Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

CREDITE ACORDATE
DE FONDUL MONETAR INTERNATIONAL.
EVOLUTII RECENTE

Studenți:

2010
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………….. 3

Cap.1 Fondul Monetar International ( FMI) ………………………………………… 4

1.1. Aparitia FMI…………………………………………………………………… 4

1.2. Structura organizatorica a FMI………………………………………………. 5

1.3. Obiectivele FMI si modul de realizare al acestora…………………………… 6

1.4. Constituirea si utilizarea resurselor FMI.......................................................... .7

1.5. Drepturile Speciale de Tragere ( DST )……………………………………….


9

Cap.2 Relatia Romaniei cu FMI……………………………………………………… 10

2.1. Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a FMI……………….. 10


2.2. Rolul si echipa Biroului Regional FMI…………………………………….. .11
2.3. Asistenta tehnica, asistenta financiara si pregatire profesionala…………. 12
2.4. Istoria acordurilor României cu FMI…………………………………………... 14

Cap.3 Relația FMI cu România în prezent. Relația cu alte state din Europa…….… 17

3.1. Relația FMI cu România în prezent…………………………………………. 17


3.2.Relatia FMI cu alte state din Europa………………………………………… 18

Concluzii…………………………………………………………………………….…… 22

Bibliografie…………………………………………………………………………….… 23
Introducere

Fondul Monetar International este o organizatie ce cuprinde 185 de tari membre, infiintata
pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare
sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca,
pentru a acorda asistenta financiara temporara tailor membre, in conditii adecvate, precum si
pentru a contribui la ajustarea balantei de plati.

FMI este institutia centrala a sistemului monetar international actual. Rolul sau in cadrul
acestui sistem consta in promovarea si sustinerea statelor membre in procesul de adoptare si
aplicare a unor politici economice fiabile.

Proiectul are ca obiect prezentarea FMI incepand cu aparitia acestuia, prezentarea obiectivelor
si a modului de organizare, constituirea si utilizarea resurselor, precum si Drepturile Speciale de
Tragere.

Am prezentat, de asemenea, un scurt istoric al Romaniei in relatiile cu FMI ,drepturile si


obligatiile Romaniei ca tara membra a Fondului Monetar International ,aranjamentele stand-by
incheiate de Romania cu FMI, precum si relatiile pe care acesta le are in prezent cu Romania,
dar si cu alte state din Europa.
CAP.1 FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL ( FMI )

1.1. APARIŢIA FONDULUI MONETAR INTERNAŢIONAL

Sistemul Monetar International poate fi definit ca un ansamblu de reguli, instrumente,


organism si piete referitoare la crearea, valorificarea si circulatia monedelor internationale.
Crearea unui sistem monetar internaţional trebuie privitǎ ca expresie a interdependenţei
economice dintre statele suverane si nu ca modalitate de a subordona sistemele monetare
internaţionale.
Spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, principalele tari din coalitia antihitlerista au
conceput diverse planuri de reconstructie a relatiilor monetare internationale.
Astfel, “Conferinta Internationala a Natiunilor Unite”, de la Bretton Woods (New Hampshire,
SUA), din 1-22 iulie 1944, a hotarat constituirea unui organism care sa supervizeze sistemul
monetar international si care sa aiba drept obiectiv eliminarea restrictiilor comerciale referitoare
la schimbul de bunuri si servicii, precum si stabilizarea cursurilor valutare.
Fondul Monetar International este institutia centrala a sistemului monetar international
actual, sistem de plata si rate de schimb intre monedele nationale, ce permite desfasurarea
afacerilor intre diferite state.
Statutul FMI, adoptat de cele 45 de state participante la conferinta, a intrat in vigoare la 27
decembrie 1945, activitatea oficiala a Fondului începand la 1 martie 1947.
Statutul initial al FMI a suferit doua amendamente. Prima modificare, din anul 1969, s-a referit la
dreptul FMI de a crea o noua sursa a lichiditatii internationale - Drepturile Speciale de Tragere
(DST) - precum si la mecanismul atribuirii si utilizarii acestora.
Al doilea amendament, intrat in vigoare la 1 aprilie 1978, cuprinde anumite modificari ale
vechiului statut, in scopul realizarii unei reforme evolutive a sistemului monetar international,
prin ratificarea Acordurilor de la Kingston (Jamaica, 1976).
Rolul sau în cadrul acestui sistem consta in promovarea si sustinerea statelor membre în
procesul de adoptare si aplicare a unor politici economice fiabile.
Dupa cum este sugerat chiar de numele sau, Fondul Monetar International poate fi considerat
“un fond de imprumut” pentru statele membre care se afla temporar intr-un deficit al balantei de
plati.
Obiectivele si rolul Fondului Monetar International au devenit din ce in ce mai importante si
din simpla cauza a cresterii numarului de membrii. Acest numar de state membre a crescut de
peste 4 ori fata de initialul de 45 de state implicate in crearea lui, ajungand in prezent la un
numar de 186 de ţari,fapt ce reflecta obtinerea independentei politice a mai multor state in curs
de dezvoltare si mai recent, al colapsului blocului sovietic.
Expansiunea numarului de state membre, impreuna cu schimburile petrecute in economia
mondiala, au obligat Fondul Monetar International sa se adapteze intr-o mare varietate de moduri
pentru a continua sa serveasca aceleasi scopuri in mod eficent.
Alaturi de Fondul Monetar International, in 1944 a fost creata BIRD ( Banca Internaţionalǎ
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare ), cunoscuta sub numele de Banca Mondiala, care a fost
creata pentru dezvoltare economica pe termen lung, incluzand finantarea proiectelor de
infrastructura.
În timp ce Fondul Monetar International este preocupat cu performanta si politici financiare
macroeconomice, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare se ocupa cu
dezvoltarea pe termen lung si solutii pentru eliminarea saraciei la nivel mondial.
Cand au fost create Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare, se avea in vedere aparitia unor noi organizatii pentru a promova
liberalizarea comertului international, desi au trebuit sa treaca mai bine de 50 de ani pana cand
World Trade Organization sa fie infiintata in anul 1995.
În anii precedenti problemele in materie de comert fiind realizate prin (AGTT) Acordul General
cu privire la Tarife si Comert.

