UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”

FACULTATEA DE FINANTE - BANCI

PROIECT DE CERCETARE

Particularităţi ale creditelor de consum - linia de credit;

creditul nenominalizat; creditul pentru achiziţii de bunuri şi
servicii; creditul pentru nevoi personale pe exemplul BCR

Profesor îndrumător:
Prof. univ. dr.
ILIE MIHAI
Absolvent:

BUCUREŞTI
2008
 Cuprins

Capitolul 1
Funcţiile şi rolul creditului bancar în economia de piaţă
2.1. Conţinutul, geneza, rolul şi funcţiile creditului
2.2. Tipurile de credite bancare

Capitolul 2
Particularităţi ale creditării persoanelor fizice
2.1. Creditarea persoanelor fizice de către bănci
2.2. Condiţii şi categorii de credite pentru persoane fizice
2.3. Analiza şi acordarea creditelor pentru persoane fizice

Capitolul 3
Studiu de caz. Creditarea persoanelor fizice de către BCR
3.1. Produse şi servicii oferite de BCR
3.2. Produse de creditare adresate persoanelor fizice

Concluzii şi propuneri
 Capitolul 1
Funcţiile şi rolul creditului bancar în economia de piaţă

2.1. Conţinutul, geneza, rolul şi funcţiile creditului

Creditul este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la

rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb.
Schimbul în natura (trocul) a fost printre primele operaţiuni cu caracter economic
săvârşite de indivizi care au trecut de la o viaţa izolată la forma de viaţă socială.
Creditul a apărut ca o consecinţa imediată a trocului, fiind tot un schimb.
Particularitatea acestuia este dată de factorul timp, care se interpune între
momentele schimbului. Deci creditul a existat şi în economiile premonetare (fără
monedă), dar în prezent relaţiile de credit nu pot fi privite izolat de monedă.
Creditul se află într-o strânsă relaţie cu moneda în primul rând pentru că el lărgeşte
posibilităţile de schimb şi presupune formarea rezervelor de monedă. Creditul se
clădeşte fie pe economii, deci pe formarea de rezerve în trecut, fie pe crearea de
monedă, deci pe formarea de rezerve în viitor. „Creditul reprezintă schimbul unei
valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”. Din punct de
vedere etimologic, noţiunea de credit vine din latinescul “creditum”, care înseamnă
“a crede” sau “a avea” încredere. Însăşi noţiunea evidenţiază trăsătura de bază a
creditului şi anume încrederea. În practică, această încredere se concretizează în
relaţiile dintre creditor şi debitor, în sensul că cel din urmă trebuie să prezinte o
bonitate astfel încât să genereze încrederea din partea creditorului. Creditul
reprezintă, aşadar, încrederea pe care o persoană, numită creditor, o acorda altei
persoane, numită debitor, căreia îi dă în prezent bani sau alte valori sub forma de
împrumut care-i vor fi restituite la o dată determinată, numită scadentă, împreuna
cu o anumită dobândă ce reprezintă preţul capitalului împrumutat.
Creditul bancar se acordă de bănci, care deţin capital bancar, agenţilor
economici şi persoanelor fizice. Acesta apare când nevoia de resurse băneşti
suplimentare a unor agenţi economici se întâlneşte cu disponibilităţile sau
excedentele temporare ale altor agenţi economici. Operaţiunea priveşte două părţi.
O parte acordă creditul, iar cealaltă parte îl primeşte sau altfel spus se îndatorează.
Părţile implicate, tipul de instrumente utilizate şi condiţiile în care este consimţit
creditul sunt extrem de diverse şi în continuă evoluţie. Esenţialul rămâne acelaşi
peste tot, şi anume: o valoare actuală se transmite de un creditor unui debitor care
se angajează să o ramburseze în condiţiile specificate în acordul de credit,
împreună cu dobânda menţionata în acesta.
Creditarea este o activitate care poate genera profituri importante într-o
bancă, dacă este practicată corect, dar care poate duce şi la pierderi. Prin urmare,
trebuie abordată într-o manieră structurată şi logică. Creditul reprezintă forma de
atragere şi de folosire a resurselor băneşti temporar disponibile ce se formează în
economia naţională. Creditul face posibilă mobilizarea resurselor băneşti temporar
disponibile în economie şi de la populaţie şi acordarea acestor resurse altor unitaţi
economice şi grupe de populaţie, pe un timp determinat, în vederea folosirii lor în
scopuri productive. El constituie o sursă importantă, elastică şi operativă de
formare a activelor circulante şi chiar a mijloacelor fixe necesare unitaţilor
economice pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie şi de circulaţie a
mărfurilor.
Elementele creditului sunt: Schimbul în timp, Subiecţii raportului de
credit (debitorul şi creditorul), Promisiunea de rambursare, Scadenţa, Dobânda.
Analiza participanţilor la raportul de credite evidenţiază marea
diversitate a acestora şi dimensiunile ample ale creditării. Dacă se procedează la
gruparea în trei categorii principale a creditorilor şi debitorilor, se disting:
populaţia, statul, agenţii economici. Populaţia joaca un dublu rol în procesul
creditării, atât de creditor, cât şi de debitor, având un rol foarte important în
asigurarea resurselor de creditare. Agenţii economici deţin o importanta poziţie în
rândul creditorilor, în cazul în care obţin rezultate financiare pozitive, pentru care
caută cele mai eficiente modalităţi de plasare pe piaţa monetară sau de capital.
Statul participă în procesul creditării atât în calitate de creditor, cât şi în postura de
debitor. Participarea statului în calitate de creditor nu poate fi analizată decât în
situaţia înregistrării de excedente bugetare şi a disponibilizării în economie a unor
importante sume, dirijate către sistemul asigurărilor şi protecţiei sociale ori către
alte destinaţii. în schimb, calitatea de debitor a statului este bine definită în toate
economiile contemporane, ca urmare a înregistrării de deficite bugetare. .
Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a
rambursa, la scadenţa, valoarea capitalului împrumutat, plus dobânda, ca preţ al
creditului. Există şi situaţii în care, datorită unei conjuncturi ne favorabile, interne
sau externe, debitorul se află în incapacitate de plată, sau poate întârzia plata
sumelor ajunse la scadentă. Riscurile probabile în raporturile de credit sunt: riscul
de rambursare şi riscul de imobilizare. Riscul de rambursare este dat de
probabilitatea întârzierii plăţii sau a incapacităţii de plată, datorită conjuncturii,
deficienţelor debitorului sau dificultăţilor sectoriale. Pentru prevenirea riscului este
necesară o analiza temeinică a debitorului, din mai multe puncte de vedere: poziţia
pe piaţa internă şi în cadrul ramurii, situaţia financiară, gradul de îndatorare, forma
juridică şi raportul cu ceilalţi participanţi pe piaţa, urmărindu-se respectarea
cerinţelor raportului de credit. Evident, prevenirea acestui risc este strict legată de
procedura de garantare a împrumutului. Riscul de imobilizare survine la bancă sau
la deţinătorul de depozite, care nu este în măsură să satisfacă cerinţele titularilor de
depozite, din cauza unei gestiuni proaste a creditelor acordate. Creditele care se
acordă prin bănci angajează, de regulă, fonduri ce nu aparţin băncii. Strâns legata
şi decurgând din promisiunea de rambursare apare garantarea creditului.
Scadenţa sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit, în
funcţie de nivelul eficienţei activităţii beneficiarilor de credite şi de particularităţile
sectorului de activitate. Are o mare varietate: de la termene foarte scurte (24 ore-
termen practicat între bănci pe pieţele monetare) şi până la termene de 30-50 ani
(în soluţii recente) pentru împrumuturi privind construcţia de locuinţe. Termenul de
rambursare poate fi: scurt; mediu; lung. Între scadenţă şi modul de rambursare se
poate stabili o corelaţie, astfel: creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral
la scadenţa, în timp ce creditele pe termen mediu şi lung implică rambursarea
eşalonată.
Dobânda. Dobânda era definită de J. M. Keynes ca fiind recompensa
pentru renunţarea la lichidităţi pentru o perioadă determinată şi concomitent preţul
pe care împrumutătorul acceptă să îl plătească pentru a achiziţiona lichiditatea. De-
a lungul timpului economiştii au definit dobânda în diferite feluri. În prezent, s-au
conturat şi se confrunta două optici cu privire la dobânda: una restrânsă şi alta
lărgită. Dobânda în sens restrâns constă din acel excedent ce revine proprietarului
capitalului dat cu împrumut, din remuneraţia proprietarului capitalului împrumutat
ca răsplată pentru cedarea dreptului de folosinţa a numerarului pe un timp
determinat. Dobânda în sens larg este surplusul ce revine proprietarului oricărui
capital utilizat în condiţii normale. Dobânda este preţul specific plătit pentru a treia
mare categorie de factori de producţie, capitalul. Formele dobânzii în sens larg sunt
următoarele: ■ dobânda pe piaţa monetară care se aplică împrumuturilor pe termen
scurt, împrumuturi contractate între bănci, respectiv între băncile comerciale şi
banca de emisiune; ■ dobânda bancară de bază care se practică pentru remunerarea
certificatelor de depozit sau pentru bunurile de trezorerie; ■ dobânda aplicată
întreprinderilor de către bănci şi de alte instituţii financiare şi care constă din
dobânda bancară de bază la care se adaugă un agio, plusul respectiv fiind stabilit în
funcţie de tipul de credit şi de situaţia economică a debitorului; ■ dobânda
percepută la operaţiunile de scontare a efectelor de comerţ, numită şi taxă de scont
comercială; ■ dobânzi corelate ca mărime pentru remunerarea diferitelor forme de
plasament pe termen scurt şi mediu, dobânzi pentru depozitele la vedere şi la
termen constituite la bănci, la casele de economii; ■ dobânzi pe piaţa
obligaţiunilor; ■ dividendul sau alte forme de remunerare procentuală pentru
acţiunile deţinute la societăţile pe acţiuni. În acest context trebuie să definim şi
noţiunea de rata dobânzii, adică mărimea relativă a ei reprezentată de raportul
procentual între masa dobânzii şi capitalul utilizat în condiţii normale. Mărimea
dobânzii depinde de capitalul avansat, perioada de timp cât a fost folosit acest

C  r t
D
capital şi de nivelul ratei dobânzii: 360 100 , unde: D = mărimea absolută a

dobânzii calculată ca dobânda simplă; C = soldul capitalului; r = rata anuală a

dobânzii; t = perioada de acordare a creditului, exprimată în zile. Modul de calcul
prezentat mai sus este folosit pentru calculul dobânzii simple. în cazul în care
dobânda este menţinută ca investiţie până la scadenta finală, adică începând cu al
doilea termen de scadentă, se foloseşte dobânda compusă. Aceasta se calculează
atât asupra principalului, cât şi a dobânzii acumulate până în momentul respectiv:


 r 
Cn  Co 1  
 100  , unde Cn = capitalul ce se obţine după n perioade de capitalizare a

