Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALĂ A PROFESIONALIZĂRII

INIŢIALE PENTRU CARIERA DIDACTICĂ

NIVELUL I, CICLUL DE LICENŢĂ

ABSOLVENT: Rădulescu Andreea- Cosmina

FACULTATEA: Facultatea de Științe

SPECIALIZAREA: Geografia turismului

SESIUNEA / ANUL: III

 CUPRINS

PARTEA I - CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE

PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ

I. Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică

II. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor
III. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea
profesionalizării didactice
IV. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială
şi evaluare sumativă. Propuneri ameliorative

PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

I. Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic
II. Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură dată
III. Un proiect didactic (proiect de lecție)
IV. Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev
V. Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi
 PARTEA I - CRITERII ÎN REALIZAREA PREGĂTIRII INIŢIALE
PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICĂ

I. Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică

Am ales să particip la modulul de profesionalizare didactică deoarece doresc ca pe viitor

să profesez în învățământ. Aspir la a fi un cadru didactic, combinând plăcerea pe care o am față
de geografie, cât și dragul pe care îl am față de copii și adolescenți.
Am ales să mă înscriu la acest modul deoarece mă va ajuta în viitoarea carieră de profesor
pe care doresc să o constriesc.
Ceea ce am învățat la acest modul mă ajută atât pe plan profesional cât și pe plan
personal, mă ajută să înțeleg modul în care să gesionez predarea față de un copil sau față de o
clasă de copii, cât și comportamentul față de aceștia, dar și al meu cât și al lor.

II. Obiective şi aşteptări proprii în formarea ca profesor

Interesul de a deveni un profesor competent, dorinţa de a cunoaşte alte metodologii,

strategii, tehnici de predare, învăţare și evaluare, altele decât cele clasice utilizate până în prezent.
Dorinţa de a depăşi neajunsurile învăţământului clasic, nevoia de cunoaştere, de descoperire a
noului, de implicare activă în construirea propriei înţelegeri, satisfacerea interesului ştiinţific, a
nevoii epistemice, de a căuta, şi de a descoperi. Necesitatea satisfacerii trebuinţei de afiliere, de
stimă şi statut şi de autorealizarea lucrurilor dorite. Interesul de a dubla cunoaşterea oferită prin
specialitate, cu tipul de cunoaştere oferit prin pregătirea psiho- pedagogică, dorinţa de
rezolvare a situaţiilor problematice, conflictelor cognitive prezentate de situaţii problemă, şi
rezolvarea sarcinilor de lucru. Din dorinţa de a mă implica activ în formularea de reflecţii,
ipoteze, soluţii de rezolvare, oferirea de argumente şi contraargumente, de a construi alternative,
de a personaliza răspunsurile, si de a clădi propriul eşafod teoretic. Dorinţa de a-mi forma, încă
din stagiul de pregătire iniţială, a capacităţilor, competenţelor, şi a abilităţilor, în vederea
obţinerii de rezultate deosebite ca viitor cadru didactic.
III. Autoaprecierea experienţei proprii câştigate în ciclul de licenţă în realizarea
profesionalizării didactice

În cadrul ciclului de licență am dobândit o experiență bogată în informații bine puse la

punct. Informațiile pe care le-am dobândit de-a lungul celor 3 ani de studio mă ajută în
cunoașterea și fixarea noutăților de către viitorii elevi și dorința acestora de aprofundare. Prin
intermediul pregătirii profesionale oferite de stagiul de pregătire profesională realizat în cadrul
departamentului de pregătire a personalului didactic sunt pregătită să îndrum viitori elevi în
sășișe de clasă , să le răspund tuturor curiozităților și să îi îndrum pe cei ce doresc să profeseze.

IV. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare iniţială şi

evaluare sumativă. Propuneri ameliorative

Consider că realizarea acestui portofoliu didactic final are o importanță deosebită,

recapitulând tot cee ace am învățat în cei 3 ani de studiu. Prin intermediul acestui portofoliu am
reactualizat cunoștințele acumulate până acum și am exprimat munca depusă în cei 3 ani de
studiu, învățând ceva nou de fiecare dată. Consider că portofoliul meu de absolvire este bine
întocmit, respectând toate cerințele și urmând toți pașii.
 PARTEA a II-a - CONŢINUTUL ŞI ORGANIZAREA MATERIALELOR

