Practica Pedagogica Economie

Universitatea -------------------------
Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

Profil Economic – Postuniversitar I
DOSAR PORTOFOLIU
Student
-----------------------
- 2017 -
CUPRINS
1. Arta de a fi un bun pedagog....................................................................................................................3

2. Cheia succesului.......................................................................................................................................3
3. Planificarea şcolarǎ calendaristicǎ anualǎ – aplicatǎ în predarea disciplinei ECONOMIE (cls. a
XI -a).................................................................................................................................................................5
4. Proiectul unitǎţii de învǎţare – Veniturile factorilor de producţie......................................................7
5. Planuri de lecţie........................................................................................................................................8
5.1 Planul I..............................................................................................................................................8
5.2 Planul II..........................................................................................................................................10
5.3 Planul III.........................................................................................................................................13
5.4 Planul IV.........................................................................................................................................16
5.5 Planul V..........................................................................................................................................18
6. Fişe de observare....................................................................................................................................22
6.1 Fişa de observare a profesorului – fişa I..........................................................................................22
6.2 Fişa de observare a profesorului – fişa II........................................................................................26
6.3 Fişa de observare a profesorului – fişa III.......................................................................................31
6.4 Fişa de observare a profesorului – fişa IV.......................................................................................36
6.5 Fişa de observare a profesorului – fişa V.........................................................................................41
6.6 Fişa de observare a colegului – fişa I................................................................................................46
6.7 Fişa de observare a colegului – fişa II..............................................................................................53
6.8 Fişa de observare a colegului – fişa III............................................................................................57
6.9 Fişa de observare a colegului – fişa IV.............................................................................................62
6.10 Fişa de observare a colegului – fişa V..............................................................................................67
7. Anexe.......................................................................................................................................................73
ANEXA 1........................................................................................................................................................73
8. Bibliografie.............................................................................................................................................78
2
1. Arta de a fi un bun pedagog
Conform DEX-ului noţiunea de profesor = „persoanǎ cu pregǎtire specialǎ într-un anumit domeniu
de activitate şi care predǎ o materie de învǎţǎmânt în şcoala. El este persoana care îndrumǎ, educǎ, învaţa
pe cineva.” 1 Ca şi sinonime a acestui termen putem avea noţiunile de: dacǎl, pedagog, magistru, prof,
institutor, învǎţǎtor. Cel ma potrivit este însǎ acela de pedagog = „pesoanǎ cu pregǎtire specialǎ care se
ocupǎ, teoretic şi practic cu munca didacticǎ şi educativǎ. Este persoana care supravegheazǎ şi ajutǎ elevii
la pregǎtirea lecţiilor în anumite şcoli sau în internate”. 2
Profesorul, ca şi element de bazǎ al unei instituţii şcolare, nu este un psihoterapeut în sensul
instituţional şi nici nu trebuie să depăşească limitele de competenţă dar, în acelaşi timp, în multe privinţe el
trebuie să aibă capacităţile, virtuţile unui psihoterapeut (ca şi cadru didactic), tocmai prin marea sferă de
influenţare, atât ca număr de persoane (elevii, instituţia, comunitatea) cât şi ca durată (mare parte a timpului
său estse ocupat de activitatea profesională). Aceasta, pentru că el urmăreşte formarea, împlinirea
personalităţii elevului şi o bună integrare socială a acestuia.
De multe ori însǎ, profesorii neglijează prioritaţile operaţionale ce trebuie implementate în pofida afişării
culturii generale ce o posedă din dorinţa de a impresiona şi sigur pentru a-şi asigura acel respect
indispensabil din partea elevilor. Calitǎţile cu adevǎrat apreciate de cǎtre elevi sunt în primul rând,
apropierea faţǎ de ei, prin intermediu lecţiei predate, încercarea de a înţelege nevoile sale, capacitǎţile sale,
doleanţele sale şi de a se face înţeles într-un mod agreat şi totodatǎ foarte productiv atât pentru el ca şi
profesor cǎt şi pentru elevul care va depinde la un moment dat al vieţii de informaţiile pe care acesta i le
transmite. Nu este de neglijat însǎ şi bagajul de cunoştinţe de care profesorul, pedagogul, se foloseşte în
cadrul orelor sale aşa cum nu este de neglijat nici metoda/metodele, strategiile utilizate. Profesorul este, aşa
cum spune şi doamna profesoarǎ Mirela Albulescu: „asemeni păstorului care îşi conduce turma prin
cărările munţilor, profesorul trebuie să-i îndemne pe elevi pe calea cunoaşterii oferindu-le exemplul
personal….”3
2. Cheia succesului
În orice domeniu de activitate se vorbeşte întotdeauna despre aşa numita „cheie a succesului” sau de
ce nu o „reţatǎ a succesului”. Fiecare vorbeşte despre experienţele sale, despre metodele adoptate şi despre
cele care au dat roade mai bune, însǎ nimeni niciodatǎ nu a putut da cu exactitate o anumitǎ „reţetǎ” care sǎ
te ducǎ spre accea culme a succesului. De ce? Pentru cǎ niciodatǎ nu vor fi pe lume doi indivizi identici din
toate punctele de vedere, şi deci niciodatǎ nu vor percepe toate lucrurile la fel cum le-au perceput alţii
dinaintea lor, drept pentru care fiecare profesor, la început de drum, va culege dintre succesele pe care ei le
considerǎ demne de urmat şi le va aplica însǎ de fiecare datǎ va învǎţa pe „propria piele” ce înseamnǎ
succesul şi cum anume îl poate dobândi în cadrul activitǎţii desfǎşurate de el.
Pe întregul parcurs al procesului de predare-învăţare este indicat ca profesorul să-şi stabilească, încǎ
de la bun început, unele obiective planificându-şi astfel activitatea didactică ce trebuie realizată atât pe
1
http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=profesor
2
http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=pedagog
3
Mircea Albulescu – profesor universitar Institutul de Teatru Bucureşti, curs Didactica Specialităţii
3
parcursul unei lecţii cât şi pe parcursul unui întreg an. Dintre obiectivele pe care trebuie sǎ le aibǎ în vizor
amintim:
- Obiectivele operaţionale ( sau obictivele lecţiei ) reprezintǎ comportamente sau acţiuni
cognitive pe care trebuie sǎ le atingǎ elevii în cadrul unei lecţii. Obiectivele trebuie sǎ fie
observabile, mǎsurabile şi cuantificabile, ele evidenţiind, totodatǎ, şi implicarea activǎ a
elevului în procesul de învǎţare. 4
- Obiectivul general ( sau fundamental ) denotǎ procesǎri cognitive foarte generale (sǎ
cunoascǎ, sǎ înveţe, sǎ înţeleagǎ, sǎ ştie) despre un conţinut informaţional, spre deosebire
de cele operaţionale.Obiectivul general desemneazǎ un rezultat atins pe termen lung.
L.Vandevelde (1982) 5
Luând în calcul aceste obiective precum şi noile metode şi stretegii de predare-învǎţare profesorul va
reuşi în decursul anului şcolar sǎ :
 Predea prin utilizarea unor noi metode de învăţământ şi învăţare (dezbateri, brainstorming, stagii
practice, ateliere etc);
 Foloseascǎ curriculum-ul ascuns în curriculum non formal (investigaţii, vizite pe teren, scrierea unui
proiect);
 Înveţe elevii folosirea unei noi metode de a socializa;
 Încurajeze participanţi să lanseze idei noi, inovaţii;
 Sǎ facǎ elevii sǎ înţeleagǎ faptul că învăţarea şcolară este începutul unei învăţări pe durata întregii
vieţi;
 Sensibilizarea la valorile cheie ale educaţiei pentru cetăţenie (drepturile omului, pluralism politic,
primatul dreptului).
Tot la baza succesului în „arta predǎrii” stǎ şi capacitatea profesorului de a se cunoşte pe sine în
primul rând ca şi om iar apoi ca şi profesor. La baza cunoaşterii ca şi profesor stǎ Curriculumul Naţional ce
conţine:
- Curriculumul Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă;
- Planurile-cadru de învăţământ pentru clasele I-XII/XIII;
- Ghiduri, norme metodologice şi materiale suport;
- Manuale şcolare alternative;
- Programa şcolară.
ale cǎrui idei de bazǎ ar fi:
- de a aviza profesorul asupra importanţei coerenţei în elaborarea dimensiunilor sistemului
curricular (nu doar conţinuturi, ci şi obiective, strategii instructiv-educative, strategii de
evaluare);
- de a aduce la cunoştinţa profesorului ariile curriculare (“Limbă şi comunicare”,
“Matematică şi ştiinţe ale naturii”, etc.), obiectele de studiu şi sugestii privind orientarea
resurselor temporale;
- de a sugera profesorului abordări metodologice, etc.
4
5
4
3. Planificarea şcolarǎ calendaristicǎ anualǎ – aplicatǎ în predarea disciplinei
ECONOMIE (cls. a XI -a)
Unitatea de Competenţ Nr. de Săpt. Obs.

