Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

PORTOFOLIU DE EVALUARE FINALA A

PROFESIONALIZARII INITIALE PENTRU CARIARA
DIDACTICA
NIVELUL I, CICLUL DE LICENTA

ABSOLVENT: MATEI DARIA-COSTINELA

NUME, PRENUME-MATEI DARIA-COSTINELA

FACULTATEA-ȘTIINȚE

SPECIALIZAREA-FIZICA MEDICALA

SESIUNEA/ANUL-2021-2022

1
 CUPRINS:

PARTEA I: CRITERII IN REALIZAREA PREGATIRII INITIALE

PENTRU PROFESIUNEA DIDACTICA

1. Motivarea participarii la modulul de profesionalizare didactica.

2. Obiective si asteptari proprii in formarea ca profesor.

3. Autoaprecierea experientei proprii castigate in ciclul de licenta in

realizarea profesionalizarii didactice.

4. Autoaprecierea portofoliului didactic final, ca instrument de formare

initiala si evaluare sumativa.

PARTEA a-II-a- CONTINUTUL SI ORGANIZAREA

MATERIALELOR

1. Tipul lucrarii, titlul acesteia

2. Tipul lucrarii, titlul acesteia

3. Etc.

Nivelul I

1 Eseu argumentativ pe o tema din domeniul psihopedagogic

2 Recenzia unei lucrari din domeniul psihopedagogic, dupa o structura data
3 Un proiect didactic (priect de lectie)
4 Fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev
5 Studiu de caz pe probleme de managementul clasei de elevi

2
 PARTEA I

1.
Participarea mea la modulul de profesionalizare didactică a avut ca scop la început
încercarea de a descoperi dacă profesia de profesor mi se potrivește sau nu. În același
timp, am optat pentru aceste cursuri și pentru a contribui la dezvoltarea mea personală
și profesională.
Importanța educației este deosebită, iar întregul sistem educațional trebuie să plece de
la premisa că fiecare individ poate fi educat, poate fi ajutat să treacă de la o etapă la
alta, atât timp cât influențele educative se adresează dezvoltării sale. Diversitatea
inter-individuală este imensă, iar necesitatea luării în considerare a acestui lucru și
asigurării accesului la "materialul" de asimilat apare în didactică sub forma
principiului accesibilității și individualizării învațământului.
A fi profesor implică mult mai mult decât simpla transmitere a unor cunoștințe, în
primul rând, cunoștințele transmise trebuie adaptate, structurate și traduse într-un
limbaj potrivit elevilor căruia i se adresează. Ceea ce puțină lume înțelege sau
acceptă este faptul că nici un profesor nu poate ramâne neimplicat sau doar un mijloc
absolut obiectiv de comunicare.
De fapt, capacitatea de a menține un echilibru corect între elementul subiectiv și cel
obiectiv face diferența între un profesor dăruit, un dascăl în adevaratul înțeles al
cuvântului și o simplă sursă de informații. Nu este suficient să acumulezi cunoștințe și
să le transmiți mai departe. Acest lucru îl poate face orice computer. Ceea ce nu poate
face un aparat, dispozitiv sau suport de orice fel, este a-și folosi spiritul, cu tot ce
include el, inima și talentul în nobilul scop de a educa noi și noi generații. Ceea ce
face diferența între un simplu furnizor de informații și un profesor adevărat este harul
profesorului.
Pe perioada carierei didactice unul din cele mai importante aspecte este menţinerea
motivaţiei pentru dezvoltarea profesională în cadrul carieri didactice deoarece tot mai
mulţi profesori aleg să se reorienteze profesional. Faptul că menţinerea motivaţiei
pentru cariera didactică a devenit o problemă în rândul cadrelor didactice a fost
evidenţiată prin studii de specialitate. Cadrele didactice rămân în sistemul educaţional
atâta timp cât sunt motivaţi pentru a alege acest domeniu profesional. Bibliografia de
specialitate prezintă modele şi strategii motivaţionale care reprezintă propuneri
valoroase în activitatea de motivare pentru profesie a cadrelor didactice.
La nivelul sistemului psihic uman motivaţia a fost adesea pusă în relaţie cu
dimensiunea cognitivă. În cogniţia socială studierea relaţiilor de influenţă între
structurile psihice a ocupat o mare parte a preocupărilor cercetărilor de specialitate.

2.
Unul dintre cele mai importante obiective pe care le-aș urmări în viitorul meu ca
profesor este asigurarea calității în activitatea școlii. Predarea și învățarea de calitate
contribuie la dezvoltarea personală a elevilor și a altor beneficiari de educație, la
bunăstarea societății și la păstrarea și ameliorarea mediului. Odată atins acest obiectiv,
societatea va avea de câștigat, însă este un obiectiv care se atinge într-un timp

