UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATATEA DE MECANICĂ
DROBETA TURNU SEVERIN

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ A

PROFESIONALIZĂRII INIŢIALE
PENTRU CARIERA DIDACTICĂ
MODULUL I, CICLUL DE LICENŢĂ

PROFESOR COORDONATOR :

PROF. LECT. DR. UNV. LAZĂR

STUDENT:Dumitru bora

DPPD Drobeta Turnu Severin

Iunie 2023
 CUPRINS

PARTEA I - CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE

PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ

1.1. Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică

1.2. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor
1.3. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea
profesionalizării didactice
1.4. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială
şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative

PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

2.1.Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic

2.2.Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată
2.3.Un proiect didactic (proiect de lecție)
2.4.Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev
2.5.Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi
 1.1.Motivarea participării la modulul de profesionalizare
didactică;

Am participat la modulul de profesionalizare didactica pentru că mi-am dorit și îmi doresc sa devin profesor
în învatamantul preuniversitar și, implicit un adevarat profesionist, o persoana de la care să aibă ce invața
și altii și care sa fie apta pentru procesul de predare. Profesionism înseamnă practicarea unei îndeletniciri
ca profesionist, adică pe baza unei pregătiri profesionale de specialitate. Conform acestor repere
semantice profesorul este, formal, un profesionist pentru că nu poate exercita această ocupaţie fără
dovada pregătirii de specialitate prevăzută de legile sistemului. M-am înscris la acest modul de
profesionalizare didactica pentru a putea preda și pentru a deveni o persoana competentă, capabilă să
asigure eficiența procesului instructiv-educativ.

1. 2 Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca professor;

Ca profesor, obiectivele și așteptările proprii în formarea mea includ:

1. Să dezvolt abilități solide de predare: Unul dintre obiectivele mele principale este să devin un profesor
eficient și captivant. Îmi doresc să îmi îmbunătățesc abilitățile de predare și să învăț metode inovatoare
pentru a captiva interesul elevilor și a facilita înțelegerea și asimilarea conținutului.

2. Să dezvolt o relație de încredere cu elevii: Îmi doresc să creez un mediu sigur și stimulant pentru elevi, în
care ei să se simtă confortabil să își exprime ideile și să pună întrebări. Înțelegerea individuală a nevoilor și
a personalităților elevilor este esențială pentru a dezvolta o relație de încredere și a le oferi sprijinul necesar
în parcursul lor educațional.

3. Să promovez gândirea critică și creativitatea: Îmi doresc să încurajez elevii să gândească critic și să își
dezvolte abilitățile creative. Vreau să îi îndrum să își pună întrebări, să exploreze diferite perspective și să
găsească soluții inovatoare la problemele întâlnite.

4. Să susțin învățarea pe tot parcursul vieții: Consider că învățarea este un proces continuu și că este
important să îi încurajez pe elevi să își dezvolte curiozitatea și să continue să învețe pe tot parcursul vieții.
Îmi propun să le ofer resurse și informații relevante și să le insuflu dorința de a fi în permanență în căutarea
cunoașterii.

5. Să contribui la formarea caracterului elevilor, în calitate de profesor, doresc să promovez valorile precum
respectul, empatia, responsabilitatea și perseverența. Îmi propun să îi ajut pe elevi să își dezvolte abilități
sociale și emoționale și să le ofer sprijin pentru a-și atinge potențialul maxim în toate aspectele vieții lor.

1.3 Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul

de licenţă în realizarea profesionalizării didactice;

În cadrul acestui ciclu de licenţă de realizare a profesionalizării didactice, am acumulat

foarte multe cunoştinţe, dintre care şi felul de realizare a unei lecţii astfel:
 Modul de planificare a activităţii didactice (lecţiei) include:
a. Partea introductivă(tema activităţii, subiectul activităţii, tipul activităţii, scopul
activităţii);
b. Organizarea activităţii didactice(obiectivele operaţionale/concrete, conţinutul de
 predat-învăţat-evaluat, metodologia de predare-învăţare-evaluare);
c. Realizarea activităţii didactice(scenariul didactic (orientativ/deschis));
d. Finalizarea activităţii(concluzii);
 Modul de planificare a activităţii educative (orei de dirigenţie) include următoarele
elemente:
a. Partea introductivă(tema activităţii educative, subiectul activităţii educative, tipul
activităţii educative, scopul activităţii educative);
b. Organizarea activităţii educative/orei de dirigenţie(obiectivele concrete/operaţionale/
deduse de profesorul-diriginte din scopul activiţăţii educative,conţinutul activităţii educative/
corespunzător obiectivelor specifice,metodologia realizării activităţii educative);
c. Realizarea activităţii educative/orei de dirigenţie (scenariul pedagogic (orientativ/
deschis));
d. Finalizarea activităţii educative /orei de dirigenţie (concluzii);

1.4. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument

de formare iniţială şi evaluare sumativă. Propuneri
ameliorative;

Autoaprecierea portofoliului didactic final poate fi un instrument valoros pentru formarea inițială și
evaluarea sumativă a profesorilor în formare. Prin revizuirea și reflectarea asupra propriului portofoliu,
viitorii profesori pot identifica punctele lor forte și zonele care necesită îmbunătățiri, în timp ce evaluările
externe pot oferi o perspectivă obiectivă asupra progresului lor.