învăţare (nr. total e specifice Conţinuturi ore
de ore)
Introducere în 1. Economia ca ştiinţă 1 1
teoria economicǎ 2. Economia-un sistem real 1 2
(2)
Consumatorul şi 1.1. 3. Consumatorul şi consumul 2 3,4

comportamentul 2.1. - nevoia umanǎ şi resursele
sǎu economic 4.1. - utilitatea
(3) 5.1. - valoarea economică
3.1. - cererea
Test de evaluare 1 5
Producătorul şi 1.2. 1. Agenţii economici şi proprietatea 1 6
comportamentul - proprietatea şi libertatea agenţilor
sǎu economic (10 economici
ore) 1.2. 2. Producţia şi producătorul 3 7-9
2.2. - Obiectivele
3.2. producǎtorului
4.3. - Factorii de producţie
- Costul de producţie
- Oferta
- Productivitatea
Test de evaluare
3.2. 3. Veniturile factorilor de producţie 4 10-13
4.2. - salariul
4.3. - profitul
- dobânda şi renta
Test de evaluare
5.2. 4. Eficienţa economică 1 14
Piaţa 1.3. 1. Piaţa şi mecanismul economiei de 3 15-17
(18 ore) 2.3. piaţă
Test de evaluare
1.4. 2. Preţurile şi concurenţa 2 18-19
3.3. - Preţurile în economia de piaţă
4.4. - Concurenţa în economia de piaţă
5.3.
3.3. 3. Banii şi funcţiile lor 1 20

4.4.
1.3. 4. Piaţa monetară 1 21
2.3.
1.3. 5. Piaţa financiară 1 22
2.3.
1.3. 6. Piaţa muncii 1 23
2.3.
5
1.3. 7. Piaţa valutarǎ 1 24
2.3.
1.4. 8. Indicatorii macroeconomici de 2 25, 26
2.4. rezultate
3.3. - Rezultatele activităţii economice
4.5. - Conţinutul indicatorilor
macroeconomici de rezultate
- Utilizarea venitului
- Economiile şi investiţiile 1 27
Test de evaluare
1.3. 9. Creşterea economicǎ 1 28
1.4.
4.4.
1.4. 10. Dezechilibrele macroeconomice 2 29, 30
2.4. - Inflaţia şi mǎsurarea ei
3.3. - Şomajul
4.4. Test de evaluare 1 31
Statul şi 1.5. 1. Statul şi economia 1 32
economia de 2.5.
piaţă. 1.6. 2. Globalizarea economicǎ 1 33
(3 ore) 3.4. - Piaţa mondială şi fluxurile economice
internaţionale
- Integrarea economică internaţionalǎ
- Uniunea Europeanǎ 1 34
- Economia mondială şi globalizarea
Test de evaluare
TOTAL ORE 34
6
4. Proiectul unitǎţii de învǎţare – Veniturile factorilor de producţie
Şcoala: Liceul Teoretic „Petru Maior”, Gherla

Profesor: Mureşan Laura-Ana
Planificarea unităţii de învăţare
Unitatea de învăţare: Veniturile factorilor de producţie (salariul, profitul, dobânda şi renta)
Număr de ore alocate: 4
1) Conţinuturi 2) Obiective de 3) Activităţi de 4) Resurse 5) Evaluare

referinţă/competenţe învăţare
a)Salariul -să definească -elevii vor fi -texte auxiliare -evaluare
-determina-rea noţiunie de salariu, împărţiţi în -planşe cu frontală
salariului profit, dobândǎ şi grupuri de 4 informaţii
-formele de rentǎ persoane şi li se va statistice
salarizare -să enunţe formele cere să scrie în -metodele de
-factorii care de salarizare şi caiet ce cred ei că predare aplicate
influenţiazǎ factorii care reprezintă salariul, vor fi:
nivelul salariului influenţeazǎ profitul, dobânda conversaţia,
b)Profitul salarizarea; formele şi renta iar din problematizarea,
-conceptul de profitului şi precizǎrile învăţarea prin
profit funcţiile lui; factorii înseminate de colaborare,
- forme dobânziişi condiţiile fiecare se va expunerea,
-funcţii rentei extrage definiţia studiul de caz,
maximiza-rea -să descrie modul de acestor noţiuni precum şi
profitului realizare a specifice observaţia.
c)Dobânda maximizǎrii - se cere crearea -filme despre
-conţinutul profitului unui portofoliu situaţia existentǎ
dobânzii -să descrie metodele care sǎ conţinǎ ce în alte ţări
-rata dobânzii de stabilire a ratei anume cred ei cǎ (pentru a putea
-factorii dabânzii duce la salarizarea face comparaţie
d)Renta -sǎ descrie renta scǎzutǎ din cu situaţia din
-conceptul de funciarǎ România precum România)
rentǎ şi la creşterea
-condiţiile dobânzilor(cauzele
formǎrii ei acestor fenomene
-renta funciarǎ întâlnite la noi în
ţarǎ)
7
5. Planuri de lecţie
5.1 Planul I
Data: 05.11.2007
Clasa: a XI-a D
Obiectul: Economie
Secvenţe de conţinut: Salariul
Competenţe specifice:
1. Însuşirea şi înţelegerea noţiunii de salariu;
2. Formele salariului (nominal şi real);
Secvenţe de conţinut detaliate:
1. Definirea salariului;
2. Enumerarea tipurilor / formelor de salariu;
3. Ilustrarea graficǎ a diferitelor forme de salarizare;
4. Enunţarea şi evidenţierea prin situaţii concrete a calculului salariului în diferite circumstanţe;
5. Structurarea informaţiilor deţinute despre salariu prin metoda „Bulgǎrele de zǎpadǎ”.
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: explicaţia, exemplificarea, conversaţia, observaţia, problematizarea, exerciţiul,
învăţarea prin cooperare.
2. Mijloace didactice: planşe cu definiţii, fişe de lucru.
Tipul lecţiei: predare de noi cunoştinţe
Bibliografie: Viorel Cornescu, Ion Bucur, Sica Stanciu, Cǎtǎlina Bonciu, Magdalena Platis – Economie.
Manual pentru clasele a X-a şi a XI-a, Ed. All Educational, Bucureşti, 2001
1. Nota preliminară:
a) lecţia se găseste în manualul de Economie pentru liceu – clasa a 11 a;
b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care:
 cu rezultate foarte bune(9-10): 6;
 cu rezultate bune(7-8): 10;
 cu rezultate mediocre(5-6): 5;
 cu rezultate slabe(sub 5): 4;
8
c) nivelul de pregatire al clasei: mediu spre bun;
2. Plan de lectie:
a. prezentarea conţinutului (caracteristicilor) salariului;
b. definirea conceptului de „salariu”;
c. exemplificarea formelor de salariu;
d. precizarea criteriilor de clasificare a acestor forme;
e. definirea conceptului economic de “salariu nominal”;
f. definirea conceptului economic de “salariu real”
g. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;
h. exemplificarea concretǎ a diferenţei dintre cele douǎ forme ale salariului;
i. exemplificarea efectelor modificǎrii salariului nominal şi a preţurilor asupra salariului real;
La sfârşitul lecţiei elevii vor putea:

Obiectivul 1: Identificarea (comportament final) a cel puţin 3 caracteristicii ale salariului (criteriu
de reuşitǎ), pe baza discuţiilor şi explicaţiilor referitoare la salariu (condiţie);
Situaţie de invǎţare: - profesorul enunţă caracteristicile salariului , după ce în prealabil a discutat
asupra conţinutului şi rolului acestuia într-o economie de piaţă sanatoasă;
- elevilor li se solicitǎ exemplificarea, prin situaţii, a diverselor ocazii în care pot întǎlni aceastǎ
forma de venit, bazându-se pe discuţiile care s-au purtat la clasǎ.
Obiectivul 2: Definirea termenului de „salariu” (comportament final) cu propriile cuvinte, pe baza
discutării anterioare a caracteristicilor acesteia (condiţie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situatie de învǎţare: - profesorul definişte salariu conform manualului, oferind de asemenea
definiţii alternative aparţinând unor autori cunoscuţi, după ce anterior a evidenţiat caracteristicile acesteia.
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze într-o maniera personalǎ definiţia salariului .
Obiectivul 3: Definerea conceptului economic de „salariu nominal” (comportament final) cu
propriile cuvinte şi pe baza explicaţiilor referitoare la diferenţa existentǎ între salariul nominal şi cel real,
cunoscând contextul economic al acestora conturând legǎtura dintre salariu nominal şi cel real (condiţie),
fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte salariul nominal conform manualului, dupǎ care explicǎ
caracteristicile acestuia pe care eventual le însoţeşte de alte definitii existente în literatura de specialitate;
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a salariului nominal
Obiectivul 4: Definerea conceptului economic de „salariu real” (comportament final) cu propriile
cuvinte şi pe baza explicaţiilor referitoare la diferenţa existentǎ între salariul real şi cel nominal, cunoscând
contextul economic al acestora conturând legǎtura dintre salariu real şi cel nominal (condiţie), fǎrǎ greşeli de
fond (criteriu de reuşitǎ).
9
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte salariul real conform manualului, dupǎ care explicǎ
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a salariului real
Obiectivul 5: Enumerarea efectelor cauzate de modificarea salariului nominal şi a preţurilor în ceea
ce priveşte preţul real (comportament final), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ), într-o maniera
personalǎ, pe baza definiţiilor date anterioare precum şi a exemplificǎrii diferenţelor şi legǎturilor dintre cele
douǎ forme de salarizare (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul enumerǎ efectele modificǎrii salariului nominal şi a preţurilor
asupra salariului real şi concretizeazǎ spusele prin rezolvarea unor probleme de economie care redau concret
ce anume se petrece în astfel de cazuri. - elevilor li se cere să exemplifice cu propriile cuvinte
astfel de efecte precum şi sǎ rezolve diverse probleme la tablǎ;
Discuţii despre salar:
Definiţi salariul şi explicaţi diferenţa dintre salariul nominal şi cel real, precizând faptul cǎ salariul
nominal reprezintǎ suma de bani pe care o primeşte angajatul pentru munca depusǎ iar salariul real
reprezintǎ volumul de bunuri şi servicii ce se poate cumpǎra cu salariul nominal.
Întrebǎri ce pot fi adresate clasei:
a. De ce angajaţii sunt interesaţi de creşterea salariului real mai mult decât de creşterea celui
nominal?
Rǎspuns: Pentru cǎ` salariul real este cel care reflectǎ nivelul lor de trai.
b. Ce factori determinǎ mǎrimea salariului real şi cum se modificǎ acesta datoritǎ aţ]iunii
respectivilor factori?
Rǎspuns: Salariul real depinde de mǎrimea celui nominal şi de preţuri. Salariul real creşte atunci
când:
- salariul nominal rǎmâne neschimbat, dar preţurile scad;
- salariul nominal creşte, dar preţurile rǎmân neschimbate;
- salariul nominal creşte într-o mǎsurǎ mai mare decât cresc preţurile;
- salariul nominal scade într-o mǎsurǎ mai micǎ decât scad preţurile;
- salariul nominal creşte, dar preţurile scad.
Probleme ce pot fi propuse la clasǎ:
Exemplificaţi efectele modificǎrii salariului nominal şi preţurilor asupra salariului real prezentând
urmǎtoarea situaţie:
În decurs de un an, salariul nominal a crescut cu 40%, dar preţurile au crescut cu 60%. Cereţi unui
elev sǎ calculeze la tablǎ indicele salariului real.
ISR = 140% : 160% = 87,5%
şi sǎ îl înterpreteze (salariul real a scǎzut cu 12,5%.)
5.2 Planul II
Data: 12.11.2007
Clasa: a XI-a D
Obiectul: Economie
Secvenţe de conţinut: Profitul
10
1. Însuşirea şi înţelegerea noţiunii de profit;
2. Formele si funcţiile profitului;
1. Definirea profitului;
2. Enumerarea functiilor profitului;
3. Ilustrarea graficǎ a profitului;
4. Enunţarea mesei profitului si a rate profitului;
5. Enumerarea tipurilor ratei profitului şi exemplificarea modului de calcularea a
acesteia.
6. Structurarea informaţiilor deţinute despre profit prin metoda „Bulgǎrele de zǎpadǎ”.
c) nivelul de pregatire al clasei: mediu spre bun;