3
îndelungat și cu foarte multă muncă și dăruire necesară din partea tuturor profesorilor,
dar și din partea elevilor.
Un alt obiectiv important care consider că ar trebui urmărit este aplicarea învățării
centrate pe elev. Se poate spune că acest obiectiv este inclus în cel menționat anterior,
însă merită o atenție deosebită, deoarece elevul este ”materialul” care trebuie prelucrat
în domeniul educației, așadar, procesul învățării trebuie direcționat exclusiv spre
acesta. În şcoala noastră pătrund de la un an la altul tot mai mulţi elevi al căror interes
pentru studiu este redus, ei dedicându-şi timpul liber treburilor gospodăreşti – datorită
faptului că familiile lor au o situaţie materială precară şi pun un preţ mic pe învăţătură.
Cunoscut fiind faptul că elevii nu asimilează idei noi în izolare, ei sunt manipulatori
activi de cunoştinţe, mânuiesc şi procesează idei noi mai degrabă decât să le
primească pur şi simplu, învăţarea centrată îi ajută în procesul creării unei noi logici
proprii şi totodată îi pregăteşte să obţină rezultate bune şi îi motivează să înveţe pe tot
parcursul vieţii. Metodele activ-participative stimuleaza spiritul creativ, astfel încât
elevii să se implice în formarea lor profesională.

3.
Profesia didactică presupune permenentă formare şi dezvoltare a cadrului didactic
astfel încât acesta să poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă ampla asupra
domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel
într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic pănă la finalul acesteia.
Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic este necesară pentru ca profesorul să poată să oferi o
imagine asupra lumii ştiinţifice contemporane şi să îşi însuşească maniere eficiente de
interacţiune cu elevii.
Experiența câștigată prin intermediul practicii pedagogice desfășurate în cadrul
modulului psiho-pedagogic m-a ajutat să mă conving că profesia de profesor mi se
potrivește cu adevărat și că aceasta este activitatea pe care vreau să o fac în viitor.
Această experiență a contribuit asupra dezvoltării mele atât profesionale cât și
personale. Este o profesie absolut minunată, viața educațională a unui copil se află în
mâinile tale, observi dezvoltarea intelectulă și asimilarea cunoștințelor lui, iar una
dintre cele mai importante calități ale acestei profesii, consider că este dăruirea
profesorului în sala de clasă.

Prin desfăsurarea acestui stagiu de pregatire profesională realizat în cadrul

Departamentului de Pregatire a Personalului Didactic am câstigat urmatoarea
experientă :
- asistenta la lectii mi-a fost folositoare în formarea mea ca viitor profesor deoarece
mi-am făcut o imagine de ansamblu despre cum ar trebui să se desfăsoare o lectie, și
prin ce tipuri de situatii critice trece un profesor si care sunt modalitătile prin care se
pot rezolva aceste tipuri de situatii;
- proiectarea lectiilor, o altă etapă a practicii profesionale, m-a învătat cum să îmi
realizez planurile de lectie pe care va trebui să le fac in viitoarea mea carieră;
- sustinerea lectiilor (probă finală din cadrul practicii pedagogice) m-a făcut să
realizez că îmi place cu adevarat această meserie si că îmi doresc să fiu un viitor bun
profesor.

4
4.

Consider că realizarea acestui portofoliu didactic final este este un instrument de

formare initială si evaluare eficient deoarece prin documentele depuse în acest
portofoliu studentul revizuie te tot ceea ce a învătat în cei trei ani de studiu din cadrul
DPPD-ului. Prin acest portofoliu, studentul face dovada competentelor obtinute în
cadrul acest program de profesionalizare didactică.
Ca propunere ameliorativă a sugera o mai multă aplicabilitate a teoriilor învăt ate, un
mijloc prin care ceea ce învată studentul teoretic să fie pus si în practică. Acest lucru
ar putea fi realizat prin mai multe ore de practică. Consider că numarul de ore realizat
în scoli în cadrul practicii pedagogice ar trebui mult mărit; cel actual nu este suficient
pentru a vedea cu adevarat toate situatiile cu care se confruntă un viitor profesor si
cum anume ar trebui să pună în practică ceea ce a învătat în cadrul studiilor teoretice.
Practica pedagogică ar trebui să existe în fiecare an de studiu, nu doar în ultimul an.

5
 PARTEA a-II-a

1. Eseu argumentativ , Efectele mass-media in dezvoltarea personalitatii

copiilor.