Pentru a ameliora procesul de autoapreciere a portofoliului didactic final, aș propune următoarele:

1. Clarificarea criteriilor de evaluare: Este important ca viitorii profesori să aibă o înțelegere clară a
criteriilor pe baza cărora portofoliul lor va fi evaluat. Aceste criterii ar trebui să includă elemente precum
planificarea și organizarea lecțiilor, abilitățile de predare, gestionarea clasei, evaluarea și feedback-ul
acordat elevilor, implicarea în dezvoltarea profesională etc. Astfel, ei vor fi mai bine pregătiți să adune și să
selecționeze materiale relevante pentru portofoliu.

2. Includerea diversității de probe: Portofoliul didactic final ar trebui să cuprindă o varietate de probe care
demonstrează competențele și abilitățile profesionale ale viitorilor profesori. Aceste probe pot include
planuri de lecție, materiale didactice dezvoltate, mostre de feedback acordat elevilor, rezultate ale
evaluărilor, reflecții asupra practicii, documente care atestă participarea la activități de dezvoltare
profesională etc. Prin includerea diversității de probe, se poate obține o imagine mai cuprinzătoare a
competențelor și evoluției profesionale a viitorului profesor.

3. Reflectarea asupra experiențelor și rezultatelor: Autoaprecierea portofoliului didactic final ar trebui să

implice o reflecție profundă asupra experiențelor și rezultatelor obținute. Viitorii profesori ar trebui să
analizeze în ce măsură și în ce mod probele selectate reflectă abilitățile și competențele dorite. De
asemenea, ei ar trebui să identifice punctele lor tari și să propună modalități de îmbunătățire a aspectelor
care necesită dezvoltare suplimentară.

4. Feedback și ghidare: Procesul de autoapreciere ar trebui să fie susținut de feedback și ghidare din partea
profesorilor supervizori sau a altor profesioniști din domeniul educației. Aceștia pot oferi observații și
sugestii constructive, precum și resurse suplimentare pentru dezvoltarea abilităților și competențelor
necesare. Feedback-ul și ghidarea externă pot oferi perspective obiective și sprijin în procesul de
autoevaluare.
2.1. Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic;

„Eu și profesia didactica”

Cuprins

 1.Motivaţia alegerii profesiei didactice;

 2.Percepţia despre propriile aptitudini şi abilităţi didactice;

 3.Temerile legate de viitoarea mea activitate la catedră;

 4.Proiecte de dezvoltare personală şi profesională.

Profesia didactică este una dintre cele mai nobile și influente meserii din lume, având un
impact direct asupra formării și dezvoltării viitoare a generațiilor. În acest eseu, voi explora
motivația mea în alegerea profesiei didactice, percepția despre aptitudinile și abilitățile mele
didactice, temerile legate de viitoarea mea activitate la catedră și proiectele mele de dezvoltare
personală și profesională.

1. Motivația alegerii profesiei didactice:

Motivația mea pentru alegerea profesiei didactice se bazează pe pasiunea mea pentru educație și
dorința de a contribui la dezvoltarea tinerelor minți. Îmi doresc să fiu un agent de schimbare în
societate prin intermediul educației, având oportunitatea de a influența pozitiv viața elevilor și de a
le deschide uși către cunoaștere și succes. Vreau să aduc inspirație, să stimulez gândirea critică și să
îi îndrum pe elevi să-și descopere potențialul maxim.

2. Percepția despre propriile aptitudini și abilități didactice:

Am dezvoltat de-a lungul timpului o percepție pozitivă despre aptitudinile și abilitățile mele
didactice. Am o abilitate naturală de a comunica eficient cu elevii și de a crea un mediu propice
învățării. Îmi place să mă adapt rapid la nevoile individuale ale elevilor și să folosesc diferite
strategii de predare pentru a-i implica activ în procesul educațional. De asemenea, consider că am o
bună capacitate de organizare, planificare și evaluare a lecțiilor, asigurându-mă că obiectivele de
învățare sunt atinse.

3. Temerile legate de viitoarea mea activitate la catedră:

Cu toate acestea, recunosc că există și temeri legate de viitoarea mea activitate la catedră. Una
dintre ele este teama de a nu fi suficient de competent sau de a nu răspunde nevoilor individuale ale
fiecărui elev. Îmi doresc să fiu un profesor eficient și să ofer suport adecvat, dar mă îngrijorează
posibilitatea de a nu reuși întotdeauna să îndeplinesc aceste așteptări. De asemenea, îmi este teamă
de provocările de gestionare a clasei și de conflictelor care pot apărea într-un mediu de învățare.

4. Proiecte de dezvoltare personală și profesională:

Pentru a face față acestor temeri și pentru a crește în calitate de profesor, am proiecte de dezvoltare
personală și profesională. Îmi propun să particip la programe de formare continuă, ateliere și
conferințe.