2. Plan de lectie:
a. prezentarea conţinutului (caracteristicilor) profitului;
b. definirea conceptului de „profit”;
c. exemplificarea formelor şi funcţiilor profitului;

11
d. definirea conceptului economic de „masa profitului”;
e. definirea conceptului economic de „rata profitului”;
f. exemplificarea metodelor de calculare a ratei profitului;
g. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;
h. exemplificarea concretǎ a modului de creştere a profitului;

Obiectivul 1: Identificarea (comportament final) a cel puţin 3 caracteristicii ale profitului (criteriu
de reuşitǎ), pe baza discuţiilor şi explicaţiilor referitoare la profit (condiţie);
Situaţie de invǎţare: - profesorul enunţă caracteristicile profitului, după ce în prealabil a discutat
- elevilor li se solicitǎ exemplificarea, prin situaţii, a diverselor ocazii în care pot întâlni aceastǎ
Obiectivul 2: Definirea termenului de „profit” (comportament final) cu propriile cuvinte, pe baza
Situatie de învǎţare: - profesorul definişte profitul conform manualului, oferind de asemenea
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze într-o maniera personalǎ definiţia profitului .
Obiectivul 3: Definerea conceptului economic de „masa profitului” (comportament final) cu
propriile cuvinte (condiţie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte masa profitului conform manualului, dupǎ care explicǎ
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a masei profitului
Obiectivul 4: Definerea conceptului economic de „rata profitului” (comportament final) cu propriile
cuvinte (condiţie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte rata profitului conform manualului, dupǎ care explicǎ
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a rata profitului
Obiectivul 5: Enumerarea formelor de rata profitului şi exemplificarea modului de calculare a
acesteia (comportament final), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ), într-o maniera personalǎ, pe baza
definiţiilor date anterioare precum (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul enumerǎ formele ratei profitului şi dǎ formulele exacte de
calculare a acestora în fieacare caz şi concretizeazǎ cele spuse prin rezolvarea unor probleme de economie
care redau concret ce anume se petrece în astfel de cazuri. - elevilor li se cere să rezolve diverse
probleme la tablǎ;
Discuţii despre profit:
12
Definţi masa şi rata profitului drept sumǎ de bani pe care o reprezintǎ profitul unui agent economic,
respectiv, raport procentual între profit şi cifra de afaceri sau capital sau cost.
Încasǎri totale V = 200 u.m.
Costul total CT = 130 u.m.
Profitul total
Pr = V – CT = 200 - 130 = 70 u.m.
Rata profitului
Rpr/CA = 35%
Rpr/CT = 53,85%
Formulele pe care trebuie sǎ le cunoascǎ elevii:
- rata comerciala, prin raportarea profitului la venitul total la incasarile totale sau la cifra de afaceri (CA)
pr
pr '  .100
CA
- rata economica, raportind profitul la activele totale ale intreprinderii (AT), atit cele proprii cit si cele
imprumutate
pr
pr '  .100
A. T
- rata financiara, determinata prin raportarea profitului la activele proprii (AP)

pr
pr '  .100
A. P
- rata rentabilitatii, care se determina ca raport al fiecarei forme de profit, la forma corespunzatoare de cost
(de pilda prin raportarea profitului contabil la costul contabil). in acest caz, rata profitului reflecta si
evidentiaza gradul de rentabilitate la nivelul produsului agentului economic, ramurii si economiei nationale.
Importanta ei rezida in orientarea structurii activitatii economice, pe bunuri, ramuri si subramuri.
5.3 Planul III
Data: 19.11.2007
Clasa: a XI-a D
Obiectul: Economie
Secvenţe de conţinut: Dobânda
1. Însuşirea şi înţelegerea noţiunii de dobândǎ;
2. Formele si funcţiile dobânzii;
1. Definirea dobânzii;
13
2. Formele dobânzii;
3. Ilustrarea graficǎ a dobânzii;
4. Enumerarea factorilor care determinǎ nivelul dobânzii;
5. Descrierea structurii dobânzii;
6. Rata bobânzii.
c) nivelul de pregǎtire al clasei: mediu spre bun;

2. Plan de lecţie:
a. prezentarea conţinutului (caracteristicilor) dobânzii;
b. definirea conceptului de „dobândǎ”;
c. exemplificarea formelor şi funcţiilor dobânzii;
d. definirea conceptului economic de „dobândǎ încasatǎ”;
e. definirea conceptului economic de „dobândǎ plǎtitǎ”;
f. enumerarea factorilor care determinǎ nivelul dobânzii;
g. calcularea ratei dobânzii;
14
Obiectivul 1: Identificarea (comportament final) a cel puţin 3 caracteristicii ale dobânzii (criteriu de
reuşitǎ), pe baza discuţiilor şi explicaţiilor referitoare la dobândǎ (condiţie);
Situaţie de invǎţare: - profesorul enunţă caracteristicile dobânzii, după ce în prealabil a discutat
Obiectivul 2: Definirea termenului de „dobândǎ” (comportament final) cu propriile cuvinte, pe baza
Situatie de învǎţare: - profesorul definişte dobânda conform manualului, oferind de asemenea
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze într-o maniera personalǎ definiţia dobânzii.
Obiectivul 3: Definerea conceptului economic de „dobânda încasatǎ” (comportament final) cu
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte dobânda încasatǎ conform manualului, dupǎ care explicǎ
caracteristicile acestuia pe care eventual le însoţeşte de alte definiţii existente în literatura de specialitate;
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a dobânzii încasate.
Obiectivul 4: Definerea conceptului economic de „dobânda plǎtitǎ” (comportament final) cu
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte dobânda plǎtitǎ conform manualului, dupǎ care explicǎ
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a dobânda plǎtitǎ.
Obiectivul 5: Enumerarea factorilor care determinǎ nivelul dobânzii şi exemplificarea modului de
influenţare a acestora (comportament final), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ), într-o maniera
personalǎ, pe baza definiţiilor date anterioare precum (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul enumerǎ factorii care determinǎ nivelul dobânzii şi exemplificǎ
modul lor de influenţare în fiecare caz..
- elevilor li se cere să enumere aceşi factori;
Obiectivul 6: Calcularea ratei dobânzii (comportament final), fǎrǎ greşeli (criteriu de reuşitǎ), şi
utilizarea formulei corect în cadrul diferitelor probleme de economie (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul dǎ formula corectǎ a calculǎrii ratei dobânzii şi exemplificǎ modul
de utilizarea a acesteia prin probleme concrete.
- elevilor li se cere să rezolve diverse probleme la tablǎ;
Discuţii despre dobândǎ:
Explicaţi elevilor cǎ bǎncile lucreazǎ cu douǎ tipuri de dobândǎ: dobânda încasatǎ pentru creditele
acordate (Dî) şi dobânda plǎtitǎ deponenţilor (Dp).Din câştigul obţinut ca diferenţǎ dintre dobânda încasatǎ
şi cea plǎtitǎ banca scade cheltuelile de funcţionare iar ceea ce rǎmnâne este profitul ei (Pr bancar = Dî – Dp
– Cheltueli de funcţionare a bǎncii).
De asemena puteţi sǎ adresaţi întrebǎri clasei precum:
15
Care este venitul rezultat din acordarea unui împrumut?
Rǎspuns: Dobânda.
Cereţi elevilor sǎ rezolve urmǎtoarea problemǎ:
O bancǎ acordǎ un credit C = 100.000 u.m. Rata dobânzii la credite este de = 20%, iar la depuneri de =
15% . Împrumutul se acordǎ pentru un an. Cheltuielile de funcţionare ale bǎncii sunt de 3.000 u.m. Calculaţi
dobânda şi profitul bǎncii.
(Rezolvare:
Dî = 100.000 · 20/100 = 20.000 u m.
Dp = 100.000 · 15/100 = 15.000 u.m.
Pr bancar = Dî - Dp – Cheltuieli de func]ionare = 20.000 - 15.000 - 3.000 = 2.000 u.m.)
5.4 Planul IV
Data: 26.11.2007
Clasa: a XI-a D
Obiectul: Economie
Secvenţe de conţinut: Renta
1. Însuşirea şi înţelegerea noţiunii de rentǎ;
2. Formele rentei;
1. Definirea rentei;
2. Enumerarea formelor de rentǎ;
3. Ilustrarea graficǎ a rentei;
4. Enunţarea şi exemplificarea modului de calculare a rentei;
5. Structurarea informaţiilor deţinute despre rentǎ prin metoda „Bulgǎrele de zǎpadǎ”.
16

2. Plan de lecţie:
a. prezentarea conţinutului (caracteristicilor) rentei;
b. definirea conceptului de „rentǎ”;
c. exemplificarea formelor unie rente;
d. definirea conceptelor economice de „rentǎ funciarǎ”, „rentǎ absolutǎ”, „rentǎ diferenţiatǎ de
gradul I şi II”;
e. exemplificarea modului de calculare a rentei funciare;
f. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;
g. exemplificarea concretǎ a modului de creştere a rentei;

