UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI

Din Bacau
Departamentul pentru pregătirea personalului didactic
Specializarea Ingineria Produselor Alimentare

Portofoliu de evaluare finala

Îndrumător : Student:
Prof. univ.dr.ing.mast.ec.Ciucescu Doru

- Bacău -
- 2011 –
 Cuprins

Elemente semnificative din portofoliile disciplinelor D.P.P.D.

I.Psigologia educatiei
I.1.Fisa de obervatie a unui elev
I.2.Chestionar
I.3.Fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev
I.4.Formarea personalitatii umane

II.Fundamentele pedagogiei
II.1.Fisa aplicativa
II.2.Analiza a doua manuale alternative

III.Didactica stiintelor tehnice

III.1 Proiect de lectie
III.2.Metode moderne de predare
III.3.Test de evaluare

IV.Practica pedagogica
IV.1.Proiect de lectie 1
IV.2.Proiect de lectie2
IV.3.Proiect de lectie 3
V.Managementul clasei de elevi
V.1.Analiza SWOT

2
Nume:
Prenume:
Vârsta:
Grupă:
FIŞA DE OBSERVAŢIE
Dată Disciplina Indicatori oservationali Interpretare/ Observaţii/
Locaţia Caracterizare Recomandăr
psihopedagogica i
30.10.2008 Engleză -este atentă,liniştită,încearcă -interes pentru
-seminar să răspundă la întrebările ora
adresate de către profesor -mobilitatea
atenţiei
31.10.2008 Chimia -pare plictisită,răspunde la -dezinteres faţă -sa fie mai
analitică telefon în timpul orei,nu se de disciplină atentă
-laborator implica la realizarea -atentie -sa
experimentelor chimice oscilantă colaboreza
alături de ceilalţi colegi cu colegii
3.11.2008 Chimia -la începutul orei a fost -atentie -sa încerce
anorganică atentă,iar pe parcurs atenţia oscilantă să se
-curs ei s-a micşorat pentru că a -lipsa motivaţiei implice mai
început să vorbească cu -lipsa mult
colega ei. concentrării
atenţiei
4.11.2008 Integrare -linistita,atentă îşi ia notiţe -interes pentru
europeană şi nu îi dă atenţie colegei ora
-curs care o deranjează -implicare
pasivă
5.11.2008 ECDL -intarzie la oră,nu îşi ia -dezinteres -sa fie
-laborator notiţe,nu efectuează la pentru ora punctuală şi
calculator cerinţele impuse -motivatie să aibă mai
de profesor,pare intrinsecă mult interes
plictisită,tristă,gânditoare pentru ora
10.11.2008 Chimia -pare interesată de ce spune -interes pentru
analitică profesorul,îşi ia notiţe ora
-curs
10.11.2008 Chimia -participa cu interes la -interes pentru
anorganică realizarea experimentelor ora
-laborator chimice alături de
colegi,scrie la tabla

3
 rezultatele experimentului
11.11.2008 Matematica -isi ia notiţe,se uită într-o -implicare -sa nu dea
aplcata 1 revistă,vorbeşte cu colega ei pasivă atenţie celor
-curs din jur

Grila de observatie curenta

Indicatori
FB B S
observationali
Distributivitatea atentiei ×
Mobilitatea atentiei ×
Rapiditatea memoriei ×
Motivatia invatarii ×
Fidelitatea redarii
informatiilor
Spirit competitiv ×
Activism,implicare ×
Aptitudini(tehnice,artistice, ×
sportive,muzicale)
Trasaturi de caracter ×
Modestia ×
Sinceritatea ×
Altruismul ×
Responsabilitatea ×
Constiinciozitatea ×
Sociabilitatea ×
Punctualitatea ×

In urma aplicarii acestei fise de observatie am constatat ca elevul are capacitate de memorie,este
punctual,participa cu interes la realizarea experimentelor,este sociabil dar nu ar trebuie sa dea
atentie celor din jur si sa se concentreze mai mult la ceea ce spune profesorul.

4
Nume:
Prenume:
Clasa:
Dată:
CHESTIONAR

Şcoala este importantă pentru tine?

1.De ce mergi la şcoală?

a)să înveţi
b)te trimit părinţii
c)să te întâlneşti cu prietenii

2.Ţi-ai dori să participi la activităţi extraşcolare?

a)Da
b)Nu
c)Poate

3.Îţi place la şcoală?

a)Da
b)Nu
c)Câteodată

4.E importantă atmosfera din clasă?

a)Da
b)Nu
c)Câteodată

5.Ce faci dacă ai întârziat la ore?

a)ceri scuze profesorului
b)te aşezi în bancă
c)nu intru în clasă

5
6.Ai pus întrebări pentru a-ţi clarifica anumite aspecte ale orei?
a)Da
b)Nu
c)Câteodată
7.Ai analizat întotdeauna argumentele prezentate de profesor?
a)Da
b)Nu
c)Câteodată

8.Pe profesori îi priveşti că pe nişte prieteni?

a)Da
b)Nu
c)Nu cred

9.Crezi că scoala are un rol important pentru viitorul tău?

a)Da
b)Nu
c)Nu ştiu

Interpretarea chestionarului

Am aplicat acest chestionar unui număr de 20 de elevi din clsa a V-a din comună
Cleja ,judeţul Bacău.În urma chestionarului am constatat că aceşti elevi dau o mare importanţă
şcolii şi îşi respectă profesorii,iar majoritatea dintre ei sunt dornici să înveţe lucruri noi.Discutând şi
cu diriginta clasei care mi-a confirmat faptul că mulţi dintre elevi au vise şi planuri pentru viitor şi
mai ales încearcă să nu îşi dezamăgească părinţii.

6
FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI
ELEV

I. DATE PERSONALE
Numele şi prenumele elevului ……Rachita Ovidiu………………………..clasa a
XI-B…..
Data naşterii………24.05.1993…..localitatea…Bacau……………
Şcoli frecventate…………SC.Nr.1………………………………………
Domiciliul actual ………Bacau………………………………………

II. DATE MEDICALE

1.Antecedente ……………-………………………………………………….
Factori nocivi în perioadele:
a) prenatală………………-……………………
b) natală …………………-…………………….
c) Postnatală ………………-……………………
Boli organice cronice…………-………………………………………….
…………………………………-………………………………………….
Boli psihice şi mintale ………-…………………………………………….
………………………………………………………………………………
Deficienţe senzoriale ………-………………………………………………..
……………………………………………………………………………….
Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii actuale …sanatos……………

III. DATE ASUPRA ACTIVITĂŢII PSIHICE

1. Caracteristicile proceselor intelectuale
- Gândirea:

Clasa Nivel de operare cu noţiuni

F.bun Bun Mijlociu Slab F.slab
IX
X
XI ×
XII

7
-Limbajul:
• Clas • Vocabular • Vocabular • Vocabul • Vocabular
a foarte bogat, normal, ar redus, foarte limitat,
exprimare exprimare exprima • Exprimare
elevată firească(fără re foarte
(corectă,clară, dificultăţi) greoaie( greoaie(incoere
cursivă) dificilă) ntă,neclară)
• IX • • • •
• X • • • •
• XI • • × • •
• XI • • • •
I

-Memoria

Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă

IX
X
XI ×
XII

- Imaginaţia

Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă

IX
X
XI ×
XII

Atenţia:
Clasa F. bună Bună Potrivită Slabă F. slabă
IX
X
XI ×
XII

2.Procese afective şi motivaţionale

Clasa F. Puternice Potrivită Slabă F. slabă

puternice
IX
X
XI ×
XII

8
 Sentimente:

Clasa Intelectuale Estetice Moral-umane

IX
X
XI ×
XII
Pasiuni pentru o anumită activitate sau profesie: Chimie si Matematica

3. Procesele volitive şi activitatea elevului

Voinţa:

Clasa F. Puternică Potrivită Slabă F. slabă

puternică
IX
X
XI ×
XII

Priceperi :Prepararea sustantelor chimice in laborator

4. Trasături de personalitate
Aptitudini generale:
-Inteligenţa:
Clasa F. bună Bună Mijlocie Slabă F. slabă
IX
X
XI ×
XII
Înţelegerea:
Clasa Nivel de înţelegere
F. bun Bun Mijlociu Slab F. slab
IX
X
XI ×
XII
Aptitudini speciale:

Clasa Literatură Matematică Tehnică Ştiinţe Arte

sociale
IX
X
XI ×
XII

9
Tipul de temperament:
Clasa Pasional Coleric Sentimental Nervos Flegmatic Sangvin Apatic Amorf

IX
X
XI ×
XII

Caracterul:
Trăsături pozitive de caracter…ambitios.,atent,harnic,cu dorinta de cunoastere
Trăsături negative de caracter…incapatanat,timid,nepriceput…………..
………………………………………………………………………………….
Atitudinea faţă de :
a) Societate …pozitriva
b) Şcoală…interes
c) Colegi…amicitie
d) Sine…pozitiva
IV. DATE ASUPRA MEDIULUI FAMILIAL
1. Structura familiei(tata, mama, fraţi, surori)

Nr. Numele şi Data Profe Ocupaţia Pregătirea Retri Obs.

crt prenumele naşterii sia de (funcţia) şcolară buţia
bază actuală tarifar
ă
Rachita 30.01. muncitor liceal
Marius 1973
Rachita 24.11. casnica liceal
Manuela 1974

2. Climatul social- moral al familiei…sanatos,ajuta la integrarea elevului in societate

3. Regimul educativ al elevului în familie……democratic
4. Condiţiile de lucru al elevului în familie……favorabile pentru executarea temei

10
……

V. Date asupra activităţii din mediul şcolar

1. Situaţia la învăţătură:
- Media generală anuală şi locul ocupat în clasă……7,20………………
…………………………………………………………………………………
- Obiecte cu rezultate superioare…Chimie,Matematica…
- Obiecte cu rezultate inferioare:Limba si Literatura Romana
- Nivelul de pregătire practică…bun

2. Activitatea în cercuri de specialitate

-Iniţiative deosebite ………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
- Rezultate obţinute………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
3, Activitatea în concursurile şcolare şi extraşcolare
- Lucrări deosebite…………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
-Locuri(premii) obţinute……………………………………………………
………………………………………………………………………………….
4, Activitatea independentă şi stilul de muncă al elevului:
- Pregătirea lecţiilor şi temelor… acasa
-Activităţi deosebite adiacente……-………………………………….
………………………………………………………………………………….
-Maniera de lucru……-………………………………………………….
………………………………………………………………………………..
-Preocupări în timpul liber…internetul……………………………
……………………………………………………………………………….
5, Atitudinea faţă de îndatoririle şcolare:
-La lecţii……este…atent………………………………
…………………………………………………………………………….
- La activităţi practice…este priceput………………………
……………………………………………………………………………..
VI. STATUTUL ŞI ROLUL ELEVULUI ÎN GRUPUL–CLASĂ
. 1.Activitatea şi comportamentul în organizarea educaţiei:
-Responsabilităţi (funcţii) ………………………………………….
…………………………………………………………………………….
- Iniţiative deosebite…nu a luat nici o initiativa…………………………
……………………………………………………………………………
- Stilul de conducere(autoritar, democratic, indiferent)……democratic ………..
- Rezultatele obţinute……bune……………………………………………..
2.Activitatea şi comportamentul în grupul clasă:
- Gradul de participare la viaţa grupului…Gradul 1…………………………..

11
 - Poziţia psihosocială în cadrul grupului( lider, izolat, respins)…lider…….
- Tipuri de relaţii promovate……prietenie………………………………………..
VII. APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
1. Profilul psihopedagogic al elevului:

Nr. Variabile evaluate F. slab Slab Mijlociu Bun F.

