului
reprezintă un ansamblu de operaţii de identificare a conţinuturilor şi condiţiilor instruirii
eficiente: documente şi suporturi curriculare-planul de învăţământ şi programe şcolare,
manuale şcolare şi alte suporturi(culegeri de texte,fişe,caiete de lucrări,etc.).
Proiectarea noului curriculum se sprijină pe un set de principii ale politicii
educaţionale: principiul descentralizării şi flexibilizării,principiul descongestionării
programelor şcolare, principiul eficienţei,principiul compatibilizării,principiul selecţiei şi
ierarhizării culturale, principiul funcţionalităţii. Un alt element important este definirea
finalităţiilor pentru cele trei cicluri ale învăţământului pre-univesitar: primar,secundar
inferior,secundar superior(liceu).
Reforma de curriculum a continuat şi va contina să fie provocarea majoră a slujitoriilor
şcolii. Procesul reformei în ţara noastră,este de părere autorul,nu se realizează
consecvent,lipsind articularea între noile paradigme ale educaţiei şi demersurile practicii. ”El
oferă soluţii precum dezvoltarea unor centre pentru cercetare,constituirea reţelei de şcoli-
pilot pentru validarea şi difuzarea inovaţiilor,elaborarea şi difuzarea unor standarde
naţionale de calitate în educaţie.”
Autorul arată că se ignoră taxonomia obiectivelor educaţionale,dar este de acord că
reforma a adus un evantai larg de inovaţii:formarea cadrelor didactice,implicarea familiei,
elaborarea de noi manuale,etc. Vasile Chiş valorifică şi importanţa proiectării curriculum-ului
integrat (multidisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar) deoarece şi viaţa se derulează în
ipostaze combinate,provoacă omul la o cunoaştere globală.
Observând schimbările din ce în ce mai numeroase,autorul concluzionează că
omenirea va trebui să se adapteze rapid la aceste schimbări,iar şcoliile vor fi chemate să fie
pro-active, educaţia pentru viitor-o prioritate.

Cap.IV - Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu.

Autorul prezintă un studiu de caz realizat într-o şcoală din Ardeal,folosind ca metode
chestionarul, interviuri, focus-grup, anchetând profesori, elevi, părinţi asupra impactului
reformei asupra copiilor.
 În anul 2001,aflăm din această lucrare,că s-a realizat un studiu asupra rezultatelor
reformei pentru învăţământul obligatoriu,rezultatele cercetării fiind cuprinse într-un raport
intitulat Şcoala la răscruce:Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului
obligatoriu în 3 volume,apărut în anul 2002.Rezumatul acestui raport poate fi accesat la
www.edu.ro , Consiliul Naţional de Curriculum.

În urma studiului de caz elaborat în această lucrare de Vasile Chiş, profesorii

consideră că reforma trebuie continuată,dar dascălul are o mare responsabilitate şi o plată
mică. Neexistând motivarea salarială,profesorii chestionaţi consideră că peste câţiva ani,în
învăţământ vor intra foştii lor corigenţi,iar cei de la minister să cunoască realitatea din teren,să
verifice înainte dacă manualele şi programele vor da rezultate.

Cap. V-Concluzii asupra impactului reformei de curriculum

Analiza de caz a evidenţiat că reforma a avut un impact mai puternic asupra şcolilor
mari,reprezentative în ansamblu,profesorii constată o relativă stabilitate a calităţii mediului
şcolar,cu menţiunea că a scăzut motivaţia învăţării la elevi.
În ceea ce priveşte elevii şi reforma,la sfârşitul primului ciclu şcolar,elevii sunt
orientaţi spre performanţă,preferinţele lor acoperă aproape toate materiile şcolare,pe când cei
din clasa
a VIII-a sunt interesaţi de relaţii interpersonale,apar preferinţe pentru anumite materii de
studiu determinate de natura relaţiei cu profesorii.Elevii acuză că reforma nu a produs
descongestionarea anunţată a orarului şcolar,elevii de clasa a VIII-a îşi concentrează efortul
de învăţare asupra materiilor prevăzute pentru examenul de capacitate,celelalte materii fiind
ignorate,disciplinele opţionale s-au transformat în materii obligatorii şi au sporit ,,corvoada
şcolară”.
Se analizează apoi relaţia părinţiilor cu şcoala care răspund în mare parte solicităriilor
profesoriilor. Părinţii acuză şi ei supra încărcarea programului de studiu,timp puţin pentru
joacă, faptul că după ce termină o şcoală devin şomeri,cheltuieli şcolare (şcoala-adevărată
casă de modă).
Prin această lucrare,autorul răspunde la multe întrebări pe care şi le-au pus agenţii
educaţionali (elevi,profesori,părinţi) după implementarea reformei învăţământului.
Autorul analizează cu atenţie alte sisteme educaţionale,arătând beneficile pedagogiei
interactive,dar demonstrând prin studiul de caz că reforma a adus ,,o educaţie prin şoc” fără o
pregătire prealabilă.
După cum mărturiseşte şi prof.univ. Dr.Ioan Radu (Univ. Babeş-Bolyai,Cluj-
Napoca)în prefaţa lucrării,provocările pedagogiei contemporane sunt bine receptate:pregătirea
elevilor pentru nevoile lumii moderne şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor
didactice. Cartea de faţă mi-a oferit anumite lămuriri în legătură cu diverse aspecte ale
curriculum-ului şi mi-a confirmat anumite neajunsuri ale reformei în învăţământul românesc,
observate în practica educaţională.