1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A FMI

Organizarea si functionarea FMI se bazeaza pe asa numitele „cote parti ” subscrise de tarile
care adera la aceasta organizatie, adica pe volumul resurselor pe care statele membre le pun la
dispozitia FMI si care determina inclusiv numarul de voturi de care dispune fiecare stat membru
in organele de conducere, precum si importanta imprumuturiilor de care pot beneficia fiecare
tara. Cotele parti au fost exprimate in dolari si se fixeaza in functie de valoarea comertului
exterior si de valoarea productiei statelor membre in raport cu o serie de conditii politice ,
favorabile , cel mai des , SUA si Marea Britanie. Fondul Monetar International nu este o
institutie independenta, precum bancile centrale. El este condus de reprezentantii statelor
membre, reuniti in diferite forme de organizare.

Organele de conducere ale FMI sunt:

Consiliul de Guvernare – in care fiecare tara membra este reprezentata, este cea mai mare
autoritate in cadrul FMI, se intruneste annual odata cu Intalnirea Anuala a FMI si a Bancii
Mondiale. Fiecare stat mambru stabileste un guvernator ( de obicei ministrul de finante sau
presedintele Bancii Centrale)si un guvernator alternativ.Consiliul de Guvernare decide cum se
procedeaza in cazul problemelor majore, lasand deciziile de zi cu zi Consiliului Executiv.

Probleme cheie cu privire la sistemul monetar international sunt luate in considerare de 2 ori
pe an intr-un comitet al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar International
(CMFI).Un comitet comun al Consiliului de Guvernator si al Bancii Mondiale raporteaza
Guvernatorilor schimbarile de politica monetara si alte probleme ce privesc tarile in curs de
dezvoltare.
Consiliul Executiv este alcatuit din 24 de directori executivi, impreuna cu un director care
prezideaza acest consiliu.Ei se intalnesc de obicei de 3 ori pe saptamana, in sesiuni ce au ca
durata o zi intreaga,si chiar si mai des daca este necesar.Intalnirile au loc la sediul organizatiei in
Washington D.C.Principalele state membre au reprezentanti in acest consiliu in mod permanent,
celelalte 16 locuri fiind alese pe termen de 2 ani de grupuri de state.Spre deosebire de alte
institutii de acest gen care folosesc principiul- fiecare stat are un vot – in cadrul FMI votul
fiecarui stat este proportional cu marimea capitalului varsat.Astfel principalele membre au un loc
permanent in acest Consiliu,celelalte 16 locuri fiind impartite intre restul statelor membre,
dierctorii fiind alesi pentru perioade de 2 ani pe grupuri de tari.Consiliul executiv isi alege un
presedinte si unul sau doua ajutoare directe pentru acesta dintre proprii membri.Acesta conduce
afacerile FMI sub directivele intregului consiliu pe care il prezideaza.
Documentele care asigura baza deliberarilor facute de Consilul Executiv si cel de Guvernare
sunt realizate de Staff-ul FMI care cuprinde peste 2800 de angajati civili din diferite state.

1.3. OBIECTIVELE FMI SI MODUL DE REALIZARE AL ACESTORA

Potrivit Articolului 1 din Statutul sau, FMI are urmatoarele obiective:

 Incurajarea cooperarii monetare internationale

 Facilitarea cresterii armonioase a comertului mondial

 Promovarea stabilitatii cursurilor valutare

 Sprijinirea crearii unui sistem multilateral de decontare

 Punerea temporara, pe baza unor garantii adecvate, a resurselor sale generale la


dispozitia statelor membre, care se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste balantele
lor de plati

 Reducerea duratei si a amploarei dezechilibrelor balantelor de plati ale tarilor membre.


Pentru realizarea acestor obiective, FMI :

 Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la


nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50
de ani de experienta.Spre exemplu:
 In analiza anuala a economiei japoneze pentru anul 2000,FMI sfatuieste guvernul
japonez sa sa stimuleze cresterea economica prin pastrarea nivelului saczut al
ratei dobanzii, incurajand restructurarea corporatiilor si
bancilor si promovand concurenta.

 Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu


doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare
politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor
existente.Spre exemplu:
 In timpul crizei financiare din Asia(1997-1998) FMI actioneaza rapid pentru a
ajuta Koreea sa-si reformeze economia printr-un imprumut de 21 miliarde $.
 Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si
posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.Spre exemplu:
 Dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice,
Rusia si ale altor foste state sovietice sa-si stabileasca un nou sistem de
tezaurizare in trecerea la economia de piata.

1.4. CONSTITUIREA SI UTILIZAREA RESURSELOR FMI

Resursele FMI se pot grupa in general in patru categorii: a). cote subscrise de tarile membre;
b). dobanzi si comisioane; c). vanzari de aur contra valute convertibile; d). imprumuturi.

a). Cotele de participare constituie partea cea mai importantă din capitalul FMI, fiecare ţara,
odata cu aderarea la Fond, fiind obligata sa subscrie o anumita cota. Panăa în anul 1978, aceasta
cota era formata din 25% aur si 75% moneda nationala. Odata cu intrarea in vigoare a Statutului
modificat al FMI, fractiunea in aur a fost inlocuita cu valute convertibile ca echivalent al unei
sume corespunzatoare in DST. In trecut, aurul corespunzator fractiunii de 25% se depunea la
unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului (Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca
Angliei, Banca Franţei şi Banca de Rezervă a Indiei). Moneda nationala este pastrata intr-un
cont special la dispozitia FMI, la banca centrala sau o alta banca din tara respectiva.
Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regula in sensul maririi lor.
Sporirea cotelor de participare este determinata, in principal, de nevoia de resurse a Fondului
pentru a face fata solicitarilor sporite de finantare ale membrilor. Revizuirea generala a cotelor
se face la intervale de până la 5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci cand se considera
indreptatit, modificarea singulara a cotei sale. La data de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a
realizat ultima revizuire a cotelor de participare (a 12-a), lasand neschimbata valoarea acestora
de 213,7 miliarde DST.