 r 
1  
principalului (Co) şi a dobânzii;  100  = factor de compunere ce se găseşte în
tabele speciale; t = perioada de timp exprimată în ani; Co = capitalul iniţial. Între
nivelul ratei dobânzii şi cererea de credite este o relaţie invers proporţionala. Un
nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea ce
determină efecte favorabile asupra producţiei şi economiei, după cum o rată
ridicată a dobânzii duce la scăderea cererii de credite. Rata dobânzii poate fi
nominală sau reală. Rata nominală este dată de raportul între masă dobânzii şi
capitalul utilizat, exprimate în preţuri de piaţa curente în timp ce în al doilea caz e
luată în considerare şi rata inflaţiei. În funcţie de inflaţie se utilizează în raporturile
de credit două tipuri de dobândă: fixă şi variabilă. Dobânda fixă este stabilită în
contractul de credit şi este valabilă pentru întreagă perioadă a creditului. Dobânda
variabilă (sensibilă) se modifică periodic în funcţie de presiunile inflaţioniste şi de
evoluţia nivelului dobânzii pe piaţă. Rata dobânzii poate fi, de asemenea, brută sau
netă. Rata netă rezultă din cea brută corectată cu rata taxelor şi impozitelor. În
ţările cu economie de piaţa dezvoltată s-a conturat o rată de bază a dobânzii, un
nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei mărimi relative. Aceasta rată
poate fi considerată acea rată fixată de o bancă în condiţii medii date, care apoi
serveşte ca termen de referinţa pentru calcularea celorlalte rate în jurul celei de
bază. Nivelul dobânzii, ca element al contractului de credit este acceptat de
creditor şi debitor ca urmare a unei negocieri de durată sau mai operative. Factorii
luaţi în considerare sunt: Productivitatea capitalului; Lichiditatea; Riscul
nerambursării; Raportul dintre oferta şi cererea de credite. Valoarea dobânzii este
dependentă însă de o multitudine de variabile, cele menţionate mai sus fiind doar o
parte dintre acestea. Creşterea generală a economiilor este unul dintre factorii ce
determină scăderea ratei dobânzii pe termen lung. Scăderea relativă a
productivităţii capitalului, măsurile antiinflaţioniste adoptate de guvern, sporirea
gradului de autofinanţare a întreprinderilor duc, de asemenea, la scăderea ratei
dobânzii pe termen scurt. De cealaltă parte, în sfera factorilor de creştere a ratei
dobânzii se înscriu sporirea costurilor serviciilor, inclusiv a celor bancare,
emigrarea capitalurilor flotante şi a banilor fierbinţi, marile descoperiri şi invenţii,
apariţia de noi nevoi care sporesc înclinaţia spre investiţii ş. a.
 Creditul constituie una din cele mai importante pârghii economice cu
ajutorul căreia se evită imobilizările de fonduri. Utilizarea raţională a creditului
sporeşte puterea productiva a capitalului şi asigură un volum foarte mare în
satisfacerea echilibrului dintre cerere şi ofertă în economia de piaţa. Creditul este
necesar pentru organizarea circuitului resurselor materiale şi băneşti la nivelul
economiei naţionale, pentru reglementarea circulaţiei băneşti şi menţinerea
stabilităţii leului. Alt rol al creditului apare şi în concentrarea capitalului, a
resurselor. Cu ajutorul creditului sunt adunate capitaluri şi finanţate obiective mari
de investiţii sau acţiuni mari de producţie. De asemenea, creditul contribuie în
foarte mare măsura şi la efectuarea ritmică a plaţilor dintre furnizori şi beneficiari
şi, deci, la eliminarea sau măcar diminuarea posibilităţilor de apariţie a blocajelor
în lanţ. Acest fenomen este cu atât mai grav cu cat influenţa sa nu este controlată.
Un alt rol al creditului se observă în procesul transformării economiilor în
investiţii. Economisirea necontinuată de investire se constituie într-o tezaurizare şi
reprezintă un factor de dezechilibru . Nu orice individ poate fi întreprinzător şi
astfel în stare să-şi asume riscurile investitorului. În acest moment intervine
creditul, asigurând astfel transformarea economiilor în investiţii. Rezultă aşadar o
altă trăsătură a creditului, şi anume aceea că este un important factor al creşterii
economice.
Creditul contribuie, pe lângă alţi factori, la asigurarea stabilităţii
preluărilor, la creşterea vitezei de rotaţie a banilor, la multiplicarea monedei
scripturale precum şi la rularea permanentă a fondurilor. Creditul are un rol
deosebit şi în promovarea relaţiilor economice internaţionale, prin diferitele sale
forme, mai ales în comerţul exterior, cu predilecţie pentru stimularea exportului şi
pentru derularea normală a operaţiunilor de import-export. O contribuţie
importantă o are şi în finanţarea deficitului bugetar al statului, acolo unde este
cazul, sub forma creditului public. Creditul influenţează în procesul mobilizării
resurselor băneşti temporar disponibile şi în cel al folosirii lor în procesul
producţiei sociale, în justa amplasare a obiectivelor economice şi sociale pe
teritoriul ţarii, în dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a economiei naţionale.
Utilizarea lui contribuie la accelerarea circuitului mijloacelor băneşti şi materiale
din economie, la gospodărirea raţională a mijloacelor proprii şi împrumutate, la
creşterea productivităţii muncii, la reducerea costurilor de producţie şi a
cheltuielilor de circulaţie. Având o destinaţie precisă şi fiind un mijloc de control,
creditul contribuie la îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a unităţilor
economice, la întărirea continua a gestiunii economico-financiare la extinderea
autofinanţării. Alte contribuţii ale creditului sunt: în reglementarea şi accelerarea
circulaţiei băneşti, cu şi fără numerar bancar, în păstrarea unui raport just între
cantitatea de mărfuri existente pe piaţa şi masa monetară aflată în circulaţie, în
menţinerea şi creşterea puterii de cumpărare a leului. Creditul are un rol important
în gospodărirea raţionala a tuturor resurselor materiale, de munca şi băneşti, fapt ce
contribuie la întărirea disciplinei economice şi financiare, la reducerea costurilor de
producţie, la sporirea profitului şi la creşterea continuă a produsului intern brut.
Utilizarea neraţională a creditului poate genera şi efecte negative. Avem în
vedere, în primul rând, apariţia sau agravarea inflaţiei, prin injectarea în economie
a unui volum de credite mult mai mare faţă de cerinţele şi condiţiile concrete ale
economiei unei ţări la un moment dat. Folosirea în parte a creditelor în acţiuni
speculative poate genera perturbări, crize economice, reduceri mari ale volumului
producţiei. Nerambursarea creditului la scadenţă conduce la blocaje în lanţ la plăţi,
falimente ale agenţilor economici sau ale băncilor. Riscurile în utilizarea creditelor
afectează în primul rând banca şi acestea pot fi diminuate prin stabilirea corectă a
garanţiilor, prin controlarea unor fonduri de rezervă, de risc, ale instituţiilor de
credit şi prin asigurarea contra riscurilor, prin societăţile de asigurare.
La baza creditării stau următoarele principii:
 1) Prudenţa bancară prin care se urmăreşte ca beneficiarul creditelor să
îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: să fie constituit legal şi să
aibă capitalul social vărsat, potrivit statutului lor; să desfăşoare activităţi legale şi
eficiente apreciate printr-un nivel ridicat al indicatorilor de bonitate; fluxurile de
lichidităţi să evidenţieze posibilitatea reală de rambursare la scadenţă a ratelor din
credit şi pentru plata dobânzilor aferente; să prezinte garanţii morale şi materiale
pentru angajarea creditelor, iar garanţiile materiale acceptate să fie, în expresie
bănească, mai mari sau cel puţin egale cu suma creditelor solicitate şi a dobânzilor
calculate; să aibă conturi deschise la una din unităţile teritoriale ale băncii; să
accepte clauzele contractului de credit;
2) Credibilitatea reprezintă suportul moral pentru acordarea creditului. Se
realizează prin cunoaşterea agentului economic sau persoanei fizice.
3) Destinaţia precisă sub forma creditării bancare directe urmăreşte
încadrarea agenţilor economici în fondurile stabilite, verificarea corectă a
producţiei, aprovizionării şi desfacerii. Dacă nu se respectă cu sancţionarea
persoanelor vinovate.
4) Garantarea creditului este principalul mijloc preventiv prin care se
diminuează riscul insolvabilităţii în rambursarea creditului. Garanţiile trebuie să
acopere integral volumul creditului plus dobânda aferentă. Garanţia poate fi reală
sau personală, în funcţie de natura elementelor care constituie obiectul garţiei.
Garanţia reală are la baza garantarea sau “gajarea” creditului cu valori materiale,
prin a căror valorificare se pot obţine sumele necesare achitării creditului. Ipoteca
este o formă a garanţiei reale. Aceasta este reprezentată de un act prin care
debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui imobil, fără deposedare. Garanţia
personală este reprezentată de angajamentul luat de o terţa persoană de a plăti
suma ajunsă la scadenţă, în cazul incapacităţii de plată a debitorului. Însă cea mai
adecvată formă de garantare a creditelor este garantarea financiară, fapt care este
posibil prin asigurarea în viitor a unor fluxuri de venituri suficiente pentru
acoperirea cheltuielilor legate de rambursarea creditului şi dobânda aferentă.
Pentru aceasta, se procedează la garantarea creditului cu elemente patrimoniale ale
debitorului (active fixe şi circulante). În practică se utilizează metoda garantării
creditelor pe seama portofoliului de efecte comerciale deţinute de agentul
economic solicitant de credite.
5) Acordarea creditului în mod diferenţiat, pe măsura şi corespunzător
gradului de îndeplinire a programului economic, înlesneşte efectuarea controlului
acordat, stimulează şi accelerează viteza de rotaţie a resurselor materiale şi
financiare.
6) Rambursabilitatea creditului la un anumit termen numit scadenţă.
7) Creditul este purtător de dobândă.
8) Încheierea contractului de creditare: pentru această încheiere se depune
documentaţia de creditare.
Între principii există o strânsă legătură, rezultând aşadar, că trebuie să se
respecte toate principiile simultan. Rolul şi importanţa creditului în economie sunt
date de funcţiile pe care acesta le îndeplineşte. Acestea sunt:
- funcţia distributivă prin faptul că mobilizează resursele băneşti la un
moment dat în economie, redistribuindu-le apoi prin acordarea de împrumuturi
spre anumite ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace
de finanţare;
- funcţia de emisiune monetară.
În economia de piaţa creditul are următoarele funcţii: a) mijloceşte
redistribuirea capitalurilor între diferite ramuri de producţie, înlesnind egalizarea
ratei profitului; b) contribuie la economisirea cheltuielilor de circulaţie; c)
constituie un instrument de identificare a concentrării şi centralizării capitalului; d)
exercită o influenţa pozitivă asupra volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor;
e) este un instrument de control al împrumuturilor acordate agenţilor economici şi
persoanelor fizice. Pentru ca rolul de “motor” al creditului să fie efectiv şi eficient
este necesară întrunirea mai multor condiţii obiective şi subiective care se pot
grupa în cinci mari categorii: (1) condiţii de ordin juridic, legal, referitoare la
existenţa unui cadru juridic fără echivoc; (2) condiţii de ordin instituţional,
infrastructural, constând în existenta unui sistem de instituţii şi organisme solide,
bine concepute, cu atribuţii clare în efectuarea operaţiunilor de credit, dar şi în
exercitarea controlului asupra modului în care sunt respectate aceste atribuţii:
contribuţii de ordin instituţional social-politic; condiţii de ordin economic; condiţii
de ordin psihologic referitoare la încrederea în comportamentul agenţilor
economici, al întreprinzătorilor, dar şi al populaţiei în ansamblul său.
Există mai multe categorii de credite diferenţiate în funcţie de mai multe
criterii: persoana creditorului; modalitatea specifică de formare şi utilizare a
capitalurilor disponibile; persoana debitorului; dimensiunile şi dinamica
necesităţilor debitorului şi modul de folosire a capitalurilor împrumutate; obiectul
creditului şi sfera de utilizare; duratele de constituire a capitalului disponibil şi de
utilizare de către împrumutaţi.

