Sunteți pe pagina 1din 29

1.

Autoevaluarea activităţii în contextul practicii didactice

În cadrul modului psihopedagogic, nivel 1, am parcurs discipline fundamentale


domeniului învăţământului, şi anume: Psihologia educaţiei, Pedagogie generală, Managementul
clasei de elevi, precum şi discipline de specialitate cu caracter aplicativ: I.A.C şi practica
pedagogică. Cunoștințele și abilitățile dobândite în urma fiecărei materii au contribuit în mod
semnificativ la dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor pedagogice necesare în anul III de
studiu.

De exemplu, studierea Psihologiei educației m-a ajutat să înțeleg aspecte esențiale legate
de procesul de învățare, dezvoltarea și motivarea elevilor. Am învățat despre diferitele tipologii
de elevi și modul în care pot adapta metodele de predare și evaluare pentru a-i sprijini în
obținerea performanțelor academice. Pedagogia mi-a oferit baze teoretice solide în domeniul
educației și m-a ajutat să înțeleg conceptele cheie și metodele de învățare. Am învățat despre
diverse strategii și tehnici pedagogice, cum ar fi metoda RAI, care m-a ajutat sa mi adaptaz
procesul de predare în funcție de nevoile și stilurile de învățare ale elevilor. Didactica
Specialității mi-a oferit cunoștințe practice despre planificarea și organizarea lecțiilor prin
intermediul proiectelor didactice. Am învățat cum să structurez conținuturile de învățare într-un
mod coerent și captivant pentru elevi, luând în considerare obiectivele educaționale și resursele
disponibile.

Instruirea Asistată de Calculator m-a ajutat să înțeleg modul în care tehnologia poate fi
integrată în procesul de învățare. Am dobândit abilități în proiectarea și utilizarea conținuturilor
digitale interactive, care pot spori angajamentul și participarea elevilor în clasă.

Managementul Clasei mi-a oferit strategii și abilități necesare pentru a crea și menține un
mediu de învățare pozitiv și disciplinat în clasă. De asemenea, am învățat cum să gestionez
comportamentul elevilor, să încurajez colaborarea și să mențin interesul și implicarea lor în
procesul de învățare.

Practica pedagogică a reprezentat o oportunitate valoroasă de a aplica toate aceste


cunoștințe și abilități într-un context real de învățare. Am avut posibilitatea să experimenez și să
mi dezvolt aptitudinile de predare, comunicare și gestionare a clasei, sub îndrumarea unui
profesor mentor.

Toate aceste materii și experiența practică acumulate în anul III ma vor ajuta să devin
profesor mai pregătiți și mai eficienț, capabili să răspund nevoilor și provocărilor din sistem.

1
Pregătirea noastră ca viitoare cadre didactice presupune atât o formare teoretică,
dar şi pregătire practică.

Practica pedagogică este parte integrantă a procesului de învăţământ, şi are ca obiective


următoarele: consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi
metodice; învăţarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii
didactice; cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea
procesului didactic, aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor
componentelor procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile,
conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor
şcolare), etc.

Toate aceste obiective în ceea ce mă priveşte au fost atinse.

Practica pedagogică a fost una dintre cele mai dificile părți ale modulului. Consider ca
acesta este un aspect comun pentru mulți studenți, deoarece practica pedagogică implică
aplicarea directă a cunoștințelor și abilităților teoretice într-un mediu real de învățare, lucru care
poate fi provocator și care necesită adaptare și învățare în timp real.

Contactul direct cu elevii oferă oportunitatea de a observa și analiza diferite stiluri de


predare, inclusiv pe cel al colegilor, și de a ne evalua propriul stil. Acest lucru este important
pentru dezvoltarea profesională, deoarece permite să înțelegem ce funcționează bine în sala de
clasă și ce poate fi îmbunătățit.

Observarea și analiza stilurilor de predare propriu, dar si pe cel al colegilor în practica


pedagogică pot ajuta la identificarea unor metode și strategii eficiente de predare și interacțiune
cu elevii. De asemenea, poate oferi inspirație și idei pentru dezvoltarea propriei identități ca
profesor și pentru adaptarea stilului de predare la nevoile și caracteristicile elevilor.