Cota de participare are o importanta deosebita din punctul de vedere al tarii membre, deoarece
de marimea acesteia depinde: puterea de vot a tarii, volumul ajutorului financiar care i se poate
acorda si valoarea alocarilor de DST.
In cadrul FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecarei tari membre ii
sunt acordate 250 de voturi, la care se adauga cate un vot suplimentar pentru fiecare fractiune
de 100.000 dolari din cota de participare a tarii respective, astfel ca participarea statelor
membre la luarea deciziilor este proportionala cu numarul total de voturi. Totusi, pentru
anumite hotarari de importanta deosebita (de exemplu, modificarea cotelor de participare) este
necesara unanimitatea.
Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate, care detin 3/4 din total si, deci, din
voturi: SUA – 17,08%, Japonia – 6,13%, Germania – 5,99%, Franta – 4,95%, Marea Britanie –
4,95%.
b). Dobanzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a FMI, a carei marime depinde de
volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor dobanzii.
c). Vanzarile de aur erau destinate, in formula vechiului statut, sa mareasca resursele Fondului
intr-o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deosebit de mari intr-o moneda.
d). Imprumuturile se utilizeaza in cazul in care disponibilitatile FMI devin insuficiente
comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor membre si se obtin de la statele membre, de la
alte organizatii sau pe baza unor aranjamente.

Dreptul de a primi ajutor financiar in valuta si alocari de DST de la FMI este proportional cu
cotele-parti varsate, fapt care creeaza diferentieri accentuate in redistribuirea resurselor
Fondului. Astfel, tarile cu o buna situatie economica si financiara au si posibilitati mai mari de a
apela la finantarile FMI si, in plus, primesc cele mai mari alocari de DST, ceea ce constituie un
paradox, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile in curs de dezvoltare, tari cu
situatie financiara slaba, reflectata si in marimea cotei lor subscrise si varsate la Fond.

O tara membra poate utiliza DST pentru a obtine moneda straina de la alti membrii si pentru
a face plati catre FMI. O astfel de utilizare nu constituie un imprumut, statelor membre ale FMI
fiindu-le alocate DST pentru rezolvarea unor dezechilibre de balanta de plati, fara indeplinirea
unor masuri de politica economica si fara obligatia de rambursare. O tara membra care isi
foloseste alocarile de DST plateste Fondului o dobanda la o rata anuala de 1%-5%, in timp ce
un stat care detine DST peste alocarile sale incasează o astfel dobanda.
1.5. DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE ( DST )

Drepturile Speciale de Tragere constitue un instrument monetar international care serveste in


principal ca unitate monetara de cont si de rezerva. DST au fost create de Fondul Monetar
International din anul 1969 si sunt folosite pentru a acorda credite suplimentare tarilor membre.
Drepturile Speciale de Tragere sunt emise pe baza increderii reciproce dintre membrii Fondului
Monetar International si utilizate indeosebi pentru echilibrarea lichiditatilor internationale.
Valoarea DST a fost exprimatA initial (1969) in aur, printr-o cantitate de aur egala cu a
dolarului american in acea vreme (1 DST = 0,888671 g aur). In urma devalorizarilor dolarului si
generalizarii cursurilor fluctuante (1971-1973) a aparut problema modificarii valorii DST.
În anul 1974 a fost adoptata o noua metoda de calcul al valorii DST, pe baza unui cos valutar
format din 16 valute, pentru ca in anul 1978, cosul valutar sa fie restrans la 6 valute
reprezentative. O alta reducere a dimensiunilor cosului a avut loc în anul 1981, la 5 valute (dolar
american, marca germana, lira sterlina, franc francez, yen japonez) ale tarilor cu cea mai mare
participare la exportul mondial. In urma evaluarii DST în anul 1986, pe baza performantelor în
materie de export din perioada 1980-1984, s-a decis ca regula revizuirea periodica a cosului
valutar o data la 5 ani.
La 1 ianuarie 1999, marca germana şi francul francez au fost inlocuite printr-o cantitate
echivalenta de euro, ponderea monedei unice europene reflectand doar puterea economica a
Germaniei si Frantei. Incepand cu 1 ianuarie 2001, noua evaluare (29% EUR) se bazeaza pe
importanta zonei euro ca intreg. Astfel, FMI a stabilit că 4 valute (USD, EUR, JPY, GBP)
îndeplinesc criteriile pentru a intra în componenta cosului valutar DST.
Drepturile Speciale de Tragere reprezinta principalul instrument de rezerva al Sistemului
Monetar International,luand locul aurului.
Drepturile Speciale de Tragere sunt emise si anulate de catre Fondului Monetar International
care are autoritatea, conform statutului sa creeze lichiditati prin alocarea de Drepturi Speciale de
Tragere membrilor Fondului, proportional cu cotele acestora in cadrul Fondului Monetar
International.
Suma de Drepturi Speciale de Tragere alocata fiecarui membru se determina intr-un raport
procentual fata de cota de participare a tarii membre la Fond. Alocarea se face gratuity, ,fara
obligatia efectuarii unei contraprestatii din partea beneficiarului.
Conform statutului , Dreptul Special de Tragere indeplineste un cumul de functii:

 functia de etalon monetar international, prin Dreptul Special de Tragere putandu-se


exprima paritatile si cursurile valutare ;
 functia de mijloc de rezerva , Dreptul Special de Tragere figurand intre rezervele
tarilor ,alaturi de aur si valutele de rezerva ;
 functia de instrument de credit ,de procurare de moneda convertibila prin intermediul
Fondului Monetar International si in anumite conditii,
 functia de mijloc de plata ,limitata la plata de dobanzi si comisioane datorate Fondului
Monetar International.

