Ce înseamnă să fii profesor european Ciucan Ștefan, III, EF

Există o Europă educațională, pe lângă o Europă culturală, economică și politică. În plus, se

poate spune că schimbarea perspectivei, mentalității și competențelor este cea mai importantă
parte a valorii europene.
Începând cu cuvintele Secretarului general al OCDE, Angel Gurría, care a spus: „Profesorul
european reprezintă fluidul vital al educației și dezvoltarea profesională an acestuia este un
ingredient esențial în menținerea calității sistemelor de educație”, voi descrie în continuare
câteva calități, aptitudini și metode care definesc un profesor european.
Într-o perioadă lungă de timp, s-a acordat o deosebită importanță dimensiunii cognitive în
procesul instructiv-educativ, considerându-se că educația nu înseamnă doar obținerea de
cunoștințe și informații care pot fi folosite în practică. Cu timpul, s-a descoperit că
dimensiunea psihosocială joacă un rol important în activitatea educațională.
Elevii sau studenții pot fi afectați de atmosfera psihosocială care prevalează în timpul orelor
de curs, seminare sau lucrări practice. În activitatea de învățare, profesorii și elevii
interacționează frecvent unul cu celălalt, ceea ce poate duce la influențare reciprocă și la
realizarea tuturor obiectivelor.
Profesorul european participă la activitatea didactică cu întreaga sa personalitate; se implică
emoțional, împărtășește experiențele cognitive și de viață ale elevilor săi și formează relații
distincte cu aceștia. Structura personalității sale și modul în care conduce activitatea
educațională, precum și caracteristicile individuale și de grup ale studenților, determină
relațiile pe care le stabilește cu aceștia.
A fi un profesor european înseamnă a susține abordări active de predare și a stimula interesul
elevilor pentru valorile europene. Acest lucru necesită proiecte de lecție care să sublinieze
valorile europene și să le compare cu cele romanești. Utilizarea tehnologiei, care este
stimulată de nevoia de cunoaștere, explorare și descoperire, este esențială în perspectiva
profesorului european pentru declanșarea resorturilor interne care susțin efortul de învățare al
elevilor. Învățarea asistată de calculator este o abordare modernă și inovatoare an educației în
România care se bazează pe utilizarea tehnologiei pentru an atinge obiectivul educațional
care se bazează pe tradițiile umaniste: dezvoltarea liberă și armonioasă an individualității
umane și formarea personalităților autonome și creative.
Prezentarea proiectelor didactice folosind computerul are o serie de avantaje, cum ar fi:
- Obținerea de informații, prin conectarea logică a noilor concepte cu ceea ce s-a învățat deja
- Modelarea unor fenomene care nu pot fi efectuate în prezența elevilor
- Implementarea metodelor de auto-management al învățării
- Prezentarea fenomenelor pentru a stimula memorarea vizuală
- Recunoașterea gândirii divergente și a învățării prin descoperire
Calculatorul poate selecta anumite date personale dintr-un volum mare de date. Profesorii
cred că următoarele sunt principalele motive pentru care tehnologia nu este folosită sau nu
este utilizată în școli: o lipsă de conținut sau software adecvat pentru susținerea lecțiilor, o
lipsă de conexiune la Internet și o lipsă de fonduri pentru achiziționarea tehnologiei. În opinia
profesorilor europeni, învățarea asistată de calculator este cea mai bună metodă pentru studiul
științelor (fizică, chimie, biologie), limbii străine, matematicei, istoriei și limbilor materne,
deoarece folosește posibilitățile de reprezentare, organizare grafică și vizualizare care sunt
disponibile doar prin utilizarea noilor tehnologii. Calculatorul este util pentru explorarea unor
fenomene fizico-chimice care au loc în condiții dificil de realizat. De asemenea, se dovedește
foarte util pentru manipularea unui model sau sistem în care calitățile intrinseci pot fi
modificate și anumite elemente sunt parametri variabili. Calculatorul poate simula
experimente cu succes, fără a substitui lucrările de laborator, ajutând elevii să înțeleagă mai
bine lumea din jur.
Profesorii cred că utilizarea calculatorului de către elevi are un efect pozitiv atât în grup, cât
și individual. Ei cred că elevii sunt mai interesați de a învăța folosind computerul la școală.
Se observă o concentrare mai bună an elevilor, lucrul în echipă și sprijinul pentru dezvoltarea
capacităților de cooperare. De la matematică, fizică sau chimie până la istorie, limbi străine și
geografie, acest efect al tehnologiei crește motivația și atragerea elevilor către învățare,
explorare și descoperire. De asemenea, elevii se bucură de satisfacția de a lucra împreună cu
colegii lor pentru a finaliza proiecte de grup. Acest lucru le oferă oportunitatea de a dobândi
abilități practice de lucru în echipă și colaborare, care ulterior vor fi utile la locul de muncă.
Capacitatea lor de rezolvare a problemelor a crescut și capacitatea lor de lucru în echipă a
crescut. Elevii care au cunoștințe de operare a calculatorului sunt, de asemenea, mai bine
pregătiți pentru viitoarea carieră profesională. Profesorii cred că această metodă de predare cu
ajutorul computerului este în mod cert mai eficientă dacă au acces la tehnologie în clasă.
Profesorul european pune accent pe activitățile ludice. Jocul este un instrument de lucru în
metoda animației socio-educative, deoarece este o activitate plăcută, voluntară, cu reguli mai
mult sau mai puțin stricte, în care participanții se simt liberi, explorează și pun în valoare
propriile abilități.