Concluzii

Aptitudinile mele pedagogice – de viitor profesor, sunt premise necesare pentru formarea
ulterioară a competenţelor didactice. Atitudinile pozitive ale mele faţă de viitoarea profesie fac
posibilă evoluţia de la aptitudini la competenţe, ca indicatori ai profesionalizării carierei
didactice.
Urmărind optimizarea instruirii si educatiei, psihologia educatiei este o ramură aplicativă a
psihologiei, pe lângă multe altele cum ar fi: psihologia muncii, psihologia medicală, psihologia
judiciară, psihologia sportului, etc. Toate urmăresc ca, pe baza unor cercetări psihologice să
se amelioreze o activitate sau alta. Ca ramură a psihologiei, psihologia educatiei ocupă un loc
important în domeniul mai larg al cunostintelor psihologice fundamentale si aplicativ-
practice, precum si în sistemul stiintelor care se ocupă de educatie: psihologia generală,
psihologia copilului, psihologia dezvoltării, psihologia patologică, etc. În consecintă,
psihologia educatiei contribuie hotărâtor la pregătirea psihologică a profesorilor, aducând solutii
practice în rezolvarea unor probleme educative. Din punct de vedere practic, cunostintele
acumulate de psihologia educatiei sunt pretioase pentru toti cei implicati în actul educativ si
oricine este supus influentelor educative si exercită asemenea influente. Necesitatea
cunoasterii psihologice derivă din aceea că actul de instruire si de educatie trebuie să se
adapteze la situatii infinit de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor,atitudinilor si aspiratiilor
individului.

2.2 Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după

o structură dată;

,,PROVOCĂRILE PEDAGOGIEI CONTEMPORANE”,Vasile Chiş

Cartea supusă analizei a apărut în anul 2002,la editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.Autorul şi-a structurat lucrarea pe 5 capitole:
 Cap. I- De la o pedagogie a ascultării la pedagogia interactivă

Cap.II- Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte

Cap.III- Curriculum-ul-principal operator al pedagogiei interactive

Cap. IV- Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu-studiu de caz

Cap. V- Concluzii asupra impactului reformei de curriculum

Lucrarea îşi propune să prezinte beneficiile pedagogiei interactive,structuri de învăţare

eficiente,active pentru toată viaţa,concepute de şcoala modernă,aplicaţii ale acestora în
diferite ţări,precum şi implementarea reformei în învăţământul românesc cu beneficile ei dar
şi neajunsurile aplicării reformei la noi în ţară (profesorii sunt specializaţi în grabă,programe
încărcate,se neglijează valoarea formativă a cunoştinţelor,discrepanţă între teorie şi practică).
Conceptul de curriculum operaţional la noi în ţară,o dată cu debutul reformei,mai ales
după 1996,apare ca operator pedagogic principal care porneşte de la portretul personalităţii
cerute de societate;în proiectarea curriculumului se aplică principiul selecţiei şi esenţializării.
După prezentarea conceptului de curriculum,autorul prezintă un studiu de caz referitor
la impactul reformei de curriculum pentru învăţământul obligatoriu,care scoate în evidenţă
neajunsurile reformei de curriculum.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii care condensează aspecte semnicative
relevate de analize pe parcursul studiului de caz. Subiectul cărţii, prezentat în continuare
succind, explică titlul lucrării – noile pedagogii, noile tehnologii devin provocări ale
pedagogiei contemporane.

Cap. I – Provocările pedagogiei contemporane,cu 8 subcapitole prezintă trecerea de

la pedagogia tradiţională a ascultării,la cea a acţiunii,a interacţiunii centrată pe elev.
Mişcarea de înnoire pedagogică(a apărut în sec. XIX-XX) impune o educaţie nouă-
pedagogia experimentală ce integrează două dimensiuni : pregătirea elevilor pentru nevoile
lumii moderne şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor didactice. Noua şcoală
experimentală pune accentul pe rolul formativ al practicii pedagogice. În unele state,precum
Anglia,cea mai mare parte a pregătirii profesorilor se face în şcoli şi în sălile de
clasă,reducându-se semnificativ orele de curs în amfiteatre.
Cercetarea pedagogică caută soluţii noi în pregătirea teoretică şi practică a
profesorilor. Una dintre soluţii ar fi combinarea practicii directe cu studiul înregistrării video
care ar permite studenţiilor să descopere o varietate mai largă de situaţii educaţionale.
 Cap.II - Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte-arată că prin utilizarea
tehnologiilor didactice moderne are loc modelarea procesului de predare şi învăţare.
Şcoala contemporană trebuie să se definească prin atribute ca : accesibilitate,
creativitate, flexibilitate, continuitate. Învăţarea asistată de calculator devine un suport în
proiectarea predării, în dirijarea învăţării. Autorul evideţiază, în continuare, trecerea de la
şcoala tradiţională, ,,construcţie vagon, elevi aşezaţi în clasicul şir indian”,care insufla teama
de comunicare,conformismul,sufocarea personalităţii,la noua pedagogie care atestă rolul de
operator pedagogic principal-curriculum-ului.

Cap. III - Currriculum-ul-principal operator în pedagogia interactivă,cu 9

subcapitole, ocupă cea mai mare parte a lucrării. În pedagogie,curriculum-ul devine domeniu
de preocupări sistematice după anul 1920,iar conceptul includea toate experienţele pe care
elevul le parcurge sub îndrumarea şcolii. După anii ’50 a apărut teoria curriculum-ului,un
domeniu dinamic al pedagogiei contemporane. Definiţiile contemporane asupra curriculum-
ului se focalizează pe relaţiile dintre componentele procesului didactic:obiective
didactice,mijloace de instruire,conţinuturile predării,rezultatele învăţării.
În ceea ce priveşte tipurile de curriculum,autorul arată că în literatura de specialitate se
disting 8 tipuri de curriculum:
 Curriculum recomandat-oferta experţilor în domeniu