2. RELATIA ROMANIEI CU FMI


2.1. DREPTURILE SI OBLIGATIILE ROMANIEI CA TARA MEMBRA A FMI

Romania a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar International la 15


decembrie 1972. Romania face parte din constituenta condusa de Olanda. D-nul. Jeroen
Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romania in cadrul FMI; constituenta sa include
Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Serbia, Muntenegru,
Republica Macedonia, Moldova, Olanda, Romania si Ucraina.
Guvernatorul Romaniei la FMI este domnul Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii
Nationale a Romaniei. Fondul a avut un reprezentant rezident la Bucuresti incepand cu anul
1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola este Reprezentant Regional Principal pentru Romania si
Bulgaria, incepand cu septembrie 2006.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala.
Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total.

In urma aderarii la FMI, Romania a obtinut urmatoarele drepturi:


- dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca facilitati. Incepand cu anul 1990, Romania a
beneficiat de facilitati sub forma tragerilor curente, acordurilor stand-by, finantarilor
compensatorii si a facilitatilor de transformare sistematica;
- dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in DST din resursele generale ale
Fondului, in schimbul unei sume in moneda nationala, in conditii mult mai avantajoase decat
cele ale pietei, fiind obligata sa respecte in schimb o serie de conditii impuse de FMI tuturor
tarilor membre aflate in postura de debitor fata de Fond;
- dreptul de alocari de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Datorita faptului ca FMI a
intrerupt emisiunile de DST incepand din 1972, Romania nu a putut beneficia de astfel de alocari
decat incepand cu anul 1979;
- dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un numar de voturi
corespunzator cotei sale de participare, iar acest drept de vot se exercita prin intermediul unui
grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia,
Israel, Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, care
reprezinta si interesele tarii noastre in Consiliul Executiv al FMI;
- dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale;

In urma aderarii la FMI, tara noastra si-a asumat si o serie de obligatii, si anume:
- subscrierea si varsarea cotei-parti de capital;
- convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fata de dolarul american;
- sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor curente in relatiile economice internationale;
- sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membre;
- sa furnizeze informatii cu caracter economic si financiar privitoare la detinerile oficiale de aur
si de mijloace de plata internationale, evolutia importurilor si a exporturilor, balanta de plati,
investitiile straine, cursul de schimb si altele.

2.2. ROLUL SI ECHIPA BIROULUI REGIONAL FMI

Biroul regional FMI pentru Romania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2006,
succedand biroului FMI in Romania. Obiectivul central al biroului regional consta in
imbunatatirea capacitatii Fondului de a-si desfasura functia de supraveghere -activitatea
principala a Fondului in Romania si Bulgaria, ulterior integrarii in UE, la 1 ianuarie 2007.

In acest scop, biroul regional:

- promoveaza punctele de vedere ale FMI si actioneaza in vederea realizarii obiectivelor


Fondului in regiune, inclusiv prin activitati care vizeaza largirea plajei de comunicare cu institutii
altele decat guvernul si banca centrala, respectiv mass-media, grupuri de analiza, universitati,
sindicate, asociatii profesionale si alti interlocutori importanti;
- monitorizeaza si analizeaza evolutia economiei, elaboreaza studii, identifica problemele legate
de politicile economice si colaboreaza indeaproape cu departamentele din Washington in vederea
imbunatatirii eficientei acestora in activitatile lor de supraveghere, inclusiv printr-o contributie
activa in formularea recomandarilor de politici economice de catre departamentele respective;
- faciliteaza transmiterea analizelor realizate de echipele din Washington guvernelor de la
Bucuresti si Sofia; de asemenea, se afla in contact cu principalii factori de decizie comunicand
colegilor de la sediul central punctele de vedere ale autoritatilor cu privire la politicile
economice;
- aduce un accent regional recomandarilor Fondului, supunand atentiei factorilor decizionali
aspecte comune ale politicilor economice de interes pentru Fond;
- organizeaza cursuri de perfectionare cu tematici specifice adresate oficialilor locali.

Pentru realizarea mandatului sau in Bulgaria, reprezentantul regional, care isi are sediul
permanent la Bucuresti, se deplaseaza periodic la Sofia, unde FMI are un birou in incinta bancii
centrale.
2.3. ASISTENTA TEHNICA, ASISTENTA FINANCIARA SI PREGATIRE
PROFESIONALA

Asistenta tehnica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive ale tarilor membre,
ajutandu-le sa-si formuleze politici economice si fiscale in sprijinul cresterii economice. FMI
ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatile umane si institutionale, si sa formuleze politici
macroeconomice, structurale si fiscale corespunzatoare.
Asistenta tehnica reprezinta aproximativ o cincime din bugetul operational al FMI. Finantarea
asistentei tehnice se face atat din resurse interne cat si externe, cele din urma reprezentand
fonduri din partea donatorilor bilaterali si multilaterali.
FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala si
vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea
bancii centrale, supraveghere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici procedurale si
institutionale pentru prevenirea spalarii banilor.

Asistenta financiara - una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde
imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind  acestor tari posibilitatea de a-si
reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii
importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de bancile de
dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.

Tipuri de imprumuturi

De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute
astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu venituri reduse pot lua
imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a
Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile Externe (ESF).
Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-by (SBA), ocazional
folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) si
Facilitatea de Finantare Compensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta,
pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la
dobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea
introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman
vulnerabile la socurile externe, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi
finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de criza.
Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord
Stand-by. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in unsprezece ocazii (detaliate mai
jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totusi, Acordul stand-by
aprobat in iulie 2004 a fost unul de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au
intentionat sa faca trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat.
In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in
valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar
international care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a
balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte
institutii internationale.

Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii octombrie 2009 se ridica la 6088 milioane DST,
respectiv 690.95% din cota.

Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii Suma Aprobata Suma Trasa
sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by preventiv07/07/04 07/07/06 250.0 0 (nefinalizat)*
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 6088
Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary).
Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind incheiata.

Pregatire profesionala-FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si


seminariilor organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste
programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. In
acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si
politici financiare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni
monetare si valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale.
Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din tarile membre
ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii politicii economice in
tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor chestiuni, de catre oficialii tarilor
membre si personalul FMI.
Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au contribuit la
instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile: programare si politica
financiara, tehnici de analiza si programare financiara, politici de sector extern, finante publice,
operatii valutare si monetare, statistica.
De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria organizeaza cursuri de
pregatire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou si Juan
Jose Fernandez Ansola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de politica
fiscala si coordonarea politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului
de la Bucuresti.
2.4. Istoria acordurilor României cu FMI

Romania a incheiat, din 1972, de cand a devenit membra a Fondului Monetar International,
10 acorduri stand-by cu FMI, dintre care trei au fost semnate inainte de 1989, iar sapte dupa
aceasta data. Cele 10 acorduri au fost semnate in anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997,
1999, 2001, 2004 si 2009.
Primul acord cu Fondul a fost aprobat in octombrie 1975 si finalizat in octombrie 1976, cand
Romania a primit 95 de milioane DST (drepturi speciale de tragere).
Al doilea acord a fost semnat in septembrie 1977, a fost finalizat in august 1998, iar Romania
a primit 64,1 milioane DST.
Patru ani mai tarziu, in iunie 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat in ianuarie 1984,
suma aprobata atunci pentru Romania fiind de 1,102.5 DST, iar suma trasa de 817,5 milioane
DST.
Dupa 1989, primul acord cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru
380,5 milioane DST.
Acesta a avut ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma
sistemului financiar-bancar.
Suma aprobata a fost de 380,5 DST, memorandum-ul incheiat cu guvernul roman vizand o
stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei,
devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea
dobanzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate,
stimularea procesului de economisire si a investitiilor.
În mai 1992 a fost incheiat un alt acord cu FMI, pentru o suma de 314 milioane DST.
Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si
liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata
fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea
situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare.
Al treilea acord stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994 si a fost reziliat in
aprilie 1997. Suma aprobata de FMI a fost de 301,5 iar cea trasa de 120,6 DST.
Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial,
eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobânzii real-pozitive, stabilirea
unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.
În aprilie 1997, a fost semnat un nou acord pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST.
Suma trasa de catre România a fost de 120,6 DST.
Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel
rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea
rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare.
În august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru suma de 400 milioane DST.
Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si
restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor
intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a
capitalurilor straine.
Dupa anul 2000, România a mai incheiat cu FMI inca 3 acorduri. Astfel, in octombrie 2001 a
fost incheiat un acord cu FMI, in suma de 300 milioane DST, acesta fiind reziliat in 2003.
Programul guvernului a vizat atunci sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului
de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de
crestere economica.
Odata cu semnarea acordului, Consiliul director al Fondului a recomandat României in
octombrie 2001 sa continue eforturile destinate reducerii inflatiei, punerea in practica a
programelor solide din domeniul fiscal si al privatizarii, precum si reformele structurale, in
special in sectorul energetic.
Împrumutul a fost eliberat in mai multe transe. Prima transa a fost eliberata imediat dupa
aprobare, iar Guvernul a solicitat FMI sa acorde simultan urmatoarele doua transe.
În luna martie 2002, Executivul a remis conducerii FMI o scrisoare suplimentara de intentie
pentru acordul stand-by, ce a inclus si masurile legate de cresterea veniturilor bugetare,
angajamentele Guvernului privind numarul de salariati si fondurile de salarii din sectorul
bugetar, imbunatatirea gradului de colectare la utilitati si accelerarea procesului de privatizare.
În vederea acordarii transelor 2 si 3 din acord, una dintre cerintele din acord a fost reducerea
personalului din industrie cu 4.400 de angajati, preconditie considerata indeplinita de autoritatile
române prin concedierile facute de catre SNP Petrom, precum si de producatorii si distribuitorii
de energie si sectorul minier.
În martie 2002, Guvernul României si echipa de negociatori a Fondului Monetar International au
cazut de acord asupra termenilor unei scrisori suplimentare de intentie la acordul stand-by.
În scrisoare se prevedea o crestere a pretului energiei electrice cu 14% de la 1 aprilie si un pret al
gigacaloriei de 20 de dolari incepând cu 1 iulie. A patra transa a imprumutului din 2001, in
valoare de 55,11 milioane DST (aproximativ 75 milioane dolari), a fost aprobata de catre FMI la
25 aprilie 2003.
Cerintele FMI in domeniul politicii fiscal-bugetare pentru imprumutul acordat in perioada 2001-
2003 au vizat: sustinerea in continuare a procesului de reducere a inflatiei, imbunatatirea
administratiei fiscale; alocarea de fonduri suplimentare pentru investitii publice si pentru
sustinerea protectiei sociale in vederea atenuarii impactului cresterii pretului la energie si
restructurarii companiilor de stat.
În domeniul reformei sectorului energetic s-a cerut intarirea disciplinei financiare, prin cresterea
gradului de colectare a facturilor la utilitati sau intreruperea furnizarii de energie pentru
companiile care nu platesc facturile, precum si continuarea procesului de restructurare si
privatizare.
În domeniul privatizarii a fost impusa accelerarea procesului de privatizare in special a
societatilor cu numar mare de salariati, implementarea unor programe de restructurare a
companiilor cu pierderi pentru a le face mai atractive la privatizare; continuarea procesului de
privatizare a BCR.
Urmatorul acord, incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, a fost un acord stand-by de
supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de România in privinta politicilor
macroeconomice pentru perioada 2004-2006.
În 2005, din cauza divergentelor dintre partea româna si FMI, cu privire la evaluarea
performantelor si cailor de actiune macro-economica, Acordul a fost suspendat, fara implicatii
financiare, nefiind necesara accesarea fondurilor.
Dupa expirarea ultimului Acord, in iulie 2006, colaborarea României cu FMI in domeniul
macroeconomic a continuat sub forma consultarilor anuale. Executivul si reprezentantii Fondului
Monetar International (FMI), au convenit in perioada 14-23 iunie 2005, asupra unei scrisori
suplimentare de intentie in domeniul politicilor economice si fiscale din perioada 2005-2006.
In pozitia comuna a Guvernului, Bancii Nationale a Romaniei si FMI privind evaluarea
memorandumului stand-bay se arata ca in ceea ce priveste cresterea economica din România
aceasta este solida, insa exista o preocupare comuna fata de posibilitatea unei cresteri rapide a
cererii agregate, ceea ce a creat la randul ei o presiune asupra inflatiei si asupra obiectivelor
legate de situatia fondului curent.
FMI considera ca programul prezentat de autoritatile romane ofera o baza solida pentru
temperarea presiunilor excesive pe partea de cerere, care au aparut pe finalul anului 2004,
alimentate de cresterea rapida a salariilor in termeni reali si de creditul de consum aflat intr-o
expansiune puternica.
Masurile discutate au luat in considerare prioritatile imediate ale autoritatilor si necesitatea de a
aloca in continuare fonduri pentru combaterea efectelor inundatiilor din 2005, precum si pentru
continuarea procesului de recalculare a pensiilor si pentru atenuarea efectelor majorarii preturilor
la utilitati pentru familiile cu venituri mici.
La 30 octombrie 2005 FMI a considerat ca Acordul stand-by poate fi considerat “deraiat”,
deoarece, dupa prima analiza a Acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-
au relaxat si, in pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu
s-a ajuns la nici un acord.
Cel mai recent acord pe care Romania l-a incheiat cu FMI dateaza din 4 mai 2009, când
Consiliul Executiv al FMI a aprobat, acordul stand-by cu România pe o perioada de 2 ani, in
valoare de 12,95 miliarde euro.
Guvernul României s-a angajat atunci sa finalizeze in 2009 legea sistemului unic de salarizare in
sectorul public si legea reformei sistemului public de pensii.
Executivul s-a angajat, de asemenea, sa finalizeze legea sistemului unic de salarizare in sectorul
public pâna la finele lunii octombrie, legea responsabilitatii fiscale (care va limita numarul
rectificarilor bugetare) pâna la sfârsitul lunii noiembrie, iar legea reformei sistemului public de
pensii pâna la finalul anului 2009.
La 10 iunie 2009, FMI a dat publicitatii memorandumul tehnic privind acordul cu România.
Programul de sprijin prevede astfel cinci conditionalitati, referitoare la evolutia plafoanelor
privind capitalul extern, cheltuielile guvernamentale, garantiile guvernamentale, interzicerea
restantelor la datoriile externe si la datoria publica.
3. RELATIA FMI CU ROMANIA IN PREZENT. RELATIA CU ALTE
STATE DIN EUROPA