2.3.Un proiect didactic (proiect de lecție) ;

 Proiect didactic
Data: 9.05.2018

Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic „Henri Coandă”, Craiova

Clasa: a VII-a A

Disciplina: Religie ortodoxă

Subiectul lecţiei: Fericirile

Tipul lecţiei: comunicare/însuşire de noi cunoştinţe

Scopul lecţiei: formarea conduitei religios-morale conforme cu învăţăturile date de

Mântuitorul în Predica de pe munte

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:

01 - să descrie împrejurările rostirii Fericirilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, folosind

harta Palestina Noului Testament,

02 - să identifice virtuţile creştine şi făgăduinţele pentru dobândirea acestora, prezentate în

cele nouă Fericiri;

03 - să definească Fericirile;

04 - să precizeze care este răsplata pentru dobândirea virtuţilor;

05 - să identifice virtuţile creştine, precizate în Fericiri, în viaţa unor personalităţi biblice şi

creştine;

06 - să recunoască printre virtuţile menţionate în Fericiri pe cele care sunt deja prezente în
viaţa lor.

Strategia didactică

1. Metode şi procedee: execiţiul, expunerea, lectura explicativă, conversaţia,

explicaţia, meditaţia religioasă, exerciţiul, audiţia muzicală, lectura.

2. Mijloace de învăţământ: planşa Fericirile, harta Palestina Noului Testament, caseta

audio cu Fericirile, fişa de lucru.

3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală.

Resurse bibliografice:

1.*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1988.

2. Plămădeală, Mitrop. Ardealului Antonie, Tâlcuri noi la texte vechi, Editura Arhiepiscopiei Sibiului,
Sibiu , 1989

3. Răducă, Pr. Vasile, Ghidul creştinului ortodox, Editura „Humanitas", Bucureşti 1998.

4. Bută, Pr. loan, Istorioare morale pentru toate vârstele, Editura „Anastasia", Bucureşti 2000.

5. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian; Opriş, Dorin; Opriş, Monica, Metodica predării religiei, Editura
„Reîntregirea", Alba lulia, 2000.

6. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice,

laşi, 1998.

7. ***, Viu este Dumnezeu, Catehism pentru familie. Editura „Harisma", Bucureşti, 1992.

DEMERSUL DIDACTIC

Meto Mijloac
de e Forme
Nr. Ob
Etapele Tim de Evalua
crt . Activitatea profesorului/ Activitatea elevului şi de organi- re
Lecţiei p
. op. proce învăţă- zare
dee mânt

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- salut elevii când intru în sala de clasă şi rostesc împreună

cu ei rugăciunea;
Moment 2' Activita
ul - notez absenţele şi organizez managementul clasei pentru te
1. organizat începerea activităţii didactice care urmează să se exerciţ frontală
oric desfăşoare; iul

- elevii răspund la salut, spun rugăciunea şi se

pregătesc pentru începerea activităţii didactice;

Pentru a putea preciza starea de fericire a unei persoane,

le cer elevilor să citească istorioara morală Cămaşa
 fericitului; aceasta este o parafrazare după Tolstoi.

- Un elev citeşte istorioara morală, iar ceilalţi ascultă cu Lectur Activita

atenţie. a te
frontală
Apoi vom purta o discuţie despre starea de fericire a
ciobanului din povestire:

„- Ce condiţii de viaţă avea ciobanul ?" Activita Aprecie

Conver te ri
„- Care este motivul fericirii sale?" sa- frontală verbale
Pregătire „- De unde vine starea sa de fericire? " Ţia
a elevilor
pentru - Elevii răspund la întrebări.

2. receptare 7' Concluzie:

a noilor
cunoştinţ Bunurile materiale nu sunt întotdeauna o condiţie a fericirii
e omului. Fericirea vine din inima omului.
Activita Aprecie
Le cer elevilor să explice cuvântul fericire. te ri
Conver
frontală verbale
- Elevii formulează oral explicaţiile pentru cuvântul sa-
fericire şi apoi scriu în caiete explicaţia acestuia.
Ţia
Voi sintetiza răspunsurile elevilor şi voi scrie definiţia pe
tablă.