I. Eseu argumentativ pe o temă din domeniul psihopedagogic

Generația nativilor digitali, o provocare

pentru cariera didactică

Motto: „În ziua de astăzi, creativitatea este la fel de importantă în educație precum este și
literatura, iar noi ar trebui să o tratăm ca atare” (Sir Ken Robinson)
Am ales acest citat pentru a putea sublinia importanța creativității în actul didactic, mai
ales atunci când vom educa minți atât de tinere, atât de curioase de nou și atât de dornice de a
experimenta și de a-și testa limitele creativității. În secolul XXI, creativitatea a întâmpinat
numeroase obstacole, iar cel mai puternic este lupta pe care cadrele didactice trebuie să o poarte
cu tehnologia. Cum mai poate o poveste frumoasă și simplă rostită de către profesoară să
rivalizeze cu un desen animat în care se întâmplă atât de multe lucruri odată, sunt atât de multe
sunete, culori și imagini într-o perioadă atât de scurtă de timp?
Generațiile care vin, sunt cunoscute și sub denumirea de „nativi digitali”. Conceptul de
nativi digitali a fost introdus de Mark Prensky în 2001. Nativii digitali reprezintă prima generație
care s-a născut și a crescut cu această inovație tehnologică. Sunt obișnuiți cu tot felul de jucării și
instrumente digitale, care fac parte integrantă din viața lor. Activitatea digitală este ca o limbă
maternă pentru ei. Crescând într-un astfel de mediu, ei gândesc și prelucrează informațiile într-un
mod total diferit față de generațiile anterioare: modelele lor de gândire s-au schimbat. Sunt
„vorbitori nativi” ai limbajului digital. Aceasta este o schimbare radicală, astfel încât există o
discontinuitate mare între generația lor și cele anterioare.
Încă de mici, copiii au telefonul sau tableta în mână. Aceste dispozitive, considerate poate
o ușurare pentru unii părinți, pot provoca daune foarte mari creierului unui copil. Multe studii
arată și explică transformările ce se petrec în creierul unui copil atunci când se află în fața unui
ecran, iar urmările nu sunt întocmai lăudabile. Copiii care petrec mai mult de o oră pe zi în fața
ecranelor au o capacitate mai slabă de a se concentra, un deficit de atenție pronunțat și
predispoziția de a se plictisi și a-și pierde interesul mult mai repede.
 Îmi aduc aminte de zilele în care eu eram copil și de cât de captivată eram de o carte
colorată cu desene. Privesc acum interesul copiilor față de o carte și ajung la concluzia că este
mult mai scăzut. Unora le place să răsfoiască paginile colorate, dar nu mai mult de câteva minute.
Sunt prea statice pentru ei.
Nu putem să-i ferim pe copii permanent de ecrane și tehnologie. În fond, acestea fac parte
din secolul în care trăim și sunt necesare, au utilitățile lor. Dacă am încerca să îi ținem departe de
aceste dispozitive, am produce un handicap în ceea ce privește adaptarea la societatea din care
facem parte, cu alte cuvinte, am ignora unul dintre scopurile principale ale educației. Pe de altă
parte, nici nu îi putem lăsa pe copii pierduți în micile ecrane. Chiar dacă uneori este o soluție
bună, pentru că îi liniștește și îi oferă adultului răgazul de a se relaxa, nu ar trebui să profităm
prea mult de acest beneficiu.
Nimeni nu critică sau blamează un părinte care decide să-și lase copilul în fața
televizorului pentru a urmări desene animate sau programe educative, însă nu ar trebui să uităm
că există o limită. Din păcate, există părinți care își uită copilul pentru prea multe ore în fața
ecranului. Chiar dacă părintele și-a îndeplinit scopul pe termen scurt: acela de a avea răgazul de a
rezolva anumite probleme, fără să-și dea seama își creează multe probleme pe termen lung. Va
veni vremea când copilul va deveni elev, va avea teme de făcut și sarcini de rezolvat și îi va fi
foarte greu să se concentreze.
Și astfel, se ridică întrebarea: Cum putem concura cu marile ecrane? Cum putem să le
atragem atenția celor mici, să le stârnim interesul și să facem din procesul de învățare o activitate
plăcută atât de preșcolari cât și de cadrele didactice?
Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de complicat: prin creativitate. Copiii noștri vor
crește într-o lume pe care abia ne-o putem imagina. Specialiștii din domeniul educației sunt de