Practica pedagogică am desfăşurat-o la Școala Gimnazială Maria Rosetti din Bucureşti,


având ca mentor pe doamna profesor Stoenescu Mihaela. Am avut ocazia să asist la orele de
curs susţinute de aceasta, precum şi să elaborez un plan de lecţie în domeniul istoriei şi să-l
susţin la clasa a-V-a . Experienţa a fost unică, întrucât am putut să pun în aplicare toate
informațiile ce le am acumulat în urma parcurgerii acestui modul pshipedagogic. Totuși, în ceea
ce privesc punctele forte acestea sunt reprezentate de punctualitate, reușind să respect toate
momentele lecției din scenariu și reușind de asemenea să implic și elevii în actul de predare-
învățare, lecțiile având și o parte interactivă cu joc de tip Kahoot. Aceste activități s-au întâmplat
în mediul online.
2
Mi-am dezvoltat abilităţile de lucru, apelând la creativitate pentru a adapta metodele de
predare la particularităţile clasei de elevi la care urma să predau. La final am reuşit să observ
ceea ce trebuie să corectez şi să dezvolt pentru a mă face înţeles în predarea unei lecţii. Pentru a
proiecta didactic şi organiza în detaliu activitatea pe care am desfăşurat-o cu elevii : am studiat
programa școlară şi manualul; am stabilit strategia de predare-învăţare şi evaluare; am elabora
proiectul lecţiei urmărind să stabilesc cum voi organiza propriul zis predarea.

În scopul asigurării eficienţei lecţiilor am pregătit în detaliu desfăşurarea acestora.

Ca și resurse materiale, am folosit pe lângă manual, fișe de lucru, hărți, prezentare în


Canva, joculețe în Quizz și resurse audio-vizuale (filmulețe interactive). Am apelat la jocul
didactic pentru dezvoltarea imaginatiei si creativitatii elevilor, precum si a folosirii in practica a
vocabularului si fixarea noilor cunostinte predate.

Proiectarea activitatilor le-am realizat pe calculator si am incercat sa pastrez o


concordanta deplina intre competentele specifice disciplinei, obiectivele operationale (insusire de
vocabular, definirea elementelor noi, argumentare de opinii , purtarea de conversatii, continuturle
si metodele didactice folosite.

Eu am optat pentru o evaluare pe tot parcusul lectiei, prin întrebări interactive, exerciții de
lucru.

Ca si puncte forte ale Practicii Pedagogice s-ar enumera posibilitatea participarii efective
la activitati didactice, punere efective in pielea unui cadru didactic, oportunitatea de formare a
unei idei de ansamblu asupra a ceea ce reprezinta profesorul in ochii elevilor, a provocarilor
curente si a modalitatilor de solutionare, a punerii in practica a teoriei asimilate, aplicarea
metodelor si procedeelor invatate si adaptarea lor la particularitatile de varsta ale elevilor.

Punctele slabe ale acestui curs tin de partea organizatorica. Mai precis, numarul mic de
ore de practica pedagogica.

In schimb, experienţa predării in fata copiilor a fost un moment cu o încărcătură


emoţională puternică ce m-a facut sa realizez responsabilitatile pe care le implica activitatea de
predare-invare-evaluare a cadrului didactic, responsabilititati atat fata de elevii carora le preda
(folosirea de procedee si metode cat mai inovatice si atrctive adaptate la tehnologia de astazi,
care sa ii ajute in procesul de predare-invatare), cat si fata de parintii elevilor, dar si fata de sine
(incercarea permanenta de perfectionare).

În concluzie, modulul psihopedagogic a fost o experiență interesantă în care am reușit să


acumulez noi informații care o să îmi fie de folos în viitoarea carieră didactică, întrucât îmi plac

3
copii, deţin răbdare şi stăpânire de sine. De asemenea, mi-am dat seama că am aptitudini
organizatorice şi nici aptitudinea empatică nu-mi lipseşte

4
2. PROIECT ACTIVITATE DIDACTICĂ

Unitatea de învaţământ:
Profesor coord. de practică:
Data: 18.03.2022
Clasa: a V-a
Practicant:

Proiect de lecţie

Obiectul/Disciplina: ISTORIE
Subiectul/Tema: Burebista și Decebal. Războaiele daco-romane.
Tipul de lecție: mixtă ( de predare- învățare-evaluare)
Scopul – informativ: însușirea cunoștințelor cu privire la războaiele daco-romane
- formativ: limbajul de specialitate
- educativ: educarea interesului pentru studiul istoriei

