ENACHE IULIA – ANDREEA

PROFILUL BIO-PSIHO-SOCIO-CULTURAL AL UNUI ADOLESCENT

Adolescenta - definire şi caracteristici

Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane, ea
constituind, pe plan mondial, obiectul unor lungi şi stăruitoare preocupări, atât din partea
psihologilor, cât şi a pedagogilor, sociologilor, fiziologilor, medicilor şi psihiatrilor. Cu toate că
numărul celor care au scris despre adolescență este foarte mare şi numărul lucrărilor legate de
această etapă a vieţii este poate chiar şi mai mare, adolescența rămâne o temă controversată.

Stadialitatea adolescentei

Majoritatea specialiştilor subdivizează adolescența în trei etape care, in ordine cronologică, sunt:

Preadolescenta: 11-14 ani, caracterizată prin întrepătrunderea şi oscilația între conduitele infantile şi
cele "mature". Familia şi ambianta il consideră pe adolescent când copil, când tânăr, ambiguitate
care ii creează anxietate, irascibilitate, chiar ostilitate. În această etapă se conturează dorința să de
afirmare personală, creşte nevoia de cunoaştere abstractă.

Adolescenta propriu-zisă: 14-19 ani, marcată de diversificarea şi precizarea aptitudinilor particulare şi

a gândirii abstracte, imbogatirea cunoştinţelor, socializarea aspirațiilor. Adolescentul işi stabileşte
optiunile profesionale, conturându-şi concepția despre lume şi viață, căpătând drepturi şi obligații
civice prin majorat.

Adolescenta prelungită: 19-25 de ani, caracterizată prin câştigarea independentei intr-o măsură mai
mare de către tineri, care capătă un statut nou din punct de vedere profesional şi social cu
responsabilități crescute.

Profilul psihologic al adolescentei

În definiția apărută in Dictionar enciclopedic de psihiatrie" (coord. C-tin Gorgos, 1984), adolescenta
constituie "etapa de tranziție in dezvoltarea individului care a depăşit puscul puberal, caracterizată
prin transformări biologice şi psihologice majore".

După caracteristicile acestui "echilibru care se rupe", M. Debesse a incercat să intrevadă sensul
viitoarei deveniri, separând tipurile de adolescent in doua categori: rectilinii - subiecți cu
personalitate putin afirmată, conformişti, subordonaţi idealurilor celorlalți (având ca tip extrem
amorful); revolutionarii-subiecți care caută spargerea tiparelor, din nindul cărora se vor recruta atât
artiştii, exploratorii, descoperitorii, cât şi ratații sau "revolutionarii etemi".

Conflictul
-la 11-13 ani - conflictul pubertar (cautarea de sine)

-la 14-17 ani-conflictul de afirmare (afirmarea de sine) la 17-20 de ani - conflictul între rol şi statut,
profesie, carieră, vocație, prin care se realizează sau nu dominanta vectorială de integrare socio-
profesională, de adaptare şi integrare.

Formarea conceptului de personalitate

Personalitatea este o sinteză bio-psiho-socio-istorică şi culturală. Noțiuni ca cele de individualitate,

unitate, distincție (P. Janet), organizare dinamică (G. Allport), organism, ansamblu integrat (J. Nuttin),
sau totalitate servesc pentru a sugera ideea de organizare unică a fiecărei personalități

Teoria personalității trebuie să răspundă la 3 intrebari: ce?, cum?, de ce? (L.A. Pervin).

ce fel de om este individul? (insusirile persoanei şi relațiile dintre acestea); cum a devenit ceea ce
este? (influenţa mediului, istoria devenirii persoanei); de ce a evoluat astfel? (care au fost condițiile
concrete in care s-au dezvoltat motivele unui anumit tip de comportament)

Consilierea şi rolul consilierului scolar

Una din problemele majore pe care trebuie să le accentueze demersul de consiliere este dezvoltarea
la subiect a unui sistem coerent de scopuri de viață, cu alte cuvinte, întărirea comportamentului
intențional. O persoană orientată spre scop are sentimentul propriei sale capacități, este capabilă să
pună în acțiune modele alternative de comportament, poate aborda problemele de viață din unghiuri
diferite de vedere, fără a se cantora rigid in anumite soluții prefabricate.