Obiectivul 1: Identificarea (comportament final) a cel puţin 3 caracteristicii ale rentei (criteriu de
reuşitǎ), pe baza discuţiilor şi explicaţiilor referitoare la rentǎ (condiţie);
Situaţie de invǎţare: - profesorul enunţă caracteristicile rentei, după ce în prealabil a discutat asupra
conţinutului şi rolului acestuia într-o economie de piaţă sanatoasă;
Obiectivul 2: Definirea termenului de „rentǎ” (comportament final) cu propriile cuvinte, pe baza
Situatie de învǎţare: - profesorul definişte renta conform manualului, oferind de asemenea definiţii
alternative aparţinând unor autori cunoscuţi, după ce anterior a evidenţiat caracteristicile acesteia.
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze într-o maniera personalǎ definiţia rentei.
Obiectivul 3: Definerea conceptului economic de „rentǎ funciarǎ” (comportament final) cu propriile
cuvinte (condiţie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
17
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte renta funciarǎ conform manualului, dupǎ care explicǎ
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a rentei funciare.
Obiectivul 4: Definerea conceptelor economice de „rentǎ absolutǎ”, „rentǎ diferenţialǎ I şi II”
(comportament final) cu propriile cuvinte (condiţie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul defineşte renta absolutǎ, renta diferenţiala I şi II conform
manualului, dupǎ care explicǎ caracteristicile acestuia pe care eventual le însoţeşte de alte definiţii existente
în literatura de specialitate;
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personala a rente absolute, şi a rentei diferenţiale I şi
II.
Obiectivul 5: Enumerarea factorilor care determinǎ creşterea rentei şi exemplificarea modului de
influenţare a acestora (comportament final), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ), într-o maniera
personalǎ, pe baza definiţiilor date anterioare precum (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul enumerǎ factorii care determinǎ creşterea rentei şi exemplificǎ
modul lor de influenţare în fiecare caz..
- elevilor li se cere să enumere aceşi factori;
Obiectivul 6: Exemplificarea modului de calculare a rentei funciare (comportament final), fǎrǎ
greşeli (criteriu de reuşitǎ), şi utilizarea formulei corect în cadrul diferitelor probleme de economie
(condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul dǎ formula corectǎ a calculǎrii rentei funciare şi exemplificǎ
modul de utilizarea a acesteia prin probleme concrete.
- elevilor li se cere să rezolve diverse probleme la tablǎ;
Discuţii despre rentǎ:
Pentru ca elevii sǎ dobândeascǎ cunoştinţe corecte în ceea ce priveşte noţiunea de „reantǎ”, definiţi
conceptele de rentǎ, rentǎ funciarǎ, rentǎ absolutǎ, rentǎ diferenţialǎ I şi II şi explicaţi diferenţele dintre
ele.
(Rezolvare:
Renta reprezintǎ venitul încasat de proprietarii de pǎmânt sau terenuri sau ai altor factori rari.Dacǎ doi
proprietari de pǎmânt au suprafeţe de teren de aceeaşi mǎrime dar cu grade diferite de fertilitate,
rezultatele pe care le vor obţine vor fi diferite. Cel care obţine rezultatele cele mai mari, va obţine renta
diferenţialǎ I, celǎlalt va trebui sǎ facǎ investiţii suplimentare de capital şi va obţine renta diferenţialǎ II.)
5.5 Planul V
Data: 03.12.2007
Clasa: a XI-a D
Obiectul: Economie
Secvenţe de conţinut: Piaţa
18
1. Însuşirea şi înţelegerea noţiunii de piaţa;
2. Formele piaţa;
1. Definirea pieţei;
2. Enumerarea formelor pieţei;
3. Ilustrarea graficǎ a pieţei;
4. Enunţarea conceptelor de cerere, ofertǎ, echilibrul pieţei;
5. Structurarea informaţiilor deţinute despre rentǎ prin metoda „Bulgǎrele de zǎpadǎ”.

2. Plan de lecţie:
a) prezentarea elementelor fundamentale(caracteristicilor) pieţei(5);
b) definirea conceptului de piaţǎ;
c) exemplificarea formelor concrete sub care se prezintǎ piaţa;
d) definirea conceptului economic de “cerere”;
e) definirea conceptului economic de “elasticitate a cererii”;
f) prezentarea clasificǎrii bunurilor în funcţie de elasticitatea cererii(3);
19
g) definirea conceptului economic de “ofertǎ”;
h) definirea conceptului economic de “elasticitate a ofertei”;
i) prezentarea clasificǎrii bunurilor în funcţie de elasticitatea ofertei(3);
j) definirea conceptului de preţ;
k) definirea conceptului de preţ de echilibru;
l) identificarea rolului preţului de echilibru.
Obiectivul 1: Sǎ enunţe (comportament final) cel puţin 3 caracteristici ale pieţei (criteriu de reuşitǎ),
pe baza discuţiilor şi explicaţiilor referitoare la piaţa şi la complexitatea acesteia (condiţie);
Situaţie de învǎţare: - profesorul enunţǎ caracteristicile pieţei, dupǎ ce în prealabil a discutat asupra
formelor mai mult sau mai puţin concrete sub care se regǎseşte piaţa în complexitatea ei;
- elevilor li se solicitǎ sǎ dea exemple de caracteristici în urma discuţiilor referitoare la piaţǎ.
Obiectivul 2: Sǎ defineascǎ termenul de piaţǎ (comportament final) cu propriile cuvinte şi pe baza
discutǎrii anterioare a caracteristicilor acesteia (conditie), fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul dǎ definiţia pieţei conform manualului şi oferǎ definiţii alternative
aparţinând unor autori cunoscuţi, dupǎ ce anterior a evidenţiat caracteristicile acesteia
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze într-o manierǎ personalǎ definiţia pieţei.
Obiectivul 3: Sǎ definescǎ conceptul economic de cerere (comportament final) cu propriile cuvinte
şi pe baza explicaţiilor referitoare la necesitǎţile de bunuri şi servicii care se formeazǎ pe piaţǎ (condiţie),
fǎrǎ greşeli de fond (criteriu de reuşitǎ).
Situaţie de învǎţare: - profesorul dǎ definiţia cererii, dupǎ ce a explicat mecanismele care determinǎ
apariţia acesteia pe piaţǎ, însoţind-o eventual cu alte definiţii consacrate de literatura de specialitate;
- elevii sunt solicitaţi sǎ formuleze o definiţie personalǎ a cererii.
Obiectivul 4: Sǎ denumeascǎ/indice (comportament final) cel puţin douǎ tipuri de bunuri în funcţie
de elasticitatea cererii (criteriu de reuşitǎ) pe baza definiţiei elasticitǎţii cererii şi explicǎrii acesteia
(condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul explicǎ faptul cǎ sunt bunuri la care elasticitatea cererii are
anumite particularitǎţi, dupǎ ce în prealabil a definit elasticitatea cererii;
- elevii sunt solicitaţi sǎ dea exemple de tipuri de bunuri în funcţie de elasticitatea lor.
Obiectivul 5: Sǎ dea definiţia conceptului economic de ofertǎ (comportament final), fǎrǎ greşeli de
fond (criteriu de reuşitǎ), într-o maniera personalǎ şi pe baza explicǎrii anterioare a modului în care se
gǎsesc resursele economice pe piaţa (condiţie).
Situaţie de învǎţare: - profesorul dǎ definiţia conceptului de ofertǎ discutând despre resursele
economice, modul în care se regǎsesc pe piaţǎ şi necesitatea satisfacerii trebuinţelor omeneşti;
- elevilor li se cere sǎ formuleze cu propriile cuvinte o definiţie a ofertei;
Obiectivul 6: Sǎ denumeascǎ (comportament final) cel puţin douǎ categorii de bunuri clasificate
dupǎ elasticitatea ofertei (criteriu de reuşitǎ), pe baza prezentǎrii anterioare a definiţiei elasticitǎţii ofertei şi
discutǎrii ei (condiţie).
20
Situaţie de învǎţare: - profesorul prezintǎ cele trei categorii de bunuri economice clasificate în
funcţie de elasticitatea ofertei dupǎ ce în prealabil a definit şi explicat termenul de elasticitate a ofertei;
- elevilor li se solicitǎ sǎ denumeascǎ tipurile de bunuri în funcţie de elasticitatea ofertei.
Obiectivul 7: Sǎ defineascǎ conceptul de preţ de echilibru (comportament final) fǎrǎ greşeli de fond
(criteriu de reuşitǎ), cu propriile cuvinte şi pe baza discutǎrii influenţelor pe care le are preţul asupra cererii
şi ofertei pe piaţǎ (condiţie).
Situaţie de învǎţare – profesorul dǎ definiţia preţului de echilibru, însoţind-o de explicaţii şi
eventual de definiţii din autori consacraţi;
- elevii sunt solicitaţi sǎ defineascǎ în manierǎ proprie conceptul de preţ de echilibru, în urma
discuţiilor cu profesorul.
Discuţii despre piaţǎ:
Profesorul va explica şi va exemplifica tipurile de piaţǎ existente, cererea şi oferta care existǎ pe
piaţǎ precum şi legǎtura dintre ofertǎ şi cerere, astfel încât elevii vor putea sǎ dobândeascǎ cunoştinţe exacte
în ceea ce priveşte piaţa economica în ansamblu.
21
6. Fişe de observare
6.1 Fişa de observare a profesorului – fişa I
FIŞE DE OBSERVAŢII:FISA I:FIŞA DE OBSERVARE A DESFĂŞURĂRII PROCESULUI DE

PREDARE- ÎNVĂŢARE
LOC DE DESFĂŞURARE L.T A NA DATA 05.11.2007
I PǍTESCU -
G HERLA
PROFESOR A NDRONIC NR.ELEVI 25
G ILIUS
OBSERVATOR M UREŞAN FUNCŢIE STUDENTǍ
L AURA
DISCIPLINA ECONOMIE NIVEL/AN C LASA XI
COMENTARII GENERALE(TIPUL GRUPULUI DE ELEVI, DIFICULTĂŢI, DISCIPLINA, MAPE DE LUCRU

PENTRU ELEVI ETC.)
NIVEL DE PREG ĂT IRE DA NU EXEMPLE

- a furnizat elevilor cele mai
1. LOCUL, SALA /ORGANIZAREA
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ noi materiale de specialitate
(Ziarul FInanciar)
2. TOATE ECHIPAMENTELE ERAU
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √
3. TOATE MATERIALELE
AJUTĂTOARE/RESURSELE ADECVATE √
ERAU LA ÎNDEMÂNĂ?
4. CE CONSIDERENTE SPECIALE AU
FOST AVUTE ÎN VEDERE? √
PROFESORUL/INSTRUCTORUL DA NU EXEMPLE
22
- a solicitat un caiet suplimentar
5. A EXPLICAT ÎN MOD CLAR
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ pentru notarea termenilor noi,
LECŢIEI/SESIUNII? neologisme, concepte cheie
- nu a folosit concepte greoie
6. A EXPLICAT PROCESUL DE
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ sau noţiuni elevate care să
FOST CAZUL? îngreuneze procesul de
învăţare al elevilor
7. A OFERIT INFORMA Ţ II PENTRU A
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ -s-a asigurat că şi restul clase
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA au inţeles conceptele cheie şi
ŞANSELOR PENTRU ELEVI? că lecţia poate continui
conform planului
8. A IDENTIFICAT ŞI A ŢINUT CONT
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ - s-a asigurat ca angreneaza in
ANTERIOARĂ?
lectie intregul colectiv al
9. A ŢINUT CONT DE
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ clasei
- după fiecare definiţie
GRUPULUI /ELEVILOR?
oferită, profesorul a cerut
10. A ADAPTAT LECŢIA/SESIUNEA
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ versiunea elevului şi l-a
ELEVILOR? încurajat in a se exprima
11. A STABILIT ŢINTE
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND √ cu prorpiile cuvinte
ACEST LUCRU A FOST NECESAR? - a reusit cu eleganţă să
propună elevilor care aveau
12. A ÎMPĂRŢIT SARCINA DE
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ alte procupări să îşi indrepte
atenţia spre studiul
13. A ÎNCURAJAT PRODUCTIVITATEA,
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ materialelor propuse
EFORTURILE ELEVILOR? - a oferit explicaţii
alternative pentru
conceptele prezentate şi a
reluat în cazul în care
conceptul prezentat era
prea dificil.
14. ŢA ÎNCURAJAT ÎNVĂŢAREA

