UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ

LUCRU INDIVIDUAL LA ECONOMIE

TEMA NR. 18 ” F.M.I. ca componentă fundamentală a economiei mondiale”

Elaborat de: Șchiopu Alina, I2001

Evaluat de: Ungurean Dragoș, lector universitar

CHIȘINĂU 2021
 CUPRINS:

Lista abrevierilor pag. 3

Introducere pag. 4

I. Abordări conceptuale privind FMI pag. 5

II. Relațiile Fondului Monetar Internațional cu Republica Moldova pag. 10

Concluzii și recomandări pag. 14

Bibliografie pag. 15

2
 LISTA ABREVIERILOR

FMI- FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL

DST- DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE

BIRD- BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE

IFC- CORPORAȚIA FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ

IDA- ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE

BM- BANCA MONDIALĂ

3
 INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei abordate. Fondul Monetar Internațional este una din
organizațiile internaționale fundamentale care asigură promovarea unei economii mondiale
sănătoase. Este