 Curriculum scris-planuri de învăţământ programe şcolare

 Curriculum suport-cărţi îndrumătoare,resurse multimedia

 Curriculum predat

 Curriculum învăţat

 Curriculum testat-instrumente de evaluare

 Curriculum mascat(neintenţionat)-elevii învaţă neprogramat graţie mediului şcolar general

 Curriculum exclus(eliminat)- ceea ce în mod intenţionat sau nu a fost lăsat în

afara curriculum-ului

Între tipurile de curriculum există interacţiunii mai slabe sau mai puternice.
Curriculum-ul testat are cel mai mare impact asupra predării curente la clasă. Există mereu o
discrepanţă între curriculum predat şi cel învăţat. În curriculum nu se poate prefigura
informaţia totală. Astăzi,domeniile cunoaşterii, ştiinţele,artele,reprezintă surse de selecţie şi
organizare a curriculum-ului şcolar. În proiectarea dimensiunilor de volum şi structură ale
curriculum-ului nu se porneşte de la cât de vastă şi diversă este cultura ci de la portretul
personalităţii cerute de societate.
Ariile curriculare proiectate şi activităţiile şcolare prevăzute în interiorul fiecăreia,
schiţează itinerarii de studiu potrivit particularităţiilor de vârstă şi individual,de legităţiile
psiho-pedagogice ale învăţării şcolare.
Ariile curriculare acoperă domenii interdisciplinare sau înrudite, deoarece didactica
tradiţională a trasat graniţe artificiale între diferite domenii ale activităţii şcolare. Elaborarea
unui curriculum eficient e o problemă de cercetare pedagogică ce are în vedere progresele
ştinţei, dar şi dinamica teoriilor, conceptelor, paradigmelor. Proiectarea curriculum-ului
reprezintă un ansamblu de operaţii de identificare a conţinuturilor şi condiţiilor instruirii
eficiente: documente şi suporturi curriculare-planul de învăţământ şi programe şcolare,
manuale şcolare şi alte suporturi(culegeri de texte,fişe,caiete de lucrări,etc.).
Proiectarea noului curriculum se sprijină pe un set de principii ale politicii
educaţionale: principiul descentralizării şi flexibilizării,principiul descongestionării
programelor şcolare, principiul eficienţei,principiul compatibilizării,principiul selecţiei şi
ierarhizării culturale, principiul funcţionalităţii. Un alt element important este definirea
finalităţiilor pentru cele trei cicluri ale învăţământului pre-univesitar: primar,secundar
inferior,secundar superior(liceu).
Reforma de curriculum a continuat şi va contina să fie provocarea majoră a slujitoriilor
şcolii. Procesul reformei în ţara noastră,este de părere autorul,nu se realizează
consecvent,lipsind articularea între noile paradigme ale educaţiei şi demersurile practicii. ”El
oferă soluţii precum dezvoltarea unor centre pentru cercetare,constituirea reţelei de şcoli-
pilot pentru validarea şi difuzarea inovaţiilor,elaborarea şi difuzarea unor standarde
naţionale de calitate în educaţie.”
Autorul arată că se ignoră taxonomia obiectivelor educaţionale,dar este de acord că
reforma a adus un evantai larg de inovaţii:formarea cadrelor didactice,implicarea familiei,
elaborarea de noi manuale,etc. Vasile Chiş valorifică şi importanţa proiectării curriculum-ului
integrat (multidisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinar) deoarece şi viaţa se derulează în
ipostaze combinate,provoacă omul la o cunoaştere globală.
Observând schimbările din ce în ce mai numeroase,autorul concluzionează că
omenirea va trebui să se adapteze rapid la aceste schimbări,iar şcoliile vor fi chemate să fie
pro-active, educaţia pentru viitor-o prioritate.

Cap.IV - Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu.

Autorul prezintă un studiu de caz realizat într-o şcoală din Ardeal,folosind ca metode
chestionarul, interviuri, focus-grup, anchetând profesori, elevi, părinţi asupra impactului
reformei asupra copiilor.
 În anul 2001,aflăm din această lucrare,că s-a realizat un studiu asupra rezultatelor
reformei pentru învăţământul obligatoriu,rezultatele cercetării fiind cuprinse într-un raport
intitulat Şcoala la răscruce:Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului
obligatoriu în 3 volume,apărut în anul 2002.Rezumatul acestui raport poate fi accesat la
www.edu.ro , Consiliul Naţional de Curriculum.

În urma studiului de caz elaborat în această lucrare de Vasile Chiş, profesorii

consideră că reforma trebuie continuată,dar dascălul are o mare responsabilitate şi o plată
mică. Neexistând motivarea salarială,profesorii chestionaţi consideră că peste câţiva ani,în
învăţământ vor intra foştii lor corigenţi,iar cei de la minister să cunoască realitatea din teren,să
verifice înainte dacă manualele şi programele vor da rezultate.