3.1. Relația FMI cu România în prezent

O misiune a FMI s-a aflat in perioada 27 ianuarie - 4 februarie in Romania pentru o vizita
regulata, programata in mod curent intre consultarile anuale, pentru a evalua situatia economica
si a discuta politicile cu noul Guvern.
FMI recunoaste ca problemele economice ale Romaniei au fost importate de pe pietele
externe, dar "dezechilibrele acumulate de mult timp in economia romaneasca agraveaza
efectele".
FMI estimeaza insa ca o recuperare usoara a economiei ar putea surveni abia spre sfarsitul lui
2009 sau inceputul lui 2010.

La finalul misiunii la Bucuresti, FMI are trei recomandari, potrivit Wall- Street Journal:

 Prima este legata de politica fiscala. FMI sustine puternic decizia guvernului de a reduce
deficitul bugetar la 2% din PIB in 2009
 A doua recomandare este legata de tinta de inflatie a Bancii Nationale a Romaniei
(BNR). Fondul sustine intentia BNR de a se concentra pe atingerea tintei sale de inflatie,
insa reaminteste ca in 2008, Banca Nationala si-a ratat tinta de inflatie, "partial ca urmare
a unei politici fiscale neasteptat de expansioniste si a preturilor ridicate la materii prime si
energie in prima parte a anului".
 Ultima recomandare a Fondului este legata de "temperarea dezechilibrelor din sistemul
bancar". BNR ar trebui sa continue monitorizarea atenta a managementului de risc al
bancilor, a capacitatii sistemului bancar de a absorbi socurile adverse pentru pastrarea
stabilitatii financiare. Totodata, Banca Nationala ar trebuie sa mentina capitalul din
sistem la un nivel de lichiditate adecvat.

In 23 februarie 2010, au fost virate în contul Bancii Nationale a Romaniei si al Trezoreriei


Nationale transele a treia si a patra din imprumutul de la FMI, in valoare de 2,45 miliarde de
euro.Astfel, jumatate din valoarea transelor trei si patru va intra in conturile BNR, iar restul se
vor duce la Ministerul Finanţelor pentru acoperirea deficitului bugetar.

M inistrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a precizat ca in luna martie 2010 va fi acordata si o


noua tranşa, de 1 miliard euro, din imprumutul contractat de la Comisia Europeana.

Ministrul considera ca intelegerea cu FMI si CE imbunataţteste atat pozitia pe pietele externe a


Romaniei, cat si pozitia interna a Ministerului Finantelor:
Potrivit comunicatului de presa remis de FMI in data de 22 februarie 2010, Comitetul Executiv al
Fondului Monetar International (FMI) a finalizat si a aprobat in data de 19 februarie 2010 a doua
si a treia evaluare cu privire la performantele economice ale Romaniei în cadrul programului
sustinut prin Acordul Stand-By, incheiat pe 24 de luni (SBA).