Obiective operaţionale: Pe parcursul și la sfârșitul activitatii toti elevii vor fi capabili:


O1: să indice evenimntele în ordinea cronologică pe baza informatiilor primite de la profesor;
O2: să defineasca în max. 1 min notiunea de celți pe baza informatiilor anterioare;
O3: să găsească răspunsurile corecte la min. 75% dintre intrebarile chestionarului, pe baza
explicatiilor primite;

Strategia didactică:
- metode de învăţământ: conversatia, explicatia, demnostratia, exercitiul.
- forme de organizare a colectivului: colectivă.
- materiale didactice:prezentare PowerPoint, filmulețe, fișe.

Material bibliografic:
 manual Ed Litera- pag 92-93
 prezentare PowerPoint
https://quizizz.com/join/quiz/6233ab456a6bce001f9e3cce
/start?studentShare=truehttps://www.canva.com/
design/DAE7JzDsU0A/QnaUlCuKLsVwJBShzavCcQ/
view?
utm_content=DAE7JzDsU0A&utm_campaign=designsh
are&utm_medium=link&utm_source=publishsharelink
 https://quizizz.com/join/quiz/
6233ab456a6bce001f9e3cce/start?studentShare=true

5
Desfaşurarea activităţii

STRATEGII
MOMENTELE C. ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE MIJLOACE EVALUAREA
LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR
I. MOMENTUL - Pregătirea clasei pentru desfăşurarea lecţiei; - se pregătesc pentru - conversaţia
ORGANIZATORIC - Pregătirea materialului didactic ; desfăşurarea lecţiei
- Se face prezenţa notându-se absenţele.
- Sunt împărţite fişele de lucru, cu faţa în
jos.
II. -elevii formulează - conversația Atlas Orală
REACTUALIZAREA răspunsuri pentru
CUNOȘTINȚELOR întrebările adresate
ANTERIOARE 1. Cine au fost geto dacii ? - Geto-dacii reprezintă Harta
poporul care face parte
din ramura nord
dunăreană a tracilor
1. Sunt getii si dacii popoare diferite ? - Getii si dacii vorbesc Tabla
2.1 aceeasi limbă –
Strabon ( Geografia)
2. Cum numeau grecii Marea Neagră ? - Pontul Euxin

3. Ce denumiri purta Dunărea în Antichitate


- Istros
? la greci,
Danubius la romani

4. Cum era organizată societatea geților


- geții
? erau organizați
Putem face o comparatie ? în nobili –tarabostes și Comparația
2.3 oamenii liberi-comați
- Aristocratia în
6
Grecia, patricienii în Orală
Roma, tarabostes în
Dacia
- Cetățenii – Atena,
plebeii-Roma,
comati- Dacia
5. Cun era religia acestora?
- religie politeistă (mai
multe divinități)
„Zamolxe, Bendis,
Gebeleizis.”

6. Care erau ocupațiile geților ?


- agricultura,
apicultura, prelucrarea
aurului, olăritul, etc.

7. Cum se numeau cetățile geților ? Dați - cetățile se numeau


exemple. dave
- Sarmizegetusa,
Tamasidava, Sucidava
III. CAPTAREA Am început lecția prin atașarea unui -captarea atenției - conversaţia https:// -elevii au
ATENŢIEI videoclip, care a cuprins informații despre audio-vizuale. www.youtube. răspuns pozitiv
Burebista, informații însoțite de imagini/ com/watch? la această
secvențe atractive. v=f0dF8QFaz metodă, fiind
DQ atenți pe
întreaga
derulare a
videoclipului.

7
IV. ANUNŢATEA - se anunţă titlul noii lecţii - notează titlul în - conversaţia Tabla
TITLULUI NOII - se scrie titlul pe tablă caiete: Burebista și Manualul
LECŢII Decebal. Războaiele
daco-romane

V. PREDAREA -prezintă noile cunoștințe după următorul


NOILOR 2.1 plan de idei: - elevii notează și sunt
CUNOŞTINŢE În secolul I î.Hr., societatea dacă a trecut atenți la explicațiile
printr-o nouă formă de organizare politică, profesorului Conversația Observarea
regat, din cauza atacurilor externe. euristică sistematică
4.1 1. Statul dac în timpul lui
Burebista(82-44 î.Hr.) Explicația
- unit triburile geto-dace și a creat primul
1.1 stat dac, ajutat de marele preot Deceneu. - pot adresa întrebări
- s-a confruntat cu atacurile celților
2.3 - Dacia cuprindea teritoriile: ANEXA1
 V – Tisa - își reactualizează Comparația
 E - Nistru noțiuni de geografie
3.2  N – Carpații Păduroși
 S – Munții Balcani
- stabilește centrul religios și politic la
Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei
- intervenit în războiul civil de la Roma
dintre Caesar și Pompei
- după moartea lui Burebista stăpânirea lui
s-a destrămat.
2. Statul dc în timpul lui Decebal (87-
106): Harta
- a refăcut statul dac.
8
- statul cuprindea teritoriile: Transilvania,
Banat, Oltenia, părți din Muntenia,
Moldova și Crișana
- se confruntă cu expansiunea romanilor,
atrași de resurse și poziția strategică a
Daciei Atlas
3. Războaiele daco-romane:
- între oștile conduse de Decebal și Traian Descrierea
a) 101-102: romanii au câștigat bătăliile de
la Tapae și Adamclisi și au impus dacilor o
pace grea
- împărarul Traian, în anul 101, i-a cerut
arhitectului Apolodor din Damasc să
construiască un pod peste Dunăre, pentru a
pătrunde mai uşor în Dacia
b) 105-106: dacii au luptat eroic dar au fost
înfrânți de romani.
-106 Dacia a devenit provincie romană
Principalele informaţii despre aceste
războaie se regăsesc pe Columna lui Traian
de la Roma, un izvor istoric în piatră
despre daci şi romani
VI. RETENȚA ȘI 1.1 - solicită elevilor să numeroteze - răspund solicitărilor Powerpoint Fisă de lucru Orală
TRANSFERUL evenimentele in ordine cronologica. Anexa profesorului
3.2 2 Diagrama
-solicita elevilor sa completeze asemanarile Venn
si deosebirile – Anexa 3
VII. TEMA PENTRU - anunţă tema pentru acasă. Anexa 4 sunt atenţi la
ACASĂ explicaţiile profesorului Explicația
9
Apel la
creativitatea
elevilor.

10
ANEXA 1.

11
ANEXA 2

12
ANEXA 3.

13
ANEXA 4.

14
4.FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ

Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ):.


Localitatea:
DATE BIOGRAFICE
1. Date personale:
Numele şi prenumele:L D
Clasa la care învaţă elevul A V-A B
Data naşterii: anul 2012, luna: 07, ziua: 03
Domiciliul: Mioveni
2. Date familiale (date despre familia elevului):

 Tipul de familie:
□ Organizată; □ Dezorganizată; □ Educogenă; □ Needucogenă

 Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc

Nr. Numele şi Poziţia Vârst Pregătirea Profesia Ocupaţia/locul


crt prenumele în structura a şcolară de muncă
familiei

1 Maria Dinica mama 35 Studii Politist Sectia de politie


universitare nr1

2 Luca Dinica tata 37 Studii Tehnicia Doctor Luca


universitare n dentar

3 - frate - - - -

4 - soră - - - -

- Rangul elevului în structura familiei: primul copil al familiei

- Alte persoane în familie (unde este cazul): doi bunici și un unchi

- Alte situaţii................................nu e cazul................................................................

- Date privind starea de sănătate a membrilor familiei..............general bună.................

Atmosfera şi climatul familial educativ:

 Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;


15
 Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;

 Dezacorduri puternice în relaţiile din familie, conflicte frecvente;

 Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit de frecvente (familie destrămată sau pe


cale de destrămare).

 Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:


□ Foarte precare; □ La limită; □ Acceptabile; □ Bune; □ Foarte bune

 Condiţii materiale şi spirituale (în familie):


a) Venit: ...............................................9000 Ron/Lună........................................................
b) Condiţii de existenţă oferite: ....................casă și 2 autivehicule................................
c) Preocupări spirituale:................religie ortodoxă, frecventează mersul la biserică.............

Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):


□ Reduse; □ Ample; □ Frecvente; □ Întâmplătoare
3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)

 Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:

- Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii:

.......................................................gripe sezoniere, pojar............................................................

- Starea generală de sănătate (în prezent): .............................bună..............................

- Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:..............................................

.......................................................................nu există.........................................................................

 Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):

- Şcoli frecventate: .....................Liceul Teoretic Iulia Zamfirescu................

- Rezultate obţinute:

a) Media generală

Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media generală 10 10 10 10 - - - - - - - -

b) Media de promovare pe semestrul.........9,93................/ anul în curs


c) Discipline cu performanţe superioare (rezultate foarte bune):

Nr. crt. Disciplina (materia) Media


16
1 Limba și literatura română 10

2 Istorie 10

3 Geografie 10

4 Religie 10

5 Educatie fizica 10

6 Educatie plastica 10

d). Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):


 disciplinele: ...................................Matematica..................................................
 tipul performanţei (concurs, olimpiadă, etc): Locul I la Concursul Ion Cojocaru...
e). Interese şi motivaţie puternică pentru disciplinele (materiile, obiectele de învăţământ):
.................................Matematica, Limba și literatura română.................................................
f). Discipline la care întâmpină dificultăţi şcolare, educaţionale: ...............................................
..................................Educatie plastica, Limba
engleză..............................................................................
 natura dificultăţilor:............................................de înțelegere...........................................
 manifestări: ...................................nu poate să răspundă când este întrebat............................
 motivul: ...................................dezinteres pentru aceste materii...............................................
g). Deficienţe (senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:
............................................................nu este cazul..........................................................................
......................................................................................................................................................

 Activităţi/preocupări extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc): .............................


..........................................................Dans de societate, pian,
baschet.........................................................
4. Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)
4.1. Particularităţi ale proceselor cognitive şi stilului de muncă intelectuală

 Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:

 Predomină modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei

 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei

 Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat

17
 Percepţie complexă, spirit de observaţie

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Spiritul de observaţie X

Capacitatea de reprezentare anticipativă X

Capacitatea de reprezentare reproductivă X

 Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligenţă

Inteligenţă foarte Inteligenţă bună Inteligenţă de nivel Inteligenţă Inteligenţă sub limită
bună mediu scăzută

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Capacitatea de înţelegere a informaţiilor, X


situaţiilor

Capacitate de înţelegere spontană X

Surprinderea datelor unei probleme X

Surprinderea esenţialului X

Capacitate de analiză şi sinteză X

Capacitate de abstractizare şi generalizare X

Flexibilitate în alegerea soluţiilor pentru X


rezolvarea problemelor, a situaţiilor

Deprinderi intelectuale X

Învăţarea bazată pe înţelegere X

Rezistenţa la efort intelectual X

 Particularităţi ale memoriei:

Foarte bună Bună Medie Slabă Foarte slabă

18
Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Memorie predominant mecanică X

Memorie predominant logică X

Utilizarea memotehnicilor X

Rapiditatea memorării X

Trăinicia păstrării X

Exactitatea reactualizării informaţiilor X

Promptitudinea reactualizării X

Învăţarea reproductivă X

 Particularităţi ale imaginaţiei

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Imaginaţie reproductivă X

Imaginaţie reproductiv-creatoare X

Pentru activităţi tehnice X

Pentru activităţi artistice X

Creativitate X

 Particularităţi ale limbajului

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Corectitudinea exprimării orale X

Expresivitatea verbală X

Fluenţa exprimării verbale X

Volumul vocabularului X

19
 Atenţia:

Enunţ Calificative

Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab

Capacitate de concentrare a atenţiei X

Distributivitatea atenţiei X

Mobilitatea atenţiei X

Fluctuaţia atenţiei X

 Caracteristici motivaţionale şi volitive

Enunţ Calificative

Motivaţia şi voinţa în activitatea de Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab


învăţare

Motivaţia cognitivă X

Motivaţia afectivă X

Motivaţia intrinsecă X

Motivaţia extrinsecă X

Competitivitate X

Perseverenţă X

Nivelul aspiraţiilor X

Promptitudinea în luarea deciziilor X

 Stilul de muncă
a). Cum lucrează:
□ sistematic, ritmic, organizat; □ inegal, fluctuant, în salturi,

 neglijent, copiază temele de la alţii sau aşteaptă să i le facă alţii;

 alte menţiuni:
.....................................................nu există........................................................................
........................................................................................................................................

Page 20 of 29
b). Sârguinţa:

Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios nesârguincios

c). Autonomie, creativitate:


□ Inventiv, cu manifestări de creativitate, □ Manifestă uneori iniţiativă, independenţă,
□Nesigur, dependent, fără iniţiativă, □ Procedează rutinier, se conformează de regulă
modelului, □Alte caracteristici: .........................................................................................