Crt. bun
1 Starea sănătăţii ×
2 Nivelul ×
mintal(raţiune)
3 Capacitate de ×
memorare
4 Capacitate de ×
concentrare
5 Starea emoţională ×
6 Capacitate ×
volitivă
7 Inteligenţa ×
8 Echilibru ×
biopsihic
9 Atitudinea faţă de ×
activitatea şcolară
10 Atitudinea faţă de ×
colegi
11 Atitudinea faţă de ×
sine
12 Gradul de ×
integrare în
familie
13 Gradul de ×
integrare în şcoală
14 Gradul de ×
integrare în grup
2. caracterizarea personalităţii elevului şi mediului său…Elevul traieste intr-un mediu de
viata sanatos cu parinti responsabili care se intereseaza de educatia copilului.
……………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..
3. Recomandări pedagogice…… sa se implice in activitati extrascolare……………

Data 29.03.2011……… Benchea Angela

12
 Formarea personalităţii umane

Fenomenul prin care societatea realizează transmiterea sistematică şi organizată a experienţei

social-istorice noilor generaţii în vederea pregătirii lor pentru viaţă îl reprezintă educaţia.Altfel
spus,educaţia reprezintă un fenomen consubstational existenţei omului.Prin intermediul educaţiei el
poate deveni altceva decât ceea ce este.În cadrul acestei deveniri a omului se împlineşte o
dezvoltare care,însă nu este expusă întâmplării,ciurmareste,totdeauna o finalitate.
Fiecare om are personalitatea sa.Adolescentul pe măsură ce înaintează în vârstă îşi dezvoltă
personalitatea sa.Nici o perioadă a vieţii nu este mai importantă pentru dezvoltarea personalităţii
decât adolescenta.Adolescenta este cu adevărat o perioadă a descoperirii sinelui,o perioadă în care
persoană cunoaşte cel mai bine,foarte intim,ceea ce a devenit,însă şi o perioadă de strădanie pentru
devenire.De-a lungul adolescenţei apar o serie de factori de dezvoltare unice.Aceştia implica
atingerea unor anumite interdependente faţă de părinţi,relaţii sociale măture cu covarstnicii ,un
sistem de valori şi o filozofie de viaţă,o orientare faţă de relaţiile de cuplu,relaţii sexulae,familie ,
copii şi pregătirea pentru profesie.Adolescenta este o perioadă mai dificilă iar unii dintre
adolescenţi se confruntă cu diferite probleme
Dezvoltare a personalităţii fiecărui individ depinde de aptitudinile şi caracterul fiecăruia
În perioada adolescenţei asistăm la o anumită stabilizare a aptitudinilor din perioada
copilăriei.Aptitudinile se dezvoltă continuu atingând un nivel maxim , care durează un anumit timp
,apoi spre vârstele înaintate urmează declinul.Modificarea aptitudinilor cu vârsta ia diferite forme.În
timp ce performanţele la unele probe care implică factori vizuali şi motori încep să scadă,
performanţele la testele de vocabular şi informaţii continua să crească
Adolescentul este individul care începe să construiască sisteme sau teorii în sensul larg al
acestui termen.Acest stadiu se caracterizează prin dezvoltarea competenţei cognitive a
adolescentului:creşterea capacităţii de prelucrare a informaţiilor şi a nivelului abstractizărilor şi
generalizărilor,ca atare inteligenta,că aptitudine generală,se manifestă plenar.Tot în perioada
adolescenţei se va realiza şi fixarea unei dominante în ceea ce priveşte manifestarea unuia şi altuia
dintre tipurile de inteligenta definite de Gradner.
. Explozia ştiinţifică din secolul XX reprezintă un factor important în dezvoltarea capacităţilor
cognitive ale adolescenţilor din ziua de azi.Capacitatea lor de utilizare a calculatorului precum şi
accesul la internet la acumularea unui volum mai mare de cunoştinţe şi la achiziţia unor strategii
rezolutive mai eficiente la dezvoltarea superioară a capacităţilor de abstractizare şi generalizare.
Adolescenta este o perioadă de căutări, o perioadă în care adolescenţii încearcă să descopere
cât mai multe lucruri despre ei,despre lumea ce îi înconjoară.O particularitate specifică
adolescentului este dorinţa de afirmare a propriei personalităţi.Tendinţa de afirmare se manifestă
foarte diferit.Performanţele obţinute pot avea un impact deosebit asupra alegerilor privind viitorul.
Criza adolescenţei este considerată de unii autori ca fiind un organizator,iar rezolvarea ei o
sursă de progres.Criză de originalitate se manifestă în mod diferit în ceea ce priveşte diferiţi
parametri:intensitatea manifestărilor,momentul începerii,durata sa,apartenenţa la un anumit sex sau
ţip temperamental,conţinutul central al schimbărilor.
In ceea ce priveşte diferenţele de sex se pare că băieţii resimt această criză mai intens şi pe o
perioadă mai lungă de timp,datorită tendinţei de dezvoltare a masculinităţii,a forţei.Fetele sunt mai

13
blânde şi mai calme pe perioada adolescenţei,însă există şi fete care au manifestări asemnatoare
băieţilor,acestea având tendinţa de a se opune permanent cerinţelor parentale.
Manifestarea crizei adolescentine este diferită în funcţie de tipul temperamental. Astfel,se
consideră că tipurile puternice au tendinţa spre crize puternice şi invers.
Cei mai spectaculoşi sunt colericii ,iar manifestarea cea mai slabă o au melancolicii.La
introvertiţi apare o neconcordanţă între opoziţiile şi nemulţumirile lor interne şi externe.În funcţie
de aspectul pe care adolescentul doreşte să-l dobândească,manifestările pot îmbrăca forme
diferite.Cel mai important lucru pentru unii este dobândirea autonomiei faţă de părinţi ,de aceea au
tendinţa de a se respinge tot ceea ce aceştia spun sau cer ,nu doresc să se supună autorităţii
parentale.Pentru alţii afirmarea Eu-lui are o importanţă mai mare,ei încercând din răsputeri să-şi
impună punctul de vedere în faţa părinţilor şi să ceară să li se respecte opiniile ,să se ţină cont de
ele.Cucerirea autonomiei şi independenţei este unul din marile câştiguri ale crizei şi ale dezvoltării
din acest stadiu.Obţinerea independenţei se realizează pe mai multe planuri:spaţial propriu din
locuinţa,domeniul culinar,vestimentar,activităţi casnice,preocupări de timp liber.Dependenţa
adolescenţilor faţă de familie este legată de partea financiară ,mai ales dac ei îşi continua studiile
după ciclul liceal.
Aceasta cucerire a autonomiei contribuie la creşterea încrederii în sine a
adolescenţilor,dezvoltarea demnităţii personale, a responsabilităţii personale şi o responsabilizare în
ceea ce priveşte deciziile de viitor.
O parte importantă caracterului o reprezintă şi moralitatea ,atitudinile şi valorile morale pe
care le are individul şi la care acesta se raportează.Pe măsură ce adolescenţii dobândesc capacitatea
de a gândii despre idei abstracte şi ipotetice şi pe măsură ce îşi trasează identităţile lor viitoare,mulţi
dintre ei reflectă asupra propriilor valori şi standarde morale.Cu toate că adolescenţii încalcă
regulile din când în când adolescenta este o perioadă în care indivizii sunt puternic motivaţi să se
comporte moral.Adolescenţii încep să vadă moralitatea că pe o parte importantă a
personalităţii.Fiecare adolescent îşi va descoperi Eul ,sau astfel având ocazia să stea de vorbă cu
sine cu toată sinceritatea departe de ochii iscoditori ai lumii externe.
După ce omul a acumulat,de-a lungul existenţei sale,diverse valori,trebuie să se ingrijeasaca
că,prin educaţie,să le predea celor ce vin.Dar această operă nu este pur şi simplu de schimb;ea este o
operă cu mai multe faţete,de o deosebită complicaţie.
Lumea valorilor umane,în sensul cel mai general al acestei expresii-este lumea
educaţiei,lumea prin care omului i se deschide realitatea,în toate ipostazele ei,iar el se face accesibil
ei.Dar imaginea realităţii în toate dimensiunile ei,nu i se oferă omului de la sine şi depinde de
acţiunea deliberată a educaţiei a învăţământului,a acelui proces delicat de formare.Omul este doar
un candidat la statutul speciei;el devine om numai prin om,prin acţiunea şi influenţa altor oameni
care,ei înşişi,la rândul lor,pot arăta omului în devenire o imagine temporară a existenţei sale
continue,o imagine animată mereu de dimensiunile existenţei viitoare.
Educaţia a devenit, firesc,un domeniu cu înalta prioritate în construcţia oricărei societăţi
moderne.Odată cu ea şi disciplină care o studiază,pedagogia a căpătat noi dimensiuni.Astăzi se
recunoaşte în mod expres faptul că progresul economic,social şi cultural al unei naţiuni sau al
oricărei comunităţi sociale,depinde de modul în care se concepe acest fenomen,de demersurile
practice de realizare.
Formarea omului ca subiect conştient şi activ capăta o pondere considerabilă;se năzuieşte a
se forma un om la nivelul cuceririlor ştiinţei,dar şi la nivelul înaltelor virtuţi ale umanităţii.
Că educaţia este izvorul civilizaţiei,dar şi acel al umanizării este un fapt greu de contestat.În
absenţa ei omul rămâne cu ceea ce i-a dat natură cu multe milenii în urmă:o potenţialitate care nu
este încă realitate.

14
RELAŢIILE INTERPERSONALE ŞI ROLUL LOR ÎN FORMAREA
ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

1. Personalitatea – o construcţie socială

Personalitatea se formează în contextul relaţiilor interpersonale şi sociale. Prin interacţiune
cu altul (alţii), omul ajunge să se cunoască mai bine, să înţeleagă atitudinile şi comportamentele
celorlaţi, să înveţe roluri de partener, interlocutor, coechipier. Dacă avem în vedere doi indivizi – A
şi B – care au stabilit o relaţie, putem constata că A îl poate influenţa pe B, că B reacţionează
încercând să schimbe prima impresie a lui A, că acesta îşi reorganizează conduita faţă de partener
ş.a.m.d. Prin interacţiune, indivizii se adaptează reciproc, fiecare jucând rol de stimul pentru
celălalt. Fără această reciprocitate interpersonală nu poate fi înţeles nici unul dintre cei doi termeni
ai cuplului: eu şi altul. Avem de-a face cu o interacţiune între două entităţi, două lumi, două
universuri specifice. În Introducere la psihologia colectivă şi analiza eului, Sigmund Freud
afirmă:”Altul joacă întotdeauna în viaţa individului rolul de model, de obiect, de asociat sau
adversar, iar psihologia individuală se prezintă chiar de la început ca fiind în acelaşi timp şi o
psihologie socială, în sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvântului” (după A. Neculau).
Raportându-se mereu la părinţi, fraţi, surori, prieteni de joacă, colegi, copilul învaţă să îi cunoască şi
în acelaşi timp să se cunoască. „Eu este altul”, a spus cu genialitate Arthur Rimbaud. Relaţiile cu
alţii presupun o ţesătură de ambivalenţe, pendulând între identificare şi opoziţie. Învăţarea prin
interacţiune cu alţii, trăirile colective favorizează socializarea. Relaţiile interpersonale instituie
valori, norme de conduită, modele de comportare, stiluri de interacţiune. Trăirea împreună
a evenimentelor joacă un rol important în dezvoltarea relaţiilor umane, are un caracter „contagios”,
sistematic cultivat şi canalizat de practicile sociale. Din interacţiune rezultă capacitatea de a
diferenţia, competenţa (auto)evaluării, decentrarea afectivă, cum spune Jean Piaget.
O concepţie relativ recentă asupra personalităţii consideră că individul uman (sau actorul
social) îşi construieşte edificiul personalităţii primind informaţii şi interacţionând, tot timpul, cu cei
ce-l observă şi evaluează şi este, în acelaşi timp, el însuşi un observator şi un evaluator al altora.
Personalitatea este deci o „construcţie socială” în care intră trei componente esenţiale:
• comportamentul pe care actorul, ca individ biologic distinct, îl aduce pe scena socială;
• semnificaţiile pe care actorul însuşi le dă comportamentului său, modului său de a fi;
• semnificaţiile pe care ceilalţi le ataşează comportamentului actorului social.
Mai întâi actorul: cu înzestrarea lui biologică, cu calităţile şi limitele sale, cu diferenţele
individuale faţă de ceilalţi. Apoi actorul ca auto-observator: capacitatea sa de a se vedea cu ochii
altora, de a se autoevalua şi situa în context, în raport cu ceilalţi. În sfârşit, actorul observat: actorul
îşi asumă roluri, participă, vrea să devină „personaj”, să fie recunoscut ca personalitate. În acest
scop, ştiind că evaluările celorlalţi îi conferă valoare, îl aşează într-o ierarhie, el încorporează
informaţii de la alţii despre sine (gesturi, cuvinte, atitudini). Nu suntem numai conştienţi că alţii
gândesc despre noi, trebuie să fim în stare şi să ne formăm o impresie despre ceea ce gândesc,
despre imaginea lor referitoare la persoana noastră. În centrul concepţiei despre personalitate ca o
construcţie socială stă „competenţa” omului de a se vedea aşa cum îl văd alţii. Iar primul pas e
capacitatea de a se întoarce spre sine, de a se observa. Al doilea pas e recunoaşterea acestei

15
competenţe la ceilalţi, conştientizarea conştiinţei de sine a celuilalt. În felul acesta putem să ne
facem o impresie despre imaginea noastră în conştiinţa celorlalţi.