părere că, pentru a le permite copiilor să aibă succes în secolul XXI, trebuie să-i modelăm ca
gânditori creativi capabili de a rezolva noi probleme și cel mai important, capabili ca mereu să
învețe, să uite și să „reînvețe”, concept cunoscut și ca învățare pe tot parcursul vieții. Copiii de
vârstă preșcolară și primară sunt inerent creativi. Este o adevărată provocare pentru părinți și
educatori de a concentra această creativitate înnăscută în activități structurate menite să producă
rezultate tangibile.
Creativitatea este o calitate esențială, o calitate de bază în meseria didactică. Totodată,
sunt de părere că aceasta este o calitate cu care ne naștem toți. Toți copiii sunt creativi, de ce
adulții au probleme în această privință când, copii fiind, aveau această calitate? Pentru că nu și-au
fructificat-o suficient, pentru că ori au existat cadre didactice care le-au inhibat această calitate,
ori nu au fost suficient de încurajați pentru a se exprima liber. A fi creativ este similar cu a face
sport. Dacă exersezi în fiecare zi, atunci vei deveni din ce în ce mai bun, vei dezvolta masă
musculară și vei putea face lucruri pe care înainte nu puteai să le faci. Ca să-ți dezvolți
creativitatea trebuie să te supui zilnic la noi provocări și să ai curajul de a te exprima.
Atracția copiilor pentru tehnologie se vede chiar și în perioada jocului liber. Scenariile
mult îndrăgite până acum, „de-a mama și de-a tata”, „de-a doctorii”, au ajuns să fie înlocuite de
noi scenarii „de-a copiii ce se joacă pe tablete”, „de-a vânzătorii de telefoane”. Orice obiect găsit
în sala de grupă care are formă dreptunghiulară sau pătrată, este perfect pentru a putea fi folosit
drept tabletă sau telefon.
Astfel, cunoștințele pentru era digitală nu pot fi integrate doar într-un curriculum
tradițional, cunoașterea este astăzi mai complexă, mai transversă și evoluează foarte rapid.
Cunoștințele nu sunt stocate numai în enciclopedii și manuale. Cunoașterea are loc în problemele
care trebuie rezolvate, în întrebările la care trebuie un răspuns. Profesorul nu mai are monopolul
transmiterii cunoștințelor, deoarece accesul și dobândirea cunoștințelor s-au schimbat foarte
mult. Internetul oferă acces la o cantitate uriașă de informații. Totuși, informațiile sunt diferite
față de cunoștințe: informațiile trebuie prelucrate, în funcție de context și în funcție de cursant,
pentru a conduce la construirea cunoștințelor. Informațiile trebuie clasificate, sortate, verificate,
organizate.
Nu se poate pur și simplu aplica educația de ieri pentru elevii de mâine. Copiii s-au
schimbat radical și, în consecință, trebuie să găsim noi modalități de a învăța care sunt potrivite
pentru noua generație. Predarea trebuie să țină cont de noile modalități de a gândi și de a prelucra
informațiile.
Cum putem îmbina utilul cu plăcutul?
Este evidentă atracția copiilor față de ecrane, și cu siguranță toate cadrele didactice au
observat deja acest aspect. Astfel, apare întrebarea, cum putem să ne folosim de tehnologie într-
un mod inteligent? Un prim răspuns este prin utilizarea softurilor educaționale.
Un alt mod prin care ne putem folosi de tehnologie, este prin vizionarea unor filmulețe
educative. Cel mai bun mod de a înțelege ritmul de viață al anumitor viețuitoare, este să le privim
în mediul lor natural.
 Să folosim un videoproiector pentru a le arăta copiilor diverse imagini sau planșe. Vor fi
destul de captivați de calitatea imaginii și dimensiunea acesteia. Videoproiectorul mai poate fi
folosit și pentru a crea un spectacol de umbre. E suficient să decupăm câteva siluete ale unor
personaje cunoscute, să concepem o poveste, sau chiar să jucăm diverse jocuri în care cei mici
trebuie să ghicească ce umbră se vede.
În concluzie, creativitatea cadrului didactic este cea mai importantă „armă” în „lupta” cu
nativii digitali. O minte creativă, un dascăl care iubește ceea ce face și o face cu drag, va reuși să
îi captiveze pe elevi și să fie un adversar pe măsură al tehnologiei.
 II. Recenzia unei lucrări din domeniul psihopedagogic, după o structură
dată

1. Prezentarea unor date de identificare a lucrării

Prof. univ. dr. Ioan Nicola (2003). Tratat de pedagogie școlară ediția a II-a, revizuită.