Între educaţie şi sistemul mass-media există de multă vreme legături care

nu pot fi destramate , care s-au întărit continuu în ultimul timp, îndeosebi
odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale. Interacţiunile dintre
cele două domenii constituie o preocupare constantă pentru
întreaga societate, deoarece impactul comunicării de masă asupra
personalităţii umane nu poate fi subestimat. Este deja un fapt
incontestabil că în condiţiile diversificării nevoilor educative în lumea
modernă mass-media poate reprezenta o semnificativă resursă a
învăţării. Mass-media înseamnă ansamblul mijloacelor şi modalităţilor
moderne de comunicare în masă: presa scrisă, televiziune, radio,
internet. În general, este acceptată clasificarea acestor mijloace în două
categorii:
a) mass-media tipărită – comunică informaţia prin intermediul cuvântului
scris şi al ilustraţiilor: cotidiene, reviste, agenţii de presă;
b) mass-media electronică – comunică informaţia prin intermediul
sunetelor ori al imaginilor: radioul, televiziunea; comunicarea mediată de
computer: internetul.
Mijloacele de comunicare în masă au o puternică forţă de modelare a
personalităţii prin varietatea şi bogăţia informaţiilor, prin specificul şi
potenţialul lor. Funcţia educativă a mass-mediei, care se manifestă în
mod tranșant, nu substituie rolul instituţiilor de învăţământ, ci se alătură
acestora, contribuind la realizarea obiectivelor educaţionale. Prin
activitatea sa de informare, de interpretare a evenimentelor, massmedia
creează anumite realităţi în care omul îşi desfăşoară activitatea. Ea
programează emoţiile consumatorului de informaţie, gândurile, şi chiar
modul lui de percepere a lumii.
Actualul consumator de informaţie nu mai este doar produsul şcolii sau
al familiei, ci, mai degrabă, este produsul mijloacelor de comunicare în
masă, care îl influenţează şi îl manipulează uneori fără să vrea. Bernard
Cohen a promovat un concept, devenit general recunoscut, în
conformitate cu care presa nu le poate spune oamenilor ce anume (sau
cum) să gândească, dar reuşeşte extrem de bine să le spună la ce să se
gândească . Studiile care au urmat după lansarea ipotezei formulate de
B. Cohen, în special cele care au dus la fundamentarea modelului
Agenda setting, au demonstrat legătura puternică între conținuturile
mesajelor mediatice și axarea atenției auditoriului asupra problemelor

6
prioritare ale vieții sociale și politice impuse de media . Studii importante
s-au realizat anume în domeniul cercetării proceselor de tratare a
informaţiei difuzate prin mass-media . Ele au arătat că mass-media
contrapune realităţii o proprie imagine care diferă în esența sa de ceea
ce există în realitate . Imaginea lumii, aşa cum apare ea de pe ecranul
televizorului sau de pe paginile presei, se derulează, în ansamblu, ca o
succesiune de poveşti aparent absurde, ce sfârşesc prin a semăna unele
cu altele. Presa constituie una din verigile cele mai vechi şi cu bogate
tradiţii ale sistemului informaţional, fiind şi până în prezent un instrument
de dirijare a vieţii economice şi social-politice. Ea poate direcţiona cu
succes percepţiile audienței atunci când se manifestă insuficiența ori
lipsa informaţiilor despre aspectele evenimentului relatat. Mass-media,
prin activitatea sa, se constituie drept un factor al educaţiei, care lasă
urme adânci în conștiința persoanei. Ea poate să amplifice sau să
diminueze experienţele personale și colective. Într-o societate pătrunsă
de spiritul informațional, educaţia nu trebuie să rămână în urmă. Chiar
dacă informaţia parvine prin canale mediatice, oricum, această
informaţie trebuie verificată, filtrată, pentru a-i asigura maximumul de
veridicitate. Atenţia cuvenită, acordată acestor elemente, va ajuta la
delimitarea binelui de rău, originalului de fals. Educarea copiilor, pentru a
le inocula selectivitate în folosirea media, este o responsabilitate a
părinţilor, a şcolii, a societății în general. Rolul părinţilor în această
ordine de idei este de primă importanţă. Ei au dreptul şi datoria de a
garanta folosirea prudentă a mijloacelor de comunicare prin formarea
conştiinţelor copiilor lor pentru a exprima judecăţi sănătoase şi obiective,
care îi vor călăuzi mai apoi în alegerea sau respingerea opțiunilor
disponibile. Pentru a face acest lucru, părinţii trebuie să aibă parte de
încurajare şi asistenţă din partea şcolilor, pentru a se asigura că acest
aspect dificil, dar dătător de satisfacţie, al faptului de a fi părinte este
sprijinit de întreaga comunitate. Cu alte cuvinte, se impune necesitatea
educației prin și Florin Paloşan, Gheorghe Spiridon pentru mass-media,
racordată la exigențele, dinamice și mereu înnoitoare, ale timpului.
Asemenea educaţiei în general, educaţia vizând mass-media cere, ca o
condiție primordială, formare pentru exercitarea libertăţii și, implicit, un
nivel cuvenit de cultură politică. În lumina adevărului, libertatea autentică
contribuie la procesul conștientizat al manifestării atitudinii, asigură
faptul alegerii nu la întâmplare, ci în mod deliberat, a tot ceea ce este bun,
adevărat şi frumos. Părinţii şi educatorii apoi, ca gardienii acelei libertăţi,
acordând copiilor lor tot mai mari oportunități, îi introduc în viața reală,
favorizândule un parcurs social demn. Această dorinţă a tuturor celor
implicați în procesul educațional de a-i educa pe copii pe căile frumuseţii,
adevărului şi binelui poate fi sprijinită de industria media doar în măsura
în care ea promovează demnitatea umană fundamentală, întregul