2.2. Tipurile de credite bancare

Densitatea formelor sub care se manifestă creditului în economie a impus

utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, în funcţie de care se
disting următoarele:
1) după natura economică şi participanţii la relaţia de creditare, se remarcă:
creditul comercial; creditul bancar; creditul de consum; creditul obligatar; creditul
ipotecar.
2) după calitatea debitorului se delimitează: creditul acordat persoanelor
fizice; creditul acordat persoanelor juridice;
3) după calitatea debitorului şi a creditorului se disting: creditul privat -
este contractat de o persoană fizica sau juridică; creditul public-e contractat de stat
în scopul completării resurselor, în cazul în care veniturile ordinare nu sunt
suficiente. Poate fi productiv dacă este destinat înfiinţării de întreprinderi cu capital
de stat sau modernizării celor existente sau neproductiv, dacă este destinat apărării,
educaţiei, administraţiei etc.
4) în funcţie de destinaţie, creditele la nivelul agenţilor economici sunt:
“facilităţi de cont”- adică un credit temporar, pe termen foarte scurt (sub 30 de
zile), corespunzător unor nevoi băneşti de moment; credite de trezorerie - au rolul
finanţării de capital de lucru net (active circulante minus datorii pe termen scurt),
se acordă în special sub forma liniilor de credit; creditul pe obiect – vizează o
operaţiune determinată; se poate acorda vânzătorului, pentru a-i permite să aştepte
efectuarea plătii, sau cumpărătorului, pentru a-i permite să efectueze plata la data
prevăzută în contract; creditul pentru investiţii – este destinat să acopere temporar
insuficienţa resurselor proprii pentru finanţarea cheltuielilor de investiţii (când se
acordă pe termen scurt) sau să completeze sursele proprii necesare acoperirii
cheltuielilor pentru realizarea proiectelor de investiţii (când se acordă pe termen
mediu sau lung). În ceea ce priveşte persoanele fizice, creditele după destinaţie
sunt: credite pentru consum; credite pentru investiţii.
5) după natura garanţiilor: credite reale - a căror garanţie se prezintă în una
din următoarele forme: garanţie imobiliară sub forma unui contract de ipotecă
asupra terenului sau clădirilor, valoarea ei fiind superioară creditului, iar în caz de
insolvabilitate a debitorului, creditorul intră în posesia garanţiei pe care o
valorifică, recuperându-şi în acest mod suma împrumutată sau garanţie mobiliară,
ce constă în valori mobiliare, ca de exemplu titlurile de credit sau alte valori
mobiliare; credite în alb - acordate unei persoane fizice fără nici o formalitate;
credite personale cu gaj individual - creditul e garantat de o persoană cu propria-i
răspundere morală; credite personale cu gaj colectiv - apare atunci când
rambursarea este garantată de mai multe persoane cu răspunderea morală.
6) după întinderea drepturilor creditorului: credite denunţabile - atunci
când creditorului i se rezerva dreptul ca oricând, înainte de scadenţă, să ceară
rambursarea creditului, cu sau fără avizarea debitorului; credite nedenunţabile -
cele pentru care creditorului i se rezervă dreptul să ceară rambursarea numai la o
dată stabilită anticipat; credite legate - creditorul condiţionează acordarea
împrumutului de utilizarea sa de către debitor numai în anumite scopuri.
7) după modul de stingere al obligaţiilor de plată: credite amortizabile - a
căror rambursare se face în tranşe egale sau neegale; credite neamortizabile a căror
rambursare se face integral la scadenţă;
8) după termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt
- cu scadenţa mai mică de 12 luni; credite pe termen mijlociu-cu scadenţa cuprinsă
intre 1 şi 5 ani; credite pe termen lung-cu scadenţa mai mare de 5 ani.
Indiferent de criteriile de clasificare utilizate, se pot desprinde câteva
caracteristici esenţiale ale creditului în economia contemporană: a) a sporit
ponderea creditelor speculative şi a celor destinate satisfacerii nevoilor statului; b)
se produc modificări ale nivelului dobânzii, cu scopul de a favoriza sau limita
dimensiunile creditului; c) a sporit creditul bancar în detrimentul celui comercial;
d) prin scontarea efectelor de comerţ (a cambiilor) se realizează împletirea
creditului comercial cu cel bancar. Cea mai importantă clasificare este cea în
funcţie de care se disting formele creditului, de la cel comercial la cel ipotecar.
Creditul comercial este prima formă a relaţiilor de credit şi reprezintă
totodată forma cea mai răspândită a creditului în economia de piaţa. Presupune
acordarea de credite sub forma de marfă, în urma unei înţelegeri între creditor-
vânzător şi debitor-cumpărător. Avantajul acestei forme de credit constă în faptul
că întreprinzătorii îşi pot desface producţia fără să aştepte momentul în care
cumpărătorii vor deţine bani. Se apreciază, astfel, că se accelerează circuitul
capitalului real. Acordarea de credite sub formă de marfă este o practică seculară
care îşi are originea în procesul diviziunii primare a muncii, atunci când, din masa
producătorilor s-au desprins comercianţii, agenţi economici specializaţi în
desfacerea mărfurilor . Prin actul de credit se îmbinau, pe de o parte, interesul
producătorului de a asigura vânzarea mărfurilor sale şi, pe de alta parte, interesul
comerciantului lipsit de capital, cu care era stabilită plata produselor după vânzarea
lor. Pe măsură ce producţia mărfurilor s-a diversificat şi reţelele de distribuţie s-au
amplificat, au crescut şi proporţiile creditului comercial. Mărfurile primite pe
credit comercial reprezintă, pentru beneficiari, datorii exigibile care implică o
amânare, mai scurtă sau mai îndelungată a termenului de plată . Creditul devine
astfel o resursă principală a întreprinderii beneficiare, care folosind materialele
primite obţine produsele finite şi, mai devreme sau mai târziu, este în măsură de a
primi banii. El acţionează deci în economia beneficiarului ca o sursă suplimentară
de capital circulant, scutindu-l pe acesta de a recurge, în acest scop, la alte resurse
cum ar fi creditul bancar. Beneficiarul, la rândul lui este implicat în legături de
afaceri cu clienţii săi şi livrează mărfuri pe credit. Creditul comercial primit de la
furnizorii îi permite acestuia să ofere credite distribuitorilor săi (comercianţi cu
ridicata sau cu amănuntul). Unele întreprinderi devin astfel intermediari ai
creditului bancar, obţin credite bancare pe care în parte le redistribuie clienţilor
prin intermediul creditului sub forma de mărfuri. Creditul comercial se manifestă
în două forme: credit cumpărător şi credit vânzător. Creditul cumpărător se
manifestă sub forma plăţilor în avans; apare ca o prefinanţare de către beneficiari a
produselor pe care intenţionează să le comercializeze; cel mai adesea sunt utilizate
în agricultură şi construcţiile de locuinţe. Creditul vânzător are ca obiect vânzarea
mărfurilor cu plata amânată. Dimensiunile mari ale creditului comercial, inclusiv
partea transformată din credit bancar, se apreciază că se datorează, printre altele, şi
lipsei de supleţe a băncilor în distribuirea creditelor de trezorerie precum şi
slăbiciunilor manifestate pe acest segment de piaţa din partea băncilor cauzate de:
compartimentarea pieţei capitalurilor, controlul asupra ratei dobânzii, aversiunea
faţă de risc, caracterul administrativ al procedurilor de distribuire a creditelor pe
termen scurt etc. În acordarea acestui tip de credit, un rol important îl joacă
înscrisurile de credit specializate (cambii sau alte efecte), fapt ce permite
transferabilitatea creanţelor către alţi beneficiari (de regulă, bănci sau societăţi
financiare). în cadrul acestor operaţii obligaţia de restituire la scadenţă devine
operanta faţă de noul beneficiar; dacă acesta din urmă este chiar bancă, atunci
avem de-a face cu o modificare calitativă a creditului care va fi retransformat în
credit bancar, acest lucru având efecte atât asupra cedentului care, aflat acum în
posesia unor capitaluri disponibile se poate lansa în operaţiuni imediate ce pot avea
un profit superior dobânzii oferite de efectul cedat, dar şi asupra băncii care va
încasa în locul cedentului dobânda din momentul preluării efectului şi până la
scadenţa acestuia. Creditul comercial acţionează pe trei componente: 1.
tradiţională-rezultată din interesele comune ale părţilor în creşterea fluidităţii
schimburilor şi diminuarea costurilor de organizare. Se reduc astfel cheltuielile de
depozitare precum şi costurile de procurare a mijloacelor de plată pentru
cumpărători; 2. comercială prin faptul că poate fi utilizat ca o armă comercială de
promovare a vânzărilor; 3. financiară-ce implică punerea la dispoziţia clientului,
pentru o perioadă dată, a unei parţi din capital, sub formă de marfă, a cărei plata
este amânată. Creditul comercial suplineşte fluxurile financiare într-o sferă largă a
economiei naţionale, asigurând astfel repartizarea şi redistribuirea de fonduri
financiare în economie.
Creditul bancar. Conceptul de credit bancar descrie operaţiunea prin care
o bancă acordă un împrumut unui agent economic în schimbul unui angajament de
rambursare viitoare însoţit de plata unei anumite dobânzi. Esenţial în cadrul acestei
operaţiuni este faptul ca unul din parteneri este banca, iar relaţiile dintre cele două
părţi se desfăşoară pe terenul valorificării capitalurilor disponibile şi realizarea de
profituri, în principal sub formă de dobânzi. Înainte de a trece la prezentarea
principalelor forme de credit bancar trebuie precizate anumite caracteristici ale
acestuia şi anume: ■ banca este prezentă întotdeauna în calitate de creditor; ■
agentul economic (societatea comercială) este partenerul băncii în calitate de
debitor (împrumutat); ■ obiectul creditului îl constituie banii; ■ acordarea
creditului reprezintă operaţiune specifică a băncii denumită şi “comerţ de bancă”.
Două aspecte sunt certe, dreptul băncii de a solicita sumele angajate şi obligaţia
ferma a debitorului privind rambursarea creditului şi plata dobânzilor. Cele mai
frecvente tipuri de credite acordate de bănci sunt: avansurile în cont curent, linia de
credit simplă; linia de credit confirmată; linia de credit revolving; creditele de
stocuri.
Avansurile în cont curent sau creditele de trezorerie (de casă) reprezintă
raporturi de creditare întemeiate pe o deplină cunoaştere a activităţii întreprinderii,
fără a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament . Aceste credite
nu sunt garantate formal, ele fiind menite să satisfacă necesităţile curente privind
acoperirea cheltuielilor de producţie cu caracter imprevizibil şi greu de localizat în
obiecte care să reprezinte o garanţie veridică, ele neavând stabilite termene de
rambursare. Acordarea lor se întemeiază, de obicei, pe depozite compensatorii,
depozite a căror funcţie decurge din faptul ca întreprinderile îşi păstrează toate
disponibilităţile în conturile de la bancă, ceea ce permite băncii să acopere
necesităţile unor firme prin redistribuirea depozitelor în cont curent aparţinând
altor întreprinderi. Existenţa permanenta a depozitelor compensatorii înseamnă
pentru bancă o reducere a resurselor utilizate, iar pentru întreprindere un mijloc de
păstrare a solvabilităţii. Ceea ce mai este caracteristic acestor credite de casă este
imposibilitatea recreditării, ele neavând la baza înscrisuri, lucru care angajează
exclusiv resursele băncii. Ca urmare acestui fapt, preţul lor este mai mare, el fiind
stabilit în corelaţie cu dobânda pe piaţa, dar conţin şi un comision suplimentar,
pentru remunerarea băncii.
Linia de credit simplă reprezintă o alta formă a creditului bancar. Linia de
credit presupune stabilirea unei limite maxime a creditului acordat. în forma lui
primară, acest tip de credit conferă întreprinderii un împrumut provizoriu, banca
putând cere oricând acoperirea debitului.
Cea mai convenabilă clienţilor băncii este linia de credit confirmată, pe
baza unui acord scris, în cadrul căreia posibilitatea de acordare a creditului se
menţine pentru o perioadă stabilită în contract.
Linia de credit revolving implică utilizarea curentă a acestui mod de
obţinere de fonduri pentru întreprinderi, întrucât rambursările efectuate, reducând
nivelul creditului, permit ulterior reînnoirea creditului, în limitele stabilite anterior.
Creditele pentru stocuri. Există şi o alta serie de credite bancare pentru
întreprinderi care necesită motivaţii clare şi chiar garanţii, utilizarea lor fiind strict
condiţionata.
În ansamblul lor, creditele explicite sunt considerate drept credite pentru
stocuri. Printre acestea se regăsesc şi creditele de producţie sezonieră numite şi
credite de campanie care sunt menite să asigure resursele necesare în cazul
iregularităţii ciclului aprovizionare-producţie-vânzări (putem da ca exemplu
producţia de conserve, blănuri, jucării). Aceste credite sunt garantate cu mărfurile
aflate în procesul de producţie sau de circulaţie. Creditele bancare prezentate
anterior nu acoperă nici pe departe gama largă a operaţiunilor de creditare
desfăşurate de bănci. S-a pus accentul îndeosebi pe operaţiile de creditare pe
termen scurt desfăşurate de bănci, ele fiind majoritare în activitatea băncilor în
general şi a celor comerciale în special. În mod practic, soluţiile optime de
acoperire a necesităţilor de investiţii (în noi capacităţi de producţie sau pentru
majorări de capital prin preluări şi achiziţii) se realizează pe alte căi, dar, dacă
totuşi se apelează la credit, acesta acţionează în sfera creditului obligatar
Creditul de consum este un creditul pe termen scurt sau mijlociu, ce se
acordă persoanelor fizice pentru acoperirea costului bunurilor sau serviciilor de
care beneficiază prin reţeaua de comercializare sau pentru recreditarea creanţelor
contractate în acest scop. Creditul de consum s-a afirmat de timpuriu, existând
iniţial sub forma „creditului deschis”, respectiv a posibilităţii acordate de către
comerciant clienţilor solvabili de a achiziţiona mărfuri potrivit necesităţilor,
urmând ca lichidarea şi regularizarea datoriilor să se facă ulterior, de la caz la caz,
potrivit angajamentelor personale. Aceasta formă a fost considerată drept credit cu
rambursarea neeşalonată. Producţia de masă de bunuri de folosinţă îndelungată şi
necesitatea de a asigura vânzarea cât mai rapidă a acestora a determinat, îndeosebi
de la începutul secolului trecut, în special în ţările dezvoltate afectate de
supraproducţie, statuarea unor norme precise de creditare, precum şi a unei reţele
ample şi diversificate de instituţii de credit, legate în mare parte de firmele
producătoare. în prezent, cea mai mare parte a creditelor de consum exista şi se
acordă sub forma creditelor eşalonate care presupune stabilirea termenilor
contractuali la momentul acordării creditului. La polul opus se află creditul cu
scadenţă nedeterminată care implică operaţii de credit deschis, credite acordate
comercianţilor cu amănuntul sau de către aceştia, credite privind anumite servicii,
în cadrul cărora debitorii vor efectua plata în timp util (maximul acestei durate
fiind convenit), dar în momentele pe care ei le stabilesc personal. O formă
deosebită a creditelor eşalonate este reprezentată de creditul revolving, apărut la
sfârşitul anilor ’30 şi care s-a extins odată cu amplificarea utilizării creditelor de
consum. Acest credit se acordă în cadrul unei convenţii stabilite între părţi şi
permite consumatorului să efectueze cumpărări sau să obţină împrumuturi direct,
asupra creditorului sau indirect, prin cărţi de credit în momentul oportun pentru el.
El are posibilitatea sa efectueze plata în totalitate pentru creditul în curs sau prin
plăti parţiale, periodice, după posibilităţi. Datorită facilităţilor pe care le presupune
această variantă, ea tinde să devină preponderentă în categoria creditelor de
consum
Creditul obligatar are o existenţă seculară. Cei care participă la aceste
operaţii sunt instituţiile statale sau întreprinderile economice emitente de
obligaţiuni pe de o parte şi creditorii, subscriitori şi deţinători ai obligaţiunilor
emise, care îşi angajează astfel capitalurile, în vederea obţinerii unui venit sigur
sub formă de dobânzi. Deci, obligaţiunea este înscrisul care consemnează raportul
de credit şi forma prin care, în principal, se desfăşoară. Acest titlu recunoaşte
deţinătorului, creditorului, o datorie financiară a emitentului, debitorului, sau, altfel
spus, este promisiunea scrisă de a plăti o suma de bani (principalul) la o dată
stabilită, scadenţa . Pe perioada împrumutului, deţinătorul încasează, de regulă
periodic, dobânzile convenite în raportul de creditare. Obligaţiunile sunt emise în
majoritatea lor de stat reprezentat de Tezaur sau de instituţii locale (primării,
prefecturi, comitate). Există însă şi obligaţiuni corporatiste (emise de societăţi sau
întreprinderi) care au ca şi specific, în economia de piaţă, faptul ca ele se angajează
primordial în sfera publică, adică este deschis tuturor doritorilor de a investi.
Caracterul public al acestor subscrieri este demonstrat, pe de o parte, prin
campaniile publicitare susţinute ce le preced, iar pe de altă parte, prin faptul că,
odată subscrierile încheiate, obligaţiunile pot fi negociate şi tranzacţionate în
cadrul bursei de valori. Ca şi tipologie se observă mai multe categorii de
obligaţiuni: obligaţiuni cu venit fix; obligaţiuni indexabile; obligaţiuni cu rata
variabilă a dobânzii; obligaţiuni convertibile în acţiuni; obligaţiuni cu cupon
reinvestit. Din punct de vedere al modalităţii de rambursare, se pot distinge:
rambursare prin anuităţi constante; rambursare prin amortismente constante;
rambursare la sfârşitul perioadei; rambursare prin tragere la sorţi. Emisiunea de
obligaţiuni este o sursa preferată de capital pentru întreprinderi, fapt explicat prin
motivaţii bine întemeiate. Întreprinderile preferă mai degrabă să contracteze
împrumuturi obligatare decât să facă o noua emisiune de acţiuni care ar putea avea
efecte asupra repartiţiei puterii în consiliul de administraţie. Alte avantaje ale
împrumutului obligatar se referă la ieftinitatea şi comoditatea soluţiei conferită de
remunerarea creditorului prin dobânzi fixe sau variabile şi care incumbă frecvent o
prestaţie inferioară dividendelor ce ar reveni unor noi acţionari. Pe de altă parte,
faptul că obligaţiunile presupun doar aşteptarea termenelor de plată îi transformă
pe creditori într-un factor comod de management. Urmărind fenomenul obligatar,
ca fenomen economic şi ca raport de credit, trebuie subliniată importanţa în
creşterea accelerată a acestei componente în formarea surselor de dezvoltare a
întreprinderilor economice, deci la asigurarea înfăptuirii investiţiilor. Sumele
obţinute din emisiunea de obligaţiuni sunt utilizate cu prioritate sau în exclusivitate
în majorarea capitalului fix, fie în noi investiţii fie în operaţii de preluare şi
achiziţii de întreprinderi. Dezvoltarea pe scară largă a creditului obligatar a
reactivat şi extins activitatea instituţiilor de rating. Ratingul este un proces de
evaluare a situaţiei financiare a unui titlu de împrumut, în scopul de a exprima o
apreciere asupra riscurilor legate de rambursarea principalului sau plata dobânzilor.
Întrucât aceste agenţii desfăşoară o activitate de interes public trebuie să se bucure
de o deplină independenţa financiară. Obligaţiunile constituie fondul material al
unor ample operaţiuni bancare active, generând, în consecinţă, o serie de activităţi
bancare de creditare, cum ar fi acordarea creditelor lombard care sunt împrumuturi
acordate pe gaj de efecte publice. A apărut în literatura de specialitate şi o dobândă
specifică acestor împrumuturi, similara cu taxa scontului, respectiv taxa de
lombard, instrument esenţial al reglării creditului.
Creditul ipotecar este creditul destinat activităţii imobiliare şi este o
categorie de credit deosebit de importantă în economia de piaţă, economie care
cultivă şi susţine proprietatea individuală. Acest tip de credit se afirmă ca
principala modalitate de sprijinire a proprietăţii imobiliare. Creditul ipotecar
presupune o convenţie între creditor şi împrumutat care prevede: proprietatea ce
serveşte ca garanţie a rambursării împrumutului; condiţiile de remunerare şi
scadenţele de rambursare; penalităţile în caz de rambursare anticipată, parţială sau
completă a împrumutului; circumstanţele în care, prin nerespectarea condiţiilor de
împrumut, debitorul poate pierde proprietatea. Împrumutul pe ipoteca comportă o
suma de rambursare şi o rată a dobânzii fixă (constantă şi identică). Rambursările
sunt periodice, sunt prevăzute pe întreaga perioadă şi cuprind dobânda şi suma cu
care se reduce datoria în curs. Astfel, în cadrul ratei fixe, scade în timp partea
privind dobânzile şi creste partea privind rambursarea propriu-zisă. În ultimul
timp, s-au dezvoltat şi alte tipuri de credite ipotecare, cum ar fi: împrumutul pe
ipotecă cu dobânzi variabile; împrumutul pe ipotecă cu rambursare progresivă;
împrumutul pe ipotecă inversat, purtător de anuităţi.
Împrumutul pe ipotecă cu dobânzi variabile s- a instituit ca urmare a
variaţiilor majore ale ratei dobânzii din anii ’80 care au determinat creşterea
costurilor de procurare a fondurilor de împrumut. Acest credit are ca şi
caracteristică variaţia dobânzilor în funcţie de un indicator precis al pieţei
financiare.
Împrumutul pe ipotecă cu rambursare progresivă satisfac cerinţele
crescânde ale familiilor cu venituri modeste, aflate la începutul activităţii, dar care
au perspectiva ameliorării veniturilor. Formulele propuse prevăd, pentru perioadele
iniţiale, reduceri între 9 şi 95 % faţă de rambursările constante.
Împrumutul ipotecar inversat urmăreşte valorificarea capitalului imobilizat
în locuinţe proprietate, fără a renunţă la dreptul de proprietate şi la uzufruct. Ca
atare, împrumutul obţinut prin ipotecarea unei părţi a proprietăţii serveşte la
achiziţionarea unui contract de anuităţi, aducând proprietarului un venit regulat.
Între participanţii pe piaţa creditului ipotecar distingem: băncile
comerciale, băncile mutuale, băncile şi societăţile ipotecare, societăţile de
asigurare, ceea ce denotă un interes sporit al investiţiilor ţinând cont de importanţa
acordată de autorităţi creditului ipotecar.
 Capitolul 2
Particularităţi ale creditării persoanelor fizice