București: Editura Armis. 575 pagini.

2. Analiza conţinutului lucrării: problematică, structurare pe capitole

Lucrarea „Tratat de pedagogie școlară” reprezintă una dintre cele mai importante lucrări
de pedagogie școlară din literatura românească, ce abordează cu competență și rigoare științifică
un mare volum de informații. Lucrarea este și una dintre realizările de seamă ale pedagogiei
românești contemporane,este un instrument de lucru util nu numai profesorilor și elevilor, ci
oricărei persoane care vrea să-și cunoască posibilitățile de dezvoltare.

Lucrarea este structurata in 28 de capitole:

Capitolul 1: Obiectul pedagogiei. Educația- acțiune socială specifică

Capitolul 2: Geneza și constituirea pedagogiei ca știință

Capitolul 3: Cercetarea în pedagogie

Capitolul 4: Rolul educației în dezvoltarea personalității

Capitolul 5: Caracterizarea psihologică a stadiilor dezvoltării ontogenetice

Capitolul 6: Învățarea- temei psihologic al acțiunii educaționale

Capitolul 7: Tipuri de învățare și diferențe individuale de învățare

Capitolul 8: Finalitățile acțiunii educaționale. Proiectarea educațională

Capitolul 9: Educația intelectuală

Capitolul 10: Educația religioasă

Capitolul 11: Educația morală

Capitolul 12: Educația patriotică a elevilor

Capitolul 13: Formarea atitudinii față de muncă

Capitolul 14: Educarea elevilor în cadrul colectivului școlar

Capitolul 15: Educarea elevilor în spiritul disciplinei

Capitolul 16: Educația profesională

Capitolul 17: Educația estetică

Capitolul 18: Educația fizică

Capitolul 19: Procesul de învățământ

Capitolul 20: Principiile didactice

Capitolul 21: Teoria curriculumului. Continutul procesului de învățământ

Capitolul 22: Tehnologia procesului de învățământ

Capitolul 23: Problematica succesului și insuccesului școlar

Capitolul 24: Mijloacele de învățământ

Capitolul 25: Forme de organizare a procesului de învățământ

Capitolul 26: Sistemul de învățământ

Capitolul 27: Modernizarea învățământului

Capitolul 28: Profesorul

Cele 28 de capitole ale lucrarii abordeaza problemele de baza ale stiintelor educatiei, asa
cum sunt ele structurate la cumpana dintre mileniul al II-lea si al III-lea.
Aprecieri asupra unor aspecte ca: actualitatea lucrării, caracterul teoretic, aplicativ sau
combinat, utilitatea pentru viitoarea activitate profesională, principalele contribuţii ale autorului,
elementele de noutate/originalitate, calitatea documentării şi a bibliografiei utilizate, stilul
lucrării, condiţiile grafice ale lucrării
Cartea are 575 de pagini și este concepută ca un manual universitar ce abordează
problemele fundamentale ale pedagogiei, problemele didacticii și ale sistemului instituțional de
educație, precum și unele probleme pedagogice complementare de interes major, cum sunt:
conducerea instituțiilor de învățământ, personalitatea și rolul profesorului în școală și societate,
probleme de modernizare a învățământului, cercetarea pedagogică, creativitatea, educația
permanentă, probleme legate de orietarea școlară și profesională.
Concepută pentru a servi ca și sursă de informație științifico-didactică, lucrarea „Tratat de
pedagogie școlară” folosește atât pentru pregătirea pedagogică a studenților aparținând tuturor
profilelor învățământului superior, care doresc să devină cadre didactice, elevilor liceelor
pedagogice și școlilor normale, precum și tuturor cadrelor didactice din învățământul românesc.
Ioan Nicola considera că desfășurându-și activitatea profesională în cadrul școlii, dascălul
nu încetează de a fi un educator și în afara ei, urmărind, bineînțeles, obiective specifice și apelând
la mijloace și forme adecvate. Numai în măsura în care profesorul își continuă misiunea și în
afara școlii, a cadrului profesional pe care aceasta i-l oferă, poate fi considerat un educator al
poporului său.
Realizarea unor comentarii şi aprecieri personale, recomandări sau (eventuale) critici
”Tratatul de pedagogie școlară” al lui Ioan Nicola mi-a oferit, prin conținutul ei,
informații importante în vederea pregătirii psihopedagogice și metodice în viitoarea mea postură
de cadru didactic.
Consider această lucrare o importantă sursă de documentare pentru pregătirea și
perfecționarea pedagogică a studentilor și cadrelor didactice.
 Recomand cartea „Tratat de pedagogie școlară” de Ioan Nicola tuturor, deoarece consider
că ea poate orienta orice persoană, specialist, manager sau părinte, în a căror viață și muncă le
este prezentă și o dimensiune educativă.