2. Motivaţia de afiliere
a) Nevoia de afiliere
Oamenii nu pot trăi izolaţi unul de altul. Nevoia de afiliere se referă la nevoia oamenilor de a
avea contacte relativ frecvente cu ceilalţi. Ea stă la baza formării relaţiilor interpresonale. Cei mai
mulţi dintre noi au nevoie să fie şi să interacţioneze cu ceilalţi. Această nevoie de afiliere este
atestată de cazurile de izolare socială prelungită. În 1938, un amiral american s-a oferit voluntar să
petreacă singur şase luni la o staţie meteorologică din Antarctica. Deşi menţinea legătura radio cu
lumea, după 20 de zile a început să se simt singur şi părăsit. După două luni a ajuns să se preocupe
foarte serios de chestiunile religioase. Starea lui a evoluat repede spre depresie accentuată şi apatie.
Echipa care a mers să-l recupereze după 90 de zile l-a găsit halucinând.
b) Nevoia de intimitate
O distincţie utilă pentru studiul relaţiilor interpersonale este aceea dintre nevoia de afiliere şi
nevoia de intimitate. Prima se referă la dorinţa de a stabili cât mai multe contacte sociale. Cea de-a
doua, la preferinţa pentru relaţiile calde şi apropiate. Indivizii cu o mare nevoie de intimitate se
preocupă de calitatea relaţiilor lor cu ceilalţi. Ei au mai multă încredere în partenerii lor şi sunt mai
satisfăcuţi de relaţiile lor sociale.
c) Singurătatea
În viaţa de zi cu zi suntem înclinaţi să considerăm că singurătatea înseamnă lipsa relaţiilor
sociale. Suntem singuri atunci când relaţiile noastre cu ceilalţi sunt foarte puţin numeroase şi
inadecvate.
Din punctul de vedere al ştiinţei psihologice, singurătatea este o stare emoţională a persoanei.
Psihologii fac distincţia între a fi solitar şi a se simţi singur. Solititudinea este un termen obiectiv.
Ea este definită ca absenţa altora din mediul persoanei şi poate sau nu să fie resimţită ca neplăcută.
Pe de altă parte, singurătatea este subiectivă: termenul se referă la insatisfacţia persoanei faţă de
caracteristicile relaţiilor ei cu alţii.
Oamenii se simt singuri atunci când există o discrepanţă între relaţiile interpersonale pe care le
au şi cele pe care ar dori să le aibă. Deficitul în relaţiile interpersonale ale celor ce se simt singuri
poate fi cantitativ ori calitativ. Persoanele care au foarte puţini prieteni apropiaţi se pot simţi singure
pentru că-şi doresc mai mulţi prieteni; acest tip de singurătate se numeşte singurătate socială. Pe de
altă parte, o persoană care are foarte mulţi prieteni poate resimţi singurătatea din cauză că are
impresia că relaţiile ei cu ceilalţi sunt superficiale; în acest caz, avem de-a face cu singurătatea
emoţională.
Indivizii singuri sunt de obicei timizi şi au o stimă de sine scăzută. Ei sunt, foarte adesea,
depresivi, au opinii negative despre ceilalţi şi sunt prudenţi din punct de vedere social: evită
situaţiile interpersonale în care ar putea fi respinşi de ceilalţi.

3. Atracţia interpersonală
Termenul de atracţie se referă la o stare motivaţională: dorinţa de a interacţiona, de a avea
relaţii cu o anumită persoană. Este opusul termenului de respingere (dorinţa de a nu iniţia o relaţie
sau de a pune capăt unei relaţii) şi diferit de indiferenţă. Oamenii pot fi atraşi de multe lucruri: de o
melodie, de un peisaj, de o clădire etc. Termenul de atracţie interpersonală denumeşte dorinţa unui
individ de a întreţine relaţii pozitive cu alt individ.
a) Proximitatea

16
 Unul dintre predictorii cei mai puternici ai atracţiei interpersonale este apropierea în spaţiu a
celor doi parteneri – proximitatea. Sociologii au constatat de multă vreme că majoritatea căsătoriilor
leagă vecini, colegi de serviciu sau colegi de clasă.
Efectele proximităţii sunt explicate prin: anticiparea interacţiunii şi simpla expunere.
Anticiparea interacţiunii
Proximitatea îngăduie indivizilor să-şi descopere preocupări comune şi să schimbe recompense.
Dar simpla anticipare a interacţiunii conduce şi ea la atracţie pentru celălalt.
De exemplu, într-o cercetare care probează efectele anticipării interacţiunii, experimentatorii îşi
invitau subiecţii (de sex masculin) să privească o înregistrare cu o fată. Despre această fată li se
spunea că urmează să-i întâlnească. Un alt grup de subiecţi ce urmăreau aceeaşi înregistrare era
făcut să creadă că nu va întâlni niciodată persoana din film. În acord cu ipoteza anticipării
interacţiunii, subiecţii din primul grup erau atraşi într-o măsură mai mare de fata filmată.
S-a demonstrat, de asemenea, că simpla anticipare a interacţiunii ne face să-l percepem pe
celălalt ca fiind simpatic şi compatibil, sporindu-ne şansele de a întreţine o relaţie recompensatoare.
Acest fenomen are o valoare adaptivă. Fiecare din noi intră în relaţie cu parteneri pe care nu i-a ales
el însuşi, dar cu care are nevoie să interacţioneze: colegii de clasă, bunicii, profesorii, colegii de
birou etc. Simpatia arătată acestora ameliorează relaţiile cu ei, contribuind astfel la resimţirea de
către individ a unei stări de satisfacţie generală.
Simpla expunere
În mod obişnuit, considerăm că expunerea repetată la un obiect ne plictiseşte şi ne face în cele
din urmă să-l detestăm. Psihologii au demonstrat însă ca lucrurile nu stau deloc aşa. Astăzi există
multe studii care dovedesc proprietatea simplei expuneri la un anume obiect ori persoană de a
amplifica atracţia faţă de obiectul sau persoana în cauză.
Aceeaşi simplă expunere este responsabilă pentru faptul că indivizii au tendinţa de a prefera
iniţiala numelui lor altor litere ale alfabetului.
Aşadar, efectele proximităţii asupra atracţiei interpersonale pot fi explicate şi prin simpla
expunere: suntem expuşi mereu la persoanele care trăiesc în apropierea noastră, încât ele nu ne
plictisesc, ci ne devin tot mai dragi pe măsura trecerii timpului.
b) Similaritatea
Pe măsură ce indivizii se cunosc unii pe alţii, apar anumiţi factori care decid dacă relaţia lor se
va transforma sau nu într-una solidă. Unul din aceşti factori este similaritatea. Prietenii, perechile de
îndrăgostiţi, soţii au atitudini, credinţe şi valori comune.
c) Reciprocitatea
Adesea, atracţia interpersonală urmează principiul reciprocităţii: îi simpatizăm pe cei care ne
simpatizează şi îi antipatizăm pe cei care ne antipatizează. Un experiment al unor autori americani
atestă aceste observaţii. În cadrul unor discuţii de grup, cei doi autori îi fac pe subiecţi, prin
intermediul unor evaluări scrise, să creadă că ceilalţi membrii ai grupului îi simpatizează ori îi
antipatizează. Aşa cum se prezisese, cei ce aveau convingerea că sunt agreaţi de grup se simţeau
mai atraşi de acesta decât cei ce se ştiau respinşi.
Evident, principiul acesta al reciprocităţii operează şi în relaţiile interpersonale, nu numai în
relaţiile individului cu grupul. S-a demonstrat că sentimentul de iubire este stimulat de aflarea
faptului că celălalt nutreşte sentimente pozitive faţă de noi. Subiecţii cărora li se spune că altă
persoană îi admiră simt afecţiune pentru acea persoană.

4. Auto-dezvăluirea
Auto-dezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informaţii mai mult sau mai
puţin intime despre el.
Procesul de auto-dezvăluire reprezintă o parte deosebit de importantă a interacţiunilor noastre
cu ceilalţi. O definiţie uzuală enunţă că auto-dezvăluirea corespunde dezvăluirii verbale intenţionate
a materialului auto-descriptiv în faţa unuia sau a mai multor parteneri. Caracteristicile auto-

17
dezvăluirilor (dacă transmitem gânduri, sentimente sau experienţe altor persoane, nivelul de
intimitate a acestor dezvăluiri, momentul potrivit pentru a o face, persoana în faţa căreia ne
confesăm) au repercusiuni însemnate asupra participării noastre sociale. Ele determină numărul şi
calitatea relaţiilor noastre sociale.
Auto-dezvăluirea poate varia în multe privinţe. De pildă, un individ îi poate dezvălui altuia
informaţii despre foarte multe aspecte ale vieţii sale şi totuşi să-i furnizeze numai informaţii
superficiale. Putem spune altei persoane că ne place tenisul, că ne place la nebunie să mâncăm pizza
şi hamburger şi că avem doi fraţi mai mari. Toată această poveste îl face pe celălalt să cunoască
multe faţete ale vieţii noastre, dar el nu va şti nimic despre speranţele, aspiraţiile şi temerile noastre,
despre ceea ce ne face să fim o persoană unică. O astfel de dezvăluire este caracterizată de lărgime,
dar nu de profunzime. În alte cazuri, dezvăluirea poate fi foarte intimă şi personală, dar să se refere
la un singur aspect al existenţei celui ce se dezvăluie – de exemplu, la experienţele lui religioase.
Distincţia între auto-dezvăluiea personală (dezvăluiri despre propria persoană) şi auto-
dezvăluirea relaţională (dezvăluiri despre relaţia cu o altă persoană sau despre interacţiunea
individului cu alţii) este importantă.
Auto-dezvăluirea relaţională poate dobândi un rol important în menţinerea şi consolidarea unei
relaţii, în măsura în care partenerii sunt capabili să comunice despre starea legăturii lor.

Biblografie:’’Ciocanu Ion si Negret Ion( )-Formarea personalitatii umane,Editura

H.Rudolphscaffer (1983)–“Psiholgia colpilului”, editura ASCR
Ioan Nicola(1994),,Pedagogie”,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

18
 FISA APLICATIVA

Operaţionalizarea obiectivelor

Dată:14.05.2009
Clasa:aVII-a
Modulul:Energie,electrotehnica,energie
Capitolul:Transformarea energiei
Tema:Producerea energiei electrice

Obiective operaţionale

A)Obiective cognitive

OC1:Să descrie apariţia energiei electrice

OC2:Să definească următorii termeni:generatorul de curent alternativ,centrală electrică
OC3:Să enumere sursele primare de energie folosite la o centrală electrică
OC4:Să enumere cel puţin 5 exemple de centrale electrice
OC5:Să explice cel puţin trei centrale electrice

B)Obiective afective

OA1:Vor manifesta interes pentru producerea energiei electrice

C)Obiective psihomotorii

OPM1:Să realizeze o machetă cu centrale eoliene

19
 ANALIZA A DOUǍ MANUALE ALTERNATIVE
Manualul 1:CHIMIE”-manual pentru clasa a IX-a,Ionela Alan,Editura Aramis,2007
Manualul 2 :”CHIMIE”-manual pentru clasa a-IX-a,Felicia Nuta,Marinela Serban,Edituta
Aramis,2007
Criterii Manualul 1 Manualul 2
Prezintǎ toate capitolele şi Manualul e constituit
1)Conformitatea cu subcapitolele prevǎzute in conform programei şcolare.
programa şcolara programa şcolarǎ.Acest
manual mai conţine şi
capitole neprevǎzute în
programǎ.
2)Cerinţe ştiinţifice: Cuprinde 5 capitole: Cuprinde 6 capitole:
-Tabelul periodic al -Tabelul periodic al
elementelor elementelor
a)structura logicǎ -Legaturi chimice -Structura atomului
-Solutii -Legaturi Chimice
-Echilibre chimice -Solutii
-Reactii de oxido-reducere -Echilibre chimice
-Reactii de oxido- reducere
b)evitarea erorilor Niciunul dintre cele 2 manuale alternative nu prezintǎ erori
ştiinţifice ştiinţifice sau de tipar.
c)calitatea si cantitatea Informaţiile sunt de Calitatea şi cantitatea
informaţiilor calitate,dar în numǎr foarte informaţiilor sunt accesibile.
mare.
Limbajul este greu Limbajul e accesibil,cu
d)nevoia de inteligibilitate: accesibil,lecţiile fiind greu multe cuvinte din vorbirea
de înteles. curenta.
Conţinutul permite o Informaţiile sunt prezentate
e)nevoia de coerenţa instruire într-o ordine logicǎ.
sistematicǎ,conceptele sunt
bine definite.
3)Cerinţe pedagogoice Îmbinarea lecţiilor de Activismul cognitiv al
Chimie cu experimentele elevilor este stimulat
a)sǎ evidenţieze activismul realizate contribuie la experimente chimice ;se
cognitiv dezvoltarea capacitaţilor de dezvlotǎ capacitatea de a
explorare,investigare si comunica,utilizând limbajul
rezolvare de probleme. chimic.