Cap. V-Concluzii asupra impactului reformei de curriculum

Analiza de caz a evidenţiat că reforma a avut un impact mai puternic asupra şcolilor
mari,reprezentative în ansamblu,profesorii constată o relativă stabilitate a calităţii mediului
şcolar,cu menţiunea că a scăzut motivaţia învăţării la elevi.
În ceea ce priveşte elevii şi reforma,la sfârşitul primului ciclu şcolar,elevii sunt
orientaţi spre performanţă,preferinţele lor acoperă aproape toate materiile şcolare,pe când cei
din clasa
a VIII-a sunt interesaţi de relaţii interpersonale,apar preferinţe pentru anumite materii de
studiu determinate de natura relaţiei cu profesorii.Elevii acuză că reforma nu a produs
descongestionarea anunţată a orarului şcolar,elevii de clasa a VIII-a îşi concentrează efortul
de învăţare asupra materiilor prevăzute pentru examenul de capacitate,celelalte materii fiind
ignorate,disciplinele opţionale s-au transformat în materii obligatorii şi au sporit ,,corvoada
şcolară”.
Se analizează apoi relaţia părinţiilor cu şcoala care răspund în mare parte solicităriilor
profesoriilor. Părinţii acuză şi ei supra încărcarea programului de studiu,timp puţin pentru
joacă, faptul că după ce termină o şcoală devin şomeri,cheltuieli şcolare (şcoala-adevărată
casă de modă).
Prin această lucrare,autorul răspunde la multe întrebări pe care şi le-au pus agenţii
educaţionali (elevi,profesori,părinţi) după implementarea reformei învăţământului.

Autorul analizează cu atenţie alte sisteme educaţionale,arătând beneficile pedagogiei

interactive,dar demonstrând prin studiul de caz că reforma a adus ,,o educaţie prin şoc” fără o
pregătire prealabilă.

După cum mărturiseşte şi prof.univ. Dr.Ioan Radu (Univ. Babeş-Bolyai,Cluj-

Napoca)în prefaţa lucrării,provocările pedagogiei contemporane sunt bine receptate:pregătirea
elevilor pentru nevoile lumii moderne şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor
didactice. Cartea de faţă mi-a oferit anumite lămuriri în legătură cu diverse aspecte ale
curriculum-ului şi mi-a confirmat anumite neajunsuri ale reformei în învăţământul românesc,
observate în practica educaţională.
 2.3. Un proiect didactic (proiect de lecție) ;

I. DATE DE IDENTIFICARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

CLASA:a –V- a
ARIA CURRICULARĂ/DOMENIUL ACADEMIC:Tehnologie
DISCIPLINA: Educatie Tehnologica
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Tehnologii de preparare a hranei
SUBIECTUL Bucătăria – dotare,factori de confort,aranjarea mesei
DURATA ACTIVITĂŢII: 50 min
DATA: 02.05.2023
TIPUL ACTIVITĂŢII: : mixtă ( predare –evaluare )

II. Obiective de referinţă:

- valorificarea în comunicare a termenilor specifici tehnologiilor de preparare a hranei ;

- dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs .

III. Obiective operaţionale : La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :

O1 – să definească bucătăria ;
O2 – să descrie elementele din componenţa unei bucătării ;
O3 – să explice influenţa factorilor de confort în bucătătie asupra activităţii oamenilor;
O4 - să prezinte aranjarea mesei festive ;

IV. Strategia didactică : cognitivă, inductivă

Resurse :
Metode didactice : expunerea, explicaţia, exerciţiul, observaţia ;

V. Materiale şi mijloace didactice :

Fişă de lucru pentru rezolvarea unui rebus, manual, calculatoare în reţea Ael,suport de lecţie pe fişă şi
virtual al lecţiei (prezentarea în Power Point ) .

VI. Moduri de organizare a învăţării : frontal, individual.

Material bibliografic : manual Educaţie tehnologică pentru clasa a V-a ,Editura Aramis,2005,
G.Lichirdopol,V.Stoicescu, ,,Proiectări didactice pentru educaţia tehnologică, cls.V-VIII,Editura
Performantica.Iaşi, 2002, Dima A., Purţuc D.

VII. ORGANIGRAMA INSTRUIRII

Ob. Momentele lecţiei Timp Activităţi de predare – învăţare Resurse Evaluare

op. Activitatea profesorului Activitatea elevilor metode materiale

- 1.Moment 1 min Salută elevii, efectuează Salută,răspund la conversaţia catalog,ca

organizatoric prezenţa ,notează prezenţă,se iet de
absenţele pregătesc de oră evaluări
- 2 Verificarea 15 min Împarte elevii pe grupe şi Lucrează în echipă conversaţia fişe de probă orală
cunoştinţelor din le dă fişe de lucru cu şi răspund la lucru cu folosind tehnica
lecţiile anterioare tehnica stelară. întrebări catehetică tehnica stelară
stelară

3. Captarea atenţiei 1 min Adresează înterogaţii Răspund la întrebări

alevilor frontale : Unde pregătim
preparatele culinare ?
Unde servim hrana ?

- 4. Anunţarea temei 1 min Anunţă tema şi Ascultă,notează în expunerea manual

şi obiectivelor obiectivele O1,O2,O3 şi O4. caiete

O1 Profesorul prezintă sub

formă schematică :

•Bucătăria este spaţiul în

care se prepara hrana prin
aplicarea anumitor
tehnologii asupra Ascultă, expunerea, manual,
alimentelor.
20 min observă, observaţia , obiecte de

O2 analizează, răspund conversaţia bucătărie

•Pentru pregătirea si la întrebări, euristică
5.Dirijarea predării observare
prelucrarea alimentelor se
-învăţării notează în caiete. explicaţia sistematică
folosesc vase, ustensile şi
echipamente specifice.

•Vasele sunt pentru gătit

(oale şi cratiţe )şi pentru
servirea
preparatelor( vesela).

