Universitatea de tiine Agronomice i Medicin

Veterinar
Specializarea Facultatea de Management, Inginerie Economic n
Agricultur i Dezvoltare Rural

Departamentul pentru pregatirea Personalului Didactic

Portofoliu de evaluare finala

Modul Psihopedagogic Nivel I

ndrumtor : Student:
Prof. Raicu Marina Floarea Tiberiu Cosmin

- Slatina -
- 2017
 Cuprins

I.Psigologia educatiei
I.1.Fisa de obervatie a unui elev
I.2.Chestionar
I.3.Fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev
I.4.Formarea personalitatii umane

II.Fundamentele pedagogiei
II.1.Fisa aplicativa
II.2.Analiza a doua manuale alternative

III.Didactica stiintelor tehnice

III.1 Proiect de lectie
III.2.Metode moderne de predare
III.3.Test de evaluare

2
Nume: Busna
Prenume: Daniela
Vrsta: 17

FIA DE OBSERVAIE

Dat Disciplina Indicatori oservationali Interpretare/ Observaii/

Locaia Caracterizare Recomandri
psihopedagogica
30.10.2016 Englez -este atent,linitit,ncearc -interes pentru
-seminar s rspund la ntrebrile ora
adresate de ctre profesor -mobilitatea
ateniei
31.10.2016 Chimia -pare plictisit,rspunde la -dezinteres fa -sa fie mai
analitic telefon n timpul orei,nu se de disciplin atent
-laborator implica la realizarea -atentie -sa
experimentelor chimice oscilant colaboreza
alturi de ceilali colegi cu colegii
3.11.2016 Chimia -la nceputul orei a fost -atentie -sa ncerce s
anorganic atent,iar pe parcurs atenia oscilant se implice
-curs ei s-a micorat pentru c a -lipsa motivaiei mai mult
nceput s vorbeasc cu -lipsa
colega ei. concentrrii
ateniei
4.11.2016 Integrare -linistita,atent i ia notie -interes pentru
european i nu i d atenie colegei ora
-curs care o deranjeaz -implicare
pasiv
5.11.2016 ECDL -intarzie la or,nu i ia -dezinteres -sa fie
-laborator notie,nu efectueaz la pentru ora punctual i
calculator cerinele impuse -motivatie s aib mai
de profesor,pare intrinsec mult interes
plictisit,trist,gnditoare pentru ora
10.11.2016 Chimia -pare interesat de ce spune -interes pentru
analitic profesorul,i ia notie ora
-curs
10.11.2016 Chimia -participa cu interes la -interes pentru
anorganic realizarea experimentelor ora
-laborator chimice alturi de
colegi,scrie la tabla
rezultatele experimentului
11.11.2016 Matematica -isi ia notie,se uit ntr-o -implicare -sa nu dea
aplcata 1 revist,vorbete cu colega ei pasiv atenie celor
-curs din jur

3
 Grila de observatie curenta

Indicatori
FB B S
observationali
Distributivitatea atentiei
Mobilitatea atentiei
Rapiditatea memoriei
Motivatia invatarii
Fidelitatea redarii
informatiilor
Spirit competitiv
Activism,implicare
Aptitudini(tehnice,artistice,
sportive,muzicale)
Trasaturi de caracter
Modestia
Sinceritatea
Altruismul
Responsabilitatea
Constiinciozitatea
Sociabilitatea
Punctualitatea

In urma aplicarii acestei fise de observatie am constatat ca elevul are capacitate de memorie,este
punctual,participa cu interes la realizarea experimentelor,este sociabil dar nu ar trebuie sa dea
atentie celor din jur si sa se concentreze mai mult la ceea ce spune profesorul.

4
Nume: Ionita
Prenume: Viorel
Clasa: XI
Dat: 10.11.2016

CHESTIONAR

coala este important pentru tine?

1.De ce mergi la coal?

a)s nvei
b)te trimit prinii
c)s te ntlneti cu prietenii

2.i-ai dori s participi la activiti extracolare?

a)Da
b)Nu
c)Poate

3.i place la coal?

a)Da
b)Nu
c)Cteodat

4.E important atmosfera din clas?

a)Da
b)Nu
c)Cteodat

5.Ce faci dac ai ntrziat la ore?

a)ceri scuze profesorului
b)te aezi n banc
c)nu intru n clas

6.Ai pus ntrebri pentru a-i clarifica anumite aspecte ale orei?

5
 a)Da
b)Nu
c)Cteodat

7.Ai analizat ntotdeauna argumentele prezentate de profesor?

a)Da
b)Nu
c)Cteodat

8.Pe profesori i priveti c pe nite prieteni?

a)Da
b)Nu
c)Nu cred

9.Crezi c scoala are un rol important pentru viitorul tu?

a)Da
b)Nu
c)Nu tiu

Interpretarea chestionarului

Am aplicat acest chestionar unui numr de 20 de elevi din clsa a V-a din comun Osica
de Sus ,judeul Olt.n urma chestionarului am constatat c aceti elevi dau o mare importan colii
i i respect profesorii,iar majoritatea dintre ei sunt dornici s nvee lucruri noi.Discutnd i cu
diriginta clasei care mi-a confirmat faptul c muli dintre elevi au vise i planuri pentru viitor i mai
ales ncearc s nu i dezamgeasc prinii.

6
FIA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC A UNUI
ELEV

I. DATE PERSONALE
Numele i prenumele elevului Rachita Ovidiu..clasa a
XI-B..
Data naterii24.05.1993..localitateaSlatina
coli frecventate........Liceul Teoretic "Ion Gh. Rosca" Osica de Sus........
Domiciliul actual Osica de Sus

II. DATE MEDICALE

1.Antecedente -.
Factori nocivi n perioadele:
a) prenatal-
b) natal -.
c) Postnatal -
Boli organice cronice-.
-.
Boli psihice i mintale -.

Deficiene senzoriale -..

.
Dezvoltarea fizic i starea sntii actuale sanatos

III. DATE ASUPRA ACTIVITII PSIHICE

1. Caracteristicile proceselor intelectuale
- Gndirea:

Clasa Nivel de operare cu noiuni

F.bun Bun Mijlociu Slab F.slab
IX
X
XI
XII

-Limbajul:

7
 Clas Vocabular Vocabular Vocabul Vocabular
a foarte bogat, normal, ar redus, foarte limitat,
exprimare exprimare exprima Exprimare
elevat fireasc(fr re foarte
(corect,clar, dificulti) greoaie( greoaie(incoere
cursiv) dificil) nt,neclar)
IX
X
XI
XI
I

-Memoria

Clasa F. bun Bun Potrivit Slab F. slab

IX
X
XI
XII

- Imaginaia

Clasa F. bun Bun Potrivit Slab F. slab

IX
X
XI
XII

Atenia:
Clasa F. bun Bun Potrivit Slab F. slab
IX
X
XI
XII

2.Procese afective i motivaionale

Clasa F. Puternice Potrivit Slab F. slab

puternice
IX
X
XI
XII

Sentimente:

8
 Clasa Intelectuale Estetice Moral-umane
IX
X
XI
XII
Pasiuni pentru o anumit activitate sau profesie: Chimie si Matematica

3. Procesele volitive i activitatea elevului

Voina:

Clasa F. Puternic Potrivit Slab F. slab

puternic
IX
X
XI
XII

Priceperi :Prepararea sustantelor chimice in laborator

4. Trasturi de personalitate
Aptitudini generale:
-Inteligena:
Clasa F. bun Bun Mijlocie Slab F. slab
IX
X
XI
XII
nelegerea:
Clasa Nivel de nelegere
F. bun Bun Mijlociu Slab F. slab
IX
X
XI
XII
Aptitudini speciale:

Clasa Literatur Matematic Tehnic tiine Arte

sociale
IX
X
XI
XII

Tipul de temperament:

9
 Clasa Pasional Coleric Sentimental Nervos Flegmatic Sangvin Apatic Amorf

IX
X
XI
XII

Caracterul:
Trsturi pozitive de caracterambitios.,atent,harnic,cu dorinta de cunoastere
Trsturi negative de caracterincapatanat,timid,nepriceput..
.
Atitudinea fa de :
a) Societate pozitiva

b) coalinteres
c) Colegiamicitie
d) Sinepozitiva
IV. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL
1. Structura familiei(tata, mama, frai, surori)

Nr. Numele i Data Profe Ocupaia Pregtirea Retri Obs.

crt prenumele naterii sia de (funcia) colar buia
baz actual tarifar

Rachita 30.01. muncitor liceal
Marius 1973
Rachita 24.11. casnica liceal
Manuela 1974

2. Climatul social- moral al familieisanatos,ajuta la integrarea elevului in societate

3. Regimul educativ al elevului n familiedemocratic
4. Condiiile de lucru al elevului n familiefavorabile pentru executarea temei

10
V. Date asupra activitii din mediul colar
1. Situaia la nvtur:
- Media general anual i locul ocupat n clas7,20

- Obiecte cu rezultate superioareChimie,Matematica

- Obiecte cu rezultate inferioare:Limba si Literatura Romana
- Nivelul de pregtire practicbun

2. Activitatea n cercuri de specialitate

-Iniiative deosebite

- Rezultate obinute

3, Activitatea n concursurile colare i extracolare

- Lucrri deosebite
..
-Locuri(premii) obinute
.
4, Activitatea independent i stilul de munc al elevului:
- Pregtirea leciilor i temelor acasa
-Activiti deosebite adiacente-.
.
-Maniera de lucru-.
..
-Preocupri n timpul liberinternetul
.
5, Atitudinea fa de ndatoririle colare:
-La leciiesteatent
.
- La activiti practiceeste priceput
..
VI. STATUTUL I ROLUL ELEVULUI N GRUPULCLAS
. 1.Activitatea i comportamentul n organizarea educaiei:
-Responsabiliti (funcii) .
.
- Iniiative deosebitenu a luat nici o initiativa

- Stilul de conducere(autoritar, democratic, indiferent)democratic ..