AUTONOMĂ, CENTRATĂ PE ELEV, √
ÎNVĂŢAREA ÎN GRUP ŞI ÎNVĂŢAREA ÎN
DIFERITE CONTEXTE?
15. A FOLOSIT STRATEGII DIVERSE
PENTRU A RĂSPUNDE STILURILOR √
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE ŞI
NEVOILOR ELEVILOR?
-a raspuns de fiecare
16. A REDUS LA MINIM, ORI DE CÂTE
ORI A FOST POSIBIL, PREOCUPĂRILE √ dată întrebărilor
DIFERITE ŞI ÎNTRERUPERILE? elevilor şi a explicat
detaliat şi pertinent
17. A COMUNICAT EFICIENT(TON,
RITM, STIL) CU ELEVII, RĂSPUNZÂND √ fiecare concept
NEVOILOR LOR DIFERITE? neânţeles
23
18. A PREZENTAT INFORMA Ţ II, FAPTE
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √
SEMNIFICATIVE?
19. A VERIFICAT ÎNŢELEGEREA ŞI A
FORMULAT ÎN MOD CLAR ÎNTREBĂRILE? √
20. A ASIGURAT EXISTENŢA UNOR
MATERIALE CLARE, LIZIBILE, CARE AU √
SPORIT CLARITATEA INFORMAŢIILOR? -s-au prezentat definiţii şi
teorii suplimentare lăsând la
21. A SELECTAT O VARIETATE DE
MATERIALE ŞI RESURSE PENTRU A √ latitudinea elevilor care dintre
SPRIJINI NEVOILE ELEVILOR? acestea este mai portrivită
22. A ÎNCURAJAT ELEVII SĂ PUNĂ
ÎNTREBĂRI? √ - formulele implicate in plenul
de lectie au fost deduse astfel
23. A ÎNCURAJAT ELEVII SĂ PARTICIPE
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ s-a incercat sa usureze munca
elevilor acasa.
24. A RĂSPUNS ÎNTREBĂRILOR
SUPLIMENTARE ALE ELEVILOR √
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE
CLARE?
25. A EXPLICAT SCOPURILE ŞI
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE √
EXERCIŢIILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR?
26. A OFERIT LA TIMP FEED-BACK
CONSTRUCTIV PRIVIND ÎNVĂŢAREA ŞI √ - a insistat ca elevii să-şi
PROGRESUL? expună opinia exprimându-se
cu propriile cuvinte
27. A IMPLICAT ELEVII ÎN EVALUARE
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ - nu a ezitat in ai solicita pe
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA? elevi pentru a furniza propriile
exemple
28. A ASIGURAT O EVALUARE
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √
RIGUROASĂ, CORECTĂ, EXACTĂ?
29. A PUS LA DISPOZIŢIA ELEVILOR
DIFERITE TIPURI DE ACTIVITĂŢI DE √
EVALUARE , CARE SĂ RĂSPUNDĂ
NEVOILOR ACESTORA?
30. A ÎNCURAJAT ELEVII SĂ ÎŞI
ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU √
PROPRIUL PROCES DE ÎNVĂŢARE?
-nu s-a abătut nici un moment
de la obiectivele fixate la în
31. A ALOCAT TIMP SUFICIENT
PENTRU DISCUTAREA UNOR ASPECTE, √ ceputul lectie
ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI I
SUPLIMENTARE?
- a stimulat orice initiativă
A FOLOSIT ÎN MOD EFICIENT TEMELE
√ venită din partea elevilor,
PENTRU A CONSOLIDA ŞI EXTINDE comentari, sugestii, aprecieri
ÎNVĂŢAREA?
24
32. A ATINS SCOPURILE ŞI
OBIECTIVELE LECŢIEI/SESIUNII? √
33. A DEMONSTRAT O BUNĂ
STĂPÂNIRE A DISCIPLINEI PREDATE ŞI √
CUNOŞTINŢE ACTUALIZATE ÎN - a dovedit ca are capacitatea
ACEASTĂ DISCIPLINĂ?
de a se integra in intervalul
34. A OBŢINUT FEED-BACK PENTRU
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √ alocat pentru o ora de curs
EVALUĂRII? evitand a tine elevii in timpul
pauzelor pentru definitivarea
35. A COMPLETAT ŞI SEMNAT CU
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ obiectivelor propuse.
ÎNREGISTRĂRILE CORESPUNZĂTOARE?
-temele au fost rezolvate in

clasă insistând în corectarea
erorilor ce s-au comis în
rezolvarea ei
LISTĂ DE VERIFICARE PRIVIND STRATEGIILE /MATERIALELE /MATERIALELE VIZUALE

VĂ RUGĂM BIFAŢI STRATEGIILE /MATERIALELE UTILIZATE ÎN TIMPUL LECŢIEI
 FOLII
TRANSPARENTE +  EXERCIŢII DE  ALTELE
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
 VIDEO  ACTIVITĂŢI
PRACTICE √
 POWER POINT  UTILIZAREA
CALCULATORULUI
 FLIPCHART  CĂRŢI,
ARTICOLE ETC. √
 √ TABLĂ  ÎNTREBĂRILE
ELEVILOR √
 FIŞE DE LUCRU  LUCRU ÎN GRUP
√
 √STUDIU DE CAZ 
 ACTIVITATE DE PROIECT  CATALOG DE
PREZENŢĂ
 JOC DE ROL  ÎNREGISTRĂRI

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
25
REZUMAT &DISCUŢIE&FEED- BACK –ÎN ACORD CU PROFESORUL /INSTRUCTORUL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

PROFESIONALISMUL, NATURALEŢEA
3=EXCELENT, PERFORMANŢA
DEPĂŞEŞTE CU MULT NIVELUL
ACCEPTAT
NOTA 2=SATISF Ă CĂTOR, ÎNDEPLINEŞTE
3 CERINŢELE
1=SLAB, PREDARE SLABĂ, LIPSITĂ DE
REZULTATE SEMNIFICATIVE
PLAN DE ACŢIUNE ACŢIUNE ÎNCHEIATĂ
INTRODUCEŢI DATA
05.11.2007
SEMNĂTURI
PROFESOR OBSERVATOR INSPECTOR
A NDRONIC G ILIUS M UREŞAN L AURA DATA UTILIZĂRII CA EŞANTION ÎN
INSPECŢIE:__________________________
6.2 Fişa de observare a profesorului – fişa II
FIŞA DE OBSERVARE A DESFĂŞURĂRII PROCESULUI DE PREDARE- ÎNVĂŢARE

I PǍTESCU -
G HERLA
G ILIUS
L AURA

PENTRU ELEVI ETC.)
26
- a furnizat elevilor cele mai
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ noi materiale de specialitate
(Ziarul FInanciar), la fiecare
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √ lectie cel mai nou numar
27
- a solicitat un caiet suplimentar
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ pentru notarea termenilor noi ,
LECŢIEI/SESIUNII? neologisme, concepte cheie
- nu a folosit concepte greoie
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ sau noţiuni elevate care să
FOST CAZUL? îngreuneze procesul de
învăţare al elevilor
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ -s-a asigurat că şi restul clasei
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA au inţeles conceptele cheie şi
ŞANSELOR PENTRU ELEVI? că lecţia poate continui
conform planului
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ - s-a asigurat ca angreneaza in
ANTERIOARĂ?
lectie intregul colectiv al clasei
44. A ŢINUT CONT DE
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ - după fiecare definiţie oferită,
GRUPULUI /ELEVILOR? profesorul a cerut versiunea
elevului şi l-a încurajat in a se
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ exprima cu prorpiile cuvinte
ELEVILOR? - a reusit cu eleganţă să
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ propună elevilor care aveau
alte procupări să îşi indrepte
LUCRU A FOST NECESAR?
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ materialelor propuse
- a oferit explicaţii
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ alternative pentru
EFORTURILE ELEVILOR? conceptele prezentate şi a
prea dificil.

DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
ORI A FOST POSIBIL, PREOCUPĂRILE √ dată întrebărilor elevilor
şi a explicat detaliat şi
DIFERITE ŞI ÎNTRERUPERILE?
pertinent fiecare
RITM, STIL) CU ELEVII, RĂSPUNZÂND √ concept neânţeles
- modul de adresare folosit e
NEVOILOR LOR DIFERITE?
fost unul cald, elegant , placut
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ venid in intâmpinarea elevului
SEMNIFICATIVE?
28
SPORIT CLARITATEA INFORMAŢIILOR?
MATERIALE ŞI RESURSE PENTRU A √ -s-au prezentat definiţii şi
SPRIJINI NEVOILE ELEVILOR? teorii suplimentare lăsând la
latitudinea elevilor care dintre
ÎNTREBĂRI? √ acestea este mai portrivită
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ - formulele implicate in plenul
SUPLIMENTARE ALE ELEVILOR √ s-a incercat sa usureze munca
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE elevilor acasa.
CLARE?
CONSTRUCTIV PRIVIND ÎNVĂŢAREA ŞI √
PROGRESUL?
- a insistat ca elevii să-şi
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ expună opinia
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA? exprimându-se cu
propriile cuvinte
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ - nu a ezitat in ai solicita pe
elevi pentru a furniza propriile
DIFERITE TIPURI DE ACTIVITĂŢI DE √ exemple
NEVOILOR ACESTORA?
PENTRU DISCUTAREA UNOR ASPECTE, √
ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI -nu s-a abătut nici un moment
SUPLIMENTARE? de la obiectivele fixate la în
ceputul lectie
√ I
PENTRU A CONSOLIDA ŞI EXTINDE
ÎNVĂŢAREA?
29
OBIECTIVELE LECŢIEI/SESIUNII? √ venită din partea elevilor,
STĂPÂNIRE A DISCIPLINEI PREDATE ŞI √ comentari, sugestii,
CUNOŞTINŢE ACTUALIZATE ÎN aprecieri
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √
EVALUĂRII?
- a dovedit ca are
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √
capacitatea de a se integra
in intervalul alocat pentru
o ora de curs evitand a
tine elevii in timpul
pauzelor pentru
definitivarea obiectivelor
propuse.

rezolvarea ei

30
 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI
 FLIPCHART  CĂRŢI, ARTICOLE

ETC. √
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
12.11.2007
SEMNĂTURI
31
INSPECŢIE:__________________________
6.3 Fişa de observare a profesorului – fişa III

I PǍTESCU -
G HERLA
G ILIUS
L AURA

PENTRU ELEVI ETC.)