III. Un proiect didactic (proiect de lecție)

Unitatea de învățământ: Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Velovan”

Clasa: a IX -a B

Data: 23. 03. 2022

Profesor: Rădulescu Andreea- Cosmina

Aria curriculară: Om și societate

Disciplina: Geografie

Unitatea de învățare: Oceanul planetar

Tema lecției: Oceanul planetar și caracteristicile sale

Tipul lecției: Transmiterea și însușirea de noi cunoștințe

Scopul lecției: Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte,noțiuni)

analiza tipurilor și a structurilor teritorial agricole

COMPETENȚE GENERALE:

1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice

2. Utilizarea corectă a numelor proprii și termenilor

3. Raportarea realități geografice la un suport cartografic și grafic

4. Identificarea și explicarea caracteristicilor chimice

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru

prezentarea unei informaţii despre oceanul planetar
 1.2. Argumentarea unui demers explicativ

4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice

4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau grafică

4.6. Descrierea şi explicarea faptelor identificate pe modele

5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic.

COMPETENȚE DERVATE :

a. De cunoaștere și analiză

 Enumerarea caracteristicilor oceanului planetar.

 Identificarea dinamicii oceanului planetar
 Să se dezvolte exercițiul de analiză și citire a modelor geografice:harta ,schema
logică care conduce la accesibilitatea învățării.
b. Afectiv-atitudinale

 Se manifestă interes, curiozitate științifică pentru caracteristicile oceanului planetar.

STRATEGIA DIDACTICĂ: dirijată,cognitivă,euristică.

METODE ȘI PROCEDEE: expunere și explicare,conversație ,comparație ,lucrul cu

harta și manualul.

MATERIALUL DIDACTIC: harta fizică a lumii ,manualul ,fișe de lucru ,imagini.

FORMA DE ORGANIZARE: frontală și independentă- individuală

CONDIȚII PREALABILE: elevii posedă cunoștințe cu privire la oceanul planetar

nivelul clasei corespunde cerințelor programei școlare

EVALUAREA: continuă prin întrebări, identificarea pe hartă, rezolvarea unor cerințe de

lucru

DURATA : o oră

LOCUL DESFĂSURĂRI: sala de clasă

 BIBLIOGRAFIA: Editura Didactică și Pedagogică

SCHEMA LECȚIEI

A. Caracteristicile chimice:

- Salinitatea: reprezintă cantitatea de săruri dizolvate în apa marină (între care predomină
clorura de sodiu). Variază în funcție de zonalitatea climatică și de aportul apelor dulci. Astfel, la
Ecuator, salinitatea are valori de 34‰, în zona tropicală de 36‰, în zona temperată de 35‰, iar la
poli de 32‰.

B. Caracteristicile fizice:

- Temperatura: rezultă, în principal, din procesul de încălzire, determinat de radiația solară

directă. Astfel, temperatura apelor variază cu latitudinea (la Ecuator: 27°C- 28°C, în zonele tropicale:
15°C- 20°C pe coastele estetice și 20°C- 25°C pe coastele vestice, în zona temperată: 0°C- 10°C, iar
la poli: 0°C- 2°C), dar și cu adâncimea.

C. Dinamica

-Valurile: sunt mișcări oscilatorii, de săltare și de coborâre a apei de suprafață, fără a se

deplasa, sub influența forței de frecare a aerului (eoliene) și cutremurelor (seismice/ tsunami);
mișcarea ondulatorie a apei după încetarea vântului se numește hulă marină.