Programul de lucru stabilește trei obiective strategice:
1. Îmbunătățirea eficienței și calității sistemelor europene de învățământ și formare
2. Îmbunătățirea accesului la formarea profesională
3. deschiderea sistemelor de formare și educație la nivel global.
Un profesor de nivel european trebuie să fie conștient de nivelul de pregătire al fiecărui elev,
de abilitățile intelectuale, de caracteristicile personalității și de statutul sau poziția sa în grup.
În același timp, este imperativ să se investigheze fenomenele psihosociale care au loc în
respectiva grupă. El poate crea sociograma grupului pentru a stabili relațiile de influențare
unilaterală, influențare reciprocă și influențare neutră între studenți. Pentru a construi
încrederea și respectul grupului, care sunt esențiale pentru comunicarea didactică și, prin
urmare, pentru activitatea de predare-învățare, profesorul nu trebuie să se situeze deasupra
regulilor și legilor grupului.
Unele trăsături, cum ar fi colegialitatea, invidie, egoismul, altruismul și spiritul de competiție,
animează studenții. Profesorul trebuie să cunoască toate aceste trăsături pentru a minimiza
comportamentele conflictuale și a maximiza comportamentele pozitive.
Profesorul trebuie să se ocupe de fiecare student individual, în special la seminarii și
laboratoare, dar nu neglijează grupul. Este esențial să-și încurajeze studenții să lucreze
împreună și să devină parteneri în actul didactic. Acest lucru se datorează faptului că, atunci
când elevii lucrează împreună într-o activitate, ei fac tot posibilul pentru a realiza acest lucru
în condiții normale.
Deci, colaborarea profesor-student este esențială în activitatea educațională. Pentru ca această
relație să se formeze, profesorul trebuie să-l onoreze pe student cu autoritate și autoritate, să-l
considere o persoană matură care este responsabilă pentru ceea ce face și gândește. Nu
trebuie să fie văzut ca un obiect al acțiunii educaționale; mai degrabă, ar trebui să fie văzut ca
un subiect și un participant activ la propria formare.
Profesorul va cultiva ideea că atât el, cât și studenții trebuie să învețe continuu pentru a
satisface cerințele educaționale. Prin urmare, aceștia trebuie să fie întotdeauna pregătiți, astfel
încât să fie la curent cu cele mai recente știri din domeniul respectiv. Profesorul va spune
studenților că are multe de învățat de la aceștia pentru că au capacitatea de an asimila mult
mai mult decât el, deoarece ei sunt mulți, iar profesorul este doar unul. În plus, va reuși să le
întărească încrederea în sine și să le demonstreze că atât el, cât și studenții sunt responsabili
pentru calitatea activității educaționale.
Profesorul le va cultiva spiritul critic și capacitatea de a gândi critic atât în ceea ce privește
informațiile pe care le primesc, cât și în ceea ce privește modul lor de a fi și de an acționa.
Acest lucru le va ajuta să-și îmbunătățească punctele forte și să elimine punctele slabe, care le
îngreunează foarte mult să învețe și să se dezvolte profesional și personal.
Atmosfera din sala este una de securitate, încredere în forțele lor proprii, încurajarea tuturor
reușitelor, motivația pentru participarea la activități și învățarea de pe urma eșecurilor. Acest
lucru creează o relație de simpatie între profesor și studenții săi.
Încă de la începutul cursului, seminarului sau lucrării practice, ar trebui să fie posibil ca
profesorul să-i trateze ca pe nişte adulți care își doresc foarte mult să participe activ la
formare. Ar trebui să colaboreze cu aceștia pentru a stabili conținutul de informații care
trebuie parcurs în semestrul respectiv al anului universitar, modul de organizare an
activităților didactice și metodele de evaluare continuă și finală. În timpul primului seminar,
profesorul trebuie să rămână receptiv la sugestii și comentarii cu privire la problemele
menționate mai sus. Studentii trebuie să înțeleagă că profesorul este un partener și un
colaborator care este gata să îi ajute atunci când este necesar.
Nu este ușor să construiești o relație de colaborare și parteneriat cu studenții dacă profesorul
nu acordă o atenție deosebită vieții afective an elevilor. Pentru a face acest lucru, profesorul
trebuie să fie o persoană sensibilă care înțelege sentimentele, atitudinile și emoțiile care îi
motivează pe studenți și care respectă viața personală an elevilor. Acest lucru se datorează
faptului că multe circumstanțe personale solicită comportamente specifice în școală.
Ca partener al elevilor, profesorul acordă o multitudine de atenție educației elevilor, o sarcină
destul de dificilă la această vârstă, dar nu și imposibilă. El trebuie să dezvolte virtuți sociale și
să-i ajute să-și găsească identitatea, deoarece profesorul transmite valori morale și îi ajută pe
studenți să le însușească prin sublinierea importanței unor sentimente precum satisfacția cu
reușita, cooperarea, respectul pentru realizări și așa mai departe. Obiectivul profesorului este
de a cultiva virtuți și de a forma caractere.
În consecință, munca profesorului european este dificilă și necesită mult devotament pentru
profesie, tact pedagogic, respect pentru ceilalți (în special pentru studenți), tratarea lor ca pe
egalii lui și participarea la activitățile didactice ca partener al studentului.