- s-a asigurat ca intregul
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ colectiv al clasei aveau
manualul de economie pe
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √ banca deschis la lectia
solicitată
32
- a incercat sa se faca cat mai
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ placut şi a socializat cu elevi
LECŢIEI/SESIUNII? incercand sa destinda
atmosfera atunci cand aceasta
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ era plictisitoare
FOST CAZUL?
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA - s-a asigurat ca angreneaza in
ŞANSELOR PENTRU ELEVI? lectie intregul colectiv al clasei
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ -s-a informat cu privire la
ANTERIOARĂ? nivelul depregatire al clasei si
a incercat sa adapteze din mers
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ continutul lectiei, evitand sa
GRUPULUI /ELEVILOR? prezinte conceptele abstracte.
- a reusit cu eleganţă să
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ propună elevilor care aveau
ELEVILOR?
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ atenţia spre
materialelor propuse
studiul
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ alternative pentru
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ reluat în cazul în care
EFORTURILE ELEVILOR? conceptul prezentat era
prea dificil.

DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ fost unul cald, elegant , placut
SEMNIFICATIVE? venid in intâmpinarea elevului
33
MATERIALE ŞI RESURSE PENTRU A √
SPRIJINI NEVOILE ELEVILOR? -s-au prezentat definiţii şi
ÎNTREBĂRI? √ teorii suplimentare lăsând la
acestea este mai portrivită
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √
- formulele implicate in plenul
SUPLIMENTARE ALE ELEVILOR √ de lectie au fost deduse astfel
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE s-a incercat sa usureze munca
CLARE?
elevilor acasa.
PROGRESUL?
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ - a insistat ca elevii să-şi
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA? expună opinia
exprimându-se cu
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ propriile cuvinte
- nu a ezitat in ai solicita pe
DIFERITE TIPURI DE ACTIVITĂŢI DE √ elevi pentru a furniza propriile
exemple
NEVOILOR ACESTORA?
ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI
SUPLIMENTARE? -nu s-a abătut nici un moment
√ ceputul lectie
PENTRU A CONSOLIDA ŞI EXTINDE I
ÎNVĂŢAREA?
34
CUNOŞTINŢE ACTUALIZATE ÎN
√ - a stimulat orice initiativă
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL
EVALUĂRII?
venită din partea elevilor,
comentari, sugestii,
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ aprecieri

 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC. √
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
35

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
19.11.2007
SEMNĂTURI
INSPECŢIE:__________________________
6.4 Fişa de observare a profesorului – fişa IV

I PǍTESCU -
G HERLA
G ILIUS
L AURA
COMENTARII GENERALE(TIPUL GRUPULUI DE ELEVI, DIFICULT ĂŢ I, DISCIPLINA, MAPE DE LUCRU

PENTRU ELEVI ETC.)
36
SĂLII AU FOST ADECVATE? √
37
- a prezentat o situatie
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ economica pe baza căreia s-a
LECŢIEI/SESIUNII? bazat predarea intregii lectii .
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √
FOST CAZUL?
- a solicitat elevilor să prezintă
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ o situaţie economică similară
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA
ŞANSELOR PENTRU ELEVI?
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ - a încadrat situaţia în
ANTERIOARĂ?
categoria celor ce vor fi
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ vehiculate in lecţia predata
GRUPULUI /ELEVILOR?
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ - a oferit explicaţii
ELEVILOR? alternative pentru
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ conceptele prezentate şi a
LUCRU A FOST NECESAR? reluat în cazul în care
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ prea dificil.
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √
EFORTURILE ELEVILOR?
DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ - modul de adresare folosit e
SEMNIFICATIVE? fost unul cald, elegant , placut
venid in intâmpinarea elevului
38
SPRIJINI NEVOILE ELEVILOR?
ÎNTREBĂRI? √ -s-au prezentat definiţii şi
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ latitudinea elevilor care dintre
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE - formulele implicate in plenul
CLARE? de lectie au fost deduse astfel
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE √ s-a incercat sa usureze munca
elevilor acasa.
PROGRESUL?
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA?
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ expună opinia
RIGUROASĂ, CORECTĂ, EXACTĂ? exprimându-se cu
propriile cuvinte
NEVOILOR ACESTORA?
ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU √ - nu a ezitat in ai solicita pe
PROPRIUL PROCES DE ÎNVĂŢARE? elevi pentru a furniza propriile
exemple
SUPLIMENTARE?

√
ÎNVĂŢAREA?
39
OBIECTIVELE LECŢIEI/SESIUNII? √ de la obiectivele fixate la în
ceputul lectie
STĂPÂNIRE A DISCIPLINEI PREDATE ŞI √ I
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √ - întrebările adresate
EVALUĂRII?
elevilor , şi procedeul
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ invers a fost alocat pentru
ÎNREGISTRĂRILE CORESPUNZĂTOARE? ultima parte a lecţiei

 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC.
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
40

RIGOROZITATEA , PUNCTUALITATEA
ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
26.11.2007
SEMNĂTURI
INSPECŢIE:__________________________
6.5 Fişa de observare a profesorului – fişa V

I PǍTESCU
-G HERLA
G ILIUS
L AURA

PENTRU ELEVI ETC.)
41
- în momentul cand a folosit
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ Brainstorming-ul ca şi metodă
de învăţare toate grupurile erau
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √ dotate cu macheta de completat
42
- toate conceptele vehiculate pe
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ parcursul lecţiilor au fost
LECŢIEI/SESIUNII? explicate şi reluate
întâmpinând eventuale lacune
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ ale elevilor
FOST CAZUL? - nu a folosit concepte greoie
sau noţiuni elevate care să
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ îngreuneze procesul de
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA învăţare al elevilor
ŞANSELOR PENTRU ELEVI? -s-a asigurat că şi restul clasei
au inţeles conceptele cheie şi
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ că lecţia poate continui
ANTERIOARĂ? conform planului
- s-a asigurat ca angreneaza in
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ lectie intregul colectiv al clasei
GRUPULUI /ELEVILOR? - după fiecare definiţie
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ oferită, profesorul a cerut
ELEVILOR? versiunea elevului şi l-a
încurajat in a se exprima
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ cu prorpiile cuvinte
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ propună elevilor care aveau
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ atenţia spre
studiul
alternative pentru
prea dificil.

DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
43
SEMNIFICATIVE?
elevilor acasa.
CLARE?
PROGRESUL? expună opinia
exprimându-se cu propriile
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ cuvinte
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ elevi pentru a furniza propriile
exemple
NEVOILOR ACESTORA?
- nu s-a abătut nici un moment
PENTRU DISCUTAREA UNOR ASPECTE, √ de la obiectivele fixate la în
ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI ceputul lectie
SUPLIMENTARE? I

√
ÎNVĂŢAREA?
44
EVALUĂRII?
- a dovedit ca are
o ora de curs evitand a tine
elevii in timpul pauzelor
pentru definitivarea
obiectivelor propuse.

rezolvarea ei

45
 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC.
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
03.12.2007
SEMNĂTURI
46
INSPECŢIE:__________________________
6.6 Fişa de observare a colegului – fişa I

LOC DE C OLEGIUL DATA 29.11.2007
DESFĂŞURARE E CONOMIC
„I ULIAN P OP ” -
C LUJ
PROFESOR M UREŞAN O ANA NR.ELEVI 30
OBSERVATOR M UREŞAN FUNCŢIE S TUDENTǍ
L AURA
DISCIPLINA C ONTABILITATE NIVEL/AN CLS . X

PENTRU ELEVI ETC.)

- a furnizat elevilor
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ materiale de specialitate noi
(ex: articole din ziare)
179. CE CONSIDERENTE SPECIALE
AU FOST AVUTE ÎN VEDERE? √
47
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √
LECŢIEI/SESIUNII?
- nu a folosit concepte
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ greoie sau noţiuni elevate
FOST CAZUL? care să îngreuneze procesul
de învăţare al elevilor
182. A OFERIT INFORMA Ţ II PENTRU
A EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ -s-a asigurat de faptul ca
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA elevii sǎ inţeleaga
conceptele cheie inainte de
183. A IDENTIFICAT ŞI A ŢINUT
CONT DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE √ a contiuna lecţia conform
planului
EXPERIENŢA ANTERIOARĂ?
- s-a asigurat de
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ angrenarea in lectie intregul
colectiv al clasei
GRUPULUI /ELEVILOR?
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ oferită, a cerut
ELEVILOR? versiunea elevului şi l-
a încurajat in a se
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND √
exprima cu prorpiile
ACEST LUCRU A FOST NECESAR?
cuvinte
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE √ - a reusit să atraga atentia
REALIZARE? tuturor elevilor chiar si a
celor mai putin binevoitori,
188. A ÎNCURAJAT
PRODUCTIVITATEA, ANGAJAMENTUL, √ prin utulizarea diferitelor
CONCENTRAREA ŞI EFORTURILE materiale puse la dispozitia
ELEVILOR? elevilor
alternative pentru
conceptele prezentate
şi a reluat în cazul în
care conceptul
prezentat era prea
dificil sau în cazul în
care elevii cereau o
reluare a diferitelor
aspecte