- Rezultatele obinutebune..
2.Activitatea i comportamentul n grupul clas:
- Gradul de participare la viaa grupuluiGradul 1..
- Poziia psihosocial n cadrul grupului( lider, izolat, respins)lider.
- Tipuri de relaii promovateprietenie..

11
VII. APRECIERI GENERALE I RECOMANDRI
1. Profilul psihopedagogic al elevului:

Nr. Variabile evaluate F. slab Slab Mijlociu Bun F.

Crt. bun
1 Starea sntii
2 Nivelul
mintal(raiune)
3 Capacitate de
memorare
4 Capacitate de
concentrare
5 Starea emoional
6 Capacitate
volitiv
7 Inteligena
8 Echilibru
biopsihic
9 Atitudinea fa de
activitatea colar
10 Atitudinea fa de
colegi
11 Atitudinea fa de
sine
12 Gradul de
integrare n
familie
13 Gradul de
integrare n coal
14 Gradul de
integrare n grup
2. caracterizarea personalitii elevului i mediului suElevul traieste intr-un mediu de
viata sanatos cu parinti responsabili care se intereseaza de educatia copilului.
.
..
..
3. Recomandri pedagogice sa se implice in activitati extrascolare

Data 08.11.2016

12
 Formarea personalitii umane

Fenomenul prin care societatea realizeaz transmiterea sistematic i organizat a experienei

social-istorice noilor generaii n vederea pregtirii lor pentru via l reprezint educaia.Altfel
spus,educaia reprezint un fenomen consubstational existenei omului.Prin intermediul educaiei el
poate deveni altceva dect ceea ce este.n cadrul acestei deveniri a omului se mplinete o
dezvoltare care,ns nu este expus ntmplrii,ciurmareste,totdeauna o finalitate.
Fiecare om are personalitatea sa.Adolescentul pe msur ce nainteaz n vrst i dezvolt
personalitatea sa.Nici o perioad a vieii nu este mai important pentru dezvoltarea personalitii
dect adolescenta.Adolescenta este cu adevrat o perioad a descoperirii sinelui,o perioad n care
persoan cunoate cel mai bine,foarte intim,ceea ce a devenit,ns i o perioad de strdanie pentru
devenire.De-a lungul adolescenei apar o serie de factori de dezvoltare unice.Acetia implica
atingerea unor anumite interdependente fa de prini,relaii sociale mture cu covarstnicii ,un
sistem de valori i o filozofie de via,o orientare fa de relaiile de cuplu,relaii sexulae,familie ,
copii i pregtirea pentru profesie.Adolescenta este o perioad mai dificil iar unii dintre
adolesceni se confrunt cu diferite probleme
Dezvoltare a personalitii fiecrui individ depinde de aptitudinile i caracterul fiecruia
n perioada adolescenei asistm la o anumit stabilizare a aptitudinilor din perioada
copilriei.Aptitudinile se dezvolt continuu atingnd un nivel maxim , care dureaz un anumit timp
,apoi spre vrstele naintate urmeaz declinul.Modificarea aptitudinilor cu vrsta ia diferite forme.n
timp ce performanele la unele probe care implic factori vizuali i motori ncep s scad,
performanele la testele de vocabular i informaii continua s creasc
Adolescentul este individul care ncepe s construiasc sisteme sau teorii n sensul larg al
acestui termen.Acest stadiu se caracterizeaz prin dezvoltarea competenei cognitive a
adolescentului:creterea capacitii de prelucrare a informaiilor i a nivelului abstractizrilor i
generalizrilor,ca atare inteligenta,c aptitudine general,se manifest plenar.Tot n perioada
adolescenei se va realiza i fixarea unei dominante n ceea ce privete manifestarea unuia i altuia
dintre tipurile de inteligenta definite de Gradner.

13
. Explozia tiinific din secolul XX reprezint un factor important n dezvoltarea capacitilor
cognitive ale adolescenilor din ziua de azi.Capacitatea lor de utilizare a calculatorului precum i
accesul la internet la acumularea unui volum mai mare de cunotine i la achiziia unor strategii
rezolutive mai eficiente la dezvoltarea superioar a capacitilor de abstractizare i generalizare.
Adolescenta este o perioad de cutri, o perioad n care adolescenii ncearc s descopere
ct mai multe lucruri despre ei,despre lumea ce i nconjoar.O particularitate specific
adolescentului este dorina de afirmare a propriei personaliti.Tendina de afirmare se manifest
foarte diferit.Performanele obinute pot avea un impact deosebit asupra alegerilor privind viitorul.
Criza adolescenei este considerat de unii autori ca fiind un organizator,iar rezolvarea ei o
surs de progres.Criz de originalitate se manifest n mod diferit n ceea ce privete diferii
parametri:intensitatea manifestrilor,momentul nceperii,durata sa,apartenena la un anumit sex sau
ip temperamental,coninutul central al schimbrilor.
In ceea ce privete diferenele de sex se pare c bieii resimt aceast criz mai intens i pe o
perioad mai lung de timp,datorit tendinei de dezvoltare a masculinitii,a forei.Fetele sunt mai
blnde i mai calme pe perioada adolescenei,ns exist i fete care au manifestri asemnatoare
bieilor,acestea avnd tendina de a se opune permanent cerinelor parentale.
Manifestarea crizei adolescentine este diferit n funcie de tipul temperamental. Astfel,se
consider c tipurile puternice au tendina spre crize puternice i invers.
Cei mai spectaculoi sunt colericii ,iar manifestarea cea mai slab o au melancolicii.La
introvertii apare o neconcordan ntre opoziiile i nemulumirile lor interne i externe.n funcie
de aspectul pe care adolescentul dorete s-l dobndeasc,manifestrile pot mbrca forme
diferite.Cel mai important lucru pentru unii este dobndirea autonomiei fa de prini ,de aceea au
tendina de a se respinge tot ceea ce acetia spun sau cer ,nu doresc s se supun autoritii
parentale.Pentru alii afirmarea Eu-lui are o importan mai mare,ei ncercnd din rsputeri s-i
impun punctul de vedere n faa prinilor i s cear s li se respecte opiniile ,s se in cont de
ele.Cucerirea autonomiei i independenei este unul din marile ctiguri ale crizei i ale dezvoltrii
din acest stadiu.Obinerea independenei se realizeaz pe mai multe planuri:spaial propriu din
locuina,domeniul culinar,vestimentar,activiti casnice,preocupri de timp liber.Dependena
adolescenilor fa de familie este legat de partea financiar ,mai ales dac ei i continua studiile
dup ciclul liceal.
Aceasta cucerire a autonomiei contribuie la creterea ncrederii n sine a
adolescenilor,dezvoltarea demnitii personale, a responsabilitii personale i o responsabilizare n
ceea ce privete deciziile de viitor.

14
 O parte important caracterului o reprezint i moralitatea ,atitudinile i valorile morale pe
care le are individul i la care acesta se raporteaz.Pe msur ce adolescenii dobndesc capacitatea
de a gndii despre idei abstracte i ipotetice i pe msur ce i traseaz identitile lor viitoare,muli
dintre ei reflect asupra propriilor valori i standarde morale.Cu toate c adolescenii ncalc
regulile din cnd n cnd adolescenta este o perioad n care indivizii sunt puternic motivai s se
comporte moral.Adolescenii ncep s vad moralitatea c pe o parte important a
personalitii.Fiecare adolescent i va descoperi Eul ,sau astfel avnd ocazia s stea de vorb cu
sine cu toat sinceritatea departe de ochii iscoditori ai lumii externe.
Dup ce omul a acumulat,de-a lungul existenei sale,diverse valori,trebuie s se ingrijeasaca
c,prin educaie,s le predea celor ce vin.Dar aceast oper nu este pur i simplu de schimb;ea este o
oper cu mai multe faete,de o deosebit complicaie.
Lumea valorilor umane,n sensul cel mai general al acestei expresii-este lumea
educaiei,lumea prin care omului i se deschide realitatea,n toate ipostazele ei,iar el se face accesibil
ei.Dar imaginea realitii n toate dimensiunile ei,nu i se ofer omului de la sine i depinde de
aciunea deliberat a educaiei a nvmntului,a acelui proces delicat de formare.Omul este doar
un candidat la statutul speciei;el devine om numai prin om,prin aciunea i influena altor oameni
care,ei nii,la rndul lor,pot arta omului n devenire o imagine temporar a existenei sale
continue,o imagine animat mereu de dimensiunile existenei viitoare.
Educaia a devenit, firesc,un domeniu cu nalta prioritate n construcia oricrei societi
moderne.Odat cu ea i disciplin care o studiaz,pedagogia a cptat noi dimensiuni.Astzi se
recunoate n mod expres faptul c progresul economic,social i cultural al unei naiuni sau al
oricrei comuniti sociale,depinde de modul n care se concepe acest fenomen,de demersurile
practice de realizare.
Formarea omului ca subiect contient i activ capta o pondere considerabil;se nzuiete a
se forma un om la nivelul cuceririlor tiinei,dar i la nivelul naltelor virtui ale umanitii.
C educaia este izvorul civilizaiei,dar i acel al umanizrii este un fapt greu de contestat.n
absena ei omul rmne cu ceea ce i-a dat natur cu multe milenii n urm:o potenialitate care nu
este nc realitate.

15
RELAIILE INTERPERSONALE I ROLUL LOR N FORMAREA
I DEZVOLTAREA PERSONALITII

1. Personalitatea o construcie social

Personalitatea se formeaz n contextul relaiilor interpersonale i sociale. Prin interaciune
cu altul (alii), omul ajunge s se cunoasc mai bine, s neleag atitudinile i comportamentele
celorlai, s nvee roluri de partener, interlocutor, coechipier. Dac avem n vedere doi indivizi A
i B care au stabilit o relaie, putem constata c A l poate influena pe B, c B reacioneaz
ncercnd s schimbe prima impresie a lui A, c acesta i reorganizeaz conduita fa de partener
.a.m.d. Prin interaciune, indivizii se adapteaz reciproc, fiecare jucnd rol de stimul pentru
cellalt. Fr aceast reciprocitate interpersonal nu poate fi neles nici unul dintre cei doi termeni
ai cuplului: eu i altul. Avem de-a face cu o interaciune ntre dou entiti, dou lumi, dou
universuri specifice. n Introducere la psihologia colectiv i analiza eului, Sigmund Freud
afirm:Altul joac ntotdeauna n viaa individului rolul de model, de obiect, de asociat sau
adversar, iar psihologia individual se prezint chiar de la nceput ca fiind n acelai timp i o
psihologie social, n sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvntului (dup A. Neculau).
Raportndu-se mereu la prini, frai, surori, prieteni de joac, colegi, copilul nva s i cunoasc i
n acelai timp s se cunoasc. Eu este altul, a spus cu genialitate Arthur Rimbaud. Relaiile cu
alii presupun o estur de ambivalene, pendulnd ntre identificare i opoziie. nvarea prin
interaciune cu alii, tririle colective favorizeaz socializarea. Relaiile interpersonale instituie
valori, norme de conduit, modele de comportare, stiluri de interaciune. Trirea mpreun
a evenimentelor joac un rol important n dezvoltarea relaiilor umane, are un caracter contagios,
sistematic cultivat i canalizat de practicile sociale. Din interaciune rezult capacitatea de a
diferenia, competena (auto)evalurii, decentrarea afectiv, cum spune Jean Piaget.
O concepie relativ recent asupra personalitii consider c individul uman (sau actorul
social) i construiete edificiul personalitii primind informaii i interacionnd, tot timpul, cu cei
ce-l observ i evalueaz i este, n acelai timp, el nsui un observator i un evaluator al altora.
Personalitatea este deci o construcie social n care intr trei componente eseniale:

16
 comportamentul pe care actorul, ca individ biologic distinct, l aduce pe scena social;
semnificaiile pe care actorul nsui le d comportamentului su, modului su de a fi;
semnificaiile pe care ceilali le ataeaz comportamentului actorului social.
Mai nti actorul: cu nzestrarea lui biologic, cu calitile i limitele sale, cu diferenele
individuale fa de ceilali. Apoi actorul ca auto-observator: capacitatea sa de a se vedea cu ochii
altora, de a se autoevalua i situa n context, n raport cu ceilali. n sfrit, actorul observat: actorul
i asum roluri, particip, vrea s devin personaj, s fie recunoscut ca personalitate. n acest
scop, tiind c evalurile celorlali i confer valoare, l aeaz ntr-o ierarhie, el ncorporeaz
informaii de la alii despre sine (gesturi, cuvinte, atitudini). Nu suntem numai contieni c alii
gndesc despre noi, trebuie s fim n stare i s ne formm o impresie despre ceea ce gndesc,
despre imaginea lor referitoare la persoana noastr. n centrul concepiei despre personalitate ca o
construcie social st competena omului de a se vedea aa cum l vd alii. Iar primul pas e
capacitatea de a se ntoarce spre sine, de a se observa. Al doilea pas e recunoaterea acestei
competene la ceilali, contientizarea contiinei de sine a celuilalt. n felul acesta putem s ne
facem o impresie despre imaginea noastr n contiina celorlali.

2. Motivaia de afiliere
a) Nevoia de afiliere
Oamenii nu pot tri izolai unul de altul. Nevoia de afiliere se refer la nevoia oamenilor de a
avea contacte relativ frecvente cu ceilali. Ea st la baza formrii relaiilor interpresonale. Cei mai
muli dintre noi au nevoie s fie i s interacioneze cu ceilali. Aceast nevoie de afiliere este
atestat de cazurile de izolare social prelungit. n 1938, un amiral american s-a oferit voluntar s
petreac singur ase luni la o staie meteorologic din Antarctica. Dei meninea legtura radio cu
lumea, dup 20 de zile a nceput s se simt singur i prsit. Dup dou luni a ajuns s se preocupe
foarte serios de chestiunile religioase. Starea lui a evoluat repede spre depresie accentuat i apatie.
Echipa care a mers s-l recupereze dup 90 de zile l-a gsit halucinnd.
b) Nevoia de intimitate
O distincie util pentru studiul relaiilor interpersonale este aceea dintre nevoia de afiliere i
nevoia de intimitate. Prima se refer la dorina de a stabili ct mai multe contacte sociale. Cea de-a
doua, la preferina pentru relaiile calde i apropiate. Indivizii cu o mare nevoie de intimitate se
preocup de calitatea relaiilor lor cu ceilali. Ei au mai mult ncredere n partenerii lor i sunt mai
satisfcui de relaiile lor sociale.
c) Singurtatea

17
 n viaa de zi cu zi suntem nclinai s considerm c singurtatea nseamn lipsa relaiilor
sociale. Suntem singuri atunci cnd relaiile noastre cu ceilali sunt foarte puin numeroase i
inadecvate.
Din punctul de vedere al tiinei psihologice, singurtatea este o stare emoional a persoanei.
Psihologii fac distincia ntre a fi solitar i a se simi singur. Solititudinea este un termen obiectiv. Ea
este definit ca absena altora din mediul persoanei i poate sau nu s fie resimit ca neplcut. Pe
de alt parte, singurtatea este subiectiv: termenul se refer la insatisfacia persoanei fa de
caracteristicile relaiilor ei cu alii.
Oamenii se simt singuri atunci cnd exist o discrepan ntre relaiile interpersonale pe care le
au i cele pe care ar dori s le aib. Deficitul n relaiile interpersonale ale celor ce se simt singuri
poate fi cantitativ ori calitativ. Persoanele care au foarte puini prieteni apropiai se pot simi singure
pentru c-i doresc mai muli prieteni; acest tip de singurtate se numete singurtate social. Pe de
alt parte, o persoan care are foarte muli prieteni poate resimi singurtatea din cauz c are
impresia c relaiile ei cu ceilali sunt superficiale; n acest caz, avem de-a face cu singurtatea
emoional.
Indivizii singuri sunt de obicei timizi i au o stim de sine sczut. Ei sunt, foarte adesea,
depresivi, au opinii negative despre ceilali i sunt prudeni din punct de vedere social: evit
situaiile interpersonale n care ar putea fi respini de ceilali.

3. Atracia interpersonal
Termenul de atracie se refer la o stare motivaional: dorina de a interaciona, de a avea
relaii cu o anumit persoan. Este opusul termenului de respingere (dorina de a nu iniia o relaie
sau de a pune capt unei relaii) i diferit de indiferen. Oamenii pot fi atrai de multe lucruri: de o
melodie, de un peisaj, de o cldire etc. Termenul de atracie interpersonal denumete dorina unui
individ de a ntreine relaii pozitive cu alt individ.
a) Proximitatea
Unul dintre predictorii cei mai puternici ai atraciei interpersonale este apropierea n spaiu a
celor doi parteneri proximitatea. Sociologii au constatat de mult vreme c majoritatea cstoriilor
leag vecini, colegi de serviciu sau colegi de clas.
Efectele proximitii sunt explicate prin: anticiparea interaciunii i simpla expunere.
Anticiparea interaciunii

18
 Proximitatea ngduie indivizilor s-i descopere preocupri comune i s schimbe recompense.
Dar simpla anticipare a interaciunii conduce i ea la atracie pentru cellalt.
De exemplu, ntr-o cercetare care probeaz efectele anticiprii interaciunii, experimentatorii i
invitau subiecii (de sex masculin) s priveasc o nregistrare cu o fat. Despre aceast fat li se
spunea c urmeaz s-i ntlneasc. Un alt grup de subieci ce urmreau aceeai nregistrare era
fcut s cread c nu va ntlni niciodat persoana din film. n acord cu ipoteza anticiprii
interaciunii, subiecii din primul grup erau atrai ntr-o msur mai mare de fata filmat.
S-a demonstrat, de asemenea, c simpla anticipare a interaciunii ne face s-l percepem pe
cellalt ca fiind simpatic i compatibil, sporindu-ne ansele de a ntreine o relaie recompensatoare.
Acest fenomen are o valoare adaptiv. Fiecare din noi intr n relaie cu parteneri pe care nu i-a ales
el nsui, dar cu care are nevoie s interacioneze: colegii de clas, bunicii, profesorii, colegii de
birou etc. Simpatia artat acestora amelioreaz relaiile cu ei, contribuind astfel la resimirea de
ctre individ a unei stri de satisfacie general.
Simpla expunere
n mod obinuit, considerm c expunerea repetat la un obiect ne plictisete i ne face n cele
din urm s-l detestm. Psihologii au demonstrat ns ca lucrurile nu stau deloc aa. Astzi exist
multe studii care dovedesc proprietatea simplei expuneri la un anume obiect ori persoan de a
amplifica atracia fa de obiectul sau persoana n cauz.
Aceeai simpl expunere este responsabil pentru faptul c indivizii au tendina de a prefera
iniiala numelui lor altor litere ale alfabetului.
Aadar, efectele proximitii asupra atraciei interpersonale pot fi explicate i prin simpla
expunere: suntem expui mereu la persoanele care triesc n apropierea noastr, nct ele nu ne
plictisesc, ci ne devin tot mai dragi pe msura trecerii timpului.
b) Similaritatea
Pe msur ce indivizii se cunosc unii pe alii, apar anumii factori care decid dac relaia lor se
va transforma sau nu ntr-una solid. Unul din aceti factori este similaritatea. Prietenii, perechile de
ndrgostii, soii au atitudini, credine i valori comune.
c) Reciprocitatea
Adesea, atracia interpersonal urmeaz principiul reciprocitii: i simpatizm pe cei care ne
simpatizeaz i i antipatizm pe cei care ne antipatizeaz. Un experiment al unor autori americani
atest aceste observaii. n cadrul unor discuii de grup, cei doi autori i fac pe subieci, prin
intermediul unor evaluri scrise, s cread c ceilali membrii ai grupului i simpatizeaz ori i
antipatizeaz. Aa cum se prezisese, cei ce aveau convingerea c sunt agreai de grup se simeau
mai atrai de acesta dect cei ce se tiau respini.

19
 Evident, principiul acesta al reciprocitii opereaz i n relaiile interpersonale, nu numai n
relaiile individului cu grupul. S-a demonstrat c sentimentul de iubire este stimulat de aflarea
faptului c cellalt nutrete sentimente pozitive fa de noi. Subiecii crora li se spune c alt
persoan i admir simt afeciune pentru acea persoan.

4. Auto-dezvluirea
Auto-dezvluirea este procesul prin care individul comunic altora informaii mai mult sau mai
puin intime despre el.
Procesul de auto-dezvluire reprezint o parte deosebit de important a interaciunilor noastre
cu ceilali. O definiie uzual enun c auto-dezvluirea corespunde dezvluirii verbale intenionate
a materialului auto-descriptiv n faa unuia sau a mai multor parteneri. Caracteristicile auto-
dezvluirilor (dac transmitem gnduri, sentimente sau experiene altor persoane, nivelul de
intimitate a acestor dezvluiri, momentul potrivit pentru a o face, persoana n faa creia ne
confesm) au repercusiuni nsemnate asupra participrii noastre sociale. Ele determin numrul i
calitatea relaiilor noastre sociale.
Auto-dezvluirea poate varia n multe privine. De pild, un individ i poate dezvlui altuia
informaii despre foarte multe aspecte ale vieii sale i totui s-i furnizeze numai informaii
superficiale. Putem spune altei persoane c ne place tenisul, c ne place la nebunie s mncm pizza
i hamburger i c avem doi frai mai mari. Toat aceast poveste l face pe cellalt s cunoasc
multe faete ale vieii noastre, dar el nu va ti nimic despre speranele, aspiraiile i temerile noastre,
despre ceea ce ne face s fim o persoan unic. O astfel de dezvluire este caracterizat de lrgime,
dar nu de profunzime. n alte cazuri, dezvluirea poate fi foarte intim i personal, dar s se refere
la un singur aspect al existenei celui ce se dezvluie de exemplu, la experienele lui religioase.
Distincia ntre auto-dezvluiea personal (dezvluiri despre propria persoan) i auto-
dezvluirea relaional (dezvluiri despre relaia cu o alt persoan sau despre interaciunea
individului cu alii) este important.
Auto-dezvluirea relaional poate dobndi un rol important n meninerea i consolidarea unei
relaii, n msura n care partenerii sunt capabili s comunice despre starea legturii lor.

Biblografie:Ciocanu Ion si Negret Ion( )-Formarea personalitatii umane,Editura

H.Rudolphscaffer (1983)Psiholgia colpilului, editura ASCR
Ioan Nicola(1994),,Pedagogie,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

20
 FISA APLICATIVA

Operaionalizarea obiectivelor

Dat:14.10.2016
Clasa:aVII-a
Modulul:Energie,electrotehnica,energie
Capitolul:Transformarea energiei
Tema:Producerea energiei electrice

Obiective operaionale

A)Obiective cognitive

OC1:S descrie apariia energiei electrice

OC2:S defineasc urmtorii termeni:generatorul de curent alternativ,central electric
OC3:S enumere sursele primare de energie folosite la o central electric
OC4:S enumere cel puin 5 exemple de centrale electrice
OC5:S explice cel puin trei centrale electrice

B)Obiective afective

OA1:Vor manifesta interes pentru producerea energiei electrice

C)Obiective psihomotorii

OPM1:S realizeze o machet cu centrale eoliene

21
 ANALIZA A DOU MANUALE ALTERNATIVE
Manualul 1:CHIMIE-manual pentru clasa a IX-a,Ionela Alan,Editura Aramis,2007
Manualul 2 :CHIMIE-manual pentru clasa a-IX-a,Felicia Nuta,Marinela Serban,Edituta
Aramis,2007
Criterii Manualul 1 Manualul 2
Prezint toate capitolele i Manualul e constituit
1)Conformitatea cu subcapitolele prevzute in conform programei colare.
programa colara programa colar.Acest
manual mai conine i
capitole neprevzute n
program.
2)Cerine tiinifice: Cuprinde 5 capitole: Cuprinde 6 capitole:
-Tabelul periodic al -Tabelul periodic al
elementelor elementelor
a)structura logic -Legaturi chimice -Structura atomului
-Solutii -Legaturi Chimice
-Echilibre chimice -Solutii
-Reactii de oxido-reducere -Echilibre chimice
-Reactii de oxido- reducere
b)evitarea erorilor Niciunul dintre cele 2 manuale alternative nu prezint erori
tiinifice tiinifice sau de tipar.
c)calitatea si cantitatea Informaiile sunt de Calitatea i cantitatea
informaiilor calitate,dar n numr foarte informaiilor sunt accesibile.
mare.
Limbajul este greu Limbajul e accesibil,cu
d)nevoia de inteligibilitate: accesibil,leciile fiind greu multe cuvinte din vorbirea
de nteles. curenta.
Coninutul permite o Informaiile sunt prezentate
e)nevoia de coerena instruire ntr-o ordine logic.
sistematic,conceptele sunt
bine definite.
3)Cerine pedagogoice mbinarea leciilor de Activismul cognitiv al
Chimie cu experimentele elevilor este stimulat
a)s evidenieze activismul realizate contribuie la experimente chimice ;se
cognitiv dezvoltarea capacitailor de dezvlot capacitatea de a
explorare,investigare si comunica,utiliznd limbajul
rezolvare de probleme. chimic.

b)s valorifice potenialul Sunt prezentate multe Manualul conine multe

informativ-formativ al
coninutului
c)s realizeze prelucrarea
coninuturilor pe criteriile
coerenei logice,al
accesibilitii,al
diferenierii,al claritii,al
exerciii prin care elevii ii
pot verifica cunotinele.
Prelucrarea logic a
informaiilor,forma grafic
atractiv,corelarea
imaginilor cu elementele de
coninut atrag atenia i
faciliteaza procesul de
teste,iar temele propuse dau
elevilor ansa de a
aprofunda noiunile nvate.
Definiiile capteaz
atenia,dar lipsa imaginilor
nu atrage atenia.

22
flexibilitii,al susinerii nvare.
ateniei, motivaiei
d)s prezinte metodologia
studiului individual
4)Cerinte psihologice
a)adaptarea la
particularitile de vrst pentru elevi de clasa a 9-a
b)s activeze procesele
psihice
5)Cerine de igien Texte lizibile,imagini
a)lizibilitatea
textului/materialului
iconografic
b)calitatea hrtiei,a
cernelei topografice
c)formatul manualului
6)Cerine estetice
a)calitatea tehnoredactrii
b)calitatea ilustraiilor
c)calitatea copertei
7)Cerine economice
a)rezistena la deteriorare
b)costuri
Manualul cuprinde 2
recapitulri generale .
Acest manual,cu o
construcie
solid,modern,e realizat
elevilor crora li se
sau chiar mai mari, pentru
c informaiile sunt ntr-o
cantitate foarte mare
transmise printr-un limbaj
greu accesibil.
Susin atenia,interesul i stimuleaz motivaia prin studiul
i aplicarea chimiei n contexte variate.
clare,color,definiiile sunt
subliniate.
Hrtia e de calitate foarte
bun,are culoare alb,e
groas i bine imprimat
Manualul conine 128 de
pagini ,n format A4.
Foarte bun
Imagini clare i color.
Coperta e
color,lucioas,atractiv.
Manualul e rezistent la
deteriorare.
Pre:17 lei
23
Manualul cuprinde 1
recapitulare generala.
Manualul e adaptat
particularitilor de vrst i
potenialului intelectual al
adreseaza.
Lipsesc imaginile,ns
textele sunt lizibile.
Hrtia i cerneala sunt de
calitate bun.
Manualul contine 128 de
pagini,in format A4
Bun
Foarte puine imagini,dar
colorate.
Coperta e color,dar de o
calitate medie.
Manualul nu prezint
rezistena la deteriorare.
Pre :16lei
 Proiect de lectie

Clasa: a-VII A
Disciplina: Educatie tehnologica

Titlul leciei: SISTEME DE COMUNICATII SI TRANSPORT

Tipul de lecie: de comunicare cu evaluare formativ

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaionale

Obiectivele operaionale
Codul Coninutul Condiiile de Criteriul de
probare realizare
acceptabil
OC1 Elevii sa defineasca comunicarea 13din 19

OC2 Elevii sa defineasca informatiile 9din 18

OC3 Elevii s denumeasca elementele procesului de 15 din 29

comunicare
OC4 Elevii s clasifice etapele comunicarii 11din 21
OC5 Elevii s defineasca codificarea 10din 20
OC6 Elevii s descrie decodificarea mesajului 1din 33
OC7 Elevii sa clasifice tipurile de comunicare 14 din 30
OC8 Elevii sa clasifice comunicarea verbala 8 din 15
OC9 Elevii sa defineasaca comunicarea nonverbala 10 din 18
OC10 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 13 din 25
intentie
OC11 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 14 din 26
directie
OC12 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 13 din 25
intentie
OC13 Elevii sa precizeze mijloacele de transmitere a 14 din 28
informatiei
OC14 Elevii sa denumeasca echipamentele specifice 13 din 26
comunicarii

24
OC15 Elevii sa clasifice etapele din istoria 12 din 24
transporturilor
OC16 Elevii sa defineasca transporturile 11 din 22
OC17 Elevii sa clasifice transporturile 12 din 20
OC18 Elevii sa defineasca caile de comunicatii 9 din 20
OC19 Elevii sa clasifice caile de transport 10 din 21

Tabelul A.1.1.2. Elemente de coninut ale obiectivelor operaionale

Delimitarea coninutului pe obiective
Codul obiectivelor Elemente de coninut, conform manualului
operaionale
OC1 Comunicarea este procesul prin care se realizeaza transmiterea,schimbul sau
punerea in valoare a unor mesaje intre parteneri si utilizeaza un sitem de
simboluri comune.
OC2 Informatiile sunt vestile sau stirile care se comunica prin diverse mijloace

OC3 Elementele procesului de comunicare:

-emitatorul
-receptorul
-mesajul,informatia
-mediul in care se realizeaza transmiterea informatiei
-factorii perturbatori ce deranjeaza procesul de transmitere a mesajului
-raspunsul sau feed-back-ul
OC4 Etapele comunicarii sunt:
-codificarea
-decodificarea
OC5 Codificarea este etapa ce apartine emitatorului si presupune formularea
mesajului si transmiterea acestuia
OC6 Decodificarea mesajului apartine receptorului,fiind determinata in principal
de perceperea mesajului si de intelegerea acestuia,dupa cum urmeaza
transmiterea raspunsului.
OC7 Tipuri de comunicare:
-comunicarea verbala
-comunicarea nonverbala
-comunicarea paraverbala
OC8 Comunicarea verbala poate fi:orala,scrisa,grafica,muzicala
OC9 Comunicarea nonverbala este o comunicare expresiva ce insoteste de cele
mai multe ori comunicarea verbala
OC10 Comunicarea paraverbala este data de inflexiunile vocii,timbrul
vocii,modalitatea de pronuntare a sunetelor;ea insoteste comunicarea
verbala
OC11 In functie de directie, comunicarea poati fi:
-pe verticala intre persoane cu statute diferite
-pe orizontala intre persoane cu pozitii asemanatoare
-pe diagonala intre intermediari
OC12 In functie de intentie comunicarea poate fi:spontana,expresiva intentionata

25
 Mijloacele de transmitere a informatiei
OC13 sunt:cartea,ziarul,fotografia,cinematografia,telefonul,telegraful,radioul,
Televiziunea,video,publicitatea,calculatorul,reteaua Internet
OC14 Echipamente specifice comunicarii sunt:faxu-ul,camerele video,laptop-
ul,telefoanele,afisele publicitare,aparatele pentru conferinte
OC15 In istoria transporturilor se disting tri etape:
-domesticirea animalelor
-inventarea rotii
-inventarea motorului cu aburi

OC16 Transporturile reprezinta o activitate de mare importanta in dezvoltarea

economica a tarii,asigurand legatura intre toate ramurile industriale,intre
diferite zone ale tarii.
OC17 Transporturile se clasifica dupa mai multe criterii:
-dupa destinatie,transporturile pot fi:de persoane sau de marfuri
-in functie de caile de transport pe care se realizeaza pot fi:terestre,pe apa
sau aeriene
-in functie de ruta parcursa,transporturile pot fi:de
trafic,intern,local,international
-dupa destinatie la care se efectueaza,transporturile sunt:pe distante
mici,mari si foarte mari
OC18 Caile de comunicatii sunt constructii special amenajate si dotate cu instalatii
pentru a asigura circulatia vehiculelor si pasagerilor in conditii de siguranta
OC19 Caile de comunicatii se clasifica dupa mediul geografic
in:terestre,fluvialesau aeriene

Tabelul A.1.1.3. Metodele de nvmnt

Codul Metodele de nvmnt
metodelor
de nvmnt
C1 Conversaia de verificare
C2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciii i aplicaii

Codul Setul de probleme, exerciii i aplicaii
problemelor
(P),
exerciiilor (E),
aplicaiilor (A)
P1
E1
A1

Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de nvmnt

Codul mijloacelor de nvmnt Mijloacele de nvmnt

M1 Plansa cu titlul lectiei

26
M2 Plansa cu obiectivele operationale
M3 Plansa cu OC1
M4 Plansa cu OC2
M5 Plansa cu OC3
M6 Plansa cu OC4
M7 Plansa cu OC5
M8 Plansa cu OC6
M9 Plansa cu OC7
M10 Plansa cu OC8
M11 Plansa cu OC9
M12 Plansa cu OC10
M13 Plansa cu OC11
M14 Plansa cu OC12
M15 Plansa cu OC13
M16 Plansa cu OC14
M17 Plansa cu OC15
M18 Plansa cu OC16
M19 Plansa cu OC17
M20 Plansa cu OC18
M21 Plansa cu OC19

27
 Tabelul A.1.1.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 1)

Tim- Etapele Obiec- Coninut Activitatea Formele de organizare Met Pro- Resursele materiale
pul, de tivele ul a instruirii o- ble- Mijloace de Me-
n instru- opera- de cadrului didactic elevilor dele me- nvmnt diul
min. ire ionale instruire Re- Par- Diri- de le, care de
par- tici- jarea nv exer- Cu- facili- in-
tiza- pa-rea acti- - ci- prind teaz stru-
rea elevi- vitii - iile, mesaj trans- ire
sar- lor mnt apli- didact miterea
cini- ca- ic mesa-
lor iile jului
didactic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Contro- Face apelul Privesc, ascult i Sala
lul pre- rspund prezent la de
zentei apel. clasa
3 Verifi- Verific calitativ i Prezint tema de
carea cantitativ tema, prin cas i corecteaz
temei de sondaj, i face eventualele greeli.
realizat aprecieri verbale.
acas
8 Verifi- - Ce ai avut de Elevul A rspunde: Fron Colec- De C1 "
carea pregtit pentru - Am avut de -tal tiv cadrul
cunotin astzi? pregtit lecia: didac-
e-lor "Activitati si meserii tic
obinute specifice realizarii
n lecia produselor din
prece- materiale
dent metalice,plastice,cau
ciuc,sticla"

28
TabelulA.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila2)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Ce -ElevulB raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor reprezinta Ocupatia este activitatea tala tiva Cadrul
obtinute la ocupatia? utila,recunoscuta de didactic
lectia societate,aducatoare de
precedenta venit celui care o
-Cum se practica.
clasifica -Elevul A raspunde:
ocupatiile -In tara noastra ocupatiile
in tara se clasifica dupa mai
noastra? multe criterii:domeniul
de activitate,nivelul de
calificare,materiale
prelucrate,unelte si
-Ce utilaje folosite.
reprezinta -Elevul B raspunde:
meseria? -Meseria reprezinta
complexul de cunostinte
teoretice si de deprinderi
practice care definesc
pregatirea unei persoane
si care permit celui care
le poseda sa execute
anumite operatii
tehnologice sau sa
presteze anumite servicii

29
Tabelul A.1.1.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Cate grupe de -Elevul A raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor meserii cuprinde COR cuprinde grupe tala tiva cadrul
obtinute in Clasificarea de meserii didactic
lectia Ocupatiilor din corespunzatoare
precedenta Romania? nivelurilor de
calificare 1,2,3 si
studii superioare
14 Crearea - Care sunt Elevul A rspunde:
fondului indatoririle - Indatoririle
perceptiv inginerului chimist ? inginerului chimist
sunt:urmareste si
respectarea
tehnologiilor de
productie,asigura
functionarea
instalatiilor
specifice.
16 Captarea - Astzi vom vorbi Ascult.
atentiei si despre comunicare.
interesului
elevului
18 Anuntarea Prezinta titlul leciei. Privesc, ascult i M1
titlului lectiei noteaz pe caiet

30
20 Anun- OC1 Tabe Prezinta obiectivele Privesc, ascult i M2
area obiecti- lul operaionale, noteaz pe caiet
velor opera- OC19 A.1. conform tabelului
ionale 1.1. A.1.1.1.
35 Prezentarea OC1 Tabe Prezint Privesc, ascult i C2 M3- M4
continuturilor lul coninuturile noi, noteaz pe caiet M19
noi OC19 A.1. conform tabelului
1.2. A.1.1.2.

Tabelul A.1.1.6. Desfurarea n timp a activitilor din proiectul unitii de nvare (Fila 4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

31
40 Realiza- OC1 - Care este definitia -Elevul A raspunde conform " " " C1 "
rea comunicarii? tabelului A1.1.2.
conexiunii OC19 -Care este definitia -Elevul B raspunde conform
inverse informatiei? tabelului A1.1.2
-Care sunt elementele -Elevul C raspunde conform
procesului de tabelului A1.1.2
comunicare?
-Care sunt etapele -Elevul D raspunde conform
comunicarii? tabeluluiA1.1.2
-Care este definitia -Elevul E raspunde conform
codificarii? tabelului A1.1.2
-Care este descrierea -Elevul F raspunde conform
decodificarii mesajului? tabelului A1.1.2
- Clasificati tipurile de -Elevul G raspunde conform
comunicare? tabelului A1.1.2
-Care este clasificarea -Elevul A raspunde conform
comunicarii verbale? tabelului A1.1.2
-Care este definitia -Elevul B raspunde conform
comunicarii nonverbale? tabelului A1.1.2
-Care este definitia -Elevul C raspunde conform
comunicarii paraverbale? tabelului A1.1.2
- Desscrie-ti comunicarea -Elevul D raspunde conform
in functie de directie? tabelului A1.1.2
-Descrie-ti comunicarea -Elevul A raspunde conform
in functie de intentie? tabelului A 1.1.2

32
Tabelul A1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatilor de invatare(Fila 5)
1 2 3 4 5 6
40 Realizarea OC1- -Care sunt mijloacele de
conexiunii inverse OC19 transmitere a informatiei?
-Care sunt echipamentele
specifice comunicarii?
-Care sunt etapele din
istoria transporturilor?
-Care este definitia
transporturilor?
-Care este clasificarea
transporturilor?
-Care este definitia cailor
de comunicatii?
-Care este clasificarea
cailor de comunicatii?
Prezentarea unei -Astazi ati fost mai atenti
aprecieri generale decat ora trecuta
45 privind activitatea
desfasurata de
elevi
47 Notarea unor elevi -Au fost notati cu nota
maxima elevii:A,B,C
48 Anuntarea temei -Tema pentru acasa este
pentru acasa urmatoarea:Enumerati
trei mijloace de
comunicare
BIBLIOGRAFIE
7 8 9 10 11 12 13 14
-Elevul B raspunde C1
conform tabeluluiA1.1.2
-Elevul C raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul D raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul A raspunde
conform tabelului A 1.1.2
-Elevul B raspunde
conform tabeluluiA1.1.2
-Elevul C raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul A raspunde
conform tabelului A 1.1.2
Asculta
Asculta
Privesc asculta si noteaza
pe caiet
33
1.CARMENA NEAMTU,GHEORGHE RUSU,DOINA SANDU,VIOLETA HALBAG(2000)EDUCATIE TEHNOLOGICA-manual
pentru clasa a VII_a.Editura LVS
2.Ciucescu D.(2009)DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICEEditura Didactica si Pedagogica Bucuresti

34
 Metode moderne de predare

Cuvantul metoda are o etimologie greceasca,provenind de la cuvintele metha,care

inseamna catre,spreso odos cu semnificatia caleinsemnand drum ce conduce spre un tel
propus.Din punct de vedere pedagogic,metoda preia o parte din specificul metodei stiitifice
(aceea de a fi cale de aflare/descoperire a devarului) si adauga propriul sa specific.
Definim metoda didactica drept cale sau mod de lucru folosita de cei doim parteneri
(educat-educator) pentru realizarea finalitatilor procesului instrucriv-educativ.Specificitatea sa se
constituie prin delimitare de:
Metodele de cercetare stiintifica:
Sunt cai prin care se incearca accederea la adevar,dobandirea cunoasterii
stiintifice,relevanta pentru comunitate.In raport cu ele metodele didactice au o alta menire:
-cale de dezvaluire a dezvaluire a adevarului in fata celor ce invata
-cale de acces la aflarea adevarului
-cale de transmitere/achizitie a unui sistem de adevaruri
-cale de formare de reprezentari
In esenta,folosirea metodelor de invatamant asigura redescoperirea adevarurilor de catre fiecare
elev si generatie.
Metodele artistice
Sunt cai prin care maestrul transforma o materie prima intr-o opera de arta,conferidu-i sens si
semnificatie din prisma propriilor sale trairi.Din aceasta perspectiva exista si asemanari cu
metodele de invatamant,in masura in care actul de educatie este unul de modelare a personalitatii
umane.
Metode de cercetare pedagogica
Sunt cai de studiere a faptelor de educatie din intentia optimizarii acesteia.Desigur,ca,la
limita,aplecandu-se asupra intregii educatii,cercetarea pedagogica se poate opri si la
metode,acestea devenind obiect de studiu al pegagogiei
Procedeele didactice
Sunt intelese ca tehnici mai limitate de actiune,detalii,aspecte particulare,practice de
folosire a metodelor(ex.metoda demonstratiei utilizata intr-o lectie isi poate subordona,cu
succes,procedee cum ar fi:folosirea unor planse,reprezentarea grafica la tabla,apelul la
lectura,utilizarea unor inregistrari video,explicatia).Ca atare se considera ca raportul metoda-
procedeu este un tip de gen specie in care cei doi termeni devin reciproc substituibili,in baza unei
didactice specifice.

Funciile metodelor de nvmnt

n cadrul tehnologiei didactice i,implicit, al procesului de nvmnt, metodele au un rol

fundamental,ntrucat ele sunt instrumente de realizare a aciunilor sale constitutive.Acest rol se
exprim i se evideniaz prin funciile lor.

35
 Funcia cognitiv:
Activitatea de nvare desfurat de elevi n cadrul organizat al procesului de nvmnt i n
afara lui este, n esena sa, o activitate de descoperire i cunoatere a unor adevaruri.Actul de
descoperire se realizeaz prin intermediul unor metode de nvmnt.n acest sens, ele reprezinta
o cale de descoperire a lucrurilor descoperite (N.Volkov).
Functia formativ-educativa: rezida in contributia lor la formarea capacitatilor
intelectuale,de cunoastere si creatie, a unor priceperi, deprinderi si aptitudini; a unor sentimente,
convingeri si atitudini, trasaturi caracteriale si intelectuale,etc.
Aceasta functie se realizeaza in corelatie cu cea cognitive, bazandu-se pe cunostintele
insusite de elevi, pe eforturile de elaborare si insusire a lor si de operare cu ele.
Functia instrumentala:
Metodele de invatamant constituie instrumente sau modalitati de realizare a obiectivelor
informative(cognitive) si formative prestabilite.Caracterul functiei este intotdeauna determinat de
caracterul obiectivelor stabilite si de orientarea pe acre acestea o imprima activitatii de predare-
invatare.
Functia motivationala:este exercitata prin intermediul structurilor afectiv-motivationale
generate de unele metode de invatamant si de continutul asimilat.Ne refrim la satisfactia
intelectuala,curiozitatea epistemica,interese cognitive, sentimente intelectuale, atitudinea
favorabila fata de invatare,etc.
Functia normativa, de optimizare a activitatii:arata cum sa se procedeze, cum sa se
predea, cum sa se invete pentru rezulate optime, in conditiile date;prin intermediul metodei
profesorul stapaneste actiunea instructive, o corecteaza, o dirijeaza, si o regleaza continuu.
Metode moderne de predare

1.Metoda dezbaterii Philips -66

In functie de complexitatea subiectului luat in discutie,a problemei de rezolvat sau a
cazului de analizat,cadrul didactic poata sa imparta clasa de elevi in mai multe grupe de
discutii.Pentru fiecare grup se desemneaza un conducator de discutii(fie in persoana unui profesor
fie a unui membru al grupei respective) care supravegheaza si dirijeaza dezbaterea,intervenind
numai cand se simte nevoia.
Dupa discutarea la nivelul grupelor,conducatorul de discutii al fiecareia raporteaza in fata
clasei concluziile sau solutiile adoptate.In seama cadrului didactic ramane asamblarea acestora,iar
daca exista puncte de vedere sau hotarari diferite,el are sarcina sa asigure,cu participarea tuturor
elevilor,gasirea solutiei optime si sa releve motivele pentru care au fost respinse alte variante
Avantaje:se asigura o participare colectiva si activa la rezolvarea cazului;se obisnuieste cu
tehnioca argumentarii,sustinerea de pareri,restrangerea subiectivitatii,accepatrea gandirii
colective.
Dezavantaje:conducatorul discutiei nu poate participa la dezbaterile din fiecare grupa,in plus este
nevoie de un timp suplimentar ca fiecare grupa in parte sa-si poata prezenta concluziile;exista,de
asemenea,pericolul ca grupele sa se deranjeze reciproc atunci cand se lucreaza in aceeasi sala de
clasa.

2.Metoda asaltului de idei(brainstormingul)

Brainstormingul este o metoda a discutiei in grup cu functia distincta de a inlesni cautarea
si gasirea celei mai adecvate solutii a unei probleme de rezolvat,printr-o intensa mobilizare a
ideilor tuturor participantilor la discutie.Este un bun exercitiu de stimulare si cultivare a

36
creativitatii de grup,pentru a indruma participantii sa produca mai multe solutii.Oricum acestea
sunt mai putin importante decat procesele gandirii care se dezvolta care se nasc in mintea
elevilor.
Tehnica asociativa are un specific aparte prin faptul ca disociaza,desigur in mod
artificial,timpul de producere a ideilor de timpul in care se evalueaza aceste idei,ceea ce
stimuleaza gandirea divergenta,cresterea productiei de idei.In acest sens,intreaga discutie se
desfasoara in conditiile respectarii anumitor reguli esentiale si anume:
a)in prima faza, odata problema lansata in discutia unui grup nu prea mare,de cca.20-30
de participanti,se lasa frau dezlantuirii gandirii si imaginatiei creative ale acestora,cerandu-li-se
sa exprime spontan si deschis ideile si ipotezele care le vin pentru prima oara in minte.Accentul
se pune acum pe cantitate,pe enuntarea a cat mai multor si mai diverse idei si sulutii posibile.
b)pentru a elibera subiectii de sub influenta oricaror factori de inhibitie,de timiditate de
frica de anu gresi ori de a-si atrage critici si de a se pune astfel intr-o lumina defavorabila fata de
ceilalti participanti,este inadmisibil ca judecarea ideilor sa aiba loc imediat
c)trebuie ascultate cu atentie toate ideile participantilor,fiecare dintre ei fiind incurajat sa
construiasca,daca este posibil,pe ideile precedente emise de antevorbitori,sa incerce noi
asociatii,sa le combine si sa ajunga,pe aceasta cale,la idei superioare celei initiale,la in nou
produs.
d)in cadrul discutiei,subiectii sunt incurajati permanent,indiferent de valoarea interventiei
lor;nici o idee,nici o solutie,oricat de imposibila sau de aberanta ar parea nu trebuie sa fie
inlaturata.Ironizarea nestiintei sau a greselilor,cuvantulridicolsunt necunoscute in
brainstorming,intrucat ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creatie
e)evaluarea si selectia ideilor emise si a solutiilor propuse sunt lasate pe mai tarziu (peste
o zi,peste doua zile)si se face de catre profesor sau impreuna cu participantii.In rastimp subiectii
se simt indatorati sa inceteze sa reflecteze asupra problemei si eventual sa revina cu sugestii si
noi idei imbunatatite
Punctul de vedere de la care se porneste in acreditarea acestei metode consta in aceea
ca o problema elaborata cu logici diferite,tratata din unghiuri diferite de vedere,are mari sanse sa-
si gaseasca rezolvarea cuvenita.Ideea cuvenita (solutia)emisa de un membru al grupului conduce
la stimularea activitatii celorlalti,la o adevarata fertilizare mutuala,pana la urma discutia
soldandu-se cu rezultate rodnice.

3.Metoda focus-grup
Dezvoltata de Paul Lazarsfeld si Robert Merton,renumiti sociologi cercetatori ,aceasta
metoda reprezinta in esenta,o discutie focalizata pe o anume tematica delimitata,in scopul
obtinerii unor date aprofundate,dar mai ales al modificarii ideilor atitudinilor si opiniilor
exprimate de catre participanti.Discutia nu se restrange la o singura sarcina de lucru,ci la
participarea unei succesiuni,pana la epuizarea intregii teme avute in vedere.
In discutie sunt incluse mai multe grupuri constituite in cadrul clasei .
Desfasurarea activitatii se face in conformitate cu o planificare ce include:
-stabilirea scopului
-o tipologie a intrebarilor de utilizat,care trebuie sa aiba calitatea de a ramane spontane
-si corelate strans cu gradul de cunoastere al participantilor
In mod concret,desfasurarea in conditii optime a acestei metode presupune indeplinirea
unor conditii si anume:
A)clasa de elevi sa se imparta in mai multe micro-grupuri(echipe)

37
 B)grupurile initial formate vor fi eterogene sub aspectul potentialului de implicare a
membrilor sai
C)in cadrul fiecarui grup,in mod discret,profesorul desemneaza un elev cu sarcina de a
contraargumenta in momentul in care se ajunge prea rapid si prea facil la epuizarea sarcinii si la
consens
D)se realizeaza initial om diagrama precisa prin nominalizarea grupurilor si a
participantilor in cadrul acestora,pentru a o compara cu situatia finala
In desfasurarea ei,metoda focus-grup poate sa parcurga urmatoarele etapa:
1.Profesorul anunta subiectul activitatii si sarcina de lucru cu secventele ei succesive
2.Fiecare echipa isi desfasoara activitatea independent :discuta liber asupra fiecarei
sarcini.Prin interactiunile intragrup se ajunge la epuizrea subiectului si formularea unei concluzii.
3.Al doilea grup preia concluziile primului grup si dezvolta acelasi subiect folosindu-se de
noi informatii.Concluziile celui de- al grup sunt preluate mai departe de cel de-al trilea grup care
dezvolta in felul lui,acelasi subiect.Procesul continua in acelasi mod cu restul grupurilor incluse
in activitate
4.Treptat,discutiile se apropie de un consens la nivelul majoritatii grupurilor.IN aceasta
faza se pot realiza schimburi de membri care au disponibilitati pentru aceleasi idei,opinii,solutii
5.Daca exista grupuri deviantesau mai putin implicate,profesorul redeschide subiectul
in plen.
6.In final profesorul prezinta comparativ diagrama interactiunilor atat de
diferite,eventual,din startul activitatilor intragrup cu diagrama interactiunilor si influentelor
reciproce realizate in urma exercitiului focus-grup,in care grupurile partipante de acum
integrate,depind direct unele de altele.

4.Metoda mozaicului
Metoda mozaicului sau metoda grupurilor interdependente imbina invatarea individuala
cu invatarea in echipa.
Mod de utilizare:
-stabilirea temei sau unitatii de invatare.Este primul pas pe care profesorul il face.De regula.o
tema ampla si complexa pe care o imparte in 405 subteme.Eventual,cu precizarea elementelor
principale de atins in cadrul fiecarei subteme.Fiecare subtema va fi numerotata de la 1 la 4-5.
-formarea echipelor de invatare.In continuare,profesorul imparte clasa in echipe de invatare
eterogene,de cat 4-5 elevi.Cu precizarea ca fiecare elev urmeaza sa devina expertin studierea,
in mod independent,a subtemei aferenta numarului sau.De exemplu elevii cu numarul 1 din toate
echipele formate vor aprofunda problema cu numarul 1,cei cu numarul 2-subtema cu numarul
2s.a.m.d.
Aceasta inseamna ca fiecare primeste o fisa-expert cuprinzand tema si cele 4 sau 5
subteme propuse.
Activitatea grupurilor de experti.Dupa ce au parcurs faza de lucru independent
expertiicu acelasi numar,se reunesc in grupuri de experti pentru a dezbate impreuna tema care
le revine.Astfel,elevii cu numarul 1 parasesc echipele de invatare initiale pentru a studia
impreuna,la aceeasi masa,aceeasi subtema.
Reintoarcerea in echipele de invatare.In momentul in care grupurile considera ca membrii
acestora au atins gradul de expertiza necesara, profesorul dispune reantregirea fiecarei echipe de
invatare. Respectiv expertii se intorc in echipa initiala. Cum s-ar spune, in aceasta faza se
instruiesc reciproc in ariile in care au ajuns sa detina expertiza. Modalitatea de prezentare va fi

38
scurta, concisa, atractiva,sustinuta, dupa caz, de materialele demonstrativa. Membrii vor fi
stimulati sa discute, sa puna intrebari, sa exprime puncte de vedere si sa-si noteze, fiecare
realiziandu-si propriul plan de idei.
Obiectivul echipei este ca toti membrii sa stapaneasca continutul celor 4-5 subteme avute
in vedere. Asa se constituie mozaicul din parti ala aceleiasi teme (probleme).
Ce rol revine profesorului ? Aceasta monitorizeaza activitatea de invatare ;are grija ca
noile cunostinte sa fie transmise corect ; raspunde unor intrebari mai dificile ; stimuleaza
cooperarea si asigura participarea activa a tuturor elevilor. In functie de complexitatea si
dificultatea sarcinilor va avea grija sa dozeze timpul de lucru.
In faza finala, de evaluare, grupurile de experti prezinta rezultatele in fata intregii clase,
care isi asuma asimilarea cunostintelor care alcatuiesc ansamblul temei, in unitatea ei logica
De aceasta data profesorul poate pune intrebari, poate da spre rezolvare fiecarui elev o fisa
de eveluare, poate aduce rectificarile necesare, poate sintetiza cunostintelor etc.
Avantaje : Dupa cum se poate constata, metoda se bazeaza pe un principiu relativ simplu; fiecare
dintre grupurile de experti primeste o parte (o subtema) specifica a unei teme(probleme) pe care
urmeaza sa o trateze din punct de vedere personal. Si mai departe, sa integreze contributia
fiecarui grup in viziunea de ansamblu a temei si in efortul comun al clasei. Este de inteles ca
sarcina comuna poate fi indeplinita numai in conditiile in care fiecare elev isi aduce propria
contributie la realizarea ei. In felul acesta se anihileaza asa-zisul efect Ringelmann sau lenea
sociala, posibil sa apara atunci cand individul are senzatia ca propria contributie la sarcina de
grup nu poate fi stabilita cu precizie. Din acest punct de vedere metoda mozaicului poate
constitui un remediu sigur impotriva acestui posibil efect, ea scotand pe interdependenta dintre
membrii si individualitatea contributiei pe care fiecare o poate aduce (Neculau,Bancu,1998,)
Metoda mozaicului are un pronuntat caracter formativ. Astfel ea isi concentreaza atentia
asupra dezvoltarii capacitatilor de ascultare, vorbire ,reflectare, gandire creativa, rezolvare de
probleme si cooperare. In cazul de fata, elevii sunt pusi in situatia sa asculte activ comunicarile
colegilor, sa se deprinda sa expuna ceea ce au invatat, sa coopereze la realizarea sarcinilor, sa
gaseasca modalitatea cea mai potrivita pentru a-i invata si pe colegii lor ceea ce ei au studiat.
Elevii sunt astfel invatati sa ofere si sa primeasca sprijin in munca lor. Utilizarea acestei metode
contribuie la cresterea increderii in sine a elevilor, la dezvoltarea abilitatilor de comunicare si la
relationare in cadrul grupului, impulsioneaza si educa raspunderea individuala si de grup, duce la
intarirea coeziunii grupurilor. Intrucat fiecare are ceva de transmis si la randul lui este interesat
de ceea ce au ceilalti colegi de spus, tendintele de ierarhizare se diminuiaza sau pot sa dispara.

5.Metoda cubului
Este o metoda utilizata atunci cand se urmareste exploararea unui subiect sau unei
atitudini din mai multe perspective.
Etape ale desfasurarii:
-anuntarea temei
-parcurgerea unitatii de continut propusa(texte,materiale auxiliare,articole sau o minima
bibliografie)
-impartirea clasei de elevi in sase echipe eterogene
-fiecare echipa isi alege un lider,ca purtator de cuvant al acesteia,fara sa-si impuna
propriile opinii
-confectionarea unui cub de hartie (carton,placaj,sau material plastic) cu latura 50cm.

39
 -inscrierea de catre profesor,pe fiecare dintre suprafetele cubului a cate o sarcin ade lucru
(6 suprafete=6 sarcini sau perspective).De
exmplu:Analizeaza!,Descrie!,Asociaza!,Aplica!,Argumenteaza pro si contra!
-fiecare echipa urmeaza sa examineze tema propusa din perspectiva cerintei inscrise pe
una dintre fetele cubului,si care i-a fost repartizata initial catre profesor sau care i-a revenit prin
aruncarea zarului
-la epuizarea sarcinii,liderul fiecarei echipe urmeaza sa prezinte in planul clasei rezultatele
perspectivei cercetate.In timpul expunerii,membrii echipei pot interveni pentru eventuele
clarificari si completari.Toti elevii clasei iau notite si,dupa nevoi,interogheaza echipa care isi
expune segmentul cercetat.
-dupa ce toate echipele isi expun rezultatele in plen,profesorului ii revine obligatia de a
integra cele sase perspective intr-o expunere succinta
-dupa epuizarea activitatii,profesorul poate,lansa eventual,alte sase perspective pe aceeasi
tema sau poate recurge la un exercitiu de brainstorming,aplicabil unora sau tuturor celor sase
perspective
-in finalul activitatii se poate face o proba cu sase itemi prin intermediul careia sa se
sondeze gradul de intelegere si de insusire a problemei puse in discutie
Se creeaza astfel un bun prilej de valorizare activitatilor si operatiilor di e gandire
implicate in studierea unui continut.
In concluzie se poate spune ca ceea ce este comun tuturor acestor metode,in esenta
euristice,bazate pe descoperire,este faptul ca acestea transforma elevii din simpli receptori ai
stiintei ,,gata facute sau din simpli consumatori de cunostinte in producatori ai propriilor
cunostinte.

Bibliografie:Venera Mihaela Cojocaru(2008)Teoria si metodologia

instruirii,Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti
Ioan Cerghit(2006)Metode de invatamant,Editura Polirom Bucuresti
Ioan Nicola(1994)Pedagogie,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

40
 Aplicatie

Metoda(Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat)

Disciplina:Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare

Clasa:A XI_A
Tema:Vitamine

Competente specifice:

1.Definirea vitaminelor
2. Denumirea vitaminelor
3.Clasificarea vitaminelor
4.Descrierea vitaminei A si D
5.Descrierea vitaminei E si K

Organizarea activitatii:
Am adaptat aceasta metoda,astfel:
-Se anunta titlul lectiei:Vitamine
-Se imparte clasa in 4 grupe.Se deseneaza pe tabla,iar elevii in caietele lor urmatorul tabel

CE STIU? CE VREAU SA STIU? CE AM INVATAT?

-Se cere fiecarui grup sa completeze primele doua coloane.Li se acorda un timp de
gandire de 10 min
-Se discuta ideile;se corecteaza ideile gresite.Daca numai sunt probleme se completeaza la
tabla prima coloana cu ideile grupurilor.
-Se cere fiecarui grup sa formuleze intrebari despre lucrurile despre care nu sunt siguri.Ele
vor fi trecute in coloana din mijloc
-Se cere elevilor sa citeasca un text pe tema lectiei
-Dupa lectura textului,se va verifica la care intrebari au gasit raspunsuri si se vor trece
aceste raspunsuri in coloana CE AM INVATAT?
-In continuare elevii vor verifica ce alte informatii au gasit in text si care nu au legatura cu
nici una din intrebarile puse si le vor trece in coloana CE AM INVATAT?

41
 Tabelul final

CE STIU? CE VREAU CE AM INVATAT?

SA STIU?
Vitaminele se gasesc Ce sunt Vitaminele sunt substante absolut necesare in
in organismul animal vitaminele? desfasurarea proceselor vitale.
dar si vegetal Vitaminele regleaza una sau mai multe faze ale
metabolismului intermediar,influenteaza activitatea
enzimelor sau intervin in procesele redox si in siteza
unor enzime
Vitaminele se Cum se clasifica In functie de caracterul solubilitatii lor,vitaminele au
denumesc cu ajutorul vitaminele? fost clasificate in:vitamine liposolubile(solubile in
literelor de grasimi) si vitamine hidrosolubile(solubile in apa
alfabet:A,B<C<
D,E,F,K
Vitamina A se Descrierea Grupa vitaminelor A.Aceste vitamine sunt derivati ai
numeste vitamina vitaminei A SI D? carotenului.Vitaminele A se formeaza in organismul
vederii animal.In plante se gasesc sub forma de provitamina.
Cea mai bogata sursa de vitamina A este untura de
peste extrasa din ficatul de morun,balena.Vitamina A
este prezenta si in unt,galbenus de ou,creier.Sub
forma de provitamina se gaseste
in:morcovi,spanac,urzici,caise,cirese,visine,mure,etc.
Oxigenul si lumina au actiune dextructiva asupra
vitaminelorA.
Lipsa vitaminelor A din alimentatie se manifesta prin
tulburari de crestere,micsorarea rezistentei la boli si
tulburari ale vederii
Grupa vitaminelor D.Se intalnesc numai in
organismul animal.In plante se intalnesc steroli care
prin iradiere cu raze ultraviolete se transforma in
vitamina D.Din ergosterol,care se gaseste in drojdii
si mucegaiuri se formeaza vitamina D2.
Cele mai bogate surse de vitamina D sunt:untura de
peste si ficatul mamiferelor si pasarilor.
In piele se afla provitamina D3 care prin iradiere cu
raze ultraviolete se transforma in vitaminaD3.
Actiunea fiziologica se manifesta in special in
metabolismul Ca si P din organism.Lipsa acestor
vitamine produce rahitismul la copii sau
decalcifierea la adulti.
Vitamina C se Descrierea Vitamina E(tocoferolul).Este formata din patru
gaseste in citrice vitaminei E? alcooli ciclici macromoleculari -- si
tocoferoli.Se gaseste in embrionul cerealelor in
telina.Are actiune antioxidanta,protejand uleiurile

42
vegetale de rancezire.
Vitamina E previne sterilitatea
Vitamina K(antihemoragica).Se gaseste in partile
verzi ale plantelor si anume in frunze de varza,
lucerna,spanac,urzici,in drojdia de bere.Este
sensibila la actiunea luminii.
Unele microorganisme pot sintetiza vitamina K.La
om vitamina K este sintetizata de catre microflora
intestinala
Vitamina F(acizii grasi esentiali).Este formata din
acizii prasi polinesaturati:linoleic,linolenic si
arahidonic.Acizii linoleic si linolenic se gasesc in
uleiurile din fructe si seminte iar acidul arahidonic in
fosfatidele de origine animala.
Lipsa vitaminel F din alimentatie produce tulburari
cutante

43