b)sǎ valorifice potenţialul Sunt prezentate multe Manualul conţine multe

20
 informativ-formativ al
conţinutului
c)sǎ realizeze prelucrarea
conţinuturilor pe criteriile
coerenţei logice,al
accesibilitǎţii,al
diferenţierii,al claritǎţii,al
flexibilitǎţii,al susţinerii
atenţiei, motivaţiei
d)sǎ prezinte metodologia
studiului individual
4)Cerinte psihologice
a)adaptarea la
particularitǎţile de vârstǎ
b)sǎ activeze procesele
psihice
5)Cerinţe de igienǎ
a)lizibilitatea
textului/materialului
iconografic
b)calitatea hârtiei,a
cernelei topografice
c)formatul manualului
6)Cerinţe estetice
a)calitatea tehnoredactǎrii
b)calitatea ilustraţiilor
c)calitatea copertei
exerciţii prin care elevii işi
pot verifica cunoştinţele.
Prelucrarea logicǎ a
informaţiilor,forma graficǎ
atractivǎ,corelarea
imaginilor cu elementele de
conţinut atrag atenţia şi
faciliteaza procesul de
învǎţare.
Manualul cuprinde 2
recapitulǎri generale .
Acest manual,cu o
construcţie
solidǎ,modernǎ,e realizat
pentru elevi de clasa a 9-a
sau chiar mai mari, pentru
cǎ informaţiile sunt într-o
cantitate foarte mare
transmise printr-un limbaj
greu accesibil.
Susţin atenţia,interesul şi stimuleazǎ motivaţia prin studiul
şi aplicarea chimiei în contexte variate.
Texte lizibile,imagini
clare,color,definiţiile sunt
subliniate.
Hârtia e de calitate foarte
bunǎ,are culoare albǎ,e
groasǎ şi bine imprimatǎ
Manualul conţine 128 de
pagini ,în format A4.
Foarte bunǎ
Imagini clare şi color.
Coperta e
color,lucioasǎ,atractivǎ.
21
teste,iar temele propuse dau
elevilor şansa de a
aprofunda noţiunile învǎţate.
Definiţiile capteazǎ
atenţia,dar lipsa imaginilor
nu atrage atenţia.
Manualul cuprinde 1
recapitulare generala.
Manualul e adaptat
particularitǎţilor de vârstǎ şi
potenţialului intelectual al
elevilor cǎrora li se
adreseaza.
Lipsesc imaginile,însǎ
textele sunt lizibile.
Hârtia şi cerneala sunt de
calitate bunǎ.
Manualul contine 128 de
pagini,in format A4
Bunǎ
Foarte puţine imagini,dar
colorate.
Coperta e color,dar de o
calitate medie.
7)Cerinţe economice Manualul e rezistent la Manualul nu prezintǎ
deteriorare. rezistenţa la deteriorare.
a)rezistenţa la deteriorare

b)costuri Preţ:17 lei Preţ :16lei

Proiect de lectie

Clasa: a-VII –A
Disciplina: Educatie tehnologica

Titlul lecţiei: SISTEME DE COMUNICATII SI TRANSPORT

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale

Obiectivele operaţionale
Codul Conţinutul Condiţiile de Criteriul de
probare realizare
acceptabil
OC1 Elevii sa defineasca comunicarea 13din 19

OC2 Elevii sa defineasca informatiile 9din 18

OC3 Elevii să denumeasca elementele procesului de 15 din 29

comunicare
OC4 Elevii să clasifice etapele comunicarii 11din 21
OC5 Elevii să defineasca codificarea 10din 20
OC6 Elevii să descrie decodificarea mesajului 1din 33
OC7 Elevii sa clasifice tipurile de comunicare 14 din 30
OC8 Elevii sa clasifice comunicarea verbala 8 din 15
OC9 Elevii sa defineasaca comunicarea nonverbala 10 din 18
OC10 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 13 din 25
intentie
OC11 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 14 din 26
directie
OC12 Elevii sa descrie comunicarea in functie de 13 din 25
intentie
OC13 Elevii sa precizeze mijloacele de transmitere a 14 din 28
informatiei

22
OC14 Elevii sa denumeasca echipamentele specifice 13 din 26
comunicarii
OC15 Elevii sa clasifice etapele din istoria 12 din 24
transporturilor
OC16 Elevii sa defineasca transporturile 11 din 22
OC17 Elevii sa clasifice transporturile 12 din 20
OC18 Elevii sa defineasca caile de comunicatii 9 din 20
OC19 Elevii sa clasifice caile de transport 10 din 21

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale

Delimitarea conţinutului pe obiective
Codul obiectivelor Elemente de conţinut, conform manualului
operaţionale
OC1 Comunicarea este procesul prin care se realizeaza transmiterea,schimbul sau
punerea in valoare a unor mesaje intre parteneri si utilizeaza un sitem de
simboluri comune.
OC2 Informatiile sunt vestile sau stirile care se comunica prin diverse mijloace

OC3 Elementele procesului de comunicare:

-emitatorul
-receptorul
-mesajul,informatia
-mediul in care se realizeaza transmiterea informatiei
-factorii perturbatori ce deranjeaza procesul de transmitere a mesajului
-raspunsul sau feed-back-ul
OC4 Etapele comunicarii sunt:
-codificarea
-decodificarea
OC5 Codificarea este etapa ce apartine emitatorului si presupune formularea
mesajului si transmiterea acestuia
OC6 Decodificarea mesajului apartine receptorului,fiind determinata in principal
de perceperea mesajului si de intelegerea acestuia,dupa cum urmeaza
transmiterea raspunsului.
OC7 Tipuri de comunicare:
-comunicarea verbala
-comunicarea nonverbala
-comunicarea paraverbala
OC8 Comunicarea verbala poate fi:orala,scrisa,grafica,muzicala
OC9 Comunicarea nonverbala este o comunicare expresiva ce insoteste de cele
mai multe ori comunicarea verbala
OC10 Comunicarea paraverbala este data de inflexiunile vocii,timbrul
vocii,modalitatea de pronuntare a sunetelor;ea insoteste comunicarea
verbala
OC11 In functie de directie, comunicarea poati fi:
-pe verticala intre persoane cu statute diferite
-pe orizontala intre persoane cu pozitii asemanatoare
-pe diagonala intre intermediari

23
OC12 In functie de intentie comunicarea poate fi:spontana,expresiva intentionata
Mijloacele de transmitere a informatiei
OC13 sunt:cartea,ziarul,fotografia,cinematografia,telefonul,telegraful,radioul,
Televiziunea,video,publicitatea,calculatorul,reteaua Internet
OC14 Echipamente specifice comunicarii sunt:faxu-ul,camerele video,laptop-
ul,telefoanele,afisele publicitare,aparatele pentru conferinte
OC15 In istoria transporturilor se disting tri etape:
-domesticirea animalelor
-inventarea rotii
-inventarea motorului cu aburi

OC16 Transporturile reprezinta o activitate de mare importanta in dezvoltarea

economica a tarii,asigurand legatura intre toate ramurile industriale,intre
diferite zone ale tarii.
OC17 Transporturile se clasifica dupa mai multe criterii:
-dupa destinatie,transporturile pot fi:de persoane sau de marfuri
-in functie de caile de transport pe care se realizeaza pot fi:terestre,pe apa
sau aeriene
-in functie de ruta parcursa,transporturile pot fi:de
trafic,intern,local,international
-dupa destinatie la care se efectueaza,transporturile sunt:pe distante
mici,mari si foarte mari
OC18 Caile de comunicatii sunt constructii special amenajate si dotate cu instalatii
pentru a asigura circulatia vehiculelor si pasagerilor in conditii de siguranta
OC19 Caile de comunicatii se clasifica dupa mediul geografic
in:terestre,fluvialesau aeriene

Tabelul A.1.1.3. Metodele de învăţământ

Codul Metodele de învăţământ
metodelor
de învăţământ
C1 Conversaţia de verificare
C2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii

Codul Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii
problemelor
(P),
exerciţiilor (E),
aplicaţiilor (A)
P1
E1
A1

24
Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de învăţământ

Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ

M1 Plansa cu titlul lectiei
M2 Plansa cu obiectivele operationale
M3 Plansa cu OC1
M4 Plansa cu OC2
M5 Plansa cu OC3
M6 Plansa cu OC4
M7 Plansa cu OC5
M8 Plansa cu OC6
M9 Plansa cu OC7
M10 Plansa cu OC8
M11 Plansa cu OC9
M12 Plansa cu OC10
M13 Plansa cu OC11
M14 Plansa cu OC12
M15 Plansa cu OC13
M16 Plansa cu OC14
M17 Plansa cu OC15
M18 Plansa cu OC16
M19 Plansa cu OC17
M20 Plansa cu OC18
M21 Plansa cu OC19

25
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)

Tim- Etapele Obiec- Conţinut Activitatea Formele de organizare Met Pro- Resursele materiale
pul, de tivele ul a instruirii o- ble- Mijloace de Me-
în instru- opera- de cadrului didactic elevilor dele me- învăţământ diul
min. ire ţionale instruire Re- Par- Diri- de le, care de
par- tici- jarea învă exer Cu- facili- in-
tiza- pa-rea acti- - -ci- prind tează stru-
rea elevi- vităţii ţă- ţiile, mesaj trans- ire
sar- lor mânt apli- didact miterea
cini- ca- ic mesa-
lor ţiile jului
didactic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Contro- Face apelul Privesc, ascultă şi Sala
lul pre- răspund prezent la de
zentei apel. clasa
3 Verifi- Verifică calitativ şi Prezintă tema de “
carea cantitativ tema, prin casă şi corectează
temei de sondaj, şi face eventualele greşeli.
realizat aprecieri verbale.
acasă
8 Verifi- - Ce aţi avut de Elevul A răspunde: Fron Colec- De C1 "
carea pregătit pentru - Am avut de -tală tivă cadrul
cunoştin astăzi? pregătit lecţia: didac-
ţe-lor "Activitati si meserii tic
obţinute specifice realizarii
în lecţia produselor din
prece- materiale
dentă metalice,plastice,cau
ciuc,sticla"
TabelulA.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Ce -ElevulB raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor reprezinta Ocupatia este activitatea tala tiva Cadrul
obtinute la ocupatia? utila,recunoscuta de didactic
lectia societate,aducatoare de
precedenta venit celui care o
-Cum se practica.
clasifica -Elevul A raspunde:
ocupatiile -In tara noastra ocupatiile
in tara se clasifica dupa mai
noastra? multe criterii:domeniul
de activitate,nivelul de
calificare,materiale
prelucrate,unelte si
-Ce utilaje folosite.
reprezinta -Elevul B raspunde:
meseria? -Meseria reprezinta
complexul de cunostinte
teoretice si de deprinderi
practice care definesc
pregatirea unei persoane
si care permit celui care
le poseda sa execute
anumite operatii
tehnologice sau sa
presteze anumite servicii

27
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Cate grupe de -Elevul A raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor meserii cuprinde COR cuprinde grupe tala tiva cadrul
obtinute in Clasificarea de meserii didactic
lectia Ocupatiilor din corespunzatoare
precedenta Romania? nivelurilor de
calificare 1,2,3 si
studii superioare
14 Crearea - Care sunt Elevul A răspunde:
fondului indatoririle - Indatoririle
perceptiv inginerului chimist ? inginerului chimist
sunt:urmareste si
respectarea
tehnologiilor de
productie,asigura
functionarea
instalatiilor
specifice.
16 Captarea - Astăzi vom vorbi Ascultă.
atentiei si despre comunicare.
interesului
elevului
18 Anuntarea Prezinta titlul lecţiei. Privesc, ascultă şi M1
titlului lectiei notează pe caiet
20 Anun- OC1 Tabe Prezinta obiectivele Privesc, ascultă şi M2
ţarea obiecti- – lul operaţionale, notează pe caiet
velor opera- OC19 A.1. conform tabelului
ţionale 1.1. A.1.1.1.
35 Prezentarea OC1 Tabe Prezintă Privesc, ascultă şi C2 M3- M4
continuturilor – lul conţinuturile noi, notează pe caiet M19
noi OC19 A.1. conform tabelului
1.2. A.1.1.2.