7
spectru al adevăratelor valori umane, realizările şi ţelurile pozitive ale
omenirii. Educaţia prin mass-media trebuie să fie pozitivă, și cu acest
scop trebuie eliminate, cu orice preţ, tendinţele reprobabile de a produce
programe – inclusiv filme de animaţie şi jocuri video – care în numele
distracţiei exaltă violenţa, prezintă comportamente antisociale sau se
degradeaza sentimentele umane. Comunicarea mediatică şi
dezinformarea prin intermediul mass-mediei sunt foarte greu de
controlat, deoarece mesajele ating un public divers, în momente diferite
ale vieţii, cu greu susceptibile de cuantificare și interpretare generalizată.
Ele acţionează asupra indivizilor în mod cumulativ şi imprevizibil, iar
uneori chiar imperceptibil, ceea ce face ca, în opinia specialiștilor,
efectele lor să fie inegale şi diferite de la caz la caz. Într-o serie de lucrări
din domeniu se atrage atenția asupra mai multor efecte nocive care ar
putea să rezulte de pe urma unui contact frecvent cu televiziunea şi
cinematograful. Se consideră, de exemplu, că mesajele difuzate prin
intermediul mass-mediei pot să influenţeze comportamentul tânărului,
deși se admite că acest lucru se poate manifesta doar aparent și
superficial. Totodată, se constată faptul că astfel de mesaje pot
comporta apariţia unor fenomene de diminuare a voinţei, de
depersonalizare, în urma consumului pasiv, lipsit de atitudine critică și
nediferenţiat al diferitelor emisiuni şi filme . Există păreri care susţin că
acţiunea mass-mediei este dăunătoare formaţiei morale, deoarece duce
atât la degradare morală, cât și la imitarea modelelor unor pseudo-
personalităţi . De fapt, tinerii şi copiii sunt extrem de sensibili la imagini,
şi impunerea intensă a unora dintre ele, fiind deosebit de traumatizante
pentru imaginaţia lor, atrage după ele, în definitiv, o răsturnare completă
a valorilor morale. Sunt foarte multe filme şi emisiuni din străinătate
construite, de la început şi până la sfârşit, pe tot felul de atrocităţi,
sadism, acțiuni criminale, care n-au cum să nu se întipărească în urma
unui atare atac în conștiința în formare a tinerilor. Pe de altă parte, mass-
media încearcă să satisfacă interesul pe care elevii, tinerii îl manifestă
pentru cunoaşterea marilor probleme cu care se confruntă societatea
contemporană(ex dezastre naturale,boli ,etc). De asemenea, obiectivul
special al mai multor emisiuni de radio şi televiziune, rubrici în paginile
revistelor şi ziarelor, îl constituie formarea tinerilor, orientarea lor şcolară
şi profesională, și chiar transmiterea unor informații ce țin de educația
civică a tinerilor, de formarea culturii lor politice. Nu încape îndoială că
mass-media ajută la integrarea socioculturală a auditoriului, mai cu
seamă prin stimularea capacităţii de deprindere a unor roluri civice,
familiale, culturale. Astfel, se cultivă patriotismul, se consolidează
sentimentul apartenenței comunitare, sporește responsabilitatea socială
și civică, sentimentul dăruirii, nevoia de a comunica, de a împărtăși
aspiraţii şi idealuri. Prin intermediul mesajelor mediatice este cultivată

8
sensibilitatea individului, copilul şi mai apoi tânărul, îmbogăţindu-şi
propria formare şi personalitate. În literatura de specialitate sunt
răspândite opinii potrivit cărora massmedia generează tensiuni,
controverse, stări conflictuale între copii şi părinţi, cei tineri înclinând să
adopte atitudini care contravin unor tradiții, concepţii, mentalităţi
încetăţenite în familie, numai pentru a manifesta atitudini contrare celor
exprimate de părinţi şi pentru a imita modelele prezentate în mass-
media. Aceşti cercetători sunt înclinați să admită că mass-media este
responsabilă de decăderea morală, observată la reprezentanții
generației tinere. Conform datelor unor studii, anual, copilul petrece, în
medie, 900 de ore la şcoală şi aproape 1 023 de ore în faţa televizorului .
De aici, în opinia psihologilor, apar multiple probleme, începând cu
violenţa programelor TV şi ajungând la fenomenul escape-ismului,
exprimat prin izolarea de societate, cauzată de orele petrecute în exces
în faţa televizorului sau a calculatorului. Timpurile noi, care se asociază
și cu fenomenul creşterii fluxului informaţional, au conturat și situații noi:
copiii, adolescenţii au obținut posibilitatea de a alege. Însă, spre regret,
nu puţini dintre ei aleg conținuturi mediatice în care domină violenţa,
crima, agresiunea, toate prezentate pe larg în mijloacele de comunicare
în masă. În acest caz, media devine purtătoare a responsabilității pentru
accentuarea agresiunii şi a brutalităţii la copii. Filmele şi serialele care
lansează, în mod prioritar, promovarea acţiunii, violenţei, agresivității,
crimei sunt agreate de o parte a tineretului. Astfel de imagini incită la
violenţă, la brutalitate şi, în felul acesta, violenţa din ficţiune se poate
transpune, în anumite circumstanțe, în acte reale de violenţă. S-a
demonstrat, de multe ori, că consumatorul mesajelor media nu este un
receptor pasiv: el interpretează acest mesaj conform viziunilor sale
socioculturale, reieșind din experiența sa, precum și pornind de la mediul
în care se află, de la nevoile şi dorinţele sale. Beneficiarul mijloacelor de
comunicare în masă caută să profite de relația pe care o stabilește cu
mass-media, ca să constate, în cele din urmă, că principala influenţă a
mediilor de comunicare se exercită prin omisiune: ceea ce ele nu spun
are o mai mare însemnătate decât ceea ce relatează . Totuşi, mulţi
cercetători susţin că originea violentei, agresivității şi a imoralităţii la
copii trebuie căutată mai întâi de toate în raporturile lor personale cu
părinţii,cu familia, cu grupurile din care fac parte, cu şcoala, cu societatea.
Aceştia ar fi factorii principali, mass-media venind doar să întărească
atitudinea stabilită . Potențialul școlii și al familiei (chiar și al bisericii) în
raport cu prezentarea accentuată în media a scenelor de violență trebuie
mobilizat pentru anihilarea efectelor distructive ale difuzării mesajelor
antieducaționale, antisociale, în definitiv. Trebuie căutate mijloace prin
care să fie înlocuite preocupările vicioase ale elevilor, trebuie influențate
în sens pozitiv preferinţele lor. Pentru o educaţie eficientă, sistemul

