Educatibilitatea ființei umane:

ereditate, mediu, educație

Proiect realizat de:

Amărinei Denisa-Mihaela
Ciornohal Codruța-Mihaela
Tanasă Raluca-Ioana
 Cuprins

*Ereditatea
*Mediul
*Educația
 Ereditatea - un prim factor de natură biologică ce
constă în transmiterea de la părinti la urmași a unor însușiri,
cu ajutorul codului genetic.

Pe cale ereditară se transmit :

• caracteristici ale speciei
• caracteristici ale familiei căreia îi aparţine subiectul
• caracteristici ale părinţilor
Categorii de “caractere” ale eredității:
 Genotipul
 Fenotipul
 Potențialul de formare

Individul moștenește de la antecesori urmatoarele:

 Elemente comune pentru specia umană
 Reflexe și trebuințe fundamentale:
- fizice, externe
- biochimice
- funcționale
 Ereditatea este esenţială în orice proces formativ(de
instruire – educare a individului).

Exemplificăm sumar doar:

 capacitatea senzorio-perceptivă
 memoria
 inteligenţa
 formula temperamentală individuală
 kinestezia ca şi capacitate potenţială
 Câteva aspecte privind condiţionarea genetică a
evoluţiei personalităţii:

 fondul genetic
 ereditatea induce predispoziţii ale proceselor psihice
structurate nu procesele şi trăsăturile psihice;
 aceste predispoziţii sunt polivalente
 în educaţie e important că receptivitatea maximă la
influenţele educative este programată genetic pentru
anumite perioade ale vieţii.
Mediu= toţi factorii naturali, artificiali şi socio-umani
(socioculturali) care pot influenţa individul.

Mediul, ca factor al educabilităţii, poate fi analizat din

două perspective:

• determinările provenite din partea mediului natural;

• determinările din partea mediului social.
Mediul natural= totalitatea condiţiilor bioclimatice în care se
naşte si trăieşte un subiect

Mediul social= condiţiile sociale în care vieţuieşte individul

 Rolul mediului în dezvoltarea psihică a individului:

• Mediul reprezintă factorul care transformă potențialul

ereditar în componență psihică reală;
• Mediul umanizează ființa și funcțiile sale biologice;
• Mediul nu acționează direct asupra dezvoltării, ci oferă
circumstanțele și oportunitățile pentru dezvoltare.
 Tipuri de interacțiuni ereditate-mediu:

• Interacțiunea pasivă;
• Interacțiunea reactivă;
• Interacțiunea evocativă;
• Corelația proactivă.
 Educația

În raport cu natura originară(dependentă de ereditate), educaţia

înseamnă influenţare selectivă, care vizează dezvoltarea anumitor
caracteristici umane, ce vor permite individului să participe la
efortul colectiv de satisfacere a acelor trebuinţe și realizarea acelor
idealuri, considerate dezirabile.

Educația depinde de ceilalți doi factori(ereditatea și mediul) și nu

poate avea puteri nelimitate(nu poate compensa în totalitate o
ereditate afectată și nici un mediu total defavorabil).
 Ereditatea oferă sau nu potenţialul de dezvoltare psiho-
fiziologică, mediul oferă sau nu anumite condiţii, iar educaţia
dirijează, prin procesul învăţării, formarea armonioasă şi integrală
a personalităţii, fiind factorul determinant al acesteia.

Prin intermediul educaţiei, individul uman îşi extinde existenţa

dincolo de limitele biologice, devenind personalitate.
Personalitatea este individualitatea confirmată de comunitatea
socială în interiorul căreia trăieşte pentru a-i sluji sau îmbogăţi
valorile.
 În concluzie, dezvoltarea psihica este un proces plurideterminat, având
urmatoarele particularitati:

* se sprijină pe ereditate;
* folosește datele oferite de mediu;
* este dirijată de educație;
* se desfașoară în contextul activității proprii de învatare, fiind impulsionată
de motivație;
* este deplină în condițiile interacțiunii optime între cei trei factori,
respectiv atunci când există o corespondență în timp între desfășurarea
programului ereditar și cantitatea și calitatea influențelor externe;
* areo traiectorie ascendentă din punct de vedere calitativ, non-lineară și
imprevizibilă;
* esteindividuală în sensul că prezintă numeroase aspecte de diferențiere,
dincolo de legile general-umane de dezvoltare;
* este sistemică, în sensul că orice schimbare produsă într-o anumită zona va
avea efecte asupra întregii dezvoltări;
* estestadială, în sensul că anumite perioade ale vieții se corelează cu
schimbări cantitative și calitative specifice.
 Limitele educabilității:
*Biologică;
*Socială;
*Pedagogică.

KRIEKEMANS A. consideră că se poate vorbi de o limită

inferioară a educabilităţii şi de o limită superioară.
VĂ MULȚUMIM!