28
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

40 Realiza- OC1 - Care este definitia -Elevul A raspunde conform " " " C1 "
rea – comunicarii? tabelului A1.1.2.
conexiunii OC19 -Care este definitia -Elevul B raspunde conform
inverse informatiei? tabelului A1.1.2
-Care sunt elementele -Elevul C raspunde conform
procesului de tabelului A1.1.2
comunicare?
-Care sunt etapele -Elevul D raspunde conform
comunicarii? tabeluluiA1.1.2
-Care este definitia -Elevul E raspunde conform
codificarii? tabelului A1.1.2
-Care este descrierea -Elevul F raspunde conform
decodificarii mesajului? tabelului A1.1.2
- Clasificati tipurile de -Elevul G raspunde conform
comunicare? tabelului A1.1.2
-Care este clasificarea -Elevul A raspunde conform
comunicarii verbale? tabelului A1.1.2
-Care este definitia -Elevul B raspunde conform
comunicarii nonverbale? tabelului A1.1.2
-Care este definitia -Elevul C raspunde conform
comunicarii paraverbale? tabelului A1.1.2
- Desscrie-ti comunicarea -Elevul D raspunde conform
in functie de directie? tabelului A1.1.2
-Descrie-ti comunicarea -Elevul A raspunde conform
in functie de intentie? tabelului A 1.1.2

29
Tabelul A1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatilor de invatare(Fila 5)

1 2 3 4 5 6
40 Realizarea OC1- -Care sunt mijloacele de
conexiunii inverse OC19 transmitere a informatiei?
-Care sunt echipamentele
specifice comunicarii?
-Care sunt etapele din
istoria transporturilor?
-Care este definitia
transporturilor?
-Care este clasificarea
transporturilor?
-Care este definitia cailor
de comunicatii?
-Care este clasificarea
cailor de comunicatii?
7 8 9 10 11 12 13 14
-Elevul B raspunde ’’ ’’ ’’ C1 ’’
conform tabeluluiA1.1.2
-Elevul C raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul D raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul A raspunde
conform tabelului A
1.1.2
-Elevul B raspunde
conform tabeluluiA1.1.2
-Elevul C raspunde
conform tabelului A1.1.2
-Elevul A raspunde
conform tabelului A
1.1.2

Prezentarea unei -Astazi ati fost mai atenti Asculta ’’

aprecieri generale
45 privind activitatea
desfasurata de
elevi
47 Notarea unor elevi
48 Anuntarea temei
pentru acasa
decat ora trecuta
-Au fost notati cu nota Asculta ’’
maxima elevii:A,B,C
-Tema pentru acasa este Privesc asculta si noteaza ’’
urmatoarea:Enumerati pe caiet
trei mijloace de
comunicare

30
 BIBLIOGRAFIE
1.CARMENA NEAMTU,GHEORGHE RUSU,DOINA SANDU,VIOLETA HALBAG(2000)”EDUCATIE TEHNOLOGICA”-
manual pentru clasa a VII_a.Editura LVS
2.Ciucescu D.(2009)”DIDACTICA DISCIPLINELOR TEHNICE”Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

31
 Metode moderne de predare

Cuvantul metoda are o etimologie greceasca,provenind de la cuvintele metha,care

inseamna „catre,spre”so odos cu semnificatia „cale”insemnand drum ce conduce spre un tel
propus.Din punct de vedere pedagogic,metoda preia o parte din specificul metodei stiitifice
(aceea de a fi cale de aflare/descoperire a devarului) si adauga propriul sa specific.
Definim metoda didactica drept cale sau mod de lucru folosita de cei doim parteneri
(educat-educator) pentru realizarea finalitatilor procesului instrucriv-educativ.Specificitatea sa se
constituie prin delimitare de:
Metodele de cercetare stiintifica:
Sunt cai prin care se incearca accederea la adevar,dobandirea cunoasterii
stiintifice,relevanta pentru comunitate.In raport cu ele metodele didactice au o alta menire:
-cale de dezvaluire a dezvaluire a adevarului in fata celor ce invata
-cale de acces la aflarea adevarului
-cale de transmitere/achizitie a unui sistem de adevaruri
-cale de formare de reprezentari
In esenta,folosirea metodelor de invatamant asigura redescoperirea adevarurilor de catre fiecare
elev si generatie.
Metodele artistice
Sunt cai prin care maestrul transforma o materie prima intr-o opera de arta,conferidu-i sens si
semnificatie din prisma propriilor sale trairi.Din aceasta perspectiva exista si asemanari cu
metodele de invatamant,in masura in care actul de educatie este unul de modelare a personalitatii
umane.
Metode de cercetare pedagogica
Sunt cai de studiere a faptelor de educatie din intentia optimizarii acesteia.Desigur,ca,la
limita,aplecandu-se asupra intregii educatii,cercetarea pedagogica se poate opri si la
metode,acestea devenind obiect de studiu al pegagogiei
Procedeele didactice
Sunt intelese ca „tehnici mai limitate de actiune”,detalii,aspecte particulare,practice de
folosire a metodelor(ex.metoda demonstratiei utilizata intr-o lectie isi poate subordona,cu
succes,procedee cum ar fi:folosirea unor planse,reprezentarea grafica la tabla,apelul la
lectura,utilizarea unor inregistrari video,explicatia).Ca atare se considera ca raportul metoda-
procedeu este un tip de gen specie in care cei doi termeni devin reciproc substituibili,in baza unei
didactice specifice.

Funcţiile metodelor de învăţământ

În cadrul tehnologiei didactice şi,implicit, al procesului de învăţământ, metodele au un rol

fundamental,întrucat ele sunt instrumente de realizare a acţiunilor sale constitutive.Acest rol se
exprimă şi se evidenţiază prin funcţiile lor.
Funcţia cognitivă:

32
Activitatea de învăţare desfăşurată de elevi în cadrul organizat al procesului de învăţământ şi în
afara lui este, în esenţa sa, o activitate de descoperire şi cunoaştere a unor adevaruri.Actul de
descoperire se realizează prin intermediul unor metode de învăţământ.În acest sens, ele reprezinta
o ”cale de descoperire a lucrurilor descoperite” (N.Volkov).
Functia formativ-educativa: rezida in contributia lor la formarea capacitatilor
intelectuale,de cunoastere si creatie, a unor priceperi, deprinderi si aptitudini; a unor sentimente,
convingeri si atitudini, trasaturi caracteriale si intelectuale,etc.
Aceasta functie se realizeaza in corelatie cu cea cognitive, bazandu-se pe cunostintele
insusite de elevi, pe eforturile de elaborare si insusire a lor si de operare cu ele.
Functia instrumentala:
Metodele de invatamant constituie instrumente sau modalitati de realizare a obiectivelor
informative(cognitive) si formative prestabilite.Caracterul functiei este intotdeauna determinat de
caracterul obiectivelor stabilite si de orientarea pe acre acestea o imprima activitatii de predare-
invatare.
Functia motivationala:este exercitata prin intermediul structurilor afectiv-motivationale
generate de unele metode de invatamant si de continutul asimilat.Ne refrim la satisfactia
intelectuala,curiozitatea epistemica,interese cognitive, sentimente intelectuale, atitudinea
favorabila fata de invatare,etc.
Functia normativa, de optimizare a activitatii:arata “cum” sa se procedeze, “cum” sa se
predea, “cum” sa se invete pentru rezulate optime, in conditiile date;prin intermediul metodei
profesorul stapaneste actiunea instructive, o corecteaza, o dirijeaza, si o regleaza continuu.
Metode moderne de predare
1.Metoda dezbaterii Philips -66
In functie de complexitatea subiectului luat in discutie,a problemei de rezolvat sau a
cazului de analizat,cadrul didactic poata sa imparta clasa de elevi in mai multe grupe de
discutii.Pentru fiecare grup se desemneaza un conducator de discutii(fie in persoana unui profesor
fie a unui membru al grupei respective) care supravegheaza si dirijeaza dezbaterea,intervenind
numai cand se simte nevoia.
Dupa discutarea la nivelul grupelor,conducatorul de discutii al fiecareia raporteaza in fata
clasei concluziile sau solutiile adoptate.In seama cadrului didactic ramane asamblarea acestora,iar
daca exista puncte de vedere sau hotarari diferite,el are sarcina sa asigure,cu participarea tuturor
elevilor,gasirea solutiei optime si sa releve motivele pentru care au fost respinse alte variante
Avantaje:se asigura o participare colectiva si activa la rezolvarea cazului;se obisnuieste cu
tehnioca argumentarii,sustinerea de pareri,restrangerea subiectivitatii,accepatrea gandirii
colective.
Dezavantaje:conducatorul discutiei nu poate participa la dezbaterile din fiecare grupa,in plus este
nevoie de un timp suplimentar ca fiecare grupa in parte sa-si poata prezenta concluziile;exista,de
asemenea,pericolul ca grupele sa se deranjeze reciproc atunci cand se lucreaza in aceeasi sala de
clasa.

2.Metoda asaltului de idei(brainstormingul)

Brainstormingul este o metoda a discutiei in grup cu functia distincta de a inlesni cautarea
si gasirea celei mai adecvate solutii a unei probleme de rezolvat,printr-o intensa mobilizare a
ideilor tuturor participantilor la discutie.Este un bun exercitiu de stimulare si cultivare a
creativitatii de grup,pentru a indruma participantii sa produca mai multe solutii.Oricum acestea

33
sunt mai putin importante decat procesele gandirii care se dezvolta care se nasc in mintea
elevilor.
Tehnica asociativa are un specific aparte prin faptul ca disociaza,desigur in mod
artificial,timpul de producere a ideilor de timpul in care se evalueaza aceste idei,ceea ce
stimuleaza gandirea divergenta,cresterea productiei de idei.In acest sens,intreaga discutie se
desfasoara in conditiile respectarii anumitor reguli esentiale si anume:
a)in prima faza, odata problema lansata in discutia unui grup nu prea mare,de cca.20-30
de participanti,se lasa frau dezlantuirii gandirii si imaginatiei creative ale acestora,cerandu-li-se
sa exprime spontan si deschis ideile si ipotezele care le vin pentru prima oara in minte.Accentul
se pune acum pe cantitate,pe enuntarea a cat mai multor si mai diverse idei si sulutii posibile.
b)pentru a elibera subiectii de sub influenta oricaror factori de inhibitie,de timiditate de
frica de anu gresi ori de a-si atrage critici si de a se pune astfel intr-o lumina defavorabila fata de
ceilalti participanti,este inadmisibil ca judecarea ideilor sa aiba loc imediat
c)trebuie ascultate cu atentie toate ideile participantilor,fiecare dintre ei fiind incurajat sa
construiasca,daca este posibil,pe ideile precedente emise de antevorbitori,sa incerce noi
asociatii,sa le combine si sa ajunga,pe aceasta cale,la idei superioare celei initiale,la in nou
produs.
d)in cadrul discutiei,subiectii sunt incurajati permanent,indiferent de valoarea interventiei
lor;nici o idee,nici o solutie,oricat de imposibila sau de aberanta ar parea nu trebuie sa fie
inlaturata.Ironizarea nestiintei sau a greselilor,cuvantul”ridicol”sunt necunoscute in
brainstorming,intrucat ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creatie
e)evaluarea si selectia ideilor emise si a solutiilor propuse sunt lasate pe mai tarziu (peste
o zi,peste doua zile)si se face de catre profesor sau impreuna cu participantii.In rastimp subiectii
se simt indatorati sa inceteze sa reflecteze asupra problemei si eventual sa revina cu sugestii si
noi idei imbunatatite
Punctul de vedere de la care se porneste in acreditarea acestei metode consta in aceea
ca o problema elaborata cu logici diferite,tratata din unghiuri diferite de vedere,are mari sanse sa-
si gaseasca rezolvarea cuvenita.Ideea cuvenita (solutia)emisa de un membru al grupului conduce
la stimularea activitatii celorlalti,la o adevarata „fertilizare mutuala”,pana la urma discutia
soldandu-se cu rezultate rodnice.

3.Metoda focus-grup
Dezvoltata de Paul Lazarsfeld si Robert Merton,renumiti sociologi cercetatori ,aceasta
metoda reprezinta in esenta,o discutie focalizata pe o anume tematica delimitata,in scopul
obtinerii unor date aprofundate,dar mai ales al modificarii ideilor atitudinilor si opiniilor
exprimate de catre participanti.Discutia nu se restrange la o singura sarcina de lucru,ci la
participarea unei succesiuni,pana la epuizarea intregii teme avute in vedere.
In discutie sunt incluse mai multe grupuri constituite in cadrul clasei .
Desfasurarea activitatii se face in conformitate cu o planificare ce include:
-stabilirea scopului
-o tipologie a intrebarilor de utilizat,care trebuie sa aiba calitatea de a ramane spontane
-si corelate strans cu gradul de cunoastere al participantilor
In mod concret,desfasurarea in conditii optime a acestei metode presupune indeplinirea
unor conditii si anume:
A)clasa de elevi sa se imparta in mai multe micro-grupuri(echipe)

34
 B)grupurile initial formate vor fi eterogene sub aspectul potentialului de implicare a
membrilor sai
C)in cadrul fiecarui grup,in mod discret,profesorul desemneaza un elev cu sarcina de a
contraargumenta in momentul in care se ajunge prea rapid si prea facil la epuizarea sarcinii si la
consens
D)se realizeaza initial om diagrama precisa prin nominalizarea grupurilor si a
participantilor in cadrul acestora,pentru a o compara cu situatia finala
In desfasurarea ei,metoda focus-grup poate sa parcurga urmatoarele etapa:
1.Profesorul anunta subiectul activitatii si sarcina de lucru cu secventele ei succesive
2.Fiecare echipa isi desfasoara activitatea independent :discuta liber asupra fiecarei
sarcini.Prin interactiunile intragrup se ajunge la epuizrea subiectului si formularea unei concluzii.
3.Al doilea grup preia concluziile primului grup si dezvolta acelasi subiect folosindu-se de
noi informatii.Concluziile celui de- al grup sunt preluate mai departe de cel de-al trilea grup care
dezvolta in felul lui,acelasi subiect.Procesul continua in acelasi mod cu restul grupurilor incluse
in activitate
4.Treptat,discutiile se apropie de un consens la nivelul majoritatii grupurilor.IN aceasta
faza se pot realiza schimburi de membri care au disponibilitati pentru aceleasi idei,opinii,solutii
5.Daca exista grupuri „deviante”sau mai putin implicate,profesorul redeschide subiectul
in plen.
6.In final profesorul prezinta comparativ diagrama interactiunilor atat de
diferite,eventual,din startul activitatilor intragrup cu diagrama interactiunilor si influentelor
reciproce realizate in urma exercitiului focus-grup,in care grupurile partipante de acum
integrate,depind direct unele de altele.