9
educativ-informațional și sistemul mediatic, şcoala şi mijloacele de
comunicare în masă trebuie să se afle în permanență într-o strânsă
legătură, să-și completeze reciproc acțiunile, să desfășoare cooperare
pe multiple planuri, având la bază convingerea că aspectele pozitive ale
mass-mediei prevalează asupra celor ce ar putea transmite o
încărcătură negativă. Respectiv, punctul de reper în această privință ar
putea fi faptul că școala poate găsi sprijinul necesar în conţinuturile
difuzate pe diferite canale de mass-media. Este vorba de valorificarea
cuvenită a potenţialului instructiv şi educativ, stimulat de contactul
tinerilor/elevilor cu mass-media. De fapt, impactul mass-media se
manifestă pe multiple planuri și cuprinde – în mediul formativ – atât
elevul, cât şi profesorul, ceea ce oferă numeroase posibilităţi să facă din
informaţiile primite prin intermediul massmediei instrumente de
implicare a tinerilor în viața socială, de atragere a elevilor la noi forme de
acţiune şi comportament. De aceea, este tot mai evident faptul că şcoala
are şi va avea din ce în ce mai mult funcţia nu numai de transmitere a
informaţiei,ci şi aceea de selecţie, structurare şi sistematizare a acesteia.
Tot școala trebuie să găsească mijloace şi modalități prin care să
contrapună pornirilor tinerilor de a utiliza informaţiile în scopuri anti-
sociale,educarea unei competențe mediatice, susținând abordarea critică a
realității, dezvoltând la elevi și tineri spiritul critic, promovând capacități
de discernământ şi de judecată.

10
2. Recenzia unei lucrari din domeniul psihopedagogic,
Teoria si metodologia evaluarii.

 Domeniu: Pedagogie
 Recomandat pentru-Invatamant universitar
 Editura-Universitara
 An aparite-2010
 Număr de paginii-330
 Limba – Romana
 Oraș - Bucresti
 Autor – Marian Manolescu

MARIN MANOLESCU este profesor universitar emerit al Universităţii din Bucureşti,

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Departamentul pentru Formarea
Profesorilor şi conducător de doctorat în Ştiinţe ale Educaţiei. A parcurs toate treptele
carierei didactice preuniversitare ( învățător, profesor) și universitare. A îndeplinit
funcţii manageriale în învăţământul universitar, preuniversitar, la nivelul Ministerului
Educaţiei; este coordonatorul programelor de masterat „Mentoratul în educaţie” şi
„Educaţie presecundară”. A înfiinţat sau a participat la înfiinţarea ori consolidarea
unor structuri/instituţii de prestigiu în domeniul formării iniţiale şi continue a cadrelor
didactice pentru nivelurile primar, preşcolar,gimnazial şi liceal. Domeniile sale de
interes sunt: Teoria, metodologia şi practica evaluării,Teoria şi metodologia
curriculumului, Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, Educaţia timpurie,
Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Practica profesională şi pedagogică. La
nivel de publicaţii se remarcă: Evaluarea în educaţie, meritocraţia şi mediocritatea
(2019), Monografia învăţământului din satele Comunei Bobiceşti, judeţul Olt
(2018), Referenţialul în evaluarea şcolară (2015), Perspective inovative ale evaluării.
Evaluarea digitală (2016), Teoria şi metodologia evaluării (2010), Activitatea
evaluativă între cogniţie şi metacogniţie (2005), Curriculum pentru învăţământul
primar şi preşcolar. Teorie şi practică (2006), Evaluarea şcolară – un contract
pedagogic (2003), Teoria şi practica evaluării (coautor, 2005), Teoria şi metodologia
curriculumului (coautor). Este autorul și coautorul unor studii și articole publicate în
reviste și publicații științifice de specialitate în țară și străinătate. Este membru în
colectivele redacționale ale unor reviste din domeniul educației și învățământului.
Domeniile de competență științifică și didactică sunt: Evaluarea educațională.Teorie,
practică; Curriculum pedagogic. Teorie și practică; Formarea inițială și continuă a
cadrelor didactice; Pedagogia competențelor. Învățământul centrat pe competențe;
Practica pedagogică/ profesională; Pedagogia învățământului primar;Pedagogia
învățământului preșcolar; Educația timpurie. Are o bogată experiență managerială,
probată la nivelul instituțiilor de învățământ universitar și preuniversitar precum și la
nivel central. A participat la diverse stagii de formare și perfecționare în tară și
străinătate; participă la diverse proiecte și programe interne și internaționale : POS
DRU,PHARE, Banca Mondială, ARACIS, UNICEF, MECTS, în calitate de expert
sau evaluator. Este o prezență activă în procesul de restructurare a sistemului de
formare inițială și continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar,
îndeosebi a celor din îvățământul primar și preșcolar. În calitatea sa de conducător de
doctorat a coordonat tezele unui număr considerabil de cadre didactice și specialiști în
științele educației.
Interese de cercetare:

11
1. Evaluarea în educație
2. Teoria si metodologia curriculumului
3. Învățământ primar
4. Învățământ preșcolar
5. Educație timpurie
6. Formarea cadrelor didactice
7. Practica profesională.

Descriere
Teoria şi metodologia evaluăriiîşi propune să surprindă problematica stabilă a
domeniului precum şi tendinţe şi configuraţii previzibile, integrate într o perspectiva
generală sau un model capabil sa fixeze sensul achiziţiilor din domeniul evaluării din
ultimele decenii, direcţia transformărilor posibile.
Este destinat deopotrivă:
• studenţilor aflaţi în procesul de formare iniţială pentru cariera didactică;
• cadrelor didactice deja formate de la toate nivelurile: profesori care activează în
gimnaziu
şi liceu, învăţători, educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul primar şi
preşcolar
etc, care îşi continuă pregătirea prin diverse forme de perfecţionare: definitivat, grade
didactice etc.
Lucrarea aduce în prim plan abordări recente din domeniul evaluării educaţionale, din
perspective diferite: conceptuală, procesuală, structurală, ca finalitate etc.
De asemenea îşi propune să prezinte problematica specifică acestei discipline
pedagogice, dar în acelaşi timp are ca obiectiv declarat explicarea evoluţiilor şi
tendinţelor de modernizare a evaluării şcolare, delimitări terminologice şi evoluţii
semantice. Acestea sunt fundamentate pe achiziţiile recente din domeniul psihologiei,
sociologiei, informaticii, teoriei comunicării etc. care îşi pun puternic amprenta asupra
teoriei şi practicii educaţionale.

12
 3. Proiect de lectie, Refractia luminii

Obiectul: Fizica
Clasa: a VIII – a
Data: 09. 05. 2020
Tema: Refracția luminii
Tipul lecţiei: mixtă
Unitatea de învăţare: Fenomene optice

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să fie capabili:
O1 -să definească fenomenul de refracție a luminii pe baza unor exemple cunoscute
din viața de zi cu zi;
O2 -să creioneze grafic fenomenul de reflexie și refracție ținând seama de exemplele
enumerate;
O3 -să indice prin imaginii cel puțin trei aplicații care se bazează pe fenomenul de
refracție a luminii pe baza cunoștințelor dobândite la fizică;
O4 -să scrie formula de calcul a indicelui de refracție absolut ca raportul dintre
vitezele a doua medii diferite;

Strategii didactice:
-organizarea învăţării: colectiv, in grupe de cate 4 elevi, individual
-locul de desfăşurare a lecţiei: laboratorul de fizica
-timp de lucru: 50 min;
-metode de instruire: experimentul demonstrativ, observaţia, explicaţia, conversaţia
euristică, problematizarea;
-mijloace de învăţământ: tabla interactivă, caietul de notiţe, manual, calculatorul;
-material bibliografic: Manuale de fizică pentru clasa a VIII-a
Programa şcolară
Metodica predării fizicii
Ghid metodologic pentru aplicarea programei de fizică,
clasele a VI-a – a VIII-a
Culegeri de probleme de fizică pentru gimnaziu.
Ghid de evaluare la fizică

Scenariul activităţii didactice

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului

1. Moment Strigă catalogul

organizatoric Pregăteşte clasa pentru lecţia nouă.

2. Verificarea Adresează elevilor întrebări din lecţia precedentă. Elevii răspund.

cunoştinţelor
din lecţia -Ce este refracția? Fenomenul de abatere

13
anterioară a direcției de propagare
a unei unde, a unei
radiații sau a unui
corpuscul, când aceștia
întâlnesc suprafața a
doua medii diferite.
-Ce este indicele de refracție?
Mediile în care se
propagă lumina se mai
numesc și medii optice
și sunt caracterizate de
o mărime fizică, numită
indice de refracție

Anunţă tema nouă, scrie pe tablă titlul lecţiei şi enunţă Elevii răspund.
obiectivele operaţionale.
3.
Comunicarea Refracția luminii
noilor Elevii scriu titlul lecţiei
cunoştinţe Definiție: Refracția luminii reprezintă fenomenul de pe caiete
schimbare a direcției de propagare a luminii la trecerea
dintr-un mediu transparent în altul.
Elevii scriu pe caiete.

Elevii constată:
-o rază de lumină
incidentă din aer pe o
suprafață de separare
cu un mediu, cum ar fi
apa sau sticla.
Fasciculul incident este
divizat în doua: unul
reflectat și unul
Un fascicul luminos incident pe suprafața de separare refractat
4. Fixarea dintre doua medii transparente este reflectat, dar trece si în
cunoştinţelor al doilea mediu. Acea parte din lumină care trece în
mediul al doilea are altă direcție de propagare decât cea pe
care o are în primul mediu.

6. Concluzii:
Comunicarea Doua creioane așezate într-un pahar cu apă par rupte când Elevii formulează
temei pentru le privim din partea laterală a paharului . Fenomenul care concluzii.
acasă apare se numește refracția luminii.
Elevii scriu pe caiete.
Comunică tema.

14
 Rezolvă problemele.

Notează tema.

15
4. Fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev

I. Date personale
1. Numele şi prenumele: P. I.
2. Locul şi data naşterii: 13.05.2009
3. Domiciliul: Craiova, Dolj
4. Şcoala şi clasa în care învaţă: Scoala Gimnaziala ,,Gheorghe
Titeica,, Craiova, clasa a VI-a

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
- Tata - medic
- mama - profesoara
2. Structura şi componenţa familiei
a) Tipul familiei
- normală
b) Fraţi (surori) mai mici, mai mari -
3. Atmosfera şi climatul educativ
- raporturi armonioase şi de înţelegere între părinţişi între părinţi şi
copii
4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: elevul beneficiază de condiții de
viață foarte bune
5. Influenţele extrafamiliale (vecinătatea, cercul de prieteni etc.): are un cerc
restrâns de prieteni cu preocupări asemănătoare cu ale lui, cu care se află în
relații armonioase

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Antecedente – stare de sănătate foarte bună
2.Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii- : este dezvoltat armonios, conform
vârstei pe care o are.

IV. Rezultatele în activităţile elevului

1. Rezultatele la învăţătură
Clasa Media generalã
V 9.70
VI 9.85

2. Cercuri frecventate de elev -

3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare Concursuri sportive
4. Activitatea independentă desfăşurată de elev
Elevul lucrează foarte atent în timpul orelor și își pregătește minuțios
lecțiile și temele pentru acasă

16
 V. Procese intelectuale şi stilul de muncă independentă
1. Nivelul de inteligenţă al elevului
Foarte bun Bun Mediu Scãzut Sub limitã
X

2. Memoria
Foarte bunã Bun Mediu Scãzut Sub limitã
X

3. Limbajul
Vocabular bogat, Exprimare uşoară Vocabular redus, Vocabular sărac, exprimare
exprimare frumoasă şi corectă exprimare greoaie incorectă
X

4. Stilul de muncă al elevului

a) Cum lucrează:
- sistematic, ritmic şi organizat
b) Sârguinţa:
Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios
X

c) Creativitate, autonomie:
- inventiv, cu manifestări de creativitate

VI. Conduita elevului în clasă la lecţii

1. Conduita la lecţie 2. Purtarea în general
Atent, participă activ, cu interes Exemplară, ireproşabilă

VII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup 2. Cum este văzut de colegi
Sociabil, comunicativ, vine cu idei şi propuneri Bun coleg, sensibil la problemele colegilor

VIII. Trăsături de personalitate

1. Temperamentul
- calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător
2. Emotivitate
- emotiv, dar fără reacţii dezadaptative
3. Trăsături dominante de caracter
- Pozitive: sociabil și politicos
- Negative:-

IX. Aprecieri diagnostice şi recomandări prognostice

Elevul învaţă foarte bine, este conştiincios, prezintă un nivel al achiziţiilor şcolare peste
medie.
Prezintă un interes deosebit pentru disciplinele exacte: matematică și științe ale naturii. Are o
atitudine pozitivă faţă de şcoală şi familie, interacţionează şi colaborează foarte bine cu

17
colegii şi profesorii.
În ceea ce priveşte receptivitatea de învăţare, elevul are o capacitate mare de
concentrare, are o memorie logică.
Elevul este perseverent, îşi pregăteşte lecţiile cu conştiinciozitate, învaţă
sistematic, logic. Este activ şi atent la ore, nu absentează, are un spirit de
observaţie dezvoltat.
În ceea ce priveşte memoria, prezintă un nivel normal al raţionamentului
logico-matematic, un volum mare al memoriei de lungă durată.
În concluzie,dezvoltarea elevului în plan fizic, psihic şi educaţional se
realizează în limitelespecifice vârstei.

18
5. Studiu de caz.

Managementul clasei de elevi

SUBIECTUL: Teodorescu Mihai-Florentin

Data şi locul naşterii. 20.01..2011, Craiova
Domiciliul: Craiova
Şcoala/clasa: Liceul teoretic Henri Coanda / clasa a IV-a C
Tatăl: Teodorescu Octavian-Marian, 33 ani
Ocupaţia : plecat la muncă în străinătate
Mama: Teodorescu Cristina-Andreea, 30 ani
Ocupaţia: muncitor, SC XXX SRL
Fraţi şi surori (nume, vârsta, ocupaţia): este singur la părinţi
Structura şi componenţa familiei: tipul familiei – NORMALĂ

Alte persoane care locuiesc împreună cu familia elevului: la aceeaşi adresă

locuiesc părinţii din partea mamei, Ionescu Ion şi Ionescu Ioana.