Precizare:

Dintotdeauna oamenii s-au întrebat cum se poate ajunge

la fericire. Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arătat în Predica de Activita
pe munte nouă căi de acces la fericirea veşnică. Aceste căi te
reprezintă virtuţi ale sufletului omenesc ce pot fi explica frontală
dobândite prin efort personal şi ajutor dumnezeiesc. ţia

Anunţare
a titlului
lecţiei Voi anunţa şi voi scrie pe tablă data şi titlul lecţiei:
„Fericirile". Astăzi vom vorbi despre împrejurările în care au
3. şi a 1' fost rostite Fericirile, le vom defini ... explica Activita
ţia te
obiectivel - Elevii scriu data şi titlul lecţiei în caiete şi ascultă frontală
or explicaţiile date.

lecţiei
 Le prezint elevilor împrejurările în care au fost rostite Explica Activita
Fericirile. ţia te
frontală
- Elevii ascultă cu atenţie explicaţiile date.

Precizare:

Destinatarii acestor Fericiri n-au fost numai Apostolii, ci toţi

oamenii care doresc dobândirea fericirii veşnice. Planşa
Mântuitorul Iisus Hristos începe pregătirea Apostolilor Fericirile
pentru misiunea lor prin prezentarea acestei liste de
Fişe de
fericiri ce pot fi primite dacă se dobândesc anumite virtuţi.
lucru
- Elevii ascultă cu atenţie.
Fericirile Activita
Le cer elevilor să citească în gând Fericirile (Matei 5,1-12), (Matei te
să sublinieze virtuţile indicate şi răsplata de la Lectur 5,1-12) individu
Dumnezeu pentru acestea. ală
a

- Elevii citesc şi subliniază virtuţile şi răsplata dată de

Dumnezeu pentru dobândirea acestora.

Precizare:

Cele nouă fericiri ne apar ca treptele unei scări împărăteşti

Comunic
care are prima treaptă smerenia, iar ultima răbdarea cu
area/
bucurie a prigoanei pentru Hristos. Fiind vorba de virtuţi
însuşirea
prin care ne facem fericiţi , aceste Cuvinte ale Mântuitorului
noilor
4. 20' evidenţiază şi rolul nostru în dobândirea mântuirii, pe lângă
cunoştinţ
credinţă şi harul dumnezeiesc.
e
Planşa
- Elevii ascultă cu atenţie.
Fericirile Capacit
Le cer elevilor să citească prima Fericire şi să prezinte oral atea de
Activita
virtutea şi răsplata precizată. Lectur a
te
a identifi
- Un elev citeşte „Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor explica frontală
ca
este împărăţia cerurilor" şi numeşte virtutea (smerenia) şi tivă
răsplata (împărăţia Cerurilor). virtute
a şi
Observaţie: răsplat
a
Le explic expresia „sărac cu duhul": „Sărac cu duhul"
înseamnă smerit, modest, supus, plin de respect. Omul
smerit , oricât de multe fapte bune ar face, consideră că nu
a făcut de ajuns şi se străduieşte să înfăptuiască şi altele. Cel
smerit vede în realizările sale şi ajutorul lui Dumnezeu.

Voi scrie la tablă , pe două coloane, virtutea şi răsplata din

Planşa Capacit
prima Fericire .
Fericirile atea de
Solicit elevii să citească a doua Fericire şi să prezinte oral a
virtutea şi răsplata prezentată. identifi
ca
- Un elev citeşte:"Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor Lectur Activita
mângâia" şi prezintă virtutea (pocăinţa) şi răsplata a te virtute
(mângâierea divină); apoi le notează în caiete . explica frontală a şi
tivă răsplat
Observaţie: a

Voi nota la tablă virtutea şi răsplata.

Le explic expresia „cei ce plâng..." Nu orice plâns este

aducător de fericire, ci doar plânsul (părerea de rău) este
pentru păcatele săvârşite.
Planşa
Le solicit elevilor să citească a treia Fericire şi să prezinte Capacit
Fericirile
oral virtutea şi răsplata prezentată. atea de
a
- Un elev citeşte: „Fericiţi cei blânzi, că aceia vor identifi
moşteni pământul" şi prezintă virtutea (blândeţea) şi ca
răsplata (pământul, dar mai ales împărăţia cerurilor); apoi Activita
notează în caietele lor. Lectur te virtute
a frontală a şi
Observaţie: răsplat
explica
tivă a
Voi nota pe tablă virtutea şi răsplata.

Le cer elevilor să explice cuvântul „blând".

- Elevii dau variante de răspuns, „...paşnic, prietenos,

blajin etc." Activita
te
Precizare:
Explica frontală
Blândeţea este forma de manifestare concretă a iubirii prin ţia
care este biruită mânia, lăcomia şi violenţa. Omul blând se
simte mulţumit oriunde ar fi şi răspândeşte pace şi armonie
în jurul său.

- Elevii ascultă cu atenţie.