2.1. Creditarea persoanelor fizice de către bănci

Alături de companii (regii autonome, societăţi naţionale, societăţi

comerciale etc.), persoanele individuale reprezintă al doilea mare segment de
clienţi vizat de bănci în operaţiunile lor de plasare a fondurilor atrase în cadrul
activităţii generale de intermediere.
Generic, activitatea bancară cu persoanele fizice mai este cunoscută şi sub
denumirea de retail banking, iar cea privind companiile ca activitate de corporate
banking.
În România majoritatea societăţilor bancare includ activitatea cu
întreprinderile mici şi mijlocii în cadrul activităţii de corporate banking, iar altele o
monitorizează ca atare, în acest din urmă caz piaţa clientelei fiind reglementată în
trei categorii:
- corporate banking;
- întreprinderile mici şi mijlocii;
- retail banking.
De menţionat că, în practica unor bănci din ţările vest Europene,
întreprinderile mici şi mijlocii sunt incluse în segmentul retail banking.
Beneficiarii împrumuturilor sunt persoane fizice - cetăţeni români cu
domiciliul stabil în România care pot face dovada că:
1. Realizează venituri certe fiind:
- persoană fizică independentă sau o asociaţie familială autorizată să
desfăşoare activitate de comerţ;
 - salariat, angajat pe o perioadă nedeterminată.
2. Au constituite şi vor utiliza surse proprii de finanţare.
3. Pot garanta rambursarea împrumuturilor cu venituri şi garanţii reale.
Categorii de împrumuturi
1. Credite cu caracter productiv pentru:
- achiziţionare de materii prime, materiale, mărfuri (pentru cel mult un an);
- investiţii complexe (pentru cel mult 5 ani).
2. Credite pentru consum personal în vederea:
- cumpărării de autoturisme noi din producţia internă (termen de
rambursare maxim 5 ani);
- investiţii imobiliare, care pot consta în: lucrări la locuinţă, cumpărări sau
construcţii de locuinţe.
Garanţii. Se pot constitui în garanţii următoarele: venituri reale realizate
de solicitant şi de un girant plătitor; garanţii reale; ipotecă de rangul I; gaj asupra
unor bunuri mobile - în completarea ipotecii; gaj asupra unor depozite în lei sau
valută; cesiune de creanţă a drepturilor de încasat din contractele de asigurări;
bunuri ce se cumpără din credit - pentru a elibera bunurile ipotecate şi gajate
iniţial.
Evaluarea garanţiei. Bunurile imobile (terenuri, clădiri) aflate în
proprietatea împrumutatului sau a girantului se evaluează la: valoarea de circulaţie
(valoarea de piaţă); valoarea de achiziţie ( rezultată din actele de proprietate);
valoarea de expertiză. Cota de risc de 20-40% cu care se reduce valoarea de piaţă
este diferenţiată în funcţie de: importanţa localităţii (municipiu, reşedinţă de judeţ,
oraş, comună); categoria zonei (ultracentrală, centrală, periferică); data realizării
construcţiei, materiale folosite, grad de dotare.
Bunurile mobile fabricate în ultimii trei ani au garanţia considerată la 80%
din valoarea de circulaţie considerată la: 80% din valoarea de circulaţie pentru
bunuri fabricate în urmă cu 12 luni; 70% din valoarea de circulaţie pentru bunuri
fabricate în urmă cu 13-14 luni; 60% din valoarea de circulaţie pentru bunuri
fabricate în urmă cu 25-36 de luni.
Volumul minim al garanţiei trebuie să acopere valoarea creditului
cumulată cu: 50% din dobânda pentru împrumuturile pe termen scurt; dobânda pe
un an pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung.
Rata anuală a dobânzii este diferenţiată în funcţie de categoria creditului
şi poate fi modificată. Cel puţin 75% din valoarea împrumutului trebuie să fie
rambursată în perioada rămasă până la pensionarea împrumutatului pentru limită
de vârstă.
Volumul maxim al unei rate de rambursat (credit şi dobândă) nu poate
fi mai mare de 1/3 din veniturile nete ale împrumutatului şi eventual ale girantului
plătitor în condiţiile în care bugetul familiei înregistrează un excedent de minim
10%.
Documentaţia prezentată de o persoană fizică la solicitarea unui credit
următoarele: cerere de împrumut; copia actului de identitate; autorizaţie de
funcţionare pentru asociaţiile familiale sau persoane fizice independente;
adeverinţa de salariu şi venit; autorizaţie de construcţie şi proiect de execuţie;
deviz general şi contractul cu antreprenorul; extras de cont din care să rezulte
constituirea surselor proprii de finanţare; copiile actului de proprietate.
Analiza bonităţii şi evaluarea riscurilor creditării. Credibilitatea
reprezintă suportul moral şi material, element psihologic esenţial fără de care
creditul nu poate exista. Dobândirea încrederii presupune cunoaşterea clientului,
care se realizează printr-o permanentă activitate de analiză şi documentare pentru
formarea convingerilor cu privire la: situaţia patrimonială şi financiară; reputaţia
privind calitatea produselor executate şi a serviciilor prestate; calităţile morale şi
profesională ale conducătorilor unităţii şi ale principalilor săi colaboratori. În
cadrul analizei conducerii de creditare, inspectorul desfăşoară mai multe acţiuni şi
anume:
1. Analiza formală - se urmăreşte prezentarea tuturor documentelor
cuprinse la punctul b subcapitolul B, în vederea întocmirii privind decizia de
creditare. Se va proceda la verificarea pe teren a patrimoniului şi a bunurilor
imobile şi mobile ce se propun pentru garanţie pentru a constata existenţa şi starea
fizică a fiecărui bun în parte, gradul de uzură şi respectiv dacă evaluarea a fost
corect efectuată.
2. Analiza afacerii propuse pentru a fi creditată. Această etapă se va axa
principal pe: Analiza riscului general al mediului; Analiza produselor şi pieţelor de
desfacere; Analiza producţiei şi a strategiilor de aprovizionare; Analiza
managementului; Analiza performanţelor financiare curente; Analiza
performanţelor financiare estimate.
3. Analiza situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor economico-financiare
- Indicatorii utilizaţi în analiza bonităţii reprezintă un mod de cuantificare a
factorilor ce definesc elementele componente ale acestuia. Indicatorii bonităţii
sunt: Lichiditate, Solvabilitate, Rentabilitate, Grad de îndatorare, Grad de acoperire
a cheltuielilor din încasări, Capacitatea de rambursare a creditului.
Analiza serviciului datoriei. În cadrul analizei şi evaluării generate a
riscului creditelor, un loc important revine analizei serviciului datoriei, prin care se
înţelege capacitatea clienţilor împrumutaţi de a rambursa creditele la scadenţă şi a
plăti dobânzile datorate la termenele stabilite. Analiza serviciului datoriei se
realizează cu ajutorul indicatorilor:
a) acoperirea dobânzi, care se determină ca raport între profitul brut şi
dobânda plătită plus cea datorată şi neachitată, indicator calculat de la începutul
perioadei de gestiune şi până la data analizei.
Ad = Profit
 dobânda
Cu cât rezultatul obţinut este mai mare, cu atât gradul de acoperire al
dobânzii este mai mare, deci situaţia economico-financiară permite plata la termen
a dobânzilor datorate;
b) credite restante în cifre absolute, cât şi în procent faţă de totalul
dobănzii aferente pentru creditul angajat.
Concluziile analizei serviciului datoriei pot fi următoarele:
- BUNĂ - când ratele din credite s-au rambursat la scadenţă, iar dobânzile
datorate au fost plătite la termenele stabilite. În această grupă vor fi incluşi şi
agenţii economici cu credite restante şi dobânzi datorate şi neplătite sub 30 zile
calendaristice;
- SLABĂ - când una sau mai multe rate ori dobânzi datorate nu au fost
rambursate, respectiv plătite la termene. În această categorie vor fi incluşi agenţii
economici cu credite restante şi dobânzile datorate şi neplătite cuprinse între 30-90
- zile calendaristice;
- REA - când ratele din credite sau dobânzile datorate nu au fost
rambursate, respectiv plătite pe o perioadă mai mare de 90 zile calendaristice,
indiferent de volumul şi ponderea lor.
Între rambursarea ratelor din credite la scadenţă şi plata dobânzile datorate
la termenele stabilite, prioritate are plata dobânzilor datorate, ratele din credite
putând fi în condiţii justificate economic, rescadenţate.

2.2. Condiţii şi categorii de credite pentru persoane fizice

Pot beneficia de credite persoanele fizice române sau străine rezidente sau
nerezidente în România, în vârstă de cel puţin 18 ani. Persoanele fizice nerezidente
(cetăţeni străini care lucrează în cadrul ambasadelor şi misiunilor consulare din
România, în cadrul unor organizaţii internaţionale sau reprezentanţe ale acestora în
ţara noastră, cetăţenii străini şi persoane fără cetăţenie - apatrizi - cu domiciliul în
străinătate, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate) pot beneficia de credite cu
respectarea dispoziţiilor Regulamentului valutar. Principalele condiţii ce se cer a fi
îndeplinite de persoanele fizice (populaţie) în vederea contractării de credite sunt:
a. să fie angajat cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată şi să
realizeze venituri certe, cu caracter de permanenţă care să asigure plata lunară a
ratelor de credite si a dobânzilor aferente. De asemenea, solicitantul poate fi şi:
- pensionar;
- salariat cu contract de muncă pe perioadă determinată, cu condiţia
rambursării creditului şi achitării dobânzii pe perioada valabilităţii contractului de
muncă;
- persoană fizică care realizează venituri, conform declaraţiei de venituri,
confirmate de administraţia financiară.
Solicitanţii creditelor în valută trebuie să realizeze venituri lunare certe
(salariu, alte venituri, pensie etc.) din care să poată rambursa creditul şi dobânzile
aferente, inclusiv marja suplimentară destinată acoperirii riscului valutar.
b. să deschidă la bancă un cont curent în care vor depune iniţial avansul
minim solicitat ca sursă proprie, dacă este cazul, iar ulterior ratele lunare totale de
rambursat;
c. să garanteze rambursarea creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente cu
veniturile ce le realizează şi, după caz, cu garanţii reale şi personale;
d. să accepte ca plăţile din contul de credit să fie efectuate prin virament,
eliberarea sumelor în numerar din credite fiind de regulă interzisă;. O excepţie o
constituie creditele de trezorerie până la nivelul a maxim 6 salarii/pensii nete
lunare care pot fi puse la dispoziţie şi în numerar.
e. să nu înregistreze debite sau alte obligaţii neachitate la scadenţă către
bancă şi terţi, potrivit declaraţiei pe propria răspundere din cererea de credit;
f. să participe la realizarea afacerii (proiectului) cu surse proprii al căror
cuantum minim este stabilit de bancă pentru fiecare categorie de credite. Dovada
constituirii resurselor proprii poate fi făcută de solicitant fie prin extrasul de cont,
fie prin achitarea parţială în avans a facturii proforma (chitanţa emisă, după caz, de
furnizor, de antreprenorul de construcţii, de unităţi de desfacere cu amănuntul sau
chitanţa autentificată la notariat, în cazul achiziţiei de la o persoană fizică etc.).
Băncile acordă clienţilor persoane fizice următoarele categorii de credite: a)
credite de trezorerie (punte); b) credite de trezorerie pentru plata unor tratamente
medicale şi a unor forme de şcolarizare; c) credite de trezorerie, nenominalizate -
maxim 6 salarii/pensii nete lunare; d) credite pentru petrecerea de sejururi în
străinătate; e) credite pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătate;
f) credite pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz personal; g)
credite pentru cumpărarea de bunuri de echipament menajer; h) credite pentru
cumpărarea de materiale de construcţii, obiecte şi instalaţii sanitare; i) credite
pentru cumpărarea de autoturisme; j) credite pentru cumpărarea sau construirea de
locuinţe şi/sau pentru cumpărarea de terenuri în intravilan; k) credite ipotecare; l)
credite pentru amenajări şi reparaţii de locuinţe; m) credite pentru plata unor forme
de şcolarizare în străinătate; n) credite pentru plata unor tratamente medicale în
străinătate; o) credite pentru achiziţionarea din import de bunuri noi de folosinţă
îndelungată.
Documentele solicitate de bancă în vederea acordării creditelor pentru
persoanele fizice sunt: cererea de credit; copia actelor de identitate ale
solicitantului, soţului/soţiei acestuia şi ale garantului/garanţilor; declaraţie pe
propria răspundere; adeverinţe de salariu pentru împrumutat şi garanţi, angajaţi cu
contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau talonul de pensie; adeverinţă de
venit; declaraţia specială privind veniturile din activităţi independente, pentru anul
în curs; declaraţia de impunere, pentru anul expirat; documente de natura
convenţiilor civile, contractelor de colaborare, contractelor de închiriere, de locaţie
etc, constituind dovada veniturilor nete obţinute din alte surse; precontracte,
contracte, reparaţii, facturi proforma, comenzi etc., din care rezultă datele de
identificare ale vânzătorului (denumirea, adresa şi contul), acordul acestuia de a
vinde, denumirea si caracteristicile bunurilor sau serviciilor ce urmează a fi
vândute sau prestate, preţul sau tariful acestora, termenele şi modalitatea de
efectuare a plăţilor etc.; devize estimative, invitaţii sau orice alte documente din
care rezultă costul preliminar (informativ) al tratamentelor sau taxelor de
şcolarizare pentru achitarea cărora se solicită împrumutul; autorizaţia de
construcţie, proiectul de execuţie, copia actului de proprietate asupra terenului,
devizul general şi contractul cu antreprenorul pentru investiţii (locuinţe) realizate
prin construire; dispoziţia de impunere şi declaraţia de impunere; documente
(facturi proforme, repartiţii, comenzi, precontracte, contracte etc.) din care să
rezulte elementele necesare stabilirii modului de utilizare a creditului; avizele
pentru asigurarea utilităţilor, în cazul construirii de locuinţe; descrierea
modalităţilor de garantare a creditului şi, după caz, o evaluare a bunurilor care fac
obiectul garanţiei dovedite pe baza copiilor actelor de proprietate asupra locuinţei,
terenurilor, bunurilor asupra cărora se va construi ipoteca sau gajul; orice alte
documente solicitate de bancă.

2.3. Analiza şi acordarea creditelor pentru persoane fizice

În cazul creditelor destinate persoanelor fizice (populaţie) analiza

documentaţiei de credit presupune stabilirea a 4 elemente de bază: a) volumul
creditului solicitat; b) nivelul ratei lunare totale pe care clientul o poate plăti,
cunoscând că volumul maxim al unei rate totale lunare de rambursat nu poate fi
mai mare de 1/2 din veniturile nete lunare realizate de împrumutat împreună cu
soţia /soţul acestuia; c) numărul de rate lunare în care urmează să se ramburseze
creditul; d) nivelul dobânzii în funcţie de categoria de credit solicitată şi de
opţiunea clientului de a contribui sau nu cu surse proprii. Pe baza documentaţiilor
şi a informaţiilor primite de la solicitanţi banca va întocmi scoring-ul (anexa nr. 16)
şi va aprecia dacă solicitantul este în măsură să asigure rambursarea şi garantarea
împrumutului şi a dobânzilor aferente. Pentru clienţii care pe baza scoring-ului au
rating-ul de credit cuprins între 4 şi 5, nu se pune problema acordării de credite de
către bancă. Pentru restul clienţilor (cu rating 1, 2 şi 3) punctajul obţinut constituie
un prim element, dar nu singurul, în luarea deciziei de creditare, care trebuie
fundamentată corespunzător.
Analiza documentaţiei presupune din partea băncii parcurgerea, în
principal, a următoarelor faze: 1. încadrarea solicitării în criteriile şi condiţiile
specifice categoriei de credit în funcţie de destinaţia ce urmează a fi dată
împrumutului; 2. determinarea capacităţii de rambursare a împrumutatului, a
creditului şi dobânzilor aferente.
Volumul creditului posibil de contractat se determină ca diferenţă între
preţul cu amănuntul a bunurilor care se procură din credite, valoarea bunurilor
imobiliare (locuinţe, terenuri) sau cheltuielile ce se vor efectua şi suma constituită
din surse proprii, reprezentând avansul minim stabilit.
Caracteristicile principale ale creditelor destinate persoanelor fizice constau
în:
a) Creditele de trezorerie (punte) se acordă unui client, proprietarul legal al
unei locuinţe, care solicită o finanţare temporară, pe cel mult 180 de zile, în scopul
achiziţionării altei proprietăţi imobiliare, procedând apoi la vânzarea celei deţinute
iniţial. Suma astfel obţinută din vânzarea locuinţei iniţiale se va utiliza la
rambursarea creditului si a dobânzilor aferente. Creditul se acordă în limita a 80%
din valoarea de garanţie a imobilului deţinut iniţial, rezultată din raportul de
evaluare.
b) Creditele de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale, precum şi
plata unor forme de şcolarizare se acordă pe termen de cel mult 1 an persoanelor
fizice pentru necesităţile arătate.
c) Creditele de trezorerie, nenominalizate, se acordă pe termen de maxim 1
an, in limita a 6 salarii/pensii nete lunare justificate prin adeverinţa de salariu/talon
de pensie. Acordarea creditelor de trezorerie se face fără aport propriu, cu condiţia
ca solicitantul sa aibă cont curent deschis la bancă.
d) Creditele pentru cumpărarea de bunuri de echipament menajer, noi, se
acordă pe termen de maxim 3 ani pentru: bunuri electronice (aparatură audio-
video, computere, telefoane etc.); aparate menajere (frigidere şi combine
frigorifice, aragaze, maşini de spălat, aspiratoare etc.); mobilă; alte bunuri şi
echipamente menajere.
e) Creditele pentru cumpărarea de materiale de construcţii, obiecte şi
instalaţii sanitare se acordă persoanelor fizice care solicită astfel de credite, pentru
refacerea şi modernizarea locuinţelor sau a altor spaţii, pe termen de până la 2 ani;
f) Creditele pentru cumpărarea de autoturisme, din producţia internă sau
din import, comercializate în ţară de către producători sau prin dealeri autorizaţi,
pe termen de cel mult 5 ani. Aportul propriu al solicitantului este de minim 25%
din preţul de vânzare cuprins în factura proforma. În cazul ultimelor trei categorii
de credite, menţionate mai sus, care pot fi acordate şi pe termen de până la 12 luni,
cumpărătorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi:
- avans cuprins între 0-15% (respectiv între 0-25% în cazul creditelor
pentru cumpărarea de autoturisme), situaţie în care banca poate percepe o dobândă
mai mare decât dobânda curentă cu un punct procentual;
- avans minim de 15% (minim 25% în cazul creditelor pentru cumpărarea
de autoturisme) din valoarea bunurilor cumpărate.
g) Creditele pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe şi pentru
cumpărarea de terenuri aflate în intravilan, pe termen de cel mult 10 ani, la care
avansul minim este de 15% din valoarea precontractului de vânzare - cumpărare.
h) Creditele ipotecare în lei se acordă persoanelor fizice cu respectarea
prevederilor legale privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare cu
precizarea că locuinţa care se cumpără/construieşte din credit constituie garanţia
creditului (ipotecă legală).
i) Creditele pentru amenajări şi reparaţii de locuinţe (alimentare cu gaze,
căldură, apă şi energie electrică, extinderi, consolidări, reparaţii etc.), pe termen de
până la 5 ani. Pentru construirea, amenajarea şi repararea de locuinţe, lucrările vor
fi executate de firme de construcţie autorizate (nu în regie proprie), care admit ca
decontarea să se facă pe bază de “Situaţie de lucrări”. Avansul minim de 15 % din
valoarea devizului de lucrări întocmit de antreprenorul cu care s-a contractat
executarea lucrărilor, poate fi constituit sub una din următoarele forme: 1.
disponibilităţi în conturi curente sau depozite deschise la bancă, care vor fi utilizate
cu prioritate faţă de creditul bancar; 2. lucrări efectiv realizate, conform situaţiei de
lucrări avizată de organele tehnice de specialitate ale băncii; 3. cheltuieli efectuate
pentru procurarea materiilor prime şi materialelor necesare lucrărilor de amenajări,
reparaţii, extinderi justificate cu facturi sau chitanţe fiscale.
j) Creditele pentru petrecerea de sejururi în străinătate se acordă pe o
perioadă de până la 12 luni. O parte din credit se acordă prin virament în contul
societăţii de turism. La cererea solicitantului, o parte din sumă (până la 25%) se
acordă prin cec de călătorie, card sau cash. Solicitantul acestui produs de credit va
prezenta o adresă de la societatea de turism, în cazul excursiilor organizate.
k) Creditele pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătate
se acordă pe termen de maxim 12 luni. Pentru participarea la simpozioane şi
conferinţe organizate în străinătate solicitantul trebuie să prezinte băncii invitaţia
din partea instituţiei organizatoare, iar creditul se acordă prin virament. La cererea
clientului, o parte din sumă (până la 25% din credit) poate fi acordată prin cec de
călătorie, card sau cash.
l) Creditele pentru plata unor forme de şcolarizare în străinătate se acordă
pe termen de maxim 36 luni. Solicitantul de credit va prezenta o invitaţie nominală
sau alt act doveditor primit de la instituţia de învăţământ din străinătate din care să
rezulte perioada şi costul şcolarizării, să prezinte viza de intrare în ţara respectivă,
precum şi o estimare a cheltuielilor de transport şi întreţinere. Creditul se acordă
pentru plata taxelor de şcolarizare, procurare de material didactic şi acoperirea
cheltuielilor de întreţinere. Această categorie de credit se acordă prin virament în
contul instituţiei de învăţământ, iar la solicitarea clientului o parte din sumă (până
la 25% din credit) va putea fi virată în contul de card, cec de călătorie sau cash.
m) Creditele pentru plata unor tratamente medicale în străinătate se acordă
pe o perioadă de maxim 36 luni. Solicitantul trebuie să prezinte băncii o adresă din
partea instituţiei din străinătate în care să se menţioneze nivelul estimativ al
cheltuielilor cu tratamentul medical şi o declaraţie privind costul transportului şi
eventual a altor cheltuieli pentru solicitant şi însoţitorul său. Creditul se acordă prin
virament în contul instituţiei din străinătate care va asigura tratamentul medical. La
solicitarea clientului, o parte din sumă (până la 25% din credit) necesară pentru
cheltuielile de transport şi întreţinere în străinătate, atât pentru solicitant, cât şi
pentru persoanele însoţitoare, se poate acorda pe card, cec de călătorie sau cash.
n) Creditele pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz
personal se acordă pe termen de maxim 12 luni. Solicitantul va prezenta băncii o
comandă/factură proforma sau alt act doveditor pentru aparatura ce urmează a fi
achiziţionată. Creditul se acordă prin virament în contul furnizorului extern.
o) Creditele pentru achiziţionarea din import de bunuri noi de folosinţă
îndelungată se acordă pe o perioadă de maxim 36 luni. O particularitate a acestui
tip de credit o reprezintă creditul în valută pentru importul de autoturisme noi.
Creditele menţionate la literele j)-o) se acordă de bănci în valută, de regulă în
limita unui plafon valoric care diferă de la o bancă la alta (între 3.000 -10.000
EURO/cerere). În cazul acestor categorii de credite toate taxele legate de import
(taxe vamale, comisioane etc.) sunt suportate de solicitant din surse proprii,
precizare ce va fi menţionată şi în contractul de credit. Justificarea creditelor se va
face prin prezentarea Declaraţiei Vamale de Import şi a facturii externe definitive,
care dovedesc intrarea mărfii în tară si achitarea taxelor vamale. Ca şi în cazul
persoanelor juridice, creditele pentru persoanele fizice se acordă prin conturi
separate de împrumut, deschise pentru fiecare tip de credit în parte.
 Capitolul 3
Studiu de caz. Creditarea persoanelor fizice de către BCR