Consilierul trebuie să umeze următoarea schemă în cursul procesului de abordare a sprijinului

clientului:

1. Definirea clară a problemei clientului,

2. Elaborarea unor altemative posibile de soluții

3. Alegerea unei altemative şi implementarea ei în practică.

Familia şi modelele educationale

Una dintre cele mai importante funcții ale familiei consta in educarea şi formarea tinerilor în vederea
integrarii lor optime în viaţa şi activitatea socială. Aici, în cadrul grupului familial, părinții exercită,
direct sau indirect, influente educational-formative asupra propriilor lor copii. Cuplul conjugal, prin
intreg sistemul său de acte comportamentale, constituie un veritabil model social care, fiind de altfel
primul în ordinea influentelor din partea modelelor sociale existente, are o influență hotărâtoare
asupra copiilor privind formarea conceptici lor despre viaţă, a modului de comportare şi relationare
în raport cu diferite norme şi valori sociale.

Pe de altă parte, părinții exercită influente educational-modelatorii in cadrul familiei şi in mod direct,
în baza unei anumite strategii educaționale, folosind mai mult sau mai putin sistematic şi organizat
anumite metode şi tehnici educationale.
Delincvență în adolescență

Una din funcțiile orcărui grup social este aceea de a institui norme şi de a încerca să le aplice, fie chiar
numai in anumite circumstanțe. Normele sociale definese situați și moduri de comportament, din
care unele sunt dezirabile, astfel sunt interzise. Atunci când un individ încalcă norma ce defineşte o
situatie dezirabilă, el va fi perceput ca un "strain", ca un individ periculos şi particular, deseori
denumit deviant

Comportamentul deviant este o formă a comportamentului antisocial şi constă în încălcarea regulilor

morale, integrității fizice, drepturilor sociale ale individului.

Comportamentul delincvențial este comportamentul care apare ca urmare a inadaptării sociale,

manifestată sub forma unor comportamente agresive indepartate fie spre colectivitate, legile morale,
sau spre distrugerea de bunuri de opera de artă, violentarea bunelor moravuri, furturi, vandalism,
incendii. Comportament aberant este comportamentul care se abate de la normele medico-legale
Devianta reprezinti ansamblul comportamentelor care se abat de la / sau intră în conflict cu
standartele socio-culturale general acceptate in cadrul unui grup sau sistem social.

Predelincvența, devianta potențială, se referă ansamblul de acte intrate in conflict cu noma de

comportare morala, care pot in anumite condiții conduce pe un individ in fata instantei de judecată,
iar in alte condiții nu

Comportamentele predelincvente manifestate de anumiți indivizi nu reprezintă intotdeauna un

preludiu al comportamentului delinevent, după cum nici acesta nu reprezintă consecinta firească a
săvârşirii anterioare a unor acte predelincvente.

Forme de manifestare a tulburărilor de comportament

Tulburarile de comportament prezintă mai multe forme de manifestari fugă. vagabondaj, minciuna,
comportamente instabile (hiperemotivitate, negativism, agresivitate), furt, reacţii afective instabile.

Frustrarea afectivă din familie influentează calitatea relațiilor sexuale ale adolescentelor, in funcție
de structura personalității acestora.

Frustrarea este definită, în general, ca situația în care un obstacol (denumit eveniment sau element
frustrant) intervine in calea satisfacerii unei trebuinte (intenții, dorinte) si modifică astfel
comportamentul persoanei." (Gorgos, C. - Dictionar enciclopedic de psihiatrie", vol. II, București, Ed
Medicală, 1988, p. 231).

Frustrarea afectivă în familie apare, prin urmare, din cauza nesatisfacerii adecvate a nevoii de
afectivitate a unei persoane, în cadrul relațiilor intrafamiliale, în special al celor parentale.

Profilul psihosocial al adolescentului instituționalizat cu tulburări de comportament

Adolescentul instituționalizat ce prezintă tulburări comportamentale comportă următoarele

caracteristici:

-este introvertit, timid şi ospect; este neadaptabil şi nesociabil;

-este anxios;

-nu este capabil de a realiza o sarcină importantă;

-este dependent de altă persoane; nu este initiator,

-are un grad al responsabilitatii scăzut; posedi capacitatea de a domina pe cei mai slabi sau mai mici
decât el;

-nu este amuzant, distractiv; in alegerea prietenilor apare factorul selectiv;

-este indiferent față de părerile celorlalți;

-este mai putin obiectiv;

-nu este refractar la sugestii, opinii, idei noi;

-nu cooperează, colaborează cu cei din jur;

-are tendinte de subaprecire;

-este uşor influentabil;

-manifesti agresivitate vebală şi/sau fizică asupra celor din jur, manifestarile sale comportamentale
sunt inhibate;

-prezintă instabilitate emoţională şi afectiva;

-neincredere față de cei din jur, are o stare de echilibru psihic scăzută;

-are un nivel scăzut al imaginii de sine;