Planşa
Voi solicita elevilor să citească a patra Fericire şi să prezinte Explica Fericirile
oral virtutea şi răsplata din această Fericire. ţia

- Un elev citeşte: „Fericiţi cei flămânzi si însetaţi de Capacit

dreptate, că aceia se vor sătura" şi prezintă virtutea atea de
(dreptatea) şi răsplata (desăvârşirea); apoi notează în a
caiete. identifi
Activita
ca
te
Observaţie:
frontală virtute
Notez pe tablă virtutea şi răsplata. a şi
Lectur
răsplat
Precizare: a
a
explica
Pentru a arăta rolul vital al dreptăţii Mântuitorul Iisus
Hristos foloseşte metafora „flămânzesc şi însetează de tivă
dreptate". Aceasta este construită din realităţile vitale
omeneşti: a mânca şi a bea, faţă de care nu se poate trăi.
Foamea şi setea de dreptate sugerează dorinţa nemărginită
Activita
de a împlini voia lui Dumnezeu.
te
- Elevii ascultă cu atenţie. frontală

Planşa
Le solicit elevilor să citească a cincea Fericire şi să prezinte
Fericirile
oral virtutea şi răsplata din această Fericire. Explica
ţia
- Un elev citeşte: "Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor
milui" şi prezintă virtutea (milostenia) şi răsplata
(milostivirea divină); apoi notează în caiete. Capacit
atea de
Precizare: Activita a
te identifi
Prin faptele de milostenie îl întâlnim pe Dumnezeu însuşi
frontală ca
„întrucât aţi făcut unuia dintre foarte aceşti mici fraţi ai
Mei, Mie Mi-aţi făcut"(Matei 25.40) le-a spus Mântuitorul virtute
Hristos ucenicilor când le-a prezentat criteriile a şi
fundamentale ale judecăţii viitoare. Mila se concentrează în Lectur răsplat
faptele milei trupeşti (ajutorare materială) şi faptele milei a a
sufleteşti (ajutorare spirituală) izvorâtă din dragoste faţă de explica
Dumnezeu şi faţă de aproapele. tivă

- Elevii ascultă cu atenţie.

Le cer elevilor să numească faptele de milostenie. Activita

te
- „...să hrăneşti pe cei flămânzi, să oferi apă celui
frontală
însetat, să îmbraci pe cel gol, să cercetezi pe cel bolnav şi pe
cei aflaţi în suferinţă , să îndrepţi pe cei păcătoşi, să ierţi, să
încurajezi pe cei întristaţi, să răsplăteşti răul cu bine, să te
rogi pentru aproapele tău, etc."
Capacit
Precizare: Explica Activita atea de
ţia te a
Cei ce săvârşesc fapte de milostenie vor avea parte de mila Planşa frontală
identifi
lui Dumnezeu. Fericirile
ca
Solicit copiii să citească a şasea Fericire şi să prezinte oral
virtute
virtutea şi răsplata din această Fericire; apoi scriu pe tablă
a şi
virtutea şi răsplata din această Fericire.
răsplat
Conver
- Un elev citeşte: „Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia a
sa-ţia
vor vedea pe Dumnezeu" şi prezintă virtutea (curăţia inimii)
şi răsplata (bucuria vederii lui Dumnezeu); notează în caiete.
Activita
te Capacit
Precizare:
frontală atea de
Curăţia inimii înseamnă absenţa oricărui păcat, gândul a
curat, gândul curăţit de orice patimă. Curăţia gândului identifi
transformă inima într-un loc în care poate fi contemplată ca
prezenţa lui Dumnezeu. Aşa cum soarele se reflectă mai
mult într-o oglindă curată, tot aşa cu cât inima este mai Lectur virtute
curată, cu atât bucuria vederii lui Dumnezeu este mai a a şi
intensă. Această bucurie este inexprimabilă în cuvinte. explica răsplat
tivă a
- Elevii ascultă cu atenţie.
Planşa
Solicit elevii să citească a şaptea Fericire şi să prezinte oral
Fericirile
virtutea şi răsplata din această Fericire. Scriu pe tablă
virtutea şi răsplata din această Fericirii.
Activita
- Un elev citeşte: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia te
fiii lui Dumnezeu se vor chema" şi prezintă virtutea frontală
(concilierea) şi răsplata (demnitatea de fiu a lui
Dumnezeu). Elevii notează în caiete.

Precizare: Activita
te
„Făcătorii de pace" sunt acei creştini care încearcă să frontală
înlăture orice dezbinare, ură şi invidie dintre oameni. Ei Explica Capacit
îndeamnă pe cei înrăiţi la împăcare şi prin faptele lor caută ţia atea de
să trăiască în pace şi armonie cu Dumnezeu, cu ei înşişi şi cu a
semenii. De aceea sunt consideraţi fii ai lui Dumnezeu. identifi
ca
- Elevii ascultă cu atenţie.
virtute
Lectur Activita
Le solicit elevilor să citească a opta Fericire şi să prezinte Planşa a şi
a te
oral virtutea şi răsplata din această Fericire. Se scrie pe tablă Fericirile răsplat
explica frontală
virtutea şi răsplata. a
tivă
- Un elev citeşte: „Fericiţi cei prigoniţi pentru
dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor” şi prezintă
virtutea (dreptatea) şi răsplata (moştenirea împărăţiei
Cerurilor).