Oalele şi cratiţele
pot fi din tablă emailată,
oţel inoxidabil, aluminiu,
sticlă termorezistentă,
teflon.

Profesorul adresează
întrebarea : Ce alte vase
de gătit mai cunoaşteţi ?

Vesela este
formată din seturi de căte
şase piese şi cuprinde :
farfurii întinse mari

pentru servirea
preparatelor de bază,
farfurii întinse mijlocii
pentru servirea gustărilor,

farfurii adănci
pentru servirea
preparatelor lichide şi
farfurii întinse mici pentru
desert.

Acestea formează
un serviciu care poate fi
completat cu platouri,
 boluri, salatiere. expunerea,

observaţia ,

•La servirea preparatelor explicaţia

se folosesc tacâmurile ce
se pot fi confecţionate din
oţel inoxidabil,aluminiu,
argint.Un set de tacâmuri
este format din şase
5.Dirijarea predării
linguri,şase furculiţe şi
-învăţării
şase linguriţe. observare
sistematică

•Paharele se folosesc la manual,

servirea băuturilor şi de
aceea au diferite forme şi Observă , dispozitiv
mărimi funcţie de băutura analizează răspund e de
servită.Principalele tipuri la întrebări, bucătărie,
de pahare sunt : pentru
aperitive, sucuri ,vin şi notează fişe
şampanie.
în caiete cu imagini
Ustensilele sunt obiecte de
folosite la realizarea conversaţia
operaţiilor de pregătire şi euristică bucătării
finisare a preparatelor din reviste
culinare.Dintre acestea cel de
mai des utilizate sunt : specialitat
răzătoarea,strecurătoarea,t e
elul,melesteul,sucitorul.

Dispozitivele se folosesc
pentru executarea mai
uşoară şi mai rapidă a
unor operaţii :
dispozitivul de curăţat
cartofi, tirbuşonul,
deschizătorul de conserve.

Profesorul adesează
întrebările : Ce aparate
intră în dotarea
bucătăriei? La ce folosesc
ele ?

O3 O importanţă deosebită
în bucătărie o au aparatele
.

Aparate de bucătărie :

- pentru prelucrarea
alimentelor :
maşin ade tocat
carne,râşniţa,robot
ul de observă ,
bucătărie,mixeru,r analizează,
obotul de
bucătărie ; notează în caiete

- pentru păstrarea şi
conservarea
alimentelor :
 frigiderul,congelat
orul,combina
frigorifică ;

- pentru pregătirea
termică a mâncării
: aragazul,
cuptorul cu
observaţia ,
microunde,aparat
de prăjit observă , explicaţia
pâine,rotisor . analizează notează
în caiete

FACTORI DE
CONFORT ÎN
BUCĂTĂRIE
Activitatea desfăşurată
O4
în bucătărie are trei etape
principale : pregătirea

materiilor prime, gătirea

propriu- zisă şi spălarea
vaselor.

•Dispunerea mobilierului
se face astfel încăt să se
evite măşcările inutile. analizează şi
Ca articole de mobilier de
bucătărie avem : apreciază activitatea
masa,scaunele, elevilor ce au
realizat activitatea conversaţia
dulapuri pe pardoseală practică. catehetică,
si suspendate,colţar de
bucătărie, aplicaţia

•Amplasarea chiuvetei şi răspund la întrebări practică.

aragazului depinde de
poziţionarea coloanelor de
alimentare cu apă şi gaze.
veselă,pah
•Prin dotarea cu obiectele are,
necesare şi amplasarea lor notează tema pentru
6.Fixarea
corespunzător, se îmbină acasă
tacâmuri,
cunoştinţelor armonios latura utilă,
funcţională cu cea estetică conversaţia obiecte
a bucătăriei. decorative observare
catehetică, sistematică
•Iluminatul se poate face
natural şi artificial. jocul didactic utilizând jocul
11 min didactic RAI
•Temperatura aerului va fi
7. Anunţarea temei menţinută între 18-20
pentru acasă grade Celsius.

•Finisajul pereţilor şi al
pardoselii trebuie să
asigure o în treţinere
uşoară .
1 min
Aranjarea şi decorarea
mesei

Indiferent de tipul ei,

masa trebuie să fie
apetisantă şi îngrijită. O
 masă festivă se aranjează
astfel : furculiţa în stânga
farfuriei, cuţitul şi lingura
în dreapta farfuriei, tăişul
cuţitului este orientat spre
farfurie, linguriţe se aşază
în faţa farfuriei.Locul
paharelor este în faţa
farfuriilor , spre dreapta ,
ele se aşează în linie
descrescătoare.

Mesele festive vor fi

decorate cu diverse
elemente decorative
specifice evenimentului .
Florile naturale şi
lumânările pot aduce un
plus de farmec mesei
festive.

O grupă de elevi va
realiza aranjarea unei
mese festive folosind
veselă,pahare,tacâmuri şi
elemente decorative
specifice mesei de Paşti.

Profesorul le explică
elevilor regulile jocului
RAI şi se realizează
fixarea cunoştinţelor pe
grupe de elevi. Se
urmăreşte derularea
jocului didactic şi se
evidenţiază elevii
câştigători.

Anunţatea temei pentru

acasă : referat ,, Bucătăria
mea “ după următorul
plan tematic -
dotare,factori de confort şi
realizarea fişei cu planul
constructiv al bucătăriei
pentru portofoliu.