ÎNVĂŢAREA ÎN GRUP ŞI ÎNVĂŢAREA
ÎN DIFERITE CONTEXTE?
48
190. A FOLOSIT STRATEGII
DIVERSE PENTRU A RĂSPUNDE √
STILURILOR INDIVIDUALE DE
ÎNVĂŢARE ŞI NEVOILOR ELEVILOR?
-a raspuns de
191. A REDUS LA MINIM, ORI DE
CÂTE ORI A FOST POSIBIL, √ fiecare dată
PREOCUPĂRILE DIFERITE ŞI întrebărilor elevilor
ÎNTRERUPERILE? şi a explicat detaliat
şi pertinent fiecare
NEVOILOR LOR DIFERITE? -s-au prezentat definiţii şi
teorii suplimentare lăsând
193. A PREZENTAT INFORMA Ţ II,
FAPTE ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ la latitudinea elevilor care
SEMNIFICATIVE? dintre acestea este mai
portrivită
194. A VERIFICAT ÎNŢELEGEREA ŞI
A FORMULAT ÎN MOD CLAR √
ÎNTREBĂRILE? - formulele implicate in
planul de lectie au fost
MATERIALE CLARE, LIZIBILE, CARE √ deduse astfel s-a incercat
AU SPORIT CLARITATEA usurarea muncii elevilor
INFORMAŢIILOR?
acasa.
MATERIALE ŞI RESURSE PENTRU A √ - a insistat ca elevii să-şi
expună opinia
ÎNTREBĂRI? √ exprimându-se cu propriile
cuvinte
198. A ÎNCURAJAT ELEVII SĂ
PARTICIPE PE TOT PARCURSUL √ - nu a ezitat in ai solicita pe
LECŢIEI/SESIUNII? elevi pentru a furniza
propriile exemple
FURNIZÂND INFORMAŢII -nu s-a abătut nici un
SUPLIMENTARE CLARE?
moment de la obiectivele
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE √ fixate la în ceputul lectie
CONSTRUCTIV PRIVIND ÎNVĂŢAREA √ venită din partea elevilor,
ŞI PROGRESUL? comentari, sugestii,
aprecieri
202. A IMPLICAT ELEVII ÎN
EVALUARE ŞI LE-A OFERIT FEED- √
BACK ÎN LEGĂTURĂ CU PROGRESUL
ACESTORA?
FORMATIVĂ REGULATĂ, √
ADEDCVATĂ, RIGUROASĂ, CORECTĂ,
EXACTĂ?
49
- a dovedit ca are
204. A PUS LA DISPOZIŢIA
ELEVILOR DIFERITE TIPURI DE √ capacitatea de a se integra
ACTIVITĂŢI DE EVALUARE , CARE SĂ
RĂSPUNDĂ NEVOILOR ACESTORA? in intervalul alocat pentru
ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU √ elevii in timpul pauzelor
PENTRU DISCUTAREA UNOR √ obiectivelor propuse.
ASPECTE, ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI
SUPLIMENTARE?
A FOLOSIT ÎN MOD EFICIENT

√
TEMELE PENTRU A CONSOLIDA ŞI
EXTINDE ÎNVĂŢAREA?
STĂPÂNIRE A DISCIPLINEI PREDATE √
ŞI CUNOŞTINŢE ACTUALIZATE ÎN
209. A OBŢINUT FEED-BACK
PENTRU PROPRIA DEZVOLTARE ŞI √
ÎN SCOPUL EVALUĂRII?
ÎNREGISTRĂRILE
CORESPUNZĂTOARE?

50
 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI
 FLIPCHART  CĂRŢI,
ARTICOLE ETC. √
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
1=SLAB, PREDARE SLABĂ, LIPSITĂ
DE REZULTATE SEMNIFICATIVE
INTRODUCEŢI DATA
29.11.2007
SEMNĂTURI
51
M UREŞAN O ANA M UREŞAN L AURA DATA UTILIZĂRII CA EŞANTION ÎN
INSPECŢIE:________________________
__
6.7 Fişa de observare a colegului – fişa II

C LUJ
OBSERVATOR M UREŞAN L AURA FUNCŢIE S TUDENTǍ
DISCIPLINA C ONTABILITATE NIVEL/AN C LS . X

PENTRU ELEVI ETC.)

- a furnizat elevilor materiale
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ necesare lecţiei predate
52
- a solicitat scrierea pe
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ o foaie a termenilor mai
LECŢIEI/SESIUNII? greoi din punctul de
vedere a elevilor pt a
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ oferi explicatii
FOST CAZUL?
suplimentare acestora
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ -s-a asigurat că elevii au
inţeles conceptele cheie şi că
ŞANSELOR PENTRU ELEVI? lecţia poate continua conform
planului
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ -a încurajat exprimarea libera
ANTERIOARĂ? cu prorpiile cuvinte, a diferitelo
opinii
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ - a reusit captarea atenţiei
GRUPULUI /ELEVILOR? tuturor elevilor pe tot parcursul
orei
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √
DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
ORI A FOST POSIBIL, PREOCUPĂRILE √ dată întrebărilor elevilor
DIFERITE ŞI ÎNTRERUPERILE? şi a explicat detaliat şi
pertinent fiecare
NEVOILOR LOR DIFERITE? - modul de adresare folosit a
fost unul cald, elegant , placut
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ venid in intâmpinarea elevului
SEMNIFICATIVE?
53
MATERIALE ŞI RESURSE PENTRU A √ -s-au prezentat definiţii şi teorii
SPRIJINI NEVOILE ELEVILOR? suplimentare
ÎNTREBĂRI? √ - formulele implicate in planul
de lectie au fost deduse
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ impreuna cu elevii
CLARE?
CONSTRUCTIV PRIVIND ÎNVĂŢAREA ŞI √ expună opinia exprimându-se
PROGRESUL? cu propriile cuvinte
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ elevi pentru a furniza propriile
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA? exemple
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √
NEVOILOR ACESTORA?
ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU √ -nu s-a abătut nici un moment
ceputul lectie
PENTRU DISCUTAREA UNOR ASPECTE, √ I
SUPLIMENTARE? - a stimulat orice initiativă
√ comentari, sugestii,
PENTRU A CONSOLIDA ŞI EXTINDE aprecieri
ÎNVĂŢAREA?
54
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √ -temele au fost rezolvate in
EVALUĂRII?
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ rezolvarea ei

 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC. √
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
55
ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
10.12.2007
SEMNĂTURI
INSPECŢIE:__________________________
6.8 Fişa de observare a colegului – fişa III

C LUJ

PENTRU ELEVI ETC.)

- s-a asigurat ca intregul
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ colectiv al clasei aveau
manualul deschis la lectia
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √ solicitată
56
57
- a incercat sa se faca cat mai
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ placuta şi a socializat cu elevi
LECŢIEI/SESIUNII? incercand sa destinda atmosfera
atunci cand aceasta era
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ plictisitoare
FOST CAZUL?
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ - s-a asigurat ca angreneaza in
PENTRU A PROMOVA EGALITATEA lectie intregul colectiv al clasei
-s-a informat cu privire la
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ nivelul de pregatire al clasei si
ANTERIOARĂ? a incercat sa adapteze din mers
continutul lectiei, evitand sa
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ prezinte conceptele abstracte.
GRUPULUI /ELEVILOR? - a reusit cu eleganţă să
propună elevilor care aveau
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ alte procupări să îşi indrepte
ELEVILOR?
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ materialelor propuse
alternative pentru
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ conceptele prezentate şi a
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ conceptul prezentat era
prea dificil.

DIFERITE CONTEXTE?
PENTRU A RĂSPUNDE STILURILOR √ dată întrebărilor
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE ŞI elevilor şi a explicat
NEVOILOR ELEVILOR?
ORI A FOST POSIBIL, PREOCUPĂRILE √ fiecare concept
neânţeles
DIFERITE ŞI ÎNTRERUPERILE?
RITM, STIL) CU ELEVII, RĂSPUNZÂND √
NEVOILOR LOR DIFERITE?
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ fost unul cald, elegant , placut
SEMNIFICATIVE? venid in intâmpinarea elevului
58
ÎNTREBĂRI? √ -s-au prezentat definiţii şi
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ acestea este mai portrivită
SUPLIMENTARE ALE ELEVILOR √ - formulele implicate in planul
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE de lectie au fost deduse astfel
CLARE?
s-a incercat sa usureze munca
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE √ elevilor acasa.
PROGRESUL?
LEGĂTURĂ CU PROGRESUL ACESTORA? - a insistat ca elevii să-şi
expună opinia
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ exprimându-se cu
RIGUROASĂ, CORECTĂ, EXACTĂ? propriile cuvinte
DIFERITE TIPURI DE ACTIVITĂŢI DE √ - nu a ezitat in ai solicita pe
elevi pentru a furniza propriile
NEVOILOR ACESTORA? exemple
SUPLIMENTARE?
√ de la obiectivele fixate la în
PENTRU A CONSOLIDA ŞI EXTINDE ceputul lectie
ÎNVĂŢAREA? I
59
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √ - a stimulat orice initiativă
EVALUĂRII?
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ comentari, sugestii,
ÎNREGISTRĂRILE CORESPUNZĂTOARE? aprecieri

 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC. √
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
60

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
20.12.2007
SEMNĂTURI
INSPECŢIE:__________________________
6.9 Fişa de observare a colegului – fişa IV

„I ULIAN P OP ” –
C LUJ
COMENTARII GENERALE(TIPUL GRUPULUI DE ELEVI, DIFICULT ĂŢ I, DISCIPLINA, MAPE DE LUCRU

PENTRU ELEVI ETC.)
61
SĂLII AU FOST ADECVATE? √
62
- a prezentat o situatie
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ economica pe baza căreia s-a
LECŢIEI/SESIUNII? bazat predarea intregii lectii .
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √
FOST CAZUL?
- a solicitat elevilor să prezintă
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ o situaţie economică similară
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √ - a încadrat situaţia în categoria
ANTERIOARĂ?
celor ce vor fi vehiculate in
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ lecţia predata
GRUPULUI /ELEVILOR?
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ conceptele prezentate şi a
LUCRU A FOST NECESAR? reluat în cazul în care
DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
ŞI IDEI CLARE, EXACTE ŞI √ - modul de adresare folosit e
SEMNIFICATIVE? fost unul cald, elegant , placut
venid in intâmpinarea elevului
63
ÎNTREBĂRI? √ -s-au prezentat definiţii şi teorii
suplimentare lăsând la
PE TOT PARCURSUL LECŢIEI/SESIUNII? √ latitudinea elevilor care dintre
FURNIZÂND INFORMAŢII SUPLIMENTARE - formulele implicate in planul
CLARE? de lectie au fost deduse astfel
REZULTATELE AŞTEPTATE ALE √ s-a incercat sa usureze munca
elevilor acasa.
PROGRESUL?
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ expună opinia
RIGUROASĂ, CORECTĂ, EXACTĂ? exprimându-se cu propriile
cuvinte
NEVOILOR ACESTORA?
ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU √ - nu a ezitat in ai solicita pe
PROPRIUL PROCES DE ÎNVĂŢARE? elevi pentru a furniza propriile
exemple
SUPLIMENTARE?