Precizare:
Explica
Dreptate înseamnă adevărata credinţă în Dumnezeu. Cei ţia Activita
care dau dovadă de răbdare în timpul prigonirii şi suferinţei te
pentru credinţă în Dumnezeu, vor fi răsplătiţi de Acesta. frontală
Planşa
- Elevii ascultă cu atenţie. Fericirile Capacit
atea de
Solicit elevii să citească a noua Fericire şi să prezinte oral
a
virtutea şi răsplata din această Fericire. Scriu pe tablă
identifi
virtutea şi răsplata.
ca
- Un elev citeşte: „Fericiţi veţi fi, când vă vor ocări şi
virtute
vă vor prigoni, şi vor zice tot cuvântul rău împotriva
Lectur a şi
voastră, minţind din pricina Mea" şi prezintă virtutea
a răsplat
(statornicia în credinţă) şi răsplata (fericirea veşnică).
explica a
 Elevii notează în caiete. tivă Activita
te
Precizare: frontală
Această fericire completează pe cea dinainte. Ea se
adresează în mod deosebit Apostolilor, care aveau să-L
mărturisească pe Hristos, chiar cu preţul vieţii. Nu oricine Capacit
este prigonit va câştiga împărăţia Cerurilor, ci cel care atea de
suferă pentru Hristos fiind nevinovat. a
identifi
- Elevii ascultă cu atenţie. Activita ca
te
Concluzie: frontală virtute
Lectur a şi
Virtuţile cuprinse în aceste nouă Fericiri alcătuiesc o răsplat
a
adevărată scară a desăvârşirii. La acest urcuş a
explica
duhovnicesc ne cheamă Mântuitorul. El va fi alături de noi
tivă
prin harul Său şi vom urca plini de bucurie, treaptă cu
treaptă, această minunată scară spre cer.
Activita
- Elevii ascultă cu atenţie.
te
frontală

Explica
ţia

Explica
ţia

17'

Profesorul aminteşte elevilor că „Fericirile" sunt atât de

importante pentru viaţa oamenilor încât se cântă la Sfânta
Liturghie şi la slujba înmormântării ; se oferă spre audiţie Audiţie Casetă Activita
„Fericirile". muzica audio te
lă frontală Capacit
- Elevii audiază Fericirile. atea de
01 a reda
Solicit elevii să descrie împrejurările în care au fost rostite Harta reguli
„Fericirile". Conver Palestin de
-saţia a condu
Activita
ită din
 - Elevii răspund solicitării. te Decalo
Noului
frontală g şi din
Fixarea şi Le cer elevilor să redea regulile morale prezentate în Conver Testame Fericiri
sistemati Decalog. sa-ţia nt
5. zarea
cunoştinţ - Elevii enumera regulile de comportament precizate de Planşa
elor Dumnezeu în Decalog. Decalog
ul
Precizare:
02 Dacă în Decalog ni se arată ce nu trebuie să facă un
credincios, în Fericiri ni se sugerează ce trebuie să facă un
creştin pentru a dobândi fericirea veşnică.

Le cer elevilor să prezinte oral regulile de comportament

Conver
prezentate de Mântuitorul în Fericiri.
sa-ţia
Activita
- Elevii dau variante de răspunsuri:
te
„Să fim smeriţi!" Planşa frontală
Fericirile
„Să avem dragoste şi milă faţă de semenii noştri !"

„Să avem o inimă curată !"