2.4. Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev;

PERIOADA DE OBSERVAŢIE Martie-Mai 2023

I. DATE DE IDENTITATE

Numele Dobromirescu, iniţialata tatălui: D.D. ,prenumele: Florin

Data naşterii: 04.08.2010 , locul naşterii: Drobeta Turnu Severin
Domiciliul părinţilor: str. Brâncoveanu, nr.172 ,bl. E16,sc.4, ap. 10, localitatea Drobeta Turnu Severin,
Jud. Mehedinți, tel._____________, înscris din data de 01.09.2017, nr.matricol 123321 .

II. STRUCTURA FAMILIEI ŞI MEDIUL FAMILIAL

Tata: profesia: conducator auto , locul de muncă:SC.Transport.SRL , tel._______________________

Mama: profesia: electrician, locul de muncă: SC.Electrica.SRL , tel.___________________________
Tutore: profesia______-________ locul de muncă________-__________tel.___________________
Alţi membri ai familiei:____________________-__________________________________________

Mediul familial: Favorabil Pasiv Coercitiv Nefavorabil

III. REPERE PSIHOPEDAGOGICE

1. Starea de sănătate şi dezvoltarea fizică a elevului

 Starea de sănătate: Bună Medie Precară
 Dezvoltarea fizică: Armonioasă Bună Deficitară
2. Trăsături individuale
a. Performanţa şcolară:
 Domenii curriculare de excelenţă_____________matematică-informatică___________________
 Discipline cu rezultate foarte bune____________informatică_____________________________
 Discipline cu rezultate modeste_________________desen tehnic_________________________

b. Capacitate şi stil de muncă

 Capacitate: Mare Medie Redusă Foarte redusă
 Stil: Interesat, activ Sistematic Independent Haotic

c. Inteligenţe definitorii:Lingvistică Logico-matematică Spaţială Muzicală

Kinestezică Naturistă Inter-personală Intra-personală
 Nivel general de inteligenţă: Foarte inteligent Inteligent Mediocru Scăzut

d. Echilibru afectiv-emoţional: Calm Controlat, stăpânit Emotiv Hiperemotiv

e. Comportamentul şi activităţile în cadrul colectivului

În familie
 Faţă de părinţi: Respect Ataşament Docilitate Dependenţă Independenţă
 Faţă de fraţi/surori: Ocrotire Ajutorare Dependenţă Indiferenţă

În şcoală
Disciplinat Receptiv Politicos Maleabil Cooperant
Independent Destabilizant Neparticipativ Bravant Dezinteresat

În grup şi în societate

Bun coleg Bun participant, dar fără opinie Retras

Apreciat pentru poziţia în clasă Autoritar, dar bun organizator Se sustrage de la sarcini
Apreciat pentru performanţe şcolare Participă din obligaţie Izolat
Apreciat pentru performanţe extraşc. Lipsit de iniţiativă Individualist, egoist
Aprecieri extraşcolare Nu este apreciat de colectiv Dezinteresat

f. Temperamentul
 Tipul nervos: Agitat Fermecător Entuziast
 Tipul sentimental: Timid Închis Conştiincios Sensibil
 Tipul activ: Exuberant Întreprinzător Aventuros Bun camarad
  Tipul pasionat: Sigur Muncitor Adoră succesul Bun conducător
 Tipul flegmatic: Foarte serios Ordonat Fără entuziasm
 Tipul sanguin: Abil Descurcăreţ Posesiv
 Tipul amorf nonşalant: Nepăsător Indolent Apatic Influenţabil
 Tipul apatic: Fără mari resurse Încet Ranchiunos

g. Trăsături dominante de caracter, manifestate prin:

Atitudinea faţă de societate

Cinste Bunătate Loialitate Politeţe Ataşament Patriotism

Ipocrizie Perfidie Răutate Sfidare Ironie Indiferenţă

Atitudinea faţă de sine

Demnitate Spirit autocritic Optimism Modestie Curaj

Îngâmfare Indiferenţă Aroganţă Lăudăroşenie Laşitate

IV. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

 Aspiraţia elevului:___________domeniu IT programare_________________________________

 Posibilităţile elevului: Mari Mici Reduse________________________________
 Dorinţa părinţilor: Concordanţă cu a elevului Apropiată Opusă_________________
 Recomandarea şcolii:_________demoneiul informatic___________________________________
 Concluziile examenului de specialitate (după caz): DA NU

V. CARACTERIZAREA FINALĂ

Elevul locuiește împreună cu parinții. Relațiile afective din familie pot fi definite ca fiind calme,
predominând încrederea și respectul, întelegere delină între părinți și copil. Elevul este dezvoltat
armonios, corespunzător vârstei și este conform fișei medicale este clinic sănătos.
Elevul întâmpină dificultăți minore la învătătură, are o bună capacitate de învățare și un potențial
creativ bun, rezolvând corest sarcinile, cu energie și alocând timpul necesar. Acesta are formate și
utilizează cu succes operațiile gândirii, însușindu-și cu succes cunoștiințele școlare precum operațiile
aritmetice. Elevul manifestă conștiinciozitate, disciplină și responsasbilitate față de muncă. Manifestă
sociabilitate, sinceritate față de persoane, știind să discearnă învățăturile în situații auzite sau trăite,
aplicând la propria persoană ceea ce a învățat. Își recunoaște greșelile, învățând din ele. Conduita în
grupul de copii este normală, are prieteni, fiind dezinvot, fiind politicos. S-a realizat o bună colaborare
școală-familie.
2.5. Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de
elevi;
STUDIU DE CAZ
(INADAPTAREA ŞCOLARĂ)