3.1. Produse şi servicii oferite de BCR

BCR are în vedere ca partenerii săi să beneficieze, în primul rând, de

produsele şi serviciile de bază (depozite, credite şi garanţii, decontări, consultanţă)
asigurând astfel principalele grupe de cerinţe ale clienţilor pe termen scurt, termen
mijlociu şi lung. Pentru anul 2007 serviciile capătă prioritate, ele nu implică
existenţa capitalului şi reprezintă surse importante de venituri. De asemenea,
rămân prioritare finanţările şi decontările externe, electronic banking-ul, implicarea
băncii direct sau indirect în tranzacţionarea de titluri, administrarea de fonduri sau
custodie. Toate produsele şi serviciile bancare îşi au importanţa lor, dar creditul
rămâne principalul produs oferit de bancă. Banca Comerciala Română pune un
accent deosebit pe finanţarea economiei reale şi pe sprijinirea procesului de
restructurare prin abordarea de credite atât pentru importul de echipamente,
tehnologie, materii prime şi materiale, cat şi pentru exportul de produse
manufacturate. Banca este acceptată de un număr important de agenţi de garantare
a creditelor pentru export şi lucrează în condiţii normale cu organismele
internaţionale: BIRD, BERD, BEI. B.C.R. a contribuit la finanţarea activităţii de
producţie în mai multe sectoare economice, şi în deosebi în industrie, a cărei
creditare este măsurată în proporţie de 2/3 prin unităţile teritoriale ale băncii.
Experienţa câştigată şi reacţia pozitivă a clienţilor la serviciile oferite de bancă sunt
condiţii pentru o evoluţie pozitivă în viitor. Deschiderea şi dezvoltarea pieţei
financiare din România şi intrarea în circuit a noilor instrumente financiare cum
sunt cambia, biletul la ordin şi cecul, sunt un bun prilej pentru bancă de a-şi
extinde activitatea în mod corespunzător şi pentru a contracta noi relaţii cu
partenerii săi de afaceri.
Produse şi servicii oferite de Banca Comerciala Română
CASETA DE VALORI – “Cheia siguranţei dvs.!”. B.C.R. pune la
dispoziţia clienţilor săi, un serviciu bancar modern – caseta de valori – prin
intermediul căreia se pot păstra în condiţii de siguranţă deplină: titluri şi hârtii de
valoare (acţiuni, obligaţiuni, certificate de depozit, bilete de ordin etc.); bilete de
bancă şi valută cash; obiecte de artă, colecţii numismatice etc.; bijuterii; documente
de valoare şi înscrisuri oficiale (testamente, manuscrise, certificate de proprietate );
obiecte fără valoare determinată; alte valori.
Avantaje: 1. Casetele sunt amplasate în spaţii special amenajate, asigurate
cu sisteme de pază, supraveghere video şi alarmă; 2. Deschiderea /închiderea
casetelor de valori se face cu ajutorul a două chei: prima, unicat, deţinută de client,
iar cea de-a doua deţinută de funcţionarul bancar, accesul la caseta se efectuează
numai folosind ambele chei. B.C.R. prestează serviciul de păstrare a valorilor în
casete pe baza unui contract încheiat cu clienţii şi în care vor fi înscrise: durata
depozitarii; valoarea declarată de client pentru obiectul / obiectele depozitate;
comisionul perceput de bancă. Pe toată durata depozitarii valorilor, clientul îşi
păstrează calitatea de proprietar al acestora.
MULTI CASH – “Accesibil, comod, eficient, sigur!”. Prin serviciul
MULTI CASH, B.C.R. oferă clienţilor săi, persoane juridice, confort şi flexibilitate
în relaţia cu Banca. Avantajele folosirii acestui serviciu: 1. Plătiţi un abonament
diferenţiat corespunzător serviciului de care aveţi nevoie; 2. Confortul şi
economisirea timpului beneficiind de legătura electronică cu Banca la orice oră şi
din orice colt al ţării; 3. Accesarea unor informaţii financiar-bancare vitale pentru
succesul afacerilor clienţilor; 4. Siguranţa şi confidenţialitatea operaţiunilor; 5.
Operativitatea, prin executarea în aceeaşi zi a ordinelor de plată primite; 6.
Gratuitate la instalarea soft-ului, asigurarea service-ului şi instruirea utilizatorului;
7. Documentele de decontare în original se pot ridica oricând de la Bancă.
CARDURILE. B.C.R. pune la dispoziţia clienţilor săi o ofertă largă de
carduri, cu diferite destinaţii, pentru care clienţii pot opta în funcţie de nevoile şi
necesităţile lor. B.C.R. oferă cardul VISA în 3 variante:
a) B.C.R. VISA CLASIC. Cardul de debit, embosat, emis în lei pentru
persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe teritoriul României. Cardul este
destinat: pentru plăţi de bunuri sau servicii oriunde este afişată sigla VISA
(hoteluri, magazine, benzinării, etc.); pentru obţinerea de numerar de la automatele
bancare şi de la ghişeele băncii.
b) B.C.R. VISA BUSINESS. Cardul de debit, embosat, emis în valută
(USD) destinat firmelor ai căror angajaţi călătoresc în străinătate, în interes de
afaceri. Cardul este destinat pentru: plăţi de bunuri sau servicii oriunde este afişată
sigla VISA (hoteluri, magazine, benzinării etc.); obţinerea de numerar de la
automatele şi ghişeele bancare.
c) B.C.R. VISA INTERNAŢIONAL. Card de debit, embosat, emis în
valută (USD) pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde în ţară şi în lume.
Cardul este destinat pentru: plăţi de bunuri sau servicii oriunde este afişată sigla
VISA (hoteluri, magazine, benzinării etc.); obţinerea de numerar de la automatele
bancare.
Alte carduri puse la dispoziţia clienţilor săi de către B.C.R.:
CARDUL B.C.R. MAESTRO. Banca ne pune la dispoziţie un instrument
de plată modern, sigur, rapid, comod şi flexibil. Cardul este emis sub mărcile
ec/Cirrus şi edc/Maestro, care aparţin organizaţiei Europay Internaţional – una
dintre cele mai mari organizaţii internaţionale pe piaţa cardurilor. B.C.R. Maestro
este un card de debit, electronic, emis în lei pentru persoane fizice. Este utilizat
pentru plata salariilor angajaţilor societăţilor comerciale. Este destinat obţinerii
de cash de la ATM-urile sau ghişeele bancare sau pentru plata bunurilor şi
serviciilor la comercianţii acceptatori de carduri, care deţin POS-uri, pe teritoriul
României.
CARDUL B.C.R. EUROCARD BUSINESS. Este card de debit, embosat,
emis în lei, sub sigla Eurocard/Mastercard, destinat angajaţilor societăţilor
comerciale care efectuează deplasări în interes de serviciu pe teritoriul României.
Cardul este destinat pentru: plăţi de bunuri şi servicii oriunde este afişată sigla
Eurocard/Mastercard (hotel, magazin, benzinării etc.); obţinerea de numerar de la
automatele şi ghişeele bancare.
SERVICIUL MONEYGRAM. Serviciul MoneyGram reprezintă cea mai
rapidă, sigură şi comodă cale de a trimite şi primi bani de pe tot globul în doar
câteva minute. Mii de oameni din întreaga lume folosesc deja acest serviciu. O
reţea extinsă de agenţi serioşi, conectaţi prin calculatoare, vor transmite banii,
având garanţia că vor fi înmânaţi în siguranţă şi fără nici o întârziere. MoneyGram
este pus la dispoziţie în mai mult de 135 de ţări şi ne dă posibilitatea de a primi sau
a trimite bani în numerar, oriunde în lume în doar 10 minute. Pentru a face
trimiterea mai personală, putem adăuga gratuit un mesaj de 10 cuvinte. În
România, B.C.R. este singurul agent MoneyGram.
CECURILE
Cecul bancar în valută. Cecul bancar în valută se poate emite de B.C.R.
pentru plata mărfurilor şi serviciilor importate, iar cecul emis în străinătate poate fi
utilizat pentru onorarea exporturilor de mărfuri şi servicii. Cecul bancar în valută
se poate plăti într-o gamă largă de valute în principiu, la plata se încasează valoarea
integrală, plata se efectuează cu respectarea regulilor şi uzanţelor internaţionale
valabilitatea unui cec bancar în valută este de maxim 6 luni de la data emiterii. În
cazul cumpărării cecurilor se poate opta pentru următoarele valute: USD, CAD,
CHF, EURO, GBP.
 Cecul de călătorie AMERICAN EXPRES. Cecul de călătorie American
Expres este o modalitate dintre cele mai sigure de a avea la dispoziţie bani în
străinătate. Acest cec poate fi preschimbat în numerar la cele mai multe bănci din
lume, la un curs general al monedelor. În SUA şi în alte ţări cecul poate fi folosit
direct ca mijloc de plată, dar poate fi preschimbat uşor oriunde în lume în monede.
Cecurile pot fi schimbate şi în bani lichizi la una din cele 1700 de reprezentante şi
birouri de turism ale firmei American Expres, în bănci, agenţii de schimb valutar,
plus mii de alte locuri unde nu se percepe nici o altă taxă. Cecurile de călătorie
American Expres sunt la fel de uşor de folosit ca banii lichizi şi sunt disponibile în
12 monede de mare circulaţie. Pentru călătoriile în Europa, putem beneficia de
noile cecuri de călătorie EURO, ele reprezentând paşaportul pentru Europa.
Avantajele cecurilor: confortul şi siguranţa operaţiunilor.
DIRECT DEBIT. Modalitate de plată prin care banca achită, pe baza
autorizării prealabile date de client, plăţile cu caracter de regularitate, a căror sumă
nu este dinainte cunoscută (întreţinere, telefon, chirie ). Serviciul implică existenţa
unui acord între: plătitor şi beneficiar; plătitor şi bancă; beneficiar şi bancă.
Avantaje: 1. Economisirea timpului şi a costurilor pe care le implică deplasarea la
bancă; 2. Evitarea riscului neplăţii la timp a furnizorilor şi a implicaţiilor acestor
întârzieri.
PRODUSE DE ECONOMISIRE. Pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor
clienţilor de a economisi surplusul de lichidităţi de care dispun, lei sau valuta,
B.C.R. oferă o gamă variată de depozite.
Depozite la termen - în lei, pe termen de 1, 3, 6, 9 şi 12 luni şi în valută, pe
termen de 3, 6, 9 şi 12 luni.
Certificatele de depozit în lei, pe termen de 3 şi 6 luni, cu dobândă fixă pe
întreaga perioadă a depozitului, bonificată la scadenţa depozitului.
Avantaje: Confidenţialitatea şi siguranţa economiilor clienţilor; Păstrarea
certificatelor de depozit poate fi asigurată în casetele de valori ale băncii pe
întreaga perioada până la scadenţă.
PRODUSE DE INVESTIŢII
Certificate de trezorerie. Oferă venituri mai substanţiale decât depozitele la
termen plasamentul minim fiind de 100 milioane, cu o scadenţă variabilă în general
de 3 luni.
SERVICII DE CUSTODIE. Oferă posibilitatea investirii surplusului de
fonduri ale clienţilor, în pachete de acţiuni, pe baza ofertelor publice, intermediate
de societăţile de valori mobiliare.
CREDITE
Credite imobiliare.
Credite pentru cumpărări de locuinţe şi terenuri aflate în intravilan: termen
de 10 ani; suma maxima – 85% din preţul locuinţei.
Credite pentru modernizări şi reparaţii: termen de 5 ani; suma maxima –
85% din valoarea devizului.
Credite temporare (punte). Se acordă pentru asigurarea resurselor
financiare necesare achiziţionării unei noi proprietăţi imobiliare până la vânzarea
imobilului deţinut iniţial: termen de 6 luni; suma maxima – 80% din valoarea
devizului.
Credite pentru autoturisme. Se acordă pentru cumpărarea de autoturisme
noi din producţia interna sau de import de la distribuitorii autorizaţi; termen 5 ani;
Credite pentru bunuri de folosinţa îndelungată. Se acordă pentru
achiziţionarea de mobilier, produse electronice, aparate menajere, calculatoare etc.;
termen 3 ani; suma maxima – 85 sau 100% din preţul bunului care se cumpără.
Credite pentru sănătate. Se acordă pentru plata unor tratamente medicale;
termen 12 luni; suma maxima – 100% din costul tratamentului.
Credite pentru învăţământ. Se acordă pentru achitarea taxelor de înscriere şi
continuare a studiilor în diferite forme de şcolarizare; termen 12 luni; suma
maxima – 100% din cheltuielile de şcolarizare.
Credite pentru nevoi temporare. Se acordă pentru acoperirea cheltuielilor
ocazionate de diverse evenimente din viaţa familiei; termen 60 zile de acordare;
suma maxima – venitul net.
ALTE SERVICII oferite de B.C.R.
- Serviciul de transfer valutar prin merchants bank este adresat clienţilor
persoane fizice, permite primirea sumelor în valută trimise în SUA şi Canada, fără
a fi necesar ca destinatarul să aibă cont deschis la bancă.
- Tranzacţii de schimb valutar. Cele mai rentabile operaţiuni de schimb
valutar, în cele mai convenabile condiţii şi cu comisioanele cele mai reduse. Pot fi
efectuate tranzacţii în următoarele valute: USD, EURO, GBP, CHF, CAD, JPY.
- Servicii pe piaţa de capital prin INTERMOB SVM: Intermedierea
tranzacţiilor de cumpărare / vânzare de acţiuni; Operaţiuni privind finanţarea
societăţilor comerciale prin instrumente specifice pieţei de capital (oferte publice
pentru majorări de capital şi misiuni de obligaţiuni); Intermedierea ofertelor
publice de cumpărare pentru preluarea pachetelor mari de acţiuni în vederea
stabilirii unei poziţii de control; Listarea la Bursa de Valori Bucureşti şi pe piaţa
Rasdaq; Acordarea de asistenţă şi evaluare economică a societăţilor comerciale în
vederea stabilirii politicii de investiţii. Calitatea serviciilor şi continuitatea în oferta
de produse şi servicii care ajuta la creşterea fidelităţii clienţilor, aceştia fiind astfel
mai puţin tentaţi să evalueze alternativa utilizării serviciilor concurenţilor.

3.2. Produse de creditare adresate persoanelor fizice

Particularităţile produselor de creditare adresate de BCR persaonelor fizice

se traduc în: accesibilitate, prin acceptarea la stabilirea capacităţii de rambursare a
unei game largi de venituri, atât realizate de către împrumutat, cât şi de către
coplătitori, după ca; efort financiar redus prin: perioada mare de creditare;
oferirea gratuită de către banca a certificatului de asigurare; posibilitatea de
refinanţare a creditelor angajate la alte bănci şi economie de timp, prin apelarea
la una dintre următoarele modalităţi de rambursare: oriunde şi oricând în ţară
prin reţeaua de ATM-uri BCR (cea mai extinsă reţea) din contul de card de debit,
pentru creditele în lei; serviciul e-BCR sau Standing Order, pentru creditele în lei
I. CREDITE CU DESTINATIE MULTIPLA
DIVERS EXTRA /SUPER BCR este un credit nenominalizat, în lei şi în
valută, în valoare de până la 20.000 EUR. Efort financiar redus prin perioada mare
de creditare (10 ani) şi oferirea gratuită de către bancă a certificatului de asigurare.
Acordarea creditului se face fără aport propriu, garanţi sau ipotecarea unui imobil.
În cel mai scurt timp se poate obţine preavizarea creditului, fie prin intermediul
serviciului InfoBCR, fie la sediile unităţilor BCR. Clienţii au posibilitatea de a
folosi formularul credite on-line. Ulterior completării formularului on-line,
clientul va fi contactat de către un operator InfoBCR în vederea efectuării
preaprobarii cererii, urmând ca decizia de acordare a creditului să fie luată la
nivelul sucursalei BCR la care doreşte să meargă clientul.
Documentaţie de credit simplificată pentru:
- împrumuturile de până la 1.000 EUR inclusiv sau echivalent RON /USD,
sau în cazul în care în cursul ultimelor 12 luni, solicitantul a beneficiat de credite
garantate cu garanţii reale imobiliare de la BCR, nemaifiind solicitate copii după
contractul individual de muncă /cartea de muncă / registrul general de evidenţă a
salariaţilor
- solicitanţii care îşi încasează salariul lunar într-un cont curent /cont de
card la BCR, banca putând accepta, în locul adeverinţei de salariu, un extras de
cont /stare financiară cumulat(a) pe ultimele 3 luni
 Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate solicitate de către banca
Destinaţia: se acordă pentru satisfacerea nevoilor personale ale
împrumutatului
Moneda de acordare: RON, EUR, USD
Suma maxima: 20.000 EUR (sau echivalent RON /USD)
Termen maxim: 10 ani
Avans: nu este necesar.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de
către solicitant şi coplătitori, daca este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite
din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în străinătate, din activităţi
independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte
surse de venit dovedite prin documente legale.
Gradul de îndatorare poate ajunge până la 65% din venitul net eligibil al
familiei. Venitul net eligibil al familiei este determinat prin deducerea din venitul
net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc. Gradul maxim de îndatorare
pentru fiecare client în parte depinde de asemenea profilul de risc şi
comportamentul de plată al acestuia.
Modalităţi de angajare a creditului: sumele se pun la dispoziţia
clientului prin cont separat de împrumut. Plăţile se efectuează prin alimentarea din
contul separat de împrumut a contului curent, de unde se pot efectua plăţi către
terţi, dispuse prin ordine de plată sau ridicări de numerar. În cazul creditelor în
RON, plafonul de credit poate fi pus la dispoziţia clienţilor prin cont de card de
debit.
Modalităţi de rambursare a creditului: a) la orice sediu BCR, în
numerar (inclusiv în ziua scadenţei); b) la sediul unităţii BCR care a acordat
creditul, din contul curent în lei /valuta (inclusiv ziua scadenţei); c) prin internet,
din contul curent în lei /valuta, utilizând serviciul e–BCR, cu cel puţin o zi înaintea
scadenţei stabilite prin graficul de rambursare (se completează Cererea de acces şi
se încheie Convenţie); d) la orice ATM din reţeaua BCR, din contul de card de
debit (se încheie Convenţie), prin Direct Debit, Standing Order sau prin serviciul
de efectuare operaţiuni prin telefon (disponibil în cadrul Pachetului Cont Curent
BCR), pentru creditele acordate în lei.
Opţiune de re-încărcare a plafonului de credit până la valoarea iniţială
din contractul de credit dacă solicitantul a rambursat cel puţin jumătate din
valoarea creditului acordat sau cel puţin jumătate din numărul total de rate stabilite
prin graficul iniţial de rambursare emis la acordarea creditului şi nu a înregistrat
restanţe mai mari de 30 de zile (serviciul TOP UP BCR).
Nivel dobânzi:
a) Dobândă fixă în primele 3 luni:

*dobânda promoţională valabila pentru creditele aprobate în perioada

12.11 - 31.12.2007
* în funcţie de dobânda de referinţă BCR (revizuibilă la 31 martie şi 30
septembrie), la care se adaugă o marjă fixă ** în funcţie de dobânda de referinţă
BCR (variabilă), la care se adaugă o marjă fixă
b) fixă /variabilă /revizuibilă pe întreaga perioadă de creditare
DIVERS EXTRA BCR:

DIVERS SUPER BCR:

* în funcţie de dobânda de referinţă (variabilă), la care se adaugă o marjă

fixă
 Documente necesare:
- Cerere de credit (formular tip BCR)
- Declaraţia – acord pentru coplătitor(i), dacă este cazul (formular tip BCR)
- Adeverinţa de salariu pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru
coplătitori (formular BCR sau alte modele de adeverinţe care să cuprindă
obligatoriu informaţiile solicitate de bancă) / Extras de cont /Stare financiară
cumulat(a) pe ultimele trei luni pentru clienţii care încasează salariul lunar într-un
cont curent / cont de card BCR)
- Talon de pensie (original sau copie) sau decizie de pensionare
- Cartea de muncă (primele şi ultimele doua pagini) /contractul individual
de munca cu viza direcţiei generale de muncă şi protecţie socială /registrul general
de evidenta a salariaţilor (filele care cuprind elementele de identificare ale
angajatorilor şi înscrierile referitoare la împrumutat pentru solicitant si, daca este
cazul, pentru coplătitori)
- BI /CI (copie) pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitor(i)
- Factura de utilităţi (din luna precedenta sau cu cel mult 2 luni anterioare
solicitării creditului)
- Alte documente solicitate de bancă.
DESCOPERIT DE CONT INDIVIDUAL este un credit de consum
acordat în limita unui plafon cuprins intre 1 şi 6 salarii nete, maxim 5.000 EUR, cu
condiţia ca virarea lunară a salariului să fie efectuată într-un cont curent deschis la
BCR. Nu este necesară încheierea unui protocol între BCR şi firma angajatoare.
Beneficiari: persoane fizice care realizează venituri lunare din salarii, au
un card de debit BCR în al cărui cont încasează salariul lunar, solicită deschiderea
unui cont curent cu card de debit ataşat (BCR Maestro /BCR VISA Electron /BCR
VISA Clasic)
Moneda de acordare: RON
 Plafon acordat: maxim 6 salarii nete fără a depăşi 5.000 EUR (echivalent
în lei la cursul BNR din data aprobării). Plafonul este ataşat contului curent.
Plafonul de descoperit de cont se activează după prima alimentare a contului curent
cu drepturile salariale. Perioada de acordare a descoperitului de cont:
nedeterminată dacă s-au respectat condiţiile prevăzute în contract şi împrumutatul
îşi păstrează calitatea de salariat
Dobânzi: 22% /an, variabila (27% /an dobânda penalizatoare)
Documente necesare clientului persoana fizică: copie BI /CI pentru
solicitant; adeverinţa de salariu, completata, semnată şi stampilată, incluzând
paragraful prin care angajatorul se obliga sa vireze salariul în contul curent
specificat. Acest document este necesar doar în cazul în care clientului nu i s-au
virat drepturile salariale în ultimele 3 luni consecutive în contul curent deschis la
BCR, în caz contrar fiind suficient extrasul de cont curent pe ultimele 3 luni
consecutive.
Avantaje: 1) uşor de obţinut - de la orice unitate teritoriala BCR pe baza
adeverinţei de venit sau a extrasului de cont (în cazul virării drepturilor salariale în
ultimele 3 luni consecutive într-un cont curent deschis la BCR); 2) finanţare fără
prezentarea de garanţii şi fără necesitatea justificării destinaţiei banilor; 3) acces
permanent 24 h /24 la bani utilizând cardul de debit ataşat contului curent; 4)
utilizare multipla - retrageri numerar, plăţi comercianţi, plata facturilor de utilităţi;
5) reîncărcabil - pe măsura rambursării sumelor utilizate, acestea pot fi utilizate din
nou; 6) posibilitatea rambursării anticipate (parţial sau total) a sumelor utilizate
fără a se percepe un comision de rambursare anticipată; 7) dinamicitate - majorarea
/diminuarea /menţinerea plafoanelor acordate în funcţie de evoluţia alimentărilor
lunare cu drepturi salariale a contului curent; 8) flexibilitate - nu este necesară
încheierea unor acte adiţionale cu clientul în cazul modificării (majorare
/diminuare /anulare) din iniţiativa Băncii a plafoanelor acordate. În cazul
diminuării /anularii plafoanelor, clientului i se oferă posibilitatea eşalonării
diferenţei de rambursat până la concurenţa noului plafon; 9) comision 0 cu cardul
la plată de bunuri şi servicii, la comercianţii acceptanţi; 10) acces la facilităţi
acordate în cadrul campaniilor.
MAXICREDIT EXTRA /SUPER BCR este un credit nenominalizat
garantat cu garanţii reale, în lei şi în valută. Suma maximă ce poate fi împrumutată
depinde doar de capacitatea de rambursare şi de garanţiile constituite. Efort
financiar redus prin: perioada mare de creditare (25 de ani); oferirea gratuită de
către bancă a certificatului de asigurare; diminuarea în primul an de creditare cu
0,5 puncte procentuale a nivelului de dobândă perceput pentru creditele acordate în
EUR cu dobânda fixă în primul an de creditare, în situaţia în care solicitantul îşi
încasează salariul /pensia într-un cont curent la BCR de cel puţin 2 luni.
Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă
Destinaţia: se acordă pentru rezolvarea nevoilor personale ale
împrumutatului
Moneda de acordare: RON, EUR, USD
Suma maximă: în funcţie de capacitatea de rambursare şi de garanţiile
constituite, dar nu va putea depăşi valoarea de garanţie a imobilului (construcţie
şi /sau teren) ce urmează a fi admis în garanţie sau 90% din valoarea depozitelor
colaterale /certificatelor de depozit /titlurilor de stat.
Termen maxim: 25 ani
Avans: nu este necesar
Dobânda: corespunzătoare termenului de rambursare solicitat de client;
solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobândă fix sau variabil sau
revizuibil semestrial, pentru creditele acordate în lei
Opţiune de reîncărcare a plafonului de credit până la valoarea iniţială
din contractul de credit dacă solicitantul a rambursat cel puţin jumătate din
valoarea creditului acordat sau cel puţin jumătate din numărul total de rate stabilite
prin graficul iniţial de rambursare emis la acordarea creditului şi nu a înregistrat
restanţe mai mari de 30 de zile (serviciul TOP UP BCR)
Garanţii reale (proprietatea împrumutatului sau a terţe persoane):
Ipotecă, Depozite colaterale /certificate de depozit cu discount /certificate de
depozit la purtător constituite în sistem BCR /titluri de stat.
Garanţii personale: asigurare de viaţă pentru persoanele care au calitatea
de împrumutat şi vârsta cuprinsa intre 18 şi 65 ani, oferită în mod gratuit de către
bancă; certificatul de asigurare se emite fie pe numele împrumutatului, fie, în cazul
în care exista coplătitori, pe numele persoanei mai tinere.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de
către solicitant şi coplătitori, dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite
din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în străinătate, din activităţi
independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte
surse de venit dovedite prin documente legale.
Gradul de îndatorare poate ajunge până la 65% din venitul net eligibil al
familiei. Venitul net eligibil al familiei este determinat prin deducerea din venitul
net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc. Gradul maxim de îndatorare
pentru fiecare client în parte depinde de asemenea profilul de risc şi
comportamentul de plată al acestuia.
Modalităţi de angajare a creditului: sumele reprezentând creditul
acordat vor fi puse la dispoziţia clientului prin cont curent /cont de card (pentru
creditele în lei), deschis pe numele său, din care se pot efectua retrageri de numerar
sau ordona plăţi prin virament
Modalităţi de rambursare a creditului: la orice sediu BCR, în numerar
(inclusiv în ziua scadenţei stabilite prin graficul de rambursare); la sediul unităţii
BCR care a acordat creditul, din contul curent în lei /valută (inclusiv ziua
scadenţei); prin internet, din contul curent în lei /valuta, utilizând serviciul e–BCR,
cu cel puţin o zi înaintea scadenţei stabilite prin graficul de rambursare (se
completează în prealabil Cererea de acces şi se încheie Convenţie); la orice ATM
din reţeaua BCR, din contul de card de debit (se încheie în prealabil Convenţie),
prin Direct Debit, Standing Order sau prin serviciul de efectuare operaţiuni prin
telefon (disponibil în cadrul Pachetului Cont Curent BCR), pentru creditele
acordate în lei
Nivel dobânzi:

* în funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă ** în funcţie de dobânda de referinţă BCR (revizuibilă la 31 martie şi 30
septembrie), la care se adaugă o marjă fixă
Dobânda fixa iniţial şi variabilă ulterior:

*în funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă
** promoţie valabila până la data de 31.12.2007
***client BCR care îşi încasează salariul /pensia într-un cont curent la
BCR
Dobânda variabilă pe întreaga perioadă de creditare:

* în funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă
Documente necesare
A. în cazul garantării cu ipotecă: ■ Cerere de credit (formular tip BCR); ■
Declaraţia – acord pentru coplătitor(i), dacă este cazul (formular tip BCR); ■
Adeverinţa de salariu pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitori
(formular tip BCR sau alte modele de adeverinţe care să cuprindă obligatoriu
informaţiile solicitate de bancă) /Extras de cont /Stare financiara cumulat(a) pe
ultimele trei luni pentru clienţii care încasează salariul lunar într-un cont curent /
cont de card la BCR); ■ Talon de pensie (original sau copie) sau decizie de
pensionare; ■ BI /CI (copie) pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitor(i)
şi garanţii cu ipotecă; ■ Actul de proprietate al imobilului care constituie garantia
creditului inregistrat la Biroul de Carte Funciara (copie); ■ Documentaţia
cadastrală (copie); ■ Factura de utilităţi (din luna precedentă sau cu cel mult 2 luni
anterioare solicitării creditului); ■ Alte documente solicitate de bancă.
B. în cazul garantării cu depozite colaterale, certificate de depozit cu
discount, certificate de depozit la purtător, titluri de stat: ■ Documentele solicitate
la pct. A) mai puţin actul de proprietate al imobilului şi documentaţia cadastrală; ■
Dovada domicilierii la BCR a instrumentelor de economisire care vor constitui
garanţia împrumutului solicitat (convenţie de depozit la termen /certificate de
depozit cu discount, certificate de depozit la purtător).
MAXIPLUS EXTRA /SUPER BCR este un credit nenominalizat garantat
cu garanţii reale ce permite trageri şi rambursări multiple în limita plafonului
disponibil, în lei şi în valută, în valoare de până la 150.000 euro echivalent pe 20
ani, în funcţie de capacitatea de rambursare şi de garanţiile constituite. În plus, în
primii 5 ani, clintul are posibilitatatea de a efectua trageri şi rambursări multiple, în
limita plafonului disponibil. La solicitarea sa, perioada de trageri şi rambursări
multiple se poate prelungi cu încă 5 ani. Clientul mai poate beneficia de
diminuarea cu 0,4 puncte procentuale a nivelului de dobânda perceput, în situaţia
în care primeşte salariul prin intermediul unui card BCR. În cel mai scurt timp se
poate obţine preavizarea creditului pe care doreşte să îl obţină la sediile unităţilor
BCR.
Documentaţie de credit simplificata pentru: creditele garantate cu
garanţii reale, banca nemaisolicitând copii după contractul individual de muncă
/cartea de muncă /registrul general de evidenţă a salariaţilor; solicitanţii care îşi
încasează salariul lunar într-un cont curent /cont de card la BCR, banca putând
accepta, în locul adeverinţei de salariu, un extras de cont /stare financiara
cumulat(a) pe ultimele 3 luni
Beneficiari: persoane fizice, în vârsta de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă.
Destinaţia: se acordă pentru rezolvarea nevoilor personale ale
împrumutatului.
Moneda de acordare: RON, EUR, USD.
Suma maximă: 150.000 EUR (echivalent RON /USD) în funcţie de
capacitatea de rambursare şi de garanţiile constituite, dar nu va putea depăşi
valoarea de garanţie (80% din valoarea apreciata) a imobilului (construcţie si /sau
teren) ce urmează a fi admis în garanţie, sau 90% din valoarea depozitelor
colaterale /certificatelor de depozit /titlurilor de stat.
Termen maxim: 20 ani, din care: 5 ani – perioada de trageri şi rambursări
multiple în limita plafonului disponibil. La solicitarea clientului şi în funcţie de
capacitatea sa de rambursare, această perioada se poate prelungi o singură dată cu
încă 5 ani
Perioada de rambursare, în continuarea celei de trageri şi rambursări
multiple: maxim 15 ani (daca perioada de trageri şi rambursări multiple este de 5
ani); maxim 10 ani (dacă perioada de trageri şi rambursări multiple este de 10 ani).
Avans: nu este necesar
Garanţii reale (proprietatea împrumutatului sau a unei terţe
persoane): Ipoteca; Depozite colaterale /certificate de depozit cu discount
/certificate de depozit la purtător constituite în sistem BCR /titluri de stat.
Garanţii personale: asigurare de viaţă pentru persoanele care au calitatea
de împrumutat şi vârsta cuprinsa intre 18 şi 65 ani, oferită în mod gratuit de către
bancă; certificatul de asigurare se emite fie pe numele împrumutatului, fie, în cazul
în care exista coplătitori, pe numele persoanei mai tinere.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de
către solicitant şi coplătitori, daca este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite
din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în străinătate, din activităţi
independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte
surse de venit dovedite prin documente legale.
Gradul de îndatorare poate ajunge până la 65% din venitul net eligibil al
familiei. Venitul net eligibil al familiei este determinat prin deducerea din venitul
net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natura decât creditul): chirii, asigurări etc. Gradul maxim de îndatorare
pentru fiecare client în parte depinde de asemenea profilul de risc şi
comportamentul de plată al acestuia.
Modalitatea de acordare: sumele reprezentând creditul acordat vor fi
puse la dispoziţia clientului prin cont curent, deschis pe numele sau, din care se pot
efectua retrageri de numerar sau rambursări multiple, în limita plafonului aprobat,
în primii 5 ani, respectiv 10 ani în cazul prelungirii perioadei iniţiale de trageri şi
rambursări multiple.
Modalităţi de rambursare a creditului: la orice sediu BCR, în numerar
(cu cel puţin o zi înaintea scadenţei stabilite prin graficul de rambursare); la sediul
unităţii BCR care a acordat creditul, din contul curent în lei /valuta (inclusiv ziua
scadenţei); prin internet, din contul curent în lei /valuta, utilizând serviciul e–BCR,
cu cel puţin o zi înaintea scadenţei stabilite prin graficul de rambursare (se
completează în prealabil Cererea de acces şi se încheie Convenţie); la orice ATM
din reţeaua BCR, din contul de card de debit (se încheie în prealabil Convenţie),
prin Direct Debit, Standing Order sau prin serviciul de efectuare operaţiuni prin
telefon (disponibil în cadrul Pachetului Cont Curent BCR), pentru creditele
acordate în lei
Nivel dobânzi

* stabilită în funcţie de dobânda de referinţă BCR revizuibilă la 31 martie

şi 30 septembrie la care se adaugă o marjă fixă
** stabilita în funcţie de dobânda de referinţă BCR variabilă la care se
adaugă o marjă fixă.

II. CREDITE PENTRU BUNURI DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ

Acordarea creditului se face fără avans. În cel mai scurt timp se poate
obţine preavizarea creditului, fie prin intermediul serviciului InfoBCR, fie la
sediile unităţilor BCR. Se poate folosi formularul credite on-line. Ulterior
completării formularului on-line, clientul va fi contactat de către un operator
InfoBCR în vederea efectuării preaprobării cererii, urmând ca decizia de acordare
a creditului să fie luată la nivelul sucursalei BCR la care clientul doreşte să meargă.
Documentaţie de credit simplificată pentru: ■ împrumuturile de până la
1.000 EUR inclusiv sau echivalent RON /USD, sau în cazul în care în cursul
ultimelor 12 luni, solicitantul a beneficiat de credite garantate cu garanţii reale
imobiliare de la BCR, nemaifiind solicitate copii după contractul individual de
muncă /cartea de muncă / registrul general de evidenţă a salariaţilor; ■ solicitanţii
care îşi încasează salariul lunar într-un cont curent /cont de card la BCR, banca
putând accepta, în locul adeverinţei de salariu, un extras de cont /stare financiara
cumulat(a) pe ultimele 3 luni.
MOTOR EXTRA /SUPER BCR este un credit pentru achiziţionarea de
vehicule noi şi rulate, în lei şi în valută. BCR acordă credit de până la 30.000
echivalent euro pentru vehicule noi şi de maxim 12.000 echivalent euro pentru
vehicule rulate. Perioada maximă de acordare este de 10 ani.
Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă.
Destinaţia: se acordă pentru achiziţionarea de vehicule noi, din producţia
interna şi din import, comercializate în ţară de către producători /dealeri autorizaţi
şi de vehicule rulate din producţia internă şi din import, de la persoane fizice
/juridice române.
Moneda de acordare: RON, EUR, USD
Suma maximă: Creditele acordate pentru achiziţionarea e vehicule noi:
30.000 EUR (sau echivalent RON /USD); Creditele acordate pentru achizitionarea
de autoturisme rulate: 12.000 EUR (sau echivalent RON /USD)
Avans: aport propriu nu este necesar
Termen maxim: 10 ani
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de
către solicitant şi coplătitori, dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite
din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în străinătate, din activităţi
independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte
surse de venit dovedite prin documente legale.
Gradul de îndatorare poate ajunge până la 65% din venitul net eligibil al
familiei. Venitul net eligibil al familiei este determinat prin deducerea din venitul
net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc. Gradul maxim de îndatorare
pentru fiecare client în parte depinde de asemenea profilul de risc şi
comportamentul de plată al acestuia.
Dobânda: dobânda se stabileşte în funcţie de termenul convenit cu clientul
pentru rambursarea creditului; solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de
dobândă fix, variabil sau revizuibil semestrial, pentru creditele în lei
Modalitatea de acordare a creditului: virament în contul dealer-ului
/persoanei fizice sau juridice care comercializează autovehiculul
Modalităţi de rambursare a creditului: la orice sediu BCR, în numerar
(inclusiv în ziua scadenţei); la sediul unităţii BCR care a acordat creditul, din
contul curent în lei /valută (inclusiv în ziua scadenţei); la orice ATM din reţeaua
BCR, din contul de card de debit (se încheie în prealabil Convenţie), prin Direct
Debit, Standing Order sau prin serviciul de efectuare operaţiuni prin telefon
(disponibil în cadrul Pachetului Cont Curent BCR), pentru creditele acordate în lei
Garanţii: poliţa de asigurare tip CASCO încheiată cu o societate de
asigurări agreată de BCR, cu cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii.
În vederea încheierii poliţei de asigurare CASCO pentru autoturismele rulate ce se
doresc a fi achiziţionate din credit, în lei, se solicită ca vechimea maximă pentru
aceste autovehicule să fie de: 6 ani pentru cele neînmatriculate în România şi 8 ani
pentru cele înmatriculate în România. În vederea încheierii poliţei de asigurare
CASCO pentru autoturismele rulate ce se doresc a fi achiziţionate din credit, în
valută, se solicită ca vechimea maximă pentru aceste autovehicule să fie de 7 ani,
atât pentru cele înmatriculate în România, cât şi pentru cele înmatriculate în
străinătate.
Nivel dobânzi:

* în funcţie de dobândă de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă
** în funcţie de dobânda de referinţă BCR (revizuibilă la 31 martie şi 30
septembrie), la care se adaugă o marjă fixă
 * în funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o
marjă fixă.
Documente necesare: ■ Cerere de credit (formular tip BCR); ■ Declaraţia
– acord pentru coplătitor(i), dacă este cazul (formular tip BCR); ■ Adeverinţa de
salariu pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitori (formular tip BCR sau
alte modele de adeverinţe care să cuprindă elementele minime stabilite de
bancă) /Extras de cont /Stare financiară cumulat(ă) pe ultimele trei luni pentru
clienţii care încasează salariul lunar într-un cont curent /cont de card la BCR); ■
Talon de pensie (original sau copie) sau decizia de pensionare; ■ Cartea de muncă
(primele şi ultimele două pagini) /contractul individual de munca cu viza direcţiei
generale de muncă şi protecţie sociala /registrul general de evidenţă a salariaţilor
(filele care cuprind elementele de identificare ale angajatorilor şi înscrierile
referitoare la împrumutat pentru solicitant şi, dacă este cazul, pentru coplătitori); ■
BI /CI (copie) pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitor(i); ■ Factura
proformă pentru autoturismul cumpărat din credit; ■ Certificat de Autenticitate
eliberat de Registrul Auto Român, în cazul achiziţionării de autoturisme rulate
neînmatriculate în România; ■ După acordarea creditului şi înmatricularea
autoturismului, se solicita o copie a cărţii de identitate a autoturismului; ■ Alte
documente solicitate de bancă.

PRACTIC EXTRA /SUPER BCR este un credit pentru bunuri de uz casnic

sau personal şi servicii aferente acestora, în lei şi în valută, în valoare de 5.000
echivalent euro pe 5 ani, fără avans. Creditele se pot obţine prin punctele de
vânzare ale societăţilor partenere sau direct de la orice sucursala BCR. La cerere
clientul beneficiază de o perioadă de graţie de maxim două luni. Creditul în valută
se acordă numai pentru bunurile cumpărate din import.
Beneficiari: Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care
îndeplinesc condiţiile de eligibilitate solicitate de către bancă.
Destinaţia: achiziţionarea de bunuri şi servicii din ţară sau străinătate
(aparatura electronică şi electrocasnică, mobilier, produse IT, blanuri, materiale de
construcţii, biciclete etc.) de la furnizorii interni sau externi sau dealerii autorizaţi
ai acestora.
Moneda de acordare: RON, EUR, USD
Suma maximă: 5.000 EUR (sau echivalent RON /USD)
Avans: nu este necesar
Termen maxim: 5 ani
Perioada de graţie: cel mult 2 luni, fără depăşirea termenului maxim de
rambursare. În cadrul perioadei de graţie împrumutatul achită comisioanele
aferente, cu excepţia comisionului de urmărire riscuri şi a comisionului de
administraţie. Dobânda se calculează lunar la soldul creditului şi se capitalizează la
sfârşitul perioadei de graţie, fiind inclusa în valoarea creditului
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de
către solicitant şi coplătitori, dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite
din contracte de închiriere, dividende, venituri realizate în strainatate, din activităţi
independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte
surse de venit dovedite prin documente legale.
Gradul de îndatorare poate ajunge până la 65% din venitul net eligibil al
familiei. Venitul net eligibil al familiei este determinat prin deducerea din venitul
net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc. Gradul maxim de îndatorare
pentru fiecare client în parte depinde de asemenea profilul de risc şi
comportamentul de plată al acestuia.
Modalitatea de acordare a creditului: virament, în contul furnizorului de
bunuri
 Modalităţi de rambursare: la orice sediu BCR, în numerar (inclusiv în
ziua scadentei); la sediul unităţii BCR care a acordat creditul, din contul curent în
lei /valută (inclusiv în ziua scadenţei), prin internet, din contul curent în lei /valuta,
utilizând serviciul e–BCR, cu cel puţin o zi înaintea scadenţei stabilite prin graficul
de rambursare (în prealabil se completează Cererea de acces şi se încheie
Convenţie), la orice ATM din reţeaua BCR, din contul de card de debit (se încheie
în prealabil Convenţie), prin Direct Debit, Standing Order sau prin serviciul de
efectuare operaţiuni prin telefon (disponibil în cadrul Pachetului Cont Curent
BCR), pentru creditele acordate în lei

Nivel dobânda:

* în funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă
** în funcţie de dobânda de referinţa BCR (revizuibilă la 31 martie şi 30
septembrie), la care se adaugă o marjă fixă

*in funcţie de dobânda de referinţă BCR (variabilă), la care se adaugă o

marjă fixă
Documente necesare: ■ Cerere de credit (formular tip BCR); ■ Declaraţia
– acord pentru coplătitor(i), dacă este cazul (formular tip BCR); ■ Talon de pensie
(original sau copie) sau decizia de pensionare; ■ Cartea de muncă (primele şi
ultimele doua pagini) /contractul individual de munca cu viza direcţiei generale de
muncă şi protecţie socială /registrul general de evidenţă a salariaţilor (filele care
cuprind elementele de identificare ale angajatorilor şi înscrierile referitoare la
împrumutat pentru solicitant şi, dacă este cazul, pentru coplătitori); ■ BI /CI
(copie) pentru solicitant şi dacă este cazul, pentru coplătitor(i); ■ Factura proformă
pentru bunul ce se doreşte a fi cumpărat din credit; ■ Factura de utilităţi (din luna
precedentă sau cu cel mult 2 luni anterioare solicitării creditului); ■ Alte
documente solicitate de bancă.
 Concluzii şi propuneri

În a doua jumătate a secolului nostru serviciile bancare s-au diversificat, pe

de o parte, prin angajarea în unele operaţiuni altădată aflate în sarcina unor bănci
specializate şi prin prestarea unor noi servicii aflate în zone de graniţă cu alţi
operatori financiari. O primă categorie a acestor servicii noi o reprezintă serviciile
de afaceri adresată firmelor. Pe linia promovării metodelor noi de finanţare băncile
comerciale au dezvoltat sau au intermediat pentru clienţii lor operaţiuni de leasing,
factoring sau le-au deschis accesul la casele de emisiune de hârtii de valoare şi
participare la capital. Cea mai mare parte a serviciilor bancare nu comportă
angajarea bilanţieră. Aceste operaţiuni sunt evidenţiate de bănci şi deci grupate din
punct de vedere patrimonial ca operaţiuni extra-bilanţiere. Aceste operaţiuni sunt
compuse din două categorii: operaţiuni de comision şi operaţiuni privind obligaţii
anticipate sau condiţionate. În cadrul operaţiunilor de comision banca acţionează în
numele şi pentru contul clienţilor săi. Printre cele mai frecvente operaţiuni de acest
gen sunt cele legate de efectuarea plăţilor, îndeosebi operaţiuni de incaso, de
încasare a creanţelor. De asemenea băncile efectuează operaţiuni de vânzare şi
cumpărare de titluri pentru clienţii lor. În aceeaşi categorie intră şi operaţiunile de
mandat, operaţiuni efectuate în numele băncii dar pentru contul clienţilor, care în
general se referă la administrarea portofoliilor de hârtii de valoare şi chiar la
administrarea patrimoniilor (executori testamentari, a fondurilor de tutelă sau a
fundaţiilor diverse).
Operaţiunile privind operaţiile anticipate sau condiţionate cuprind o gamă
mai largă. În primul rând aici se încadrează obligaţiile anticipate ale băncii privind
acordarea de credite prin: linii de credite, când obligaţia priveşte suma creditului şi
nu condiţiile; credite reînnoibile de care se poate beneficia pe durata contractului în
condiţiile stabilite, avantaje pentru care se plăteşte băncii un anumit procent. O altă
situaţie este reprezentată de obligaţiile privind subscrierea unor titluri emise de
anumite bănci în sistemul pieţei de credit europene. O a doua grupă a obligaţiilor
anticipate bancare decurge din circuitul cambial şi este cunoscută sub denumirea
de credite prin semnătură. Prin semnătura sa în diverse forme (acceptare, aval)
banca garantează angajamentul clientului său către terţi. Banca nu avansează
fonduri, dar susţine, prin propriul angajament, încrederea pe care o inspiră clientul.
Ea nu se angajează fără să fi evaluat riscurile operaţiunii care pot în cazuri extreme
să-I atragă întreaga răspundere. Expunerea la risc pe care şi-o asumă implică
încasarea unor sume cu care beneficiarul garanţiei remunerează banca. A treia
grupă de activităţi de plasament cuprinde operaţiuni cu aceleaşi caracteristici ca şi
cele anterioare. Pe de o parte, pentru activităţi ce nu se reflectă în bilanţ, banca se
angajează să acţioneze în viitor şi deci îşi asumă riscul de a avea cheltuieli sau
pierderi. Pe de altă parte banca încasează o remunerare sau beneficiază de o
modificare a poziţiei imediate. Printre aceste activităţi menţionăm: angajamente
anticipate de a acorda credite, angajamente anticipate de a vinde sau a cumpăra
titluri, operaţiuni denumite opţiuni, angajamente anticipate asupra dobânzilor sau a
cursului de schimb.
O altă categorie de servicii s-au dezvoltat în sfera afacerilor internaţionale:
încasarea operaţiunilor de export, finanţarea exportului prin instituţiile naţionale de
garantare a creditului pentru export, negocierea şi scontul cambiilor străine,
facilitarea importului prin credite documentare, operare în conturi în valută,
angajarea în opţiuni în monedă străină.
Au fost dezvoltate de asemenea servicii de sprijinire a afacerilor care oferă
servicii de informare privind creditele, evaluări de performanţe ale unor firme cu
perspective de a deveni partenere în relaţiile de afaceri.
Milioanele de clienţi ai băncii au necesitat dezvoltarea serviciilor personale,
care s-au afirmat în special prin diversificarea conturilor: de economii, de investiţii,
cu programe diferite de economisire.
De asemenea se oferă servicii multiple de iniţiere şi angajare în sfera bursei
de valori, angrenând titularii de conturi în participarea la subscrierea de acţiuni sau
bonuri de tezaur dar şi de forme colective de fructificare a capitalului prin
societăţile de investiţii şi de plasament.
Băncile mai oferă programe diversificate de asigurări, asistă pe clienţi în
pregătirea călătoriilor prin cărţi de credit, cecuri de călătorie şi schimb valutar şi
chiar pentru organizarea călătoriei lor şi asigurarea clienţilor în această perioadă.
Obiectivul final al băncilor este de a reduce nevoia îndrumării clienţilor către
alţi specialişti din afara băncii, indiferent de serviciile de specialitate solicitate de
aceştia. În general, băncile româneşti oferă clienţilor următoarea sferă de servicii:
atragerea de depozite în lei şi valută, la vedere şi la termen; operaţiuni de cont
curent (încasări, plăţi); decontarea transferurilor interne şi externe; emiterea şi
acceptarea de cecuri şi documente de plată; operaţiuni financiare şi bancare din
cadrul acordurilor interne şi internaţionale (în lei şi în valută); acordarea de credite
pe termen scurt, mediu şi lung; vânzarea de obligaţiuni de stat, titluri de credit şi de
valoare; emisia de obligaţiuni; emiterea şi acceptarea de garanţii; păstrarea în
custodie; cumpărare-vânzare de valută, aur şi metale preţioase; operaţiuni
valutare; consultanţă bancară; emiterea de cărţi de plată şi decontarea tranzacţiilor
efectuate pe baza acestor instrumente de plată. Sfera serviciilor se extinde, iar
majoritatea noilor servicii au fost introduse în ultimii 5 ani. Ca rezultat al acestor
evoluţii au intervenit schimbări majore în sistemul bancar românesc. Atât
personalul bancar cât şi clientela vor trebui să se familiarizeze cu un număr tot mai
mare de servicii, dar şi de procese, instrumente, proceduri noi. Pentru ca o bancă să
aibă succes, este vital ca ea să şi comercializeze produsele şi serviciile în vederea
estimării dezvoltării sale. Banca va reuşi numai dacă publicul (clienţi potenţiali) va
cunoaşte, va cumpăra şi va avea încredere în produsele şi serviciile sale.
 Bibliografie

BASNO Cezar, DARDAC Nicolae, „Management bancar”, Editura

Economică, Bucureşti, 2002;
BASNO Cezar, DARDAC Nicolae, FLORICEL Constantin „Monedă,
Credit, Bănci”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
BASNO Cezar, DARDAC Nicolae „Operaţiuni bancare”, Editura Didactică
şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999;
DEDU Vasile „Gestiune şi audit bancar”, Editura Naţional, Bucureşti,
2001;
DUCA Ioana, „Monedă şi credit”, Editura Renaissance, Bucureşti, 2004;
IONESCU Lucian C. (coordonator) „Băncile şi operaţiunile bancare”,
Editura Economică, 1996;
MIHAI Ilie, „Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare”, Editura
Expert, Bucureşti, 2003
OLTEANU Alexandru, „Management bancar. Politici. Strategii şi Tehnici
bancare”, Editura Dareco, Bucureşti, 2003;
OLTEANU Al. (coord.), OLTEANU Florin Manuel, BADEA Leonardo,
„Management bancar. Caracteristici. Strategii. Studii de caz”, Editura Dareco,
Bucureşti, 2003.