- Curenții: sunt forme de mișcare a apei pe direcții fixe, datorate acțiunii mai multor agenți.
Aceștia sunt: vânturile (de derivă și liberi), diferențele de salinitate (de compensație), adâncimea și
diferența de nivel a apei (de adâncime și pe verticală) și temperatura (calzi, ex.: C. Golfului și reci,
ex.: C. Canarelor), aceștia din urmă influențând clima zonelor litorale, respectiv cantitatea de
precipitații (cei reci o scad, iar cei calzi o cresc) și temperatura (cei reci o scad, cei calzi o cresc).
Curenții sunt influențați de forța Coriolis și de configurația țărmului.

-Mareele: sunt oscilații de nivel ale apei provocate de atracția Lunii și a Soarelui, manifestate
prin flux și reflux. Mareele se produc de două ori pe zi, dar există și maree maxime (care se produc
de două ori pe lună, când Soarele, Luna și Pământul sunt în conjuncție) și maree minime (care se
produc de două ori pe lună, când Soarele, Luna și Pământul se află în cuadratură).
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Nr.crt Momentele Activitatea de predare -învățare Metode Evaluare

lecției didactice

Activitatea Activitatea
profesorului elevilor

1 Notează absențele - pregătesc Conversația Atenționarea

manualele,
Organizarea Pregătirea Observația Aprecierea
caietele.
clasei- 3 minute materialului necesar
pentru lecție
(harta ,fișe de lucru,)

2 Adresează întrebări Asculta, Dialogul Analiza

de control pentru a analizeaza și răspunsurilor
Evaluarea.
verfica cunoștințele formuleaza stimularea
Reactualizarea
predate anterior . răspunsurile cât elevilor și
cunoştinţelor
mai pertinente evaluarea lor
anterioare- 10
fiind îndrumați de continuă.
minute
profesor.

3 Anunţarea Anunță și scrie pe - notează pe Explicația Observarea

obiectivelor- 2 tablă titlul lecției caiete în mod
minute „ Oceanul planetar și sistematic a
- deschid
caracteristicile sale” elevilor
manualele
și prezintă
obiectivele pe care
elevii trebuie să le
cunoască la finalul
lecției

4 Captarea Prezintă elevilor - sunt atenți Conversația

atenției- 5 câteva informații - remarcă
euristică
minute despre principale
caracteristicile deosebiri
chimice și fizice ale
oceanului planetar
5 Dirijarea 1. Care sunt - sunt atenţi Expunerea Apreciază
învăţării- 20 caracteristicile răspunsurile
- notează pe caiet Observația
minute chimice? oferite de
- reflectează Lucrul cu elevii.
2. Ce reprezintă
asupra anumitor manualul
salinitatea?
noțiuni
Comparația
3. Care sunt
caracteristicile Conversația
fizice?
4. Din ce proces
rezultă, în principal,
temperatura?
5. Ce sunt valurile?
6. Ce sunt curenții?
7. Ce sunt mareele?

Atribuirea unei fișe

de lucru cu cerințe
din cele predate.

6 Obţinerea Solicită completarea - sunt atenți la Observația Evaluarea

lor . explicații orală
performanţei Conversația
Verifică completarea - rezolvă sarcina
Asigurarea Exercițiul
fișei.
- corectează unde
retenţiei şi
Formularea unor au gresit
transferul de concluzii și aprecieri
.
cunoştinţe- 10
minute Evidențierea elevilor
care lucrat cel mai
bine
Notează elevii care
s-au evidențiat

7 Încheierea Comunica sugestiile - ascultă și Conversația

activităţii- 2 și conținuturile ce noteză.
minute vor fi parcurse spre
 studiu.

FIȘA DE LUCRU

I. Încercuiți varianta corectă:

1. Caracteristicile chimice ale oceanului planetar sunt:
a. Temperatura b. Valurile c. Curenții d. Salinitatea
2. Caracteristicile fizice ale oceanului planetar sunt:
a. Valurile b. Mareele c. Temperatura d. Curenții
3. Curenții sunt:
a. forme de mișcare a apei pe direcții fixe b. mișcări oscilatorii a apei de suprafață
c. oscilații de nivel ale apei
4. Temperatura apei variază cu latitudinea dar și cu:
a. altitudinea b. longitudinea c. adâncimea d. apropierea de
Ecuator
5. Mareele se produc:
a. o dată pe zi b. de două ori pe lună c. de două ori pe zi d. de trei ori pe zi