SUBIECTUL: Dobromirescu Florin

Data şi locul naşterii. 15.04.2010 Timisoara

Domiciliul: Timisoara

Şcoala/clasa: Şcoala nr. 27 / clasa a VI-a A

Tatăl: Dobromirescu Dorin. 43 ani

Ocupaţia : Politia Locala

Mama: Dobromirescu Elena, 35 ani

Ocupaţia: muncitor Contitech Timisoara

Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia): este singur la părinţi

Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – NORMALĂ

Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: la aceeaşi adresă locuiesc părinţii
din partea mamei, DUMITROV IONEL şi DUMITROV FLOAREA.

Relaţii dintre părinţi : relaţiile din cadrul familiei sunt tensionate, conflicte puternice,
frecvente

Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii acceptabile, nu are propria cameră, dar are
un birou unde işi scrie temele.
Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil bolnăvicios, cu internări destul de dese,
afecţiuni ORL.

Antecedente: în perioada preşcolară a fost diagnosticat cu astm bronşic, a urmat tratament şi

urmează şi în prezent.

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu rezultate bune în clasa a V-a, dar
încă de la începutul clasei a VI-a situaţia şcolară s-a înrăutăţit având rezultate slabe. Este de cele
mai multe ori gânditor în timpul orelor, lipseşte mult, nu îşi mai face temele.

PREZENTAREA CAZULUI :
 - elevul înregistreaza rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de
performanţă;
- lipsa de respect faţă de mamă, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie,
tulburări de comportament.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Datorită faptului că tata este plecat în detașeri el rămânând în grija mamei, aceasta având
probleme cu alcoolul, elevul a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi
ca urmare au început să se manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;
- are numeroase absenţe nemotivate.
Comportamentul:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi
învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit
şi îşi deranjează colegii.
- are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
- are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie
- ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent.

Dialog cu elevul:
- Florentin pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească
- El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un
moment dat, el se supără, iar ea îl lasă în pace.
- “Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine
dacâ voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.

Dialog cu mama:

 Ionel este un alt copil acasă.

 Mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl în detașări, că lui Ionel îi este dor de
tatăl lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe
probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl
său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca
 Are un comportament ostil şi faţă de bunici. De cele mai multe ori se retrage pe balcon şi
citeşte scrisorile primite de la tatăl său
 Mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când Ionel îşi
va da seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra
în normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

  Problema la şcoală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să reuşească, cât şi
expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”
 Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină
problema de motricitate fină şi de motivaţie
 Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în timp
util, el va reuşi să aibe din nou încredere în forţele proprii.
 Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă (închis în
sine şi ostil) şi de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi permit să
stăpânească ambele situaţii.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

1. Va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături
de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
responsabilizat.

Metode şi strategii

Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.

O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.
Ajutarea lui Ionel de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor
săi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.
Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în
situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în
competiţii, concursuri.
Se va cere ajutorul consilierului şcolar, dată fiind natura cronică a problemelor lui Ionel.

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

În timpul unei întâlniri la care au participat mama, învăţătoarea, directorul şcolii, Ionel a acceptat
să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi
I se cere să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât
de importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe săptămână cu consilierul şcolii.

Participarea în clasă

Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care va fi pusă în ziua
următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă.
Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i
permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
Participarea elevului la discuţiile din clasă nu va lăsa loc unei intensificări speciale. Băiatul va fi
conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor
vedea că nu sunt aşa de rău.”

Teme scrise:

Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.

Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări
cumulative.
Aptitudini sociale

În timpul activităţilor de grup, Ionelva avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de
acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să facă în rolul
respectiv.

Şedinte de consiliere

O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.

O dată pe lună va participa mama lui Ionel

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

Evaluarea

La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu Ionel,
mama şi consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi
convenabile lui Ionelcu alte persoane.
Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă.
Numărul mărit de activităţi orale pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băiatului. Spre
exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să
participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.
Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea
merge (întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi
colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui cu consilierul şcolar şi cu doamna
învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea
sa în relaţiile cu ceilalţi.
REZOLVAREA PROBLEMEI

Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât
mai flexibilă.
La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
Randamentul lui Ionel la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei
învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara
orelor de clasă.
Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că
băiatul depune mai mult efort pentru a colabora.

CONCLUZII
Teama pe care o manifestă băiatul de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a epata
prin comportamentul agresiv, atât verbal, cât şi fizic, se datorează lipsei de comunicare atât cu
mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi
de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său agresiv, faţă de mamă şi de bunici este datorat lipsei de afecţiune din partea
tatălui, pe care copilul îl iubeşte foarte mult. Momentan, el se simte abandonat de tată.
În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru
a ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară pentru Ionel.

8. BIBLIOGRAFIE:

1. Cristea , Sorin , Dicţionar de termeni pedagogici , E.D.P., Bucureşti , 1998

2. Creţu , E., Probleme de adaptare şcolară , Editura All Educational , Bucureşti , 1999
3. Iucu ,B.Romiţă ,,Managementul clasei de elevi- Aplicaţii pentru
gestionarea situaţiilor de criză educaţională , Editura Polirom ,
Iaşi , 2006