Relaţii dintre părinţi : relaţiile din cadrul familiei sunt tensionate, conflicte
puternice, frecvente

Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului: condiţii acceptabile, nu are propria

cameră, dar are un birou unde işi scrie temele.

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii: este un copil bolnăvicios, cu internări destul

de dese, afecţiuni ORL.

Antecedente: în perioada preşcolară a fost diagnosticat cu astm bronşic, a urmat

tratament şi urmează şi în prezent.

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar: a debutat cu medii foarte bune în clasa
I, a avut rezultate bune şi în clasele a II-a şi a III-a, dar încă de la începutul clasei a
IV-a situaţia şcolară s-a înrăutăţit având rezultate slabe. Este de cele mai multe ori
gânditor în timpul orelor, lipseşte mult, nu îşi mai face temele.

PREZENTAREA CAZULUI :
- elevul înregistreaza rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele
minimale de performanţă;
- lipsa de respect faţă de mamă, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate,
agitaţie, tulburări de comportament .

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta
având probleme cu alcoolul, elevul a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru
evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se manifeste tulburări de comportament
şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;

19
- are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- raspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să
privească în ochi învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor.
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu
rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii.
- are capacităţi intelectuale de nivel mediu.
- are putini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie
- ramâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent.

Dialog cu elevul:
- Florentin pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească
- El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el
la un moment dat, el se supără, iar ea îl lasă în pace.
- “Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii
de mine dacâ voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie,
devine violent.

Dialog cu mama:
 Mihai este un alt copil acasă.
 Mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui Ionel îi
este dor de tatăl lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în
ce mai multe probleme cu ceilalţi şi de multe ori refuză să meargă la şcoală,
dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa, înainte de a pleca
 Are un comportament ostil şi faţă de bunici. De cele mai multe ori se retrage
pe balcon şi citeşte scrisorile primite de la tatăl său
 Mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul
când Ionel îşi va da seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se
va întoarce, totul va intra în normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

 Problema la şcoală este atât expresia certitudinii că el nu este capabil să
reuşească, cât şi expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de
mine?”
 Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în
lumină problema de motricitate fină şi de motivaţie
 Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve
în timp util, el va reuşi să aibe din nou încredere în forţele proprii.
 Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă
(închis în sine şi ostil) şi de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi
permit să stăpânească ambele situaţii.

CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:

Fixarea obiectivelor

Obiective pe termen lung

20
 1. Va frecventa regulat toate orele.
2. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi
colegii.
3. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi
responsabilizat.

Metode şi strategii
 Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
 O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de
aproape 100%.
 Ajutarea lui Ionel de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea
în faţa colegilor săi, printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea
învăţătoarei.
 Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
 I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească
aptitudinile în situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin
responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.
 Se va cere ajutorul consilierului şcolar, dată fiind natura cronică a problemelor
lui Mihai..

APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:

În timpul unei întâlniri la care au participat mama, învăţătoarea, directorul şcolii,

Mihai a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.

Responsabilităţi
I se cere să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
Va lucra o dată pe săptămână cu consilierul şcolii.

Participarea în clasă
1) Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei întrebări care
va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în
clasă.
2) Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev,
astfel încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din
clasă.
3) Participarea elevului la discuţiile din clasă nu va lăsa loc unei intensificări
speciale. Băiatul va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor
sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.”

Teme scrise:
Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei
evaluări cumulative.
Aptitudini sociale

21
 În timpul activităţilor de grup, Ionelva avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze
planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună
şi ce să facă în rolul respectiv.

Şedinte de consiliere
O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
O dată pe lună va participa mama lui Mihai.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE

Evaluarea
La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe
cu Mihai, mama şi consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile
spontane şi convenabile lui Ionelcu alte persoane.
Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această
temă.
Numărul mărit de activităţi orale pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băiatului.
Spre exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul
a început să participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.
Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge
(întârzia, dădea răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi
colegi, deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui cu consilierul şcolar şi
cu doamna învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a
copilului şi încrederea sa în relaţiile cu ceilalţi.

REZOLVAREA PROBLEMEI
Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o
atitudine cât mai flexibilă.
La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
Randamentul lui Ionel la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul
doamnei învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe
săptamână în afara orelor de clasă.
Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi
recunoaşte că băiatul depune mai mult efort pentru a colabora.

CONCLUZII
Teama pe care o manifestă băiatul de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui
de a epata prin comportamentul agresiv, atât verbal, cât şi fizic, se datorează lipsei de
comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze
emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său agresiv, faţă de mamă şi de bunici este datorat lipsei de afecţiune
din partea tatălui, pe care copilul îl iubeşte foarte mult. Momentan, el se simte
abandonat de tată.
În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară pentru Mihai.

22
23