II. Completați următoarele propoziții:

1. Salinitatea reprezintă cantitatea de.................................................. .
2. Mareele pot fi de două feluri: maree.............. și maree..................... .
3. Mișcarea ondulatorie a apei după încetarea vântului se numește................................. .
4. Agenții care participă la formarea curenților
sunt: ........................., ....................., ..............................., .................... .
5. Temperatura rezultă, în principal, din...................................................... .
6. Dinamica oceanului planetar este dată de: ........................, ........................., ........................,
.................... .
 IV. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

(DUPĂ I. RADU)

I. Date personale

1. Numele şi prenumele: B M
2. Locul şi data naşterii: 10.05.2007
3. Domiciliul: Catargiu, nr. 66, Craiova, Dolj
4. Şcoala şi clasa în care învaţă: Colegiul Național Pedagogic ,,Ștefan Velovan”,
clasa a IX-a B

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

- Tata: economist
- Mama: doctor
2. Structura şicomponenţa familiei
a) Tipul familiei: normală

b) Fraţi (surori) mai mici, mai mari: o soră mai mică, un frate mai mare

3. Atmosfera şi climatul educative: raporturi armonioase şi de înţelegere atât între

părinţi cât şi între părinţi şi copii
4. Condiţii de viaţăşi de muncă ale elevului: normale, atmosferă plăcută
5. Influenţele extrafamiliale (vecinătatea, cercul de prieteni etc.): cerc de pieteni
adecvat vârstei

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Antecedente: fără antecedente medicale

2. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: dezvoltare fizică potrivită vârstei ,clinic
sănătos
IV. Rezultatele în activităţile elevului
1. Rezultatele la învăţătură: rezultate bune și foarte bune
2. Cercuri frecventate de elev: diverse activități cu colegi de clasă
3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare: participare la olimpiade și la
diverse concursuri școlare
4. Activitatea independentă desfăşurată de elev: nu are activitate individual

V. Procese intelectuale şi stilul de muncă independentă

1. Nivelul de inteligenţă al elevului
Foarte bun Bun Mediu Scăzut Sub limită

2. Memoria
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte slabă

3. Limbajul
Vocabular bogat, Exprimare uşoară Vocabular redus, Vocabular sărac,
exprimare frumoasă şi corectă exprimare greoaie exprimare incorectă

4. Stilul de muncă al elevului

a) Cum lucrează:

- sistematic, ritmic şi organizat

b)Sârguinţa:

Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios Deloc sârguincios

c) Creativitate, autonomie:

- ocazional are inițiativă, manifestă independență

 VI. Conduita elevului în clasă la lecţii
1. Conduita la lecție 2. Purtarea în general

Atent, participă activ, cu interes Corectă, cuviincioasă

VII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup 2. Cum este văzut de colegi

Participă la activitate doar dacă Bun coleg, sensibil și empatic la problemele

colegilor
este solicitat.

VIII. Trăsături de personalitate

1. Temperamentul
- Calm, controlat, puțin reținut
2. Emotivitate
- controlat, echilibrat
3. Trăsături dominante de caracter
- Pozitive: curiozitate, perseverență, sinceriate, empatie .
- Negative: inflexibilitate în convinerile persoanele.

IX. Aprecieri diagnostice şi recomandări prognostice:

Se recomandă studiului individual.

 V. Managementul clasei de elevii

Studiu de caz

Am realizat acest studiu de caz pornind de la problemele pe care le-am semnalat la

comportamentul unui elev de clasa a V-a din mediul rural. Astfel, am realizat un plan de intervenție
pentru a ameliora, pe cât posibil, problemele semnalate. Având în vedere situația de față am încercat
să determin și să elimin cauza, precum și să elaborez un plan pe termen lung pentru a remedia
comportamentul elevului, pentru a-l pregăti suplimentar, ceea ce ar preveni abandonul școlar. De
precizat este faptul că familia nu a dorit să contribuie activ în restabilirea emoțională a elevului și la
îndreptarea sa comportamentală, fiind de părere că ceilalți sunt vinovați pentru manifestările
copilului lor.

1. Descrierea cazului

Copilul este introvertit, nu pare să se adapteze grupului și refuză să accepte regulile unui
grup, ale clasei, ale școlii. Dacă i se încalcă perimetrul, devine agresiv, chiar dacă ceilalți copii nu
interacționează în mod direct cu el. Acest fapt se datorează mediului dificil din care provine, un tată
agresiv verbal și o mama care nu se implică în educația copiilor. Subiectul prezintă o întârziere
intelectuală față de nivelul normal, având nevoie de un program special de studio pentru a putea
recupera material și a se integra clasei. Singurele ore unde pare a se implica activ sunt cele de
educație fizică, dar impunând o limită. Ceilalți nu se pot apropia de el prea mult, iar el este cel care
trebuie să impună regulile. Cu toate acestea, nu prezintă aptitudinile necesare pentru a participa la un
joc, nu prezintă dexteritate de a mânui obiectele și nu dorește să facă parte dintr-o echipă.

a) Identificarea situației problemă

- Introvertit, retras față de colegi, dorință de izolare

- Incapacitatea de a rezolva sarcinile școlare
- Tendință spre abandon școlar
b) Diagnoză și prognoză

Informațiile despre elev au fost colectate vizitând familia copilului. De asemenea, s-au cerut
informații și învățătoarei, pentru a determina dacă acest comportament a existat și înainte de a
trece la învățământul gimnazial. S-au analizat acțiunile copilului și rezultatele acestora:
desene, modul în care scrie, lucrările etc. S-a observat comportamentul școlar față de ceilalți
elevi și profesori. Aici putem menționa următoarele: are întotdeauna un comportament
impulsiv față de ceilalți, adresează cu lejeritate injurii celorlalți, nu dă posibilitate nimănui de
a se apropia, dorește să fie singur, respingându-i pe ceilalți prin comportamentul său,
câteodată pare agitat, nervos, nu pare să conștientizeze importanța orelor de curs, le tratează
cu superficialitate.

c) Variabile socio-familiale

- Părinții trăiesc în concubinaj, nu pot asigura financiar o creștere și dezvoltare solidă a

copiilor;
- Elevul mai are o soră, care este, de, asemenea, introvertită, în schimb nu prezintă un
comportament agresiv.
- Tatăl nu se implică deloc în creșterea și educarea copiilor și devine agresiv destul de
repede;
- Mama pare indiferentă dacă elevul asimilează sau nu cunoștințe și nu pare să o deranjeze
eșecul băiatului.
- Ambii părinți sunt fără un loc de muncă stabil, tatăl muncește în sat, acolo unde este
chemat. Primesc ajutor social.
- Atmosfera familială este una tensionată, cauzată, parțial, de lipsa unui venit sigur.

2. Stabilirea soluțiilor/ variantelor de soluționare a cazului

Observarea comportamentului școlar

Conduită:
- Comportament inadecvat față de restul colegilor, refuzul de a coopera cu aceștia;
 - Lipsă de interes pentru a înțelege cele explicate în clasă;
- Nu dorește să respecte regulile specifice mediului solar;
- Reacții verbale inadecvate.

3. Intervenția asupra cazului și rezolvarea lui

Intervenția a constat în:

- Dezvoltarea relațiilor de colegialitate, explicarea celorlalți colegi a faptului că el trebuie
ajutat, încurajat în permanent, trebui găsit un mod de a ne apropia de el;
- Aprecierea și lăudarea fiecărui succes școlar și al fiecărui pas înainte;
- Antrenarea în activități interesante, transformarea sa într-un membru indispensabil clasei.
- Ore de remediere pentru acoperirea “golurilor” pe care le avea încă din grădiniță.
- Includerea elevului în activități care îi stimulează interesul și motivația pentru a întârzia
comportamentul de care a dat dovadă;
- Motivația pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza … vei obține ….”)
- Consultarea unui psiholog, terapie psihologică cu implicarea tuturor factorilor
educaționali (familie, cadre didactice);
- Integrarea în programe de psihoterapie pentru tulburări emoționale și de comportament.
- Terapie prin muzică, desen etc.

4. Concluzii

Părinții nu s-au arătat interesați să vadă schimbările care au avut loc în comportamentul
copilului. Printre schimbările care au avut loc în comportamentul său, enumerăm:
- Conformarea regulilor grupului;
- Respectarea persoanelor din grup și a profesorilor;
- Creșterea încrederii în sine și o atitudine pozitivă față de activitățile întreprinse;
- Conștientizarea importanței pe care fiecare oră o are asupra dezvoltării sale.
Deși au fost înregistrate progrese în activitatea didactică, elevul are foarte mult de muncă
pentru a recupera cunoștințele și capacitățile celorlalți colegi. Pe viitor se întrevede o adaptare mai
bună la cerințele școlii și un copil care să își dorească să vină la școală cu drag.