4.Metoda mozaicului
Metoda mozaicului sau metoda grupurilor interdependente imbina invatarea individuala
cu invatarea in echipa.
Mod de utilizare:
-stabilirea temei sau unitatii de invatare.Este primul pas pe care profesorul il face.De regula.o
tema ampla si complexa pe care o imparte in 405 subteme.Eventual,cu precizarea elementelor
principale de atins in cadrul fiecarei subteme.Fiecare subtema va fi numerotata de la 1 la 4-5.
-formarea echipelor de invatare.In continuare,profesorul imparte clasa in echipe de invatare
eterogene,de cat 4-5 elevi.Cu precizarea ca fiecare elev urmeaza sa devina „expert”in studierea,
in mod independent,a subtemei aferenta numarului sau.De exemplu elevii cu numarul 1 din toate
echipele formate vor aprofunda problema cu numarul 1,cei cu numarul 2-subtema cu numarul
2s.a.m.d.
Aceasta inseamna ca fiecare primeste o fisa-expert cuprinzand tema si cele 4 sau 5
subteme propuse.
Activitatea grupurilor de experti.Dupa ce au parcurs faza de lucru independent
„expertii”cu acelasi numar,se reunesc in grupuri de experti pentru a dezbate impreuna tema care
le revine.Astfel,elevii cu numarul 1 parasesc echipele de invatare initiale pentru a studia
impreuna,la aceeasi masa,aceeasi subtema.
Reintoarcerea in echipele de invatare.In momentul in care grupurile considera ca membrii
acestora au atins gradul de expertiza necesara, profesorul dispune reantregirea fiecarei echipe de
invatare. Respectiv „expertii” se intorc in echipa initiala. Cum s-ar spune, in aceasta faza se
instruiesc reciproc in ariile in care au ajuns sa detina expertiza. Modalitatea de prezentare va fi

35
scurta, concisa, atractiva,sustinuta, dupa caz, de materialele demonstrativa. Membrii vor fi
stimulati sa discute, sa puna intrebari, sa exprime puncte de vedere si sa-si noteze, fiecare
realiziandu-si propriul plan de idei.
Obiectivul echipei este ca toti membrii sa stapaneasca continutul celor 4-5 subteme avute
in vedere. Asa se constituie „mozaicul” din parti ala aceleiasi teme (probleme).
Ce rol revine profesorului ? Aceasta monitorizeaza activitatea de invatare ;are grija ca
noile cunostinte sa fie transmise corect ; raspunde unor intrebari mai dificile ; stimuleaza
cooperarea si asigura participarea activa a tuturor elevilor. In functie de complexitatea si
dificultatea sarcinilor va avea grija sa dozeze timpul de lucru.
In faza finala, de evaluare, grupurile de experti prezinta rezultatele in fata intregii clase,
care isi asuma asimilarea cunostintelor care alcatuiesc ansamblul temei, in unitatea ei logica
De aceasta data profesorul poate pune intrebari, poate da spre rezolvare fiecarui elev o fisa
de eveluare, poate aduce rectificarile necesare, poate sintetiza cunostintelor etc.
Avantaje : Dupa cum se poate constata, metoda se bazeaza pe un principiu relativ simplu; fiecare
dintre grupurile de experti primeste o parte (o subtema) specifica a unei teme(probleme) pe care
urmeaza sa o trateze din punct de vedere personal. Si mai departe, sa integreze contributia
fiecarui grup in viziunea de ansamblu a temei si in efortul comun al clasei. Este de inteles ca
sarcina comuna poate fi indeplinita numai in conditiile in care fiecare elev isi aduce propria
contributie la realizarea ei. In felul acesta se anihileaza asa-zisul efect Ringelmann sau lenea
sociala, posibil sa apara atunci cand individul are senzatia ca propria contributie la sarcina de
grup nu poate fi stabilita cu precizie. Din acest punct de vedere metoda mozaicului poate
constitui un remediu sigur impotriva acestui posibil efect, ea scotand pe interdependenta dintre
membrii si individualitatea contributiei pe care fiecare o poate aduce (Neculau,Bancu,1998,)
Metoda mozaicului are un pronuntat caracter formativ. Astfel ea isi concentreaza atentia
asupra dezvoltarii capacitatilor de ascultare, vorbire ,reflectare, gandire creativa, rezolvare de
probleme si cooperare. In cazul de fata, elevii sunt pusi in situatia sa asculte activ comunicarile
colegilor, sa se deprinda sa expuna ceea ce au invatat, sa coopereze la realizarea sarcinilor, sa
gaseasca modalitatea cea mai potrivita pentru a-i invata si pe colegii lor ceea ce ei au studiat.
Elevii sunt astfel invatati sa ofere si sa primeasca sprijin in munca lor. Utilizarea acestei metode
contribuie la cresterea increderii in sine a elevilor, la dezvoltarea abilitatilor de comunicare si la
relationare in cadrul grupului, impulsioneaza si educa raspunderea individuala si de grup, duce la
intarirea coeziunii grupurilor. Intrucat fiecare are ceva de transmis si la randul lui este interesat
de ceea ce au ceilalti colegi de spus, tendintele de ierarhizare se diminuiaza sau pot sa dispara.

5.Metoda cubului
Este o metoda utilizata atunci cand se urmareste exploararea unui subiect sau unei
atitudini din mai multe perspective.
Etape ale desfasurarii:
-anuntarea temei
-parcurgerea unitatii de continut propusa(texte,materiale auxiliare,articole sau o minima
bibliografie)
-impartirea clasei de elevi in sase echipe eterogene
-fiecare echipa isi alege un lider,ca purtator de cuvant al acesteia,fara sa-si impuna
propriile opinii
-confectionarea unui cub de hartie (carton,placaj,sau material plastic) cu latura 50cm.

36
 -inscrierea de catre profesor,pe fiecare dintre suprafetele cubului a cate o sarcin ade lucru
(6 suprafete=6 sarcini sau perspective).De
exmplu:Analizeaza!,Descrie!,Asociaza!,Aplica!,Argumenteaza pro si contra!
-fiecare echipa urmeaza sa examineze tema propusa din perspectiva cerintei inscrise pe
una dintre fetele cubului,si care i-a fost repartizata initial catre profesor sau care i-a revenit prin
aruncarea zarului
-la epuizarea sarcinii,liderul fiecarei echipe urmeaza sa prezinte in planul clasei rezultatele
perspectivei cercetate.In timpul expunerii,membrii echipei pot interveni pentru eventuele
clarificari si completari.Toti elevii clasei iau notite si,dupa nevoi,interogheaza echipa care isi
expune segmentul cercetat.
-dupa ce toate echipele isi expun rezultatele in plen,profesorului ii revine obligatia de a
integra cele sase perspective intr-o expunere succinta
-dupa epuizarea activitatii,profesorul poate,lansa eventual,alte sase perspective pe aceeasi
tema sau poate recurge la un exercitiu de brainstorming,aplicabil unora sau tuturor celor sase
perspective
-in finalul activitatii se poate face o proba cu sase itemi prin intermediul careia sa se
sondeze gradul de intelegere si de insusire a problemei puse in discutie
Se creeaza astfel un bun prilej de valorizare activitatilor si operatiilor di e gandire
implicate in studierea unui continut.
In concluzie se poate spune ca ceea ce este comun tuturor acestor metode,in esenta
euristice,bazate pe descoperire,este faptul ca acestea transforma elevii din simpli receptori ai
stiintei ,,gata facute” sau din simpli consumatori de cunostinte in producatori ai propriilor
cunostinte.

Bibliografie:Venera Mihaela Cojocaru(2008)”Teoria si metodologia

instruirii”,Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti
Ioan Cerghit(2006)”Metode de invatamant”,Editura Polirom Bucuresti
Ioan Nicola(1994)”Pedagogie”,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

37
 Aplicatie

Metoda(Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat)

Disciplina:Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare

Clasa:A XI_A
Tema:Vitamine

Competente specifice:

1.Definirea vitaminelor
2. Denumirea vitaminelor
3.Clasificarea vitaminelor
4.Descrierea vitaminei A si D
5.Descrierea vitaminei E si K

Organizarea activitatii:
Am adaptat aceasta metoda,astfel:
-Se anunta titlul lectiei:Vitamine
-Se imparte clasa in 4 grupe.Se deseneaza pe tabla,iar elevii in caietele lor urmatorul tabel

CE STIU? CE VREAU SA STIU? CE AM INVATAT?

-Se cere fiecarui grup sa completeze primele doua coloane.Li se acorda un timp de
gandire de 10 min
-Se discuta ideile;se corecteaza ideile gresite.Daca numai sunt probleme se completeaza la
tabla prima coloana cu ideile grupurilor.
-Se cere fiecarui grup sa formuleze intrebari despre lucrurile despre care nu sunt siguri.Ele
vor fi trecute in coloana din mijloc
-Se cere elevilor sa citeasca un text pe tema lectiei
-Dupa lectura textului,se va verifica la care intrebari au gasit raspunsuri si se vor trece
aceste raspunsuri in coloana CE AM INVATAT?
-In continuare elevii vor verifica ce alte informatii au gasit in text si care nu au legatura cu
nici una din intrebarile puse si le vor trece in coloana CE AM INVATAT?

38
 Tabelul final

CE STIU? CE VREAU CE AM INVATAT?

SA STIU?
Vitaminele se gasesc Ce sunt Vitaminele sunt substante absolut necesare in
in organismul animal vitaminele? desfasurarea proceselor vitale.
dar si vegetal Vitaminele regleaza una sau mai multe faze ale
metabolismului intermediar,influenteaza activitatea
enzimelor sau intervin in procesele redox si in siteza
unor enzime
Vitaminele se Cum se clasifica In functie de caracterul solubilitatii lor,vitaminele au
denumesc cu ajutorul vitaminele? fost clasificate in:vitamine liposolubile(solubile in
literelor de grasimi) si vitamine hidrosolubile(solubile in apa
alfabet:A,B<C<
D,E,F,K
Vitamina A se Descrierea Grupa vitaminelor A.Aceste vitamine sunt derivati ai
numeste vitamina vitaminei A SI D? carotenului.Vitaminele A se formeaza in organismul
vederii animal.In plante se gasesc sub forma de provitamina.
Cea mai bogata sursa de vitamina A este untura de
peste extrasa din ficatul de morun,balena.Vitamina A
este prezenta si in unt,galbenus de ou,creier.Sub
forma de provitamina se gaseste
in:morcovi,spanac,urzici,caise,cirese,visine,mure,etc.
Oxigenul si lumina au actiune dextructiva asupra
vitaminelorA.
Lipsa vitaminelor A din alimentatie se manifesta prin
tulburari de crestere,micsorarea rezistentei la boli si
tulburari ale vederii
Grupa vitaminelor D.Se intalnesc numai in
organismul animal.In plante se intalnesc steroli care
prin iradiere cu raze ultraviolete se transforma in
vitamina D.Din ergosterol,care se gaseste in drojdii
si mucegaiuri se formeaza vitamina D2.
Cele mai bogate surse de vitamina D sunt:untura de
peste si ficatul mamiferelor si pasarilor.
In piele se afla provitamina D3 care prin iradiere cu
raze ultraviolete se transforma in vitaminaD3.
Actiunea fiziologica se manifesta in special in
metabolismul Ca si P din organism.Lipsa acestor
vitamine produce rahitismul la copii sau
decalcifierea la adulti.
Vitamina C se Descrierea Vitamina E(tocoferolul).Este formata din patru
gaseste in citrice vitaminei E? alcooli ciclici macromoleculari α-β-λ si σ
tocoferoli.Se gaseste in embrionul cerealelor in
telina.Are actiune antioxidanta,protejand uleiurile

39
vegetale de rancezire.
Vitamina E previne sterilitatea
Vitamina K(antihemoragica).Se gaseste in partile
verzi ale plantelor si anume in frunze de varza,
lucerna,spanac,urzici,in drojdia de bere.Este
sensibila la actiunea luminii.
Unele microorganisme pot sintetiza vitamina K.La
om vitamina K este sintetizata de catre microflora
intestinala
Vitamina F(acizii grasi esentiali).Este formata din
acizii prasi polinesaturati:linoleic,linolenic si
arahidonic.Acizii linoleic si linolenic se gasesc in
uleiurile din fructe si seminte iar acidul arahidonic in
fosfatidele de origine animala.
Lipsa vitaminel F din alimentatie produce tulburari
cutante

40
Nume:
Prenume:
Clasa:

FISA DE EVALUARE

1.Completati spatiile libere

Metoda……………………………………..se bazeaza
pe…………………………………………….de a devia
…………………….care le strabate……………………,este specific
fiecarei………….. si este caracterizat prin……………………..
Indicele de refractie variaza in functie de ………………. 2p

2.Ce aparatura si ustensile folosim pentru a determina continutul de

zaharuri?
A)refractometru portabil,biureta,termometru 2p
B)termometru,sticla de ceas,refractometru portabil
C)pipeta de sticla,refractometru portabil,termometru

3.Care este modul de lucru pentru determinarea continutului de zaharuri

din struguri cu refractometru?
a.
b.
c.
2p
d.