„Să facem ceea ce e bine şi drept P

Capacit
„Să fim concilianţi!" a- tea
03
de a
„Să acceptăm suferinţa pentru adevăr şi dreptate!”
Conver defini
Le cer elevilor să definească Fericirile şi să scrie definiţia pe sa-ţia Fericiril
tablă. e
Activita
Elevii dau variante de răspuns: te
frontală
- „ ... sunt reguli de viaţă pentru cel ce vrea să-L Capacit
04 urmeze pe Hristos." a tea
Conver de a
- „...Fericirile sunt o expunere sintetică a virtuţilor sublini
sa-ţia
care trebuie să-şi pună pecetea pe viaţa creştinului a
etc." răsplat
Activita a
Le cer elevilor să precizeze care este răsplata pentru
te pentru
împlinirea regulilor de comportament prezentate în
frontală dobând
„Fericiri."
irea
05
- Elevii dau variante de răspuns: Fericiril
or
-„ ... împărăţia Cerurilor, mângâierea divină,
desăvârşirea, bucuria vederii lui Dumnezeu, fericirea
veşnică, moştenirea împărăţiei lui Dumnezeu ..."
Capacit
Le cer elevilor să prezinte nume de personalităţi biblice şi a tea
creştine care au dobândit în viaţa lor virtuţile amintite în de a
 Fericiri. identifi
ca
- Elevii dau variante de răspunsuri: Conver virtuţil
sa-ţia e
1. smerenia: model este Mântuitorul Iisus Hristos
creştin
„care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră";
e
2. pocăinţa: fiul risipitor din pilda cu acelaşi menţio
nume , tâlharul de pe cruce; Planşa Activita nate în
Fericirile te Fericiri
3. blândeţea: Mântuitorul Iisus Hristos care ne frontală în viaţa
spune - „învăţaţi de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima unor
şi veţi afla odihnă sufletelor voastre"; per-
sonalit
4. dreptatea: Iov, dreptul Simeon (Luca 2.25),
ăţi
Zaharia şi Elisabeta, Sfântul Ioan Botezătorul (Luca 1.
biblice
6), dreptul losif (Matei 1.9);

5. milostenia: samarineanul milostiv din pilda cu

acelaşi nume; Mântuitorul Iisus Hristos , care fiind pe cruce ,
se ruga -„Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac";

6. curăţia inimii: Maica Domnului este modelul

curăţiei inimii;

7. concilierea: Mântuitorul Iisus Hristos poate

aduce lumii şi fiecăruia în parte pacea cea adevărată, dacă
este urmată învăţătura Sa;
Capacit
8. prigoniti pentru dreptate: Mântuitorul Iisus
a- tea
Hristos, Apostolii, martirii;
de
9. statornicia în credinţă: Sfinţii Apostoli, martirii. autoev
aluare
Observaţie: a
Medita compo
06 Pentru a putea fi reliefate virtuţile corespunzătoare adresez ţia
rta-
elevilor întrebări ajutătoare. religio mentul
asă ui
Precizare:
moral
Exerciţ
Blândeţea a fost dobândită de mulţi sfinţi. Sfântul Serafim Fişa de
iul
de Sarov a urmat atât de mult îndemnul Mântuitorului, lucru Activita
încât blândeţea lui atrăgea până şi animalele ce veneau la te
el. individu
conver ală
Mântuitorul Iisus Hristos nu ne-a îndemnat să avem un saţia
anumit comportament, până ce nu ne-a demonstrat El acest
comportament.

Le solicit elevilor să mediteze şi să răspundă la

următoarele întrebări de pe fişa de lucru: Activita
te
- Elevii lucrează ceea ce le-am cerut; meditează şi
 răspund în scris. frontală
...............................................................

...............................................................

Le cer elevilor să prezinte oral răspunsurile.

- Elevii prezintă răspunsurile oral.

Concluzie:

Cei care urmează sfaturile Mântuitorului Iisus Hristos vor fi

binecuvântaţi veşnic de Dumnezeu.

Voi face aprecieri generale şi individuale, privind implicarea

elevilor în predarea noilor cunoştinţe.
6. Apreciere 2' expun Activita Aprecie
a Notez elevii care au participat la lecţie. erea te ri
frontală verbale
activităţii - Elevii ascultă cu atenţie.

elevilor

Precizare Voi anunţa şi explica tema pentru acasă .

a şi
7. 2' a) Memoraţi cele nouă Fericiri şi explicaţi semnificaţia explica Activita
explicare lor. ţia te
a frontală
b) Ce schimbări ale stilului tău de viaţă te-ar putea
temei ajuta să te conformezi mai mult cu modul de viaţă precizat
pentru de Hristos în Fericiri ?

acasă

8. Încheiere 1' Rostesc rugăciunea împreună cu elevii, salut şi ies din sală; exerciţ Activita
a iul te
activităţii - elevii rostesc rugăciunea şi răspund la salut; frontală
 2.4.Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev;
DATE PERSONALE

Nume şi prenume: Andreea Elena Ciora

Locul şi data naşterii: Tirgu Jiu 2000
Domiciuliul:Tirgu jiu com. Dragutesti sat. Tilvesti
Şcoala şi clasa în care învaţă: Liceul Teologic „Sfantul Nicodim”
Atmosfera şi climatul educativ în familie
Raporturi armonioase de înţelegere X
Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
Familie destrămată sau pe cale de destrămare

Condiţii de viaţă şi muncă ale elevului

Foarte precare
La limită
Acceptabile
Bune
Foarte bune X

Influenţe din afara familiei

Reduse X
Ample
Frecvente
Întâmplătoare

DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII

Caracteristici ale dezvoltării fizice:
Foarte bune
Anterioare intrării în şcoală:
Spontaneitate
Pe parcursul şcolarităţii:
Perseverenta intelectuala
Deficienţe (handicapuri)
Nu exista

REZULTATE ŞCOLARE

Foarte bune

REZULTATE ŞCOLARE

Sem. I disciplinele: Religie 10

Sem. II disciplinele: Romana 10

Situaţii speciale: Matematica 10

Activitatea independentă a elevului:

Citeşte suplimentar din manual

Citeşte din alte cărţi X

Rezolvă probleme în plus

Alte ocupaţii

Voluntariat in folosul comunitatii

Procese cognitive şi stil de muncă intelectuală

Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:

Predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei

Predomină modalitatea audutivă de recepţie a informaţiei X

Percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare

Nivelul de inteligenţă

Ridicata

Memoria

Foarte bună bună medie slabă foarte slabă

 X

Imaginaţia

Săracă reproductivă creativă

Limbajul

Exprimare uşoară şi corectă X

Vocabular redus

Exprimare greoaie

Vocabular foarte sărac

Exprimare incorectă

Stilul de muncă

Sistematic, ritmic, organizat X

Inegal, cu fluctuaţii, în salturi

Neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii

Mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi

Sârguinţa

Foarte sârguincios de obicei sârguincios puţin sârguincios nesârguincios

CONDUITA ELEVULUI LA LECŢIE ŞI ÎN CLASĂ

Conduita la lecţie

Atent, participă activ, cu interes X

Atenţia şi interesul inegale, fluctuante

De obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat

Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri

Tulburări de conduită manifestate în timpul lecţiei

Purtarea în general

Exemplară, ireproşabilă X

Corectă, cuviincioasă, bună

Cu abateri comportamentale relativ frecvente dar nu grave

Abateri comportamentale grave, deviantă

CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVULUI

Participarea la viaţa de grup

Mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ

Participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat

Este în contact cu grupul, se integrează dar preferă sarcinile executive

Caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi
răspunderi…… X

Cum este văzut de colegi

Bun coleg, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu ea X

Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist

Retras, izolat, nu relaţionează cu colegii

Colegii îl apreciază pentru

Rezultatele la învăţătură

Este prietenos, apropiat X

Este respins de colegi

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

TEMPERAMENT
Puternic, exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ

Exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil X

Calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil

Hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios

EMOTIVITATE

Foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea

Emotiv, dar fără reacţii dezadaptative

Neemotiv, îndrăzneţ X

DISPOZIŢIE AFECTIVĂ PREDOMINANTĂ

Vesel, optimist X

Mai mult trist, deprimat

ÎNSUŞIRI APTITUDINALE

Lucrează repede, rezolvă uşor sarcinile de învăţare X

Rezolvă corect, dar consumă mult timp şi investeşte multă energie

Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp

TRĂSĂTURI DE CARACTER

Atitudini faţă de muncă

Pozitive X

Negative

Atitudini faţă de alţii

Pozitive X

Negative
 2.5.Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi;
STUDIU DE CAZ

SUBIECTUL: L.M. , 10 ani, clasa a IV-a

1 PREZENTAREA CAZULUI : Eleva L. M.- Copil de etnie rromă

Problema educativă a elevei L.M. ţine de inadaptarea şcolară , manifestată prin atitudini
respingătoare faţă de cerinţele şcolii , prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de clasă .
Menţionez că are şi un număr mare de absenţe nemotivate.Din punctul de vedere al
dezvoltării intelectuale , eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport
cu vârsta .Are o pregătire şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate
din clasele anterioare , este submotivat pentru învăţătură , aceşti factori explicând în mare
parte şi situaţia şcolară foarte slabă .Gradul de maturizare psihică este scăzut , copilul are
dificultăţi de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial (Cristea , Sorin , Dicţionar de
termeni pedagogici , E.D.P., Bucureşti , 1998)
.

2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei copii, lipsa
supravegherii parentale si maternale ( părinţii alcoolici , plecaţi la muncă în sat ,lipsind zile şi nopţi de
lângă copii ) ; condiţii materiale insuficiente,majoritatea timpului şi-l petrece cerşind de la vecini
lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2008-2009, au dus la repetenţie (.

Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi are la bază în cea mai mare parte
indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general .

Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-se că a
promovat clasa .

3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

a) – Maria prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate ,este o fire

introvertită , puţin interesată de comunicare
 b) - are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:

- Nu vorbeşte în clasă decât atunci cand i se pune în mod direct o întrebare.

- Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să
privească în ochi învaţătoarea când i se cereasă răspundă .
- Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea,
rămânea liniştită şi nu îşi deranjează colegii.
- Reacţionează puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este certată fără
să mai comunice cu cineva.

- Rămâne singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc , pentru că de multe ori este nespălată
şi prost îmbrăcată .