 Particularităţi ale proceselor afective:


a). Emotivitate:

 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;

 emotiv, fără reacţii dezadaptative;

 îndrăzneţ, neemotiv.
b). Dispoziţie afectivă predominantă: □ vesel, optimist; □ mai mult trist, deprimat.
4.2. Trăsături de personalitate specifice

 Temperamentul:

 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,


rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent
la solicitări repetitive;

 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;

 tip combinat...............................................................................................................

 Însuşiri aptitudinale

 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare

 rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;

 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

 Trăsături de caracter:
a). Atitudinea faţă de muncă:

Page 21 of 29
□pozitivă: ......de multe ori pune școala ca primă prioritate.............;
□negativă................................
b). Atitudinea faţă de alţii:
□pozitivă:ajută colegii la disciplinele la care se descuracă mai bine.;
□negativă.....................
c). Atitudinea faţă de sine:
□ pozitivă: ................................................................; □ negativă..........se neglijează .............

Enunţ: Calificative

Trăsături temperamental- Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab


caracteriale

- Comunicativ X

- Activ X

- Vioi X

- Cu iniţiativă X

- Optimist X

- Impulsiv X

- Disciplinat X

- Încrezător în sine X

- Retras X

- Emotiv X

- Altruist X

- Curajos X

- Sincer X

- Conştiincios x

- Ordonat X

- Introvertit X

5. Conduita elevului la lecţie şi în clasă


Page 22 of 29
5.1. Conduita la lecţie:
□ atent, participă activ, cu interes; □ atenţia şi interesul inegale;
□ de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat; □ prezent numai fizic, cu frecvente
distrageri.
5.2. Purtarea în general:
□ exemplară, ireproşabilă; □ corectă, civiincioasă; □ cu abateri comportamentale
relativ frecvente, dar nu grave; □ abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă,
devianţă.
6. Conduita în grup. Integrarea socială a elevului:
6.1 Participarea la viaţa de grup:

 mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin comunicativ;

 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;

 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.

 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi


animator al grupului.
6.2. Cum este văzut de colegi:

 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;

 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;

 preocupat mai mult de sine, trăsături individualiste, egoiste.


6.3. Colegii îl apreciază pentru:
□ rezultatele la învăţătură; □ performanţele extraşcolare; □ pentru că este prietenos,
apropiat.
7. Rezultatele examinării psihosociale: .........................elevul este un copil liniștit, bun la
învățătură cu performanțe școlare excepționale, si mai ales
extrascolare....................................................
8. Opţiunea şcolară/profesională: ...................................instructor de dans..........................
9. Alte date semnificative: ................................................nu este
cazul................................................
10. Asistenţa psihopedagogică necesară: ....................găsirea voinței de învățare pentru
materiile la care întâmpină deficențe.................................
11. Aprecieri generale şi recomandări: ...........................nu este cazul....................
Page 23 of 29
12.Concluzii:..........Elevul este o fire veselă, conștiincioasă cu multă pasiune în științele din
domeniul exact si pune accent si pe pasiuni..........
Unitatea de învaţământ:
Profesor:
Data: 15.11.2021
Practicant:
Clasa: 8A
FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA ONLINE

Disciplina: ISTORIE

Tema lecției: EVUL MEDIU

Scopul lecției:  insusirea de catre elevi a unor notiuni de baza ale istoriei ca disciplina de studiu

Metode de învățământ: conversatia

Materiale didactice: manual digital

Desfaşurarea activităţii

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observații

- Predarea prin intrebari ii invata


pe elevi sa gandeasca ei insisi
-Profesoara face o scurta Elevii au fost implicati activ, iar
recapitulare la cunostintele acest stil prin intrebari le-a
dobandite anterior iar prin stimulat curiozitatea, fiind
intrebarile adresate elevilor incurajati sa gandeasca in stilul -De asemenea, elevii adreseaza
intrebari profesoarei atunci cand
face legatura cu lectia ce lectiei. Logica disciplinei este
urmeaza a fi predate. expusa, iar elevii sunt incurajati sa acestia nu inteleg anumite
aspecte, astfel incat devin atrasi
o foloseasca
si elevii neatenti

- Profesoara a utilizat metoda


conversației, prin intrebari
(întrebarile au fost adresate -Pe parcursul intregii ore, elevii
de acasa au stat cu camera
întregii clase și răspunsurile
au venit de la diferiți elevi) pornita, participand activ la

Page 24 of 29
desfasurarea lectiei

- Profesoara a pus întrebări Elevii au inteles continutul predat


datorita faptului ca profesorul da
interactive, astfel încât elevii explicatiile necesare, cere exemple
sa fie stimulati sa participe si verifica intelegerea continutului.
activ la recapitularea lecției
predate anterior.