4.Care este formula de calcul ?

2p

41
 Proiect de lectie
Clasa: XI -B
Disciplina: Modulul II

Titlul lecţiei: Determinarea aciditatii semifabricatelor

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres)

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale

Obiectivele operaţionale
Codul Conţinutul Condiţiile de probare Criteriul de
realizare
acceptabil
OC1 Elevii să definească principiul metodei. 13din 19

OC2 Elevii să enumere aparatura si ustensilele. 12 din 24

OC3 Elevii să enumere reactivii 10 din 19

OC4 Elevii să descrie modul de lucru. 5 din 13
OC5 Elevii să exprime calculul si exprimarea 9 din 21
rezultatelor.
OC6 Elevii sa defineasca ce reprezinta un grad 8 din 22
de aciditate

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale

Delimitarea conţinutului pe obiective

Codul obiectivelor operaţionale Elemente de conţinut, conform manualului
OC1 Principiul metodei:Examenul apos si probei de analizat se
titreaza cu solutie hidroxid de sodiu 0,1N in prezenta
fenolftaleinei ca indicator
OC2 Aparatura si ustensilele :-pahar Erlenmeyer cu dop slefuit
-palnie
-sticla de ceas
-pipeta
-biureta
OC3

42
 Reactivii:hidroxid de sodiu 0,1N;fenolftaleina;solutie1%in
alcool etilic
OC4 Modul de lucru
-se cantaresc 5g produs si se introduc intr-un balon de sticla
de 220-250ml,impreuna cu 5ml apa distilata
-se omogenizeaza bine cu ajutorul unei baghete de sticla cu
cauciuc la capat
-se completeaza cu apa pana la 50ml ,spalandu-se bagheta
-se trece suspensia intr-un pahar Erlenmeyer,se adauga2-5
picaturi fenolftaleina
-se titreaza cu o solutie Na OH 0,1 N pana se obtine o
coloratie roz care persista un minut.
Aciditatea =(Vх0,1)/m)Х100 (grad de aciditate)
In care:
OC5 V-volumul de hidroxid de sodiu 0,1N folosit la titrare in
cm3
m-masa probei luata pentru determinare in grame
0,1-normalitaea solutie de hidroxid de sodiu
Rezultatul se exprima cu o zecimala.Ca rezultat se ia media
aritmetica adoua determinari
OC6 Un grad de aciditate reprezinta acditatea din 100g proba
care se neutralizeaza cu 1cm3 hidroxid de sodiu,solutie 0,1
n

Tabelul A.1.1.3. Metodele de învăţământ

Codul Metodele de învăţământ
metodelor
de învăţământ
C1 Conversaţia de verificare
C2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii

Codul Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii
problemelor
(P),
exerciţiilor (E),
aplicaţiilor (A)
P1
E1 Elevii sa afle aciditatea
A1

Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de învăţământ

Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ

43
M1 Plansa cu titlul lectiei
M2 Plansa cu obiectivele operationale
M3 Plansa cu OC1
M4 Plansa cu OC2
M5 Plansa cu OC3
M6 Plansa cu OC4
M7 Plansa cu OC5
M8 Plansa cu OC6

44
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)

Tim- Etapele Obie Conţinutul Activitatea Formele de Met Pro- Resursele materiale
pul, de c- de organizare a o- ble- Mijloace de Me-
în instru- tivel instruire cadrului didactic elevilor instruirii dele me- învăţământ diul
min. ire e Re- Par- Diri- de le, care de
oper par- tici- jarea învă exer Cu- facili- in-
a- tiza- pa- acti- - -ci- prind tează stru-
ţiona rea rea vităţii ţă- ţiile, mesaj trans- ire
le sar- elevi mânt apli- didact miterea
cini- -lor ca- ic mesa-
lor ţiile jului
didactic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Contro- Face apelul Privesc, ascultă şi Labo
lul pre- răspund prezent la rator
zentei apel.
3 Verifi- Verifică calitativ şi Prezintă tema de casă “
carea cantitativ tema, prin şi corectează
temei de sondaj, şi face eventualele greşeli.
realizat aprecieri verbale.
acasă
8 Verifi- - Ce aţi avut de Elevul A răspunde: Fron Cole De C1 "
carea pregătit pentru - Am avut de pregătit -tală c- cadrul
cunoştin astăzi? lecţia: tivă didac-
ţe-lor "Analiza senzoriala a tic
obţinute semifabricatelor"
în lecţia
prece-
dentă

45
TabelulA.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Cum se Elevul A raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor executa Analiza senzoriala se tala tiva Cadrul
obtinute la analiza executa :-in incaperi didactic
lectia senzoriala? luminoase(lumina
precedenta naturala)
-in incaperi
fara mirosuristraine
-la 20˚C
-Care este Elevul B raspunde:
principiul Principiul metodei:
metodei Metoda are la baza cu
ajutorul simturilor a
urmatoarelor indici de
calitate;consistenta,miros
si aspect.
Care sunt Elevul A raspunde:
materialele Materialele necesare
necesare analizei senzoriale
pentru sunt:placa de sticla sau
analiza portelan;lopatica din
materialelor material plastic
senzoriale?

46
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
14 Crearea - Care sunt insusirile
Elevul A răspunde: " " " " "
fondului senzoriale ale
- Insusirile senzoriale
perceptiv aluatului bine
ale aluatului bine
framantat? framantat sunt:
-aspect:omogen,elastic,
bine legat,se desprinde
usor de bratul malaxor
si de peretii cuvei
-consitenta:consistent
16 Capta- - Astăzi vom vorbi Ascultă. " " " " "
rea atenţiei despre determinarea
şi intere- continutul de zahar
sului elevilor cu refractometrul.
18 Anun- Prezinta titlul Privesc, ascultă şi " " " M1 "
ţarea titlului lecţiei. notează pe caiet
lecţiei
20 Anun- OC1 Tabe Prezinta obiectivele Privesc, ascultă şi " " " M2 "
ţarea obiecti- – lul operaţionale, notează pe caiet
velor opera- OC6 A.1. conform tabelului
ţionale 1.1. A.1.1.1.
35 Prezen-tarea OC1 Tabe Prezintă Privesc, ascultă şi " " " C2 M3- M4 "
conţinu- – lul conţinuturile noi, notează pe caiet
turilor noi OC6 A.1. conform tabelului M8
1.2. A.1.1.2.

47
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

40 Realiza- OC1 - Care este principiul Elevul A " " " C1 "
rea – metodei? răspunde conform
conexiunii OC6 tabelului A.1.1.2.
inverse - Care este aparatura Elevul B
si ustensilele folosite? răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Care sunt reactivii? Elevul C
răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Care este modul de Elevul D
lucru? răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Ce reprezinta un Elevul E răspunde
grad de aciditate? conform
tabelului A.1.1.2
-Care este formula de Elevul F răspunde
calcul? conform
tabelului A.1.1.2.

45 Prezentarea -Astazi ati fost mai

Aprecieri atenti ca ora trecuta Asculta
generale privind ‘’
activitaea
desfasurata de
elevi
47 Notarea unor -Au fost notati cu Asculta ‘’
elevi nota maxima elevii
A,B,C

48
 PROIECT DE LECTIE

Clasa: XI -B
Disciplina: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare

Titlul lecţiei:Proteine

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativa

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale

Obiectivele operaţionale
Codul Conţinutul Condiţiile de probare Criteriul de
realizare
acceptabil
CS1 Elevii să defineasca proteinele 6din 14

CS2 Elevii să descrie structura proteinelor 12 din 24

CS3 Elevii să enumere proprietatile proteinelor 10 din 20

CS4 Elevii să descrie solubilitatea proteinelor 5 din 13

CS5 Elevii sa defineasaca punctul izoelectric al 11din 20

proteinelor
CS6 Elevii sa descrie reactiile de precipitare 9din 18

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale

49
 Delimitarea conţinutului pe obiective
Codul obiectivelor Elemente de conţinut, conform manualului

operaţionale
CS1 Proteinele sunt compusi cu masa moleculara mare,alcatuite
dintr-un numar mare de aminoacizi.Aminoacizii care formeaza
proteinele sunt legati intre ei prin legaturi covalente,numite
legaturi peptidice.
Proteinele organismului viu sunt foarte diferite datorita naturii
aminoacizilor,precum si modului lor de legare in molecula.

R1 R3 R5
CS2
● ■ ● ● ■ ● ●

■ ● ● ■ ● ● ■ ●

R2 R4
O proteina poate fi formata din unul sau mai multe lanturi
peptidice.Lantul proteic cuprinde trei tipuri de legaturi intre atomi
sau grupe de atomi:CH-CO; CH-NH; CO-NH,iar literele
R1,R2,R3,R4 etc.reprezinta diferiti radicali organici.
Posibilitatile de combinare ale celor 20 de aminoacizi cunoscuti si
ordinea de aranjare in macromoleculele proteice nu se realizeaza la
intamplare ci in mod sistematic,in functie de specia vegetala sau
animala,rezultat al unei indelungate evolutii.
CS3 Proprietatile proteinelor sunt:
-solubilitatea proteinelor
-punctul izoelectric al proteinelor
-reactiile de precipitare
CS4 Proteinele sunt substante solide.Solubilitatea lor in apa este
diferita si ea depinde de modul cum sunt asezati aminoacizii in
molecula.Solutiile obtinute prin dizolvarea proteinelor in apa sunt
instabile avnad un caracter coloidal.Unele proteine cu structura
fibrilara,ca gelatina,se imbiba puternic cu apa formand
geluri.Imbibarea proteinelor are o deosebita importanta in natura
in schimburile celulare,ceea ce explica consistenta semifluida a
protoplasmei.
In industria alimentara,imbibarea proteinelor gaseste
aplicatii la inmuierea boabelor de orz pentru germinare,la
hidratarea fainii pentru prepararea aluatului,la fabricarea gemului
si a marmeladei.
CS5 Proteinele sunt electroliti amfoteri ca si aminoacizii,avand
atat proprietatile bazelor,cat si cele ale acizilor.In solutie ele
disociaza formand ioni.Prin trecerea unui curent electric ionii se
pot deplasa spre polul cu sarcina electrica de semn
contrar,fenomen numit electroforeza.
Concentratia de ioni de hidrogen,la care solutia unei proteine
contine sarcini electrice pozitive si sarcini electrice negative in

50
 proportie egala se numeste punc izoelectric.La punctul izoelectric
proteinele au un caracter neutru,solubilitatea fiind minima.
In organismul viu proteinele indeplinesc rolul unor sisteme
tampon,deoarece neutralizeaza atat acizii cat si bazele,mentinad
ph-ul constant.
CS6 Proteinele precipita in prezenta acizilor minerali
concentrati,cu sarurile metalelor grele (azotat de argint,clorura de
mercur,sulfat de cupru),cu alcoolul etilic si alti solventi
organici.Proteinele coaguleaza la caldura(la temperaturi cuprinse
intre 38˚C si 75˚C).

Tabelul A.1.1.3. Metodele de învăţământ

Codul Metodele de învăţământ
metodelor
de învăţământ
C1 Conversaţia de verificare
C2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii

Codul Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii
problemelor
(P),
exerciţiilor (E),
aplicaţiilor (A)
P1
E1
A1

Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de învăţământ

Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ

M1 Scriu pe tabla titlul lectiei
M2 Scriu pe tabla obiectivele operationale
M3 Scriu pe tabla CS1
M4 Scriu pe tabla CS2
M5 Scriu pe tabla CS3
M6 Scriu pe tabla CS4
M7 Scriu pe tabla CS5
M8 Scriu pe tabla CS6

51
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)

Tim- Etapele Obie Conţinutul Activitatea Formele de Met Pro- Resursele materiale
pul, de c- de organizare a o- ble- Mijloace de Me-
în instru- tivel instruire cadrului didactic elevilor instruirii dele me- învăţământ diul
min. ire e Re- Par- Diri- de le, care de
oper par- tici- jarea învă exer Cu- facili- in-
a- tiza- pa- acti- - -ci- prind tează stru-
ţiona rea rea vităţii ţă- ţiile, mesaj trans- ire
le sar- elevi mânt apli- didact miterea
cini- -lor ca- ic mesa-
lor ţiile jului
didactic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Contro- Face apelul Privesc, ascultă şi Sala
lul pre- răspund prezent la de
zentei apel. clasa
8 Verifi- - Ce aţi avut de Elevul A răspunde: Fron Cole De C1 "
carea pregătit pentru - Am avut de pregătit -tală c- cadrul
cunoştin astăzi? lecţia: tivă didac-
ţe-lor "Peptide" tic
obţinute
în lecţia
prece-
dentă

52
 Tabelul A.1.1.6.Desfasurarea in timp a activitatilor din proiectul unitatii de invatare(Fila 2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Ce sunt -ElevulB raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor peptidele? Peptidele sunt substante tala tiva Cadrul
obtinute la formate din doua sau mai didactic
lectia multe molecule de
precedenta aminoacizi unite intre ele
prin legaturi peptidice
O
//
.—C—NH—
-Cum se -Elevul A raspunde:
face Clasificarea peptidelor se
clasificarea face in functie de numarul
peptidelor? aminoacizilor care intra in
constitutia moleculei:
-oligopeptide
-polipeptide
-Care sunt -Elevul C raspunde:
propritatile Propritatile fizice ale
fizice ale peptidelor sunt:
peptidelor? -majoritatea peptidelor cu
masa moleculara mica
sunt substante
cristaline,incolore,usor
solubile in apa.
-peptidele sunt insolubile
in alcool si solventi
organici.