Dialog cu eleva:

M. pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe
monologuri ale mele şi laude necontenite M. a început să povestească întâmplări din viaţa ei.
,, Mi-e temă sa răspund . Dacă greşesc copiii mă vor striga Repetenta .”
,, Nu vin la şcoală pentru că nu –mi dau voie părinţii . Trebuie să am grijă de casă cât
timp ei sunt plecaţi .”
Dialog cu mama:
- Mama ne spune că Maria refuză să vină la şcoală pentru că , ,, râd copiii de ea pe motiv
că a rămas repetentă” .
- Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale
acestora din cauza soţului ,care este beţiv şi violent .Tot ce le duce tatăl aruncă ,iar
banii toţi îi dă pe băutură .
Dialog cu tata
- Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia , care după
plecarea sa la muncă , pleacă şi ea de acasă , copiii rămânând astfel în grija vecinilor .
- Aceştia le aduc mâncare , le spală hainele ,dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O
acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv .
Dialog cu vecinii
- Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi .Îi acuză pe ambii părinţi .Din vina
lor copiii sunt plini de păduchi ,lipsiţi de hrană , adesea fură de la vecini ceea ce cred că
le este necesar.
4. ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZEI :
- Inadaptarea Mariei la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale
părinţilor . Dacă ei sunt părăsiţi de părinţi în cine pot avea încredere? Deşi în clasă stătea
liniştită în banca sa , acasă , pe la vecini mergea şi le cerea mereu măncare.
Ipoteza :Dacă cunosc cauzele inadaptării şcolare şi factorii determinanţi , şi voi folosi
strategii adecvate , atunci Maria se va adapta atât în colectivul de elevi cât şi la viaţa
şcolară .
5. PRECIZAREA OBIECTIVELOR
Obiective pe termen lung
O1.- Maria , va frecventa regulat toate orele.
O2. - Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util
O3. - Va participa la discuţii cu toţi colegii .
O4. - Activitătile de învăţare se vor prelungi după orele de curs.
Obiective pe termen scurt
O1- i se vor trasa diverse sarcini precise , cât mai atractive pentru a fi resposbilizată.
O2- eleva va fi încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele abordate
alături de ceilalţi elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
O3- Discuţii cu eleva pe diferite teme .

6.METODE ŞI STRATEGII
Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar , unde am
purtat diverse discuţii atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea , prin urmare Maria a început să
frecventeze din nou şcoala .
Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut
rezultate mulţumitoare. La orice activitate Maria este ajutată de colegi şi încurajată pentru
orice efort căt de mic .

7 ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ

Responsabilităţi :
I se cere Mariei să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
 Participarea în clasă :
Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezenţă,în care
M.trebuia să afişeze fotografia fiecărui elev prezent . De atunci L.M. venit zilnic la şcoală.
Activitatea de învăţare
Zilnic este pusă să răspundă , fiecare răspuns este încurajat.Sarcinile de învăţare sunt
diferenţiate.Temele sunt făcute după ore la şcoală astfel încât acasă M. trebuie doar să mai
citească lecţiile..Copiii o laudă şi ea a începe să fie încrezătoare în forţele proprii şi să
lucreze singură.. (Creţu , E., Probleme de adaptare şcolară , Editura All Educational ,
Bucureşti , 1999)

Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei

Aptitudini sociale:
În timpul activităţilor de grup, M. este rugată să-i ajute pe copii , ajungînd să
dobândească reale aptitudini.

Evaluarea programului de schimbare

Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă.
Maria nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă ,
a devenit încrezătoare în forţele proprii , comunică cu toţi elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai activă , se
bucura pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.

8. REZULTATE
În lipsa consilierului şcolar , mediatorul efectuează în continuare vizite la domiciliul elevei .
Maria începe să recupereze ,, cu paşi mici dar siguri ” problemele de inadaptare . În cele două
zile când elevii termină cursurile la ora 12,00 voi rămâne la şcoală cu Maria şi vom lucra
suplimentar la disciplinele care impun acest lucru . Părinţii au înţeles cât de important este ca
fiica lor să frecventeze şcoala . Mama este mai mult acasă , se ocupă mai mult de educaţia
copiilor , are o atitudine pozitivă faţă de şcoală .( Iucu ,B.Romiţă ,,Managementul clasei de
elevi- Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională , Editura Polirom , Iaşi ,
2006)
-

9. CONCLUZII
Dacă nu aş fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred că multe din
abandonurile şcolare s-ar fi putut , intervenind cu mijloace adecvate , la timpul potrivit.

Consider ca a fost decisivă adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea, dar la fel de
importante au fost şi încurajările, responsabilizarea Mariei , introducerea unor activităţi care să - l
atragă pe copil.

10. BIBLIOGRAFIE:

1. Cristea , Sorin , Dicţionar de termeni pedagogici , E.D.P., Bucureşti , 1998

2. Creţu , E., Probleme de adaptare şcolară , Editura All Educational , Bucureşti , 1999
3. Iucu ,B.Romiţă ,,Managementul clasei de elevi- Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională , Editura Polirom , Iaşi , 2006