√
ÎNVĂŢAREA?
64
OBIECTIVELE LECŢIEI/SESIUNII? √ de la obiectivele fixate la în
ceputul lectie
STĂPÂNIRE A DISCIPLINEI PREDATE ŞI √ I
PROPRIA DEZVOLTARE ŞI ÎN SCOPUL √ - întrebările adresate
EVALUĂRII?
elevilor , şi procedeul
EXACTITATE DOCUMENTAŢIA ŞI √ invers a fost alocat pentru
ÎNREGISTRĂRILE CORESPUNZĂTOARE? ultima parte a lecţiei

 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC.
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II
65

RIGOROZITATEA , PUNCTUALITATEA
ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
17.01.2008
SEMNĂTURI
INSPECŢIE:__________________________
6.10 Fişa de observare a colegului – fişa V

„I ULIAN P OP ” –
C LUJ

PENTRU ELEVI ETC.)
66
- a folosit diferite material
SĂLII AU FOST ADECVATE? √ (anexe) in cadrul lectiei care au
fost distribuite inca de la bun
PREGĂTITE ŞI FUNCŢIONALE? √ inceput fiecarui elev in parte
67
- toate conceptele vehiculate pe
SCOPUL, METODELE ŞI OBIECTIVELE √ parcursul lecţiilor au fost
LECŢIEI/SESIUNII? explicate şi reluate întâmpinând
eventuale lacune ale elevilor
EVALUARE CU EXACTITATE, UNDE A √ - nu a folosit concepte greoie
FOST CAZUL? sau noţiuni elevate care să
îngreuneze procesul de
EVITA LIPSA DE IMPARŢIALITATE ŞI √ învăţare al elevilor
DE CUNOŞTINŢELE ŞI DE EXPERIENŢA √
ANTERIOARĂ?
- s-a asigurat ca angreneaza in
ALCĂTUIREA/NEVOILE/CAPACITĂŢILE √ lectie intregul colectiv al clasei
GRUPULUI /ELEVILOR?
PENTRU A RĂSPUNDE NEVOILOR √ oferită, profesorul a cerut
ELEVILOR? versiunea elevului şi l-a
încurajat in a se exprima
INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE CÂND ACEST √ cu prorpiile cuvinte
ÎNVĂŢARE ÎN PAŞI MICI DE REALIZARE? √ propună elevilor care aveau
ANGAJAMENTUL, CONCENTRAREA ŞI √ atenţia spre studiul
alternative pentru
prea dificil.

DIFERITE CONTEXTE?
NEVOILOR ELEVILOR?
68
SEMNIFICATIVE?
elevilor acasa.
CLARE?
PROGRESUL? expună opinia
exprimându-se cu
ŞI LE-A OFERIT FEED-BACK ÎN √ propriile cuvinte
FORMATIVĂ REGULATĂ, ADEDCVATĂ, √ elevi pentru a furniza propriile
exemple
NEVOILOR ACESTORA?
- nu s-a abătut nici un moment
PENTRU DISCUTAREA UNOR ASPECTE, √ de la obiectivele fixate la în
ÎNGRIJORĂRI SAU NEVOI ceputul lectie
SUPLIMENTARE? I

√
ÎNVĂŢAREA?
69
EVALUĂRII?
- a dovedit ca are
elevii in timpul pauzelor
obiectivelor propuse.

rezolvarea ei

70
 FOLII
RETROPROIECTOR
SCRIS √ √
PRACTICE √
CALCULATORULUI

ETC.
ELEVILOR √
√
PREZENŢĂ

COMPLETATE
ALTE OBSEVA Ţ II

ACCEPTAT
3 CERINŢELE
INTRODUCEŢI DATA
24.01.2008
SEMNĂTURI
71
INSPECŢIE:__________________________
7. Anexe
ANEXA 1
FORMELE DE VENIT
SLARIUL DE BAZǍ ŞI ADAOSURILE
SLARIUL BRUT ŞI NET
SALARIUL NOMINAL ŞI REAL
72
SALARIUL INDIVIDUAL ŞI COLECTIV
ANEXA 2
TIPURILE DE PROFIT
PROFITUL NOTMAL ŞI SUPRAPROFIT
PROFITUL LEGITIM ŞI NELEGITIM
PROFITUL LEGAL ŞI NELEGAL
PROFITUL BRUT ŞI NET (ADMIS)
ANEXA 3
FORMELE DE VENIT ÎN ECONOMIA DE PIAŢǍ
SALARIUL (S)
Cui revine Posesorilor factorului muncǎ
Salariul normal = SN
Salariul real = SR
Preţurile = P
73
Forme şi
indicatori
Salariul brut - net

Salariul individual – colectiv
Salariul de bazǎ
Salariul în accord – în regie – mixt
- Munca depusǎ
- Pregǎtire profesionalǎ
Factori - Productivitatea muncii
- Motivaţia economicǎ
- Conditiile de muncǎ
- Puterea sindicatelor
ANEXA 4
PROFITUL (Pr)
Cui revine Posesorilor capitalului
Venitul încasat = V
Costul total = CT
74
Preţul = P
Costul total mediu (unitar) = CTM
Forme şi Rata profitului:

indicatori
Cifra de afaceri = CA
Capitalul utilizat = K
Profit normal – supraprofit
Profit legitim – nelegitim
Profit admis
- Preţul
- Volumul producţiei şi al vânzǎrilor
Factori - Costul
- Stuctura producţiei
- Viteza de rotaţie a capitalului
- Marimea salariilor, rentelor şi a dobânzilor plǎtite din încasǎri
ANEXA 5
DOBÂNDA (Dp, Dî)

Cui revine Bǎncilor şi deponenţilor
Dobânda simplǎ:
75
Creditul = C
Forme şi Rata dobânzii = d’
indicatori Dobânda = D
Dobânda compunsǎ:
Nr. de ani pentru care se acordǎ împrumutul = n

Profitul bancar:
- Raportul dintre cererea şi oferta de credite

- Rata inflaţiei
Factori - Durata acordǎrii creditului
- Riscul
- Tipul de credit
ANEXA 6
RENTA
Cui revine Proprietarilor de terenuri

76
(sau ai unor factori rari)
Renta funciarǎ
Renta diferenţialǎ
Forme şi -I
indicatori - II
- absolutǎ
Renta de monopol
- Raportul cerere – ofertǎ pe piaţa terenurilor sau a factorilor rari

Factori - Mǎrimea şi fertilitatea terenurilor
- Cheltuelile pentru întreţienerea şi creşterea fertilitǎţii solului
8. Bibliografie
1. Albulescu Ion, Albulescu Mirela – Predarea şi învăşarea disciplinelorsocio-umane, Editura Polirom,

Iaşi, 2000
2. M.E.N.-CNAM – Alegerea manualelor, Editura Spiru Haret, Iaşi,1999
3. M.E.C.- CNC – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curiculară « Om şi
societate », Bucureşti, 2000 Complementară
77
4. Cerghit Ion – Metode de învăţământ, EDP Bucureşti, 1980
5. Cucoş Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998
6. www.didactic.ro
7. www.regielive.ro
78

Practica Pedagogica Economie

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica Pedagogica Economie

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea -------------------------

Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

1. Arta de a fi un bun pedagog....................................................................................................................3

Unitatea de Competenţ Nr. de Săpt. Obs.

Consumatorul şi 1.1. 3. Consumatorul şi consumul 2 3,4

3.3. 3. Banii şi funcţiile lor 1 20

Şcoala: Liceul Teoretic „Petru Maior”, Gherla

1) Conţinuturi 2) Obiective de 3) Activităţi de 4) Resurse 5) Evaluare

b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care:

 cu rezultate foarte bune(9-10): 6;

 cu rezultate bune(7-8): 10;

 cu rezultate slabe(sub 5): 4;

b. definirea conceptului de „salariu”;

c. exemplificarea formelor de salariu;

d. precizarea criteriilor de clasificare a acestor forme;

e. definirea conceptului economic de “salariu nominal”;

f. definirea conceptului economic de “salariu real”

g. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;

h. exemplificarea concretǎ a diferenţei dintre cele douǎ forme ale salariului;

i. exemplificarea efectelor modificǎrii salariului nominal şi a preţurilor asupra salariului real;

La sfârşitul lecţiei elevii vor putea:

b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care:

 cu rezultate foarte bune(9-10): 6;

 cu rezultate bune(7-8): 10;

 cu rezultate slabe(sub 5): 4;

c) nivelul de pregatire al clasei: mediu spre bun;

b. definirea conceptului de „profit”;

c. exemplificarea formelor şi funcţiilor profitului;

e. definirea conceptului economic de „rata profitului”;

f. exemplificarea metodelor de calculare a ratei profitului;

g. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;

h. exemplificarea concretǎ a modului de creştere a profitului;

La sfârşitul lecţiei elevii vor putea:

- rata financiara, determinata prin raportarea profitului la activele proprii (AP)

5.3 Planul III

b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care:

 cu rezultate foarte bune(9-10): 6;

 cu rezultate bune(7-8): 10;

 cu rezultate slabe(sub 5): 4;

c) nivelul de pregǎtire al clasei: mediu spre bun;

b. definirea conceptului de „dobândǎ”;

c. exemplificarea formelor şi funcţiilor dobânzii;

d. definirea conceptului economic de „dobândǎ încasatǎ”;

e. definirea conceptului economic de „dobândǎ plǎtitǎ”;

f. enumerarea factorilor care determinǎ nivelul dobânzii;

g. calcularea ratei dobânzii;

b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care:

 cu rezultate foarte bune(9-10): 6;

 cu rezultate bune(7-8): 10;

 cu rezultate slabe(sub 5): 4;

c) nivelul de pregǎtire al clasei: mediu spre bun;

b. definirea conceptului de „rentǎ”;

c. exemplificarea formelor unie rente;

d. definirea conceptelor economice de „rentǎ funciarǎ”, „rentǎ absolutǎ”, „rentǎ diferenţiatǎ de

e. exemplificarea modului de calculare a rentei funciare;

f. prezentarea rolului acestei forme de venit pe piaţǎ;

g. exemplificarea concretǎ a modului de creştere a rentei;

La sfârşitul lecţiei elevii vor putea:

b) efectivul clasei: 25 de elevi, din care: