1.

Analizaţi comparativ doua metode de cunoaştere a personalităţii

elevilor, indicând şi modalităţi concrete de aplicare a acestora.

Metoda de cercetare (gr. methodos = cale, mijloc) este un demers

de cunoaştere sistematică a realităţii bazat pe o serie de etape clar definite
care conduc spre atingerea unui scop, în general fixat dinainte. Metoda este
„un ansamblu de operaţii intelectuale prin care o disciplină sau un domeniu
al cunoaşterii caută să descopere sau să verifice adevărul ştiinţific”
(Freyssinet-Dominjon,1997). Mai concret, Mărginean (2000) defineşte
metoda drept procedură relativ simplă de lucru, dar care conţine şi elemente
mai generale, cum ar fi cele de tipul strategiei de cercetare.
Comparaţia dintre metodele de cercetare poate fi realizată din
perspectiva caracteristicilor, avantajelor si dezavantajelor.

1
 Metoda Caracteristici
Observaţia • Contact direct
• Posibilitatea observării
grupurilor
• Non-implicarea cercetătorului
• Culegerea datelor calitative
• Structurare nondirectivă
Ancheta • Contact direct
• Interogare individuală
• Culegerea datelor cantitative
• Structurare directivă
Avataje
• Permite surprinderea
manifestărilor
comportamentale fireşti
ale individului în condiţii
obişnuite de viaţă;
• Oferă date de ordin
calitativ.
• Flexibilitate;
• Posibilitatea obţinerii
unor răspunsuri specifice
la fiecare întrebare;
• Controlul succesiunii
întrebărilor.
2
Dezavantaje
• Consumator de resurse materiale
şi temporale ridicate;
• Imposibilitatea de a izola şi
controla variabilele;
• Fenomenul urmărit nu apare
când dorim şi nici nu putem
provoca declanşarea acestuia;
• Subiectivismul celui care
realizează observaţia, tendinţa de
evaluare şi interpretare a faptelor
conform grilei personale,
dispoziţiilor mentale şi afective.
• Consumator de resurse materiale
şi temporale ridicate;
• Neasigurarea anonimatului;
• Posibilitatea deformării
informaţiei (eroare/bias), prin
manifestarea unor fenomene
precum „minciuna deliberată”,
„autoînşelarea cu bună credinţă”
(„memorie scurtă”, mecanismele
de apărare ale Eu-lui:
raţionalizarea, proiecţia,
identificarea ş.a.).
 Cele doua metode mai pot fi comparate si din prisma anumitor criterii
cum ar fi criteriul temporalităţii şi al credibilităţii. Din punct de vedere al
temporalităţii ambele metode, atât observaţia cât şi ancheta sunt metode
transversale. Acestea urmăresc descoperirea relaţiilor între laturile,
aspectele, fenomenele si procesele socioumane la un moment dat. Diferenta
dintre cele doua metode de cunoaştere a personalităţii apare in principal din
perspectiva credibilitaţii datelor. Daca observaţia oferă informaţii cu valoare
de fapte şi înlesneşte o cunoaştere predominant sociologică, ancheta oferă
informaţii cu valoare de opinie şi permite o cunoaştere predominant
psihosociologică.
Ca modalităţi concrete de aplicare a metodelor prezentate distinge:
Pentru metoda observaţiei grila de observaţie este instrumentul utilizat
în cadrul activitatii de observare propriu-zisa si se realizeaza pe baza unei
documentari sau a unei anchete prealabile. Ea cuprinde o lista de rubrici
drept cadru de clasificare pentru datele brute. Pentru a se putea opera
simultan cu toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda decât cel
mult 8-10 categorii. Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere
aspectele principale ale fenomenului studiat si sa fie disjuncte.
Pentru metoda anchetei se pot folosi:
 Chestionarele autobiografice – care urmăresc obţinerea unor
informaţii legate de varsta subiectului, de familia sa, de mediul său de viaţă,
de evenimentele mai importante din viaţa sa, de activităţile cele mai plăcute
etc.;
 Chestionarele de interese – care pun in evidenţă obiectele de studiu
preferate ale elevului, activităţile preferate in timpul liber, emisiunile Radio
şi Tv preferate etc.;

3
 Chestionarele de atitudini sociale – relevă date despre mediul social
in care elevul işi desfăşoară activitatea;
 Chestionarele de aptitudini – aplicabile elevilor mai mari, cu scopul
identificării unor posibile inclinaţii, aptitudini ale acestora pentru anumite
domenii.
 Chestionarele de personalitate, care pot fi folosite tot la elevii mai
mari.