Finalizarea evaluarilor a permis plata imediata a 2,18 miliarde DST (aprox. 2,45 miliarde euro
sau 3,32 miliarde dolari), reprezentand suma transelor a III-a si a IV-a din totalul de 8,26
miliarde DST (aprox. 9,32 miliarde euro sau 12,60 miliarde dolari).

Acordul Stand-By a fost semnat la data de 4 mai 2009, FMI aproband un imprumut catre
Romania in valoare de 11,443 miliarde DST (aproximativ 12,91 miliarde euro sau 17,45 miliarde
dolari). Acordul permite statului accesul la resursele FMI in echivalentul a 1,111 % din cota
Romaniei in cadrul Fondului.

In urma discutiilor purtate de Comitetul Executiv cu privire la Romania, John Lipsky, director
adjunct si Presedinte al FMI, a declarat:
"Punerea in aplicare a politicilor a fost puternica, in pofida mediului politic si economic dificil.
Cu toate acestea, eforturile permanente de punere totala in aplicare a programului economic
raman esenţiale pentru consolidarea stabilitatii macroeconomice si asigurarea bazei pentru o
crestere economica puternica şi sustenabila”.

John Lipsky a atras atentia asupra faptului ca, in ciuda eforturilor recente de consolidare,
Romania se confrunta cu provocari fiscale majore: „Deficitul trebuie sa fie redus pentru a
stabiliza ponderea datoriei publice in PIB si pentru a respecta criteriile de aderare la zona euro.

Reprezentantii FMI au apreciat implicarea autoritatilor in luarea masurilor suplimentare necesare


pentru a asigura realizarea obiectivelor fiscale propuse, subliniind ca reformele suplimentare
pentru consolidarea controalelor fiscale sunt cruciale, inclusiv in angajamentele de cheltuieli,
datorii contingente, precum si entitati publice din afara guvernului. Regimul de tintire a inflatiei
si politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, oferind în acelasi
timp si un punct de sprijin pentru politica monetară.

In 2010, Banca Centrala va acorda prioritate aducerii inflatiei la nivelul tinta, ceea ce va necesita
prudenta cu privire la continuarea relaxării politicii monetare.
3.2 RELATIA FMI CU ALTE STATE DIN EUROPA

Ungaria

Fondul Monetar International (FMI) a aprobat un imprumut de 15,7 miliarde dolari (12,3
miliarde euro) pentru Ungaria, destinat unui program de stabilizare a economiei nationale,
guvernul ungar urmand sa primeasca imediat 6,3 miliarde dolari.
Suma ramasa urmeaza sa fie platita in cinci rate, ce vor face obiectul unor revizuiri trimestriale.
Imprumutul face parte din pachetul de 25,1 miliarde dolari destinat salvarii economiei ungare, ce
include un credit de 8,1 miliarde dolari din partea Uniunii Europene (UE) si 1,3 miliarde dolari
din partea Bancii Mondiale.
Pentru a reduce datoria publica, aceasta fiind de doua treimi din produsul intern brut (PIB),
guvernul are in vedere un deficit fiscal de aproximativ 2,5% din PIB, in 2009.
După ce a împrumutat bani de la FMI, Ungaria se vede obligată să mărească TVA pentru a-şi
respecta angajamentele din acordul cu Fondul. Ungaria va majora TVA de la 20 la 23%, pentru a
putea face loc unor scăderi de taxe pe forţa de muncă, a declarat premierul ungar Ferenc
Gyurcsany într-un interviu.
Ungaria a intrat în recesiune în ultimul trimestru al anului 2008, când economia s-a contractat cu
1% comparativ cu trimestrul anterior. Acestea sunt cele mai slabe rezultate economice din 1996,
de când Ungaria a început să publice evoluţia trimestrială a PIB-ului.
Fara imprumutul acordat de Fondul Monetar International, criza financiara dinUngaria
ar fi dus la faliment si la turbulente sociale.
Astfel, Ungaria va primi un ajutor international de urgenta in valoare de 20 miliarde de euro
(25 miliarde de dolari) de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca
Mondiala, pentru a face fata crizei financiare, care a dus la deprecierea puternica a forintului si ar
putea cauza un declin al economiei in anul 2009.

Letonia
Letonia va primi un imprumut de 7,5 miliarde euro de la un grup de institutii condus de
Fondul Monetar International (FMI) si de UE. Imprumutul este acordat in contextul in care criza
financiara a avut efecte negative severe asupra economiei tarii si a sistemului bancar.
Pachetul de asistenta financiara va acoperi o perioada mai lunga, pana in 2011. FMI va acorda
1,7 miliarde euro, statele nordice vor sustine Letonia cu 1,8 miliarde euro, UE va contribui cu 3,1
miliarde euro, iar restul sumei va fi furnizata de Banca Europeana pentru Dezvoltare si
Reconstructie, de Banca Mondiala, de Polonia, Estonia si de Cehia.
Letonia, ca si Ungaria, Belarus, Islanda si Serbia, a cerut sprijinul FMI dupa ce economia a
inregistrat o scadere de 4,6% in trimestrul 3, 2008 (cel mai grav declin economic din cadrul
Uniunii Europene ). Agentia de rating Fitch estimase ca ajutorul financiar necesar pentru
economia letona s-ar situa la 5 mld. euro.
Fondul Monetar International a aprobat un imprumut de 1,68 miliarde de euro pentru Letonia,
suma fiind prima transa din pachetul financiar "de salvare", in valoare totala de 7,5 miliarde de
euro.
Pentu acceptarea imprumutului, guvernul de la Riga trebuie sa mai reduca din cheltuielile
bugetare, implicit din salariile functionarilor, sa majoreze TVA de la 18% la 21% si sa mentina
deficitul bugetar sub 5%, cu proimisiunea ca pana in 2011 acest indicator va ajunge la 3%.
Infuzia de bani va ajuta nu numai Letonia, ci si tarile care intretin relatii comerciale cu aceasta,
depinzand de achizitiile pe care letonii le fac. In afara de Cehia, Polonia, Estonia si Danemarca,
un rol foarte important il are Suedia, deoarece sectorul bancar leton este dominat de banci
suedeze care au acordat in ultimii ani credite in Letonia si acum au nevoie de bani acasa.
Datoria externa a Letoniei a ajuns acum la 28,5 miliarde de euro, in crestere cu 17% fata de anul
trecut.
Letonia a fost salvată de faliment de ajutorul financiar internaţional ce a venit în decembrie
2008, a declarat preşedintele leton Valdis Zatlers.

Ucraina

FMI a acordat un imprumut de 16,5 miliarde de dolari Ucrainei în noiembrie 2008,


conditionat de votarea unui plan de salvare economica.
Anuntarea imprumutului intervine in conditiile in care Ucraina, confruntata cu o criza de
lichiditati, este in plina criza politica, in decembrie putand avea loc alegeri legislative anticipate.
Imprumutul va lua forma unui "acord de confirmare" (stand-by arrangement) de 24 de
luni. Aceasta procedura autorizeaza un stat-membru sa recurga la resursele generale ale Fondului
pentru a contracara un dezechilibru temporar al finantelor sale.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) va acorda Ucrainei cea de-a doua tranşă, de aproape două
miliarde dolari, din împrumutul de 16,5 miliarde dolari aprobat în noiembrie 2008, în cazul în
care autorităţile de la Kiev vor dovedi că pot finanţa deficitul bugetar.
Bugetul pentru 2009, aprobat de parlamentul ucrainean înainte de sfârşitul anului trecut, se
axează pe un deficit de 3% din produsul intern brut. Înţelegerea cu FMI pentru acordarea
împrumutului prevede un buget echilibrat pentru acest an, iar instituţia este dispusă să accepte un
deficit de 1%.

Serbia

Deși Fondul Monetar International (FMI) a aprobat un imprumut de 402,5 milioane euro
(530,3 milioane dolari) pentru Serbia, guvernul a anuntat ca banii vor fi accesati numai in caz de
nevoie.
FMI a aratat ca imprumutul este menit sa sprijine programele economice ale Serbiei, ce au ca
scop stabilizarea economiei, in contextul crizei financiare internationale. O prima transa de 268,4
milioane euro va fi accesibila imediat.
Intelegerea cu FMI include o limitare a deficitului fiscal din 2009 la 1,75% din produsul intern
brut (PIB), in scadere fata de 2,7% din PIB, in 2008.
FMI estimeaza ca economia Serbiei isi va tempera ritmul de crestere la 3,5% in 2009, insa o
revenire este preconizata pentru 2010. De asemenea, Fondul mai estimeaza ca inflatia se va
tempera la 8% pana la sfarsitul lui 2009.
Dinarul s-a depreciat si rezervele in valuta forte ale Serbiei s-au diminuat spre sfarsitul lui 2008,
ceea ce a determinat autoritatile de la Belgrad sa inceapa negocierile cu reprezentantii Fondului,
in conditiile in care banca centrala a avertizat ca economia ar putea fi afectata grav de efectele
crizei creditelor.

Bulgaria
Într-un comunicat al reprezentantei FMI in Bulgaria, care face referire la relatari de presa, FMI
a anuntat ca nu poarta "discutii cu Bulgaria in vederea acordarii unui eventual ajutor financiar"
de tipul celui care a fost acordat Ungariei si Ucrainei, afectate grav de criza financiara.
Insă "orice stat membru al Fondului are dreptul să ceară oricând ajutor", mai precizează
comunicatul FMI.
Banca centrală a Bulgariei a dezminţit, de asemenea, că ar negocia acordarea unui ajutor cu
FMI.
In contextul crizei financiare internationale, guvernul bulgar si-a revizuit in jos estimarile
pentru cresterea economica din 2009, de la 6,5% la 4,7%, in condiţiile in care in primul si in al
doilea trimestru din 2008, Bulgaria a inregistrat creşteri economice record, de 7%, respectiv
7,1%.
Totuşi, analistii sunt ingrijorati de reducerea investitiilor straine, unul din factorii cheie care au
sustinut cresterea economiei bulgare.

Concluzii

Colaborarea Romaniei cu FMI a avut un rol important in implementarea unor programe de


reforma economica menite sa asigure liberalizarea economiei, reducerea inflatiei, scaderea
somajului prin cresterea investitiilor, cresterea productiei, atragerea investitiilor straine prin
liberalizarea pietei de capital si a fluxurilor monetare, restructurarea intreprinderilor nerentabile.

Criza financiară internatională a impulsionat activitatea si a relaxat conditiile de creditare ale


Fondului Monetar International (FMI), institutie care, in urma cu un an, din cauza nivelului redus
al creditelor acordate, intentiona sa vanda din rezervele de aur pentru a-si asigura veniturile.

In fata actualei crize economice, institutia a renuntat la o serie de conditii considerate, chiar si de
statele dezvoltate, prea costisitoare. Astfel, pentru acordarea creditelor, FMI nu mai cere
privatizarea sistemului de asigurari sociale, deschiderea pietelor pentru companiile financiare
straine sau spargerea monopolurilor locale. Schimbarea regulilor a determinat alte state, printre
care Turcia, sa recurga la ajutorul institutiei financiare si poate atrage chiar si tari din vestul
Europei.
Pentru Romania, relatia cu FMI a fost uneori controversata, atat ca urmare a lipsei de profunzime
a reformelor promovate in tara noastra in diversele perioade ale tranzitiei, cat si a rigiditatii FMI
in ceea ce priveste unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei
romanesti.

Bibliografie

1. S. Cerna, ”Economie monetară și financiară internațională”, ed. Universității de Vest,


Timișoara, 2005

2. www.fmi.ro

3. www.google.ro

4. www.financiarul.ro

5. www.portal-info.ro