53
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
14 Crearea - Care sunt Elevul A răspunde: " " " " "
fondului reprezentantii mai Reprezentantii mai
perceptiv importanti ai impotanti ai peptidelor
peptidelor? sunt:
-carnozina
-anserina
-glutationul
-insulina
-peptonele si
albumozele

16 Capta- - Astăzi vom vorbi Ascultă. " " " " "
rea atenţiei despre proteine.
şi intere-
sului elevilor
18 Anun- Prezinta titlul lecţiei. Privesc, ascultă şi " " " M1 "
ţarea titlului notează pe caiet
lecţiei
20 Anun- CS1 Tabe Prezinta obiectivele Privesc, ascultă şi " " " M2 "
ţarea obiecti- – lul operaţionale, notează pe caiet
velor opera- CS6 A.1. conform tabelului
ţionale 1.1. A.1.1.1.
35 Prezen-tarea CS1 Tabe Prezintă Privesc, ascultă şi " " " C2 M2 M2 "
conţinu-turilor – lul conţinuturile noi, notează pe caiet
noi CS6 A.1. conform tabelului
1.2. A.1.1.2.

54
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

40 Realiza- CS1 - Ce sunt proteinele? Elevul A " " " C1 "

rea – răspunde conform
conexiunii CS6 tabelului A.1.1.2.
inverse - Care este structura Elevul B
proteinelor? răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Care Elevul A
sunt raspunde conform
proprietatile tabeluluiA.1.1.2.
proteinelor?
-Ce Elevul C
reprezinta raspunde conform
solubilitatea tabeluluiA.1.1.2
proteinelor?
-Ce reprezinta Elevul A
punctul izoelectric al raspunde conform
proteinelor? tabeluluiA1.1.2
-Ce reprezinta reactia Elevul B
de precipitare? raspunde conform
tabelului A.1.1.2.
45 -Astazi ati fost mai
Aprecieri atenti ca ora trecuta Asculta
generale privind ‘’
activitaea
desfasurata de
elevi
47 Notarea unor -Au fost notati cu Asculta ‘’
elevi nota maxima elevii
A,B,

55
 Proiect de lectie
Clasa: XI -B
Disciplina: Modulul II

Titlul lecţiei: Determinarea continutului de zaharuri din struguri cu refractometrul

Tipul de lecţie: de comunicare cu evaluare formativă (de progres)

Timpul acordat: 50 min.

Tabelul A.1.1.1. Formularea obiectivelor operaţionale

Obiectivele operaţionale
Codul Conţinutul Condiţiile de probare Criteriul de
realizare
acceptabil
OC1 Elevii să definească principiul metodei. 13din 19

OC2 Elevii să enumere aparatura si ustensilele. 12 din 24

OC3 Elevii să enumere componentele 10 din 23

refractometrului portabil.
OC4 Elevii să descrie modul de lucru. 5 din 13
OC5 Elevii să enumere corectiile. 4 din 12
OC6 Elevii să descrie formula de calcul. 6 din 13

Tabelul A.1.1.2. Elemente de conţinut ale obiectivelor operaţionale

Delimitarea conţinutului pe obiective

Codul obiectivelor Elemente de conţinut, conform manualului

operaţionale
OC1 Principiul metodei:Metoda refractometrica se bazeaza pe
proprietatea substantelor transparante de a devia raza de lumina
care le strabate.Gradul de deviere este specific fiecarei substante
si este caracterizat prin indicele de refractie.Indicelede refractie
variaza in functie de concentratia solutiei
OC2 Aparatura si ustensilele :-refractometru portabil
-termometru
-pipeta de sticla

56
OC3 Componentele refractometrului portabil sunt:-capacul prismei
. -prisma inferioara
-surub de calibrare
-piulita de fixare a
surubului de calibrare
-piesa de focalizare
OC4 Modul de lucru
Calibrarea:
1.Se deschide capacul prismei
2.Se pun 1-2 picaturi de apa distilata pe prisma
inferioara,utilizand o pipeta.
3.Se inchide prisma inferioara
4.Se tine refractometrul cu partea frontala catre o sursa de
lumina(naturala sau artificiala)
5.Se priveste prin ocular si se roteste inelul de compensare spre
stanga sau spre dreapta pana cand se obtine o imagine clara
6.Linia de demarcatie intre zona luminoasa si cea intunecata
trebuie sa coincida cu intersectia diagonalelor.
Masurarea:
Se parcurg primele etape de mai sus,folosind in locul apei
distilate proba de analizat si se continua astfel:
7.Se citeste pe linia de demarcatie dintre zona luminoasa si cea
intunecata valoarea in procente.
8.Dupa folosire se curata cu mare atentie prisma si capacul
prismei cu o carpa moale in apa sau dietil eter.
OC5 Corectii:
1.Daca temperatura produsului in timpul determinarii a fost mai
mare de 20˚C se mareste valoarea citita cu 0,0000078 unitati
pentru fiecare grad de temperatura.
2.Daca temperatura produsului in timpul determinarii a fost mai
mica de 20˚C,se micsoreaza indicele de refractie citit cu cate
0.0000078 unitati pentru fiecare grad de temperatura.
OC6 %zaharuri: ( NХ4,25)/4=2,5
. N-cifra citita si corectaa
4,25-raportul dintre densitatea mustului si indicele refractometric
al acestuia
2,5-substanta uscata care nu este zahar,insa influenteaza indicele
de refactie al mustului
4-cifra stabilita prin determinari practice.

57
Tabelul A.1.1.3. Metodele de învăţământ
Codul Metodele de învăţământ
metodelor
de învăţământ
C1 Conversaţia de verificare
C2 Expunerea

Tabelul A.1.1.4. Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii

Codul Setul de probleme, exerciţii şi aplicaţii
problemelor
(P),
exerciţiilor (E),
aplicaţiilor (A)
P1
E1
A1 Elevii sa afle continutul de zahar din must

Tabelul A.1.1.5. Mijloacele de învăţământ

Codul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ

M1 Plansa cu titlul lectiei
M2 Plansa cu obiectivele operationale
M3 Plansa cu OC1
M4 Plansa cu OC2
M5 Plansa cu OC3
M6 Plansa cu OC4
M7 Plansa cu OC5
M8 Plansa cu OC6

58
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 1)

Tim- Etapele Obie Conţinutul Activitatea Formele de Met Pro- Resursele materiale
pul, de c- de organizare a o- ble- Mijloace de Me-
în instru- tivel instruire cadrului didactic elevilor instruirii dele me- învăţământ diul
min. ire e Re- Par- Diri- de le, care de
oper par- tici- jarea învă exer Cu- facili- in-
a- tiza- pa- acti- - -ci- prind tează stru-
ţiona rea rea vităţii ţă- ţiile, mesaj trans- ire
le sar- elevi mânt apli- didact miterea
cini- -lor ca- ic mesa-
lor ţiile jului
didactic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Contro- Face apelul Privesc, ascultă şi Labo
lul pre- răspund prezent la rator
zentei apel.
3 Verifi- Verifică calitativ şi Prezintă tema de casă “
carea cantitativ tema, prin şi corectează
temei de sondaj, şi face eventualele greşeli.
realizat aprecieri verbale.
acasă
8 Verifi- - Ce aţi avut de Elevul A răspunde: Fron Cole De C1 "
carea pregătit pentru - Am avut de pregătit -tală c- cadrul
cunoştin astăzi? lecţia: tivă didac-
ţe-lor "Determinarea puterii tic
obţinute de dospire a drojdiei"
în lecţia
prece-
dentă

59
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Verificarea -Care este -ElevulB raspunde: Fron- Colec- De C1
cunostintelor principiul -Determinarea duratei tala tiva Cadrul
obtinute la metodei? de ridicare a unei bile didactic
lectia de aluat,datorita
precedenta scaderii densitatii
aluatului prin
acumulare de CO2
-Care este format in urma
aparatura si fermentatiei.
ustensile -Elevul A raspunde:
folosite la -Aparatura si
determinarea ustensilele folosite
puterii de sunt :
dospire a -balon cotat
drojdie? -sticla de ceas
-Ce -mojar cu pistil
materiale -pahar Berzelius
sunt
necesare -ElevulA raspunde:
pentru -Materialele necesare
determinarea puterii de dospire sunt:
puterii de -drojdie
doaspire ? -faina
-apa distilata

60
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
14 Crearea - Care este modul de Elevul A răspunde: " " " " "
fondului lucru? - Modul de lucru este:
perceptiv 1.Se cantaresc 3,12 g
drojdie cu precizie
2.Se introduc intr-un
balon cotat drojdia si 50
ml de apa
3.Se framanta timp de
5min 5cm3 suspensie si
7,5g faina.Se face o bila
de aluat.
4.Se introcu bila de aluat
intr-un pahar Berzelius
cu apa la temp.de 32˚C
5.Se cronometreaza
durata de ridicare a bilei.
16 Capta- - Astăzi vom vorbi Ascultă. " " " " "
rea atenţiei despre determinarea
şi intere- continutul de zahar
sului elevilor cu refractometrul.
18 Anun- Prezinta titlul lecţiei. Privesc, ascultă şi " " " M1 "
ţarea titlului notează pe caiet
lecţiei
20 Anun- OC1 Tabe Prezinta obiectivele Privesc, ascultă şi " " " M2 "
ţarea obiecti- – lul operaţionale, notează pe caiet
velor opera- OC6 A.1. conform tabelului
ţionale 1.1. A.1.1.1.
35 Prezen-tarea OC1 Tabe Prezintă Privesc, ascultă şi " " " C2 M3-M8 M4 "
conţinu-turilor – lul conţinuturile noi, notează pe caiet
noi OC6 A.1. conform tabelului
1.2. A.1.1.2.

61
 Tabelul A.1.1.6. Desfăşurarea în timp a activităţilor din proiectul unităţii de învăţare (Fila 4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

40 Realiza- OC1 - Care este principiul Elevul A " " " C1 "
rea – metodei? răspunde conform
conexiunii OC6 tabelului A.1.1.2.
inverse - Care este aparatura Elevul B
si ustensilele folosite? răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Care sunt Elevul C
componentele răspunde conform
refractometrului tabelului A.1.1.2.
portabil?
-Care este modul de Elevul D
lucru? răspunde conform
tabelului A.1.1.2.
-Care sunt corectiile? Elevul E răspunde
conform
tabelului A.1.1.2
-Care este formula de Elevul F răspunde
calcul? conform
tabelului A.1.1.2.
45 Prezentarea -Astazi ati fost mai
Aprecieri atenti ca ora trecuta Asculta
generale privind ‘’
activitaea
desfasurata de
elevi
47 Notarea unor -Au fost notati cu Asculta ‘’
elevi nota maxima elevii
A,B,C

62
 Rezolvarea unui conflict în clasa de elevi prin analiza SWOT

1.Identificarea cazului

Mama unei eleve din clasa a IX-a vine la şcoală şi reclama dirigintei faptul că fiul ei
a fost jignit de ceilalţi elevi pentru că nu poate să mearga în excursia organizată de
conducerea şcolii.Mama elevului afirma că nu are bani pentru ca fiul ei să poată
participa în această excursie.
Rezultă că a apărut un conflict elev-elevi,parinte-elevi.

2.Analiza Swot

Factori externi Factori interni

Puncte tari(S) Puncte slabe(w)

S1:Şcoala dispune de
microbuze
Oportunităţi(O) Strategii(S-O) Strategii(W-O)
O1:Direcţiunea şcolii a primit S1-O1:Organizarea de
un cec de la un patron local activităţi extraşcolare cu
pentru sponsorizarea elevii
activităţilor extraşcolare

Ameninţări(T) Strategii(S-T) Strategii(W-T)

63