Page 25 of 29
Unitatea de învaţământ:
Profesor:
Data: 15.11.2021
Practicant:
Clasa: 7 a

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA ONLINE

Disciplina: ISTORIE

Tema lecției: REGIMURILE POLITICE

Scopul lecției: Verificarea si consolidarea cunostintelor referitoare la

Regimurile politice democratice si stabilirea aspectelor esentiale referitoare la regimurile


autoritare si totalitare

Metode de învățământ: invatare prin descoperire, explicatie, invatare prin cooperare

Materiale didactice: internet, manual didactic

Desfaşurarea activităţii

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observații

-Profesoara face o scurta -Elevii au fost implicati activ, - Predarea prin intrebari ii invata pe
recapitulare la cunostintele iar acest stil prin intrebari le-a elevi sa gandeasca ei insisi
dobandite anterior iar prin stimulat curiozitatea, fiind
intrebarile adresate elevilor incurajati sa gandeasca in
face legatura cu lectia ce stilul lectiei. Logica disciplinei -De asemenea, elevii adreseaza
urmeaza a fi predate. este expusa, iar elevii sunt intrebari profesoarei atunci cand acestia
incurajati sa o foloseasca nu inteleg anumite aspecte, astfel incat
devin atrasi si elevii neatenti
- Profesoara a utilizat metoda
conversației, prin intrebari
(întrebarile au fost adresate -Pe parcursul intregii ore, elevii de
întregii clase și răspunsurile au acasa au stat cu camera pornita,

Page 26 of 29
venit de la diferiți elevi) participand activ la desfasurarea lectiei

- Profesoara a pus întrebări -Elevii au inteles continutul


predat datorita faptului ca
interactive, astfel încât elevii profesorul da explicatiile
sa fie stimulati sa participe necesare, cere exemple si
activ la recapitularea lecției verifica intelegerea
predate anterior. continutului.

-Profesoara a folosit metoda -Elevii au raspuns pozitiv la


invatarii prin descoperire, aceasta metoda.
punandu-I pe elevi sa caute
informatii despre conducatorii
regimurilor totalitare.

Page 27 of 29
Unitatea de învaţământ:
Profesor:
Data: 8.11.2021
Practicant:
Clasa: a-VIII-a

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIA ONLINE

Disciplina: ISTORIE

Tema lecției: Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii

Scopul lecției: : Disputa in jurul continuitatii

Metode de învățământ: expunerea, conversatia, explicatia

Materiale didactice: manual

Desfaşurarea activităţii

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observații

-Profesoara face o scurta -Elevii au fost implicati activ, - Predarea prin intrebari ii invata pe
recapitulare la cunostintele iar acest stil prin intrebari le-a elevi sa gandeasca ei insisi
dobandite anterior iar prin stimulat curiozitatea, fiind
intrebarile adresate elevilor incurajati sa gandeasca in stilul
face legatura cu lectia ce lectiei. Logica disciplinei este -De asemenea, elevii adreseaza
urmeaza a fi predate. expusa, iar elevii sunt incurajati intrebari profesoarei atunci cand acestia
sa o foloseasca nu inteleg anumite aspecte, astfel incat
devin atrasi si elevii neatenti
- Profesoara a utilizat metoda
conversației, prin intrebari
(întrebarile au fost adresate -Pe parcursul intregii ore, elevii de
întregii clase și răspunsurile au acasa au stat cu camera pornita,
venit de la diferiți elevi)

Page 28 of 29
participand activ la desfasurarea lectiei

- Profesoara a pus întrebări -Elevii au inteles continutul


predat datorita faptului ca
interactive, astfel încât elevii profesorul da explicatiile
sa fie stimulati sa participe necesare, cere exemple si
activ la recapitularea lecției verifica intelegerea
predate anterior. continutului.

-Profesoara a folosit ca
metoda de predare si
dictarea.

Page 29 of 29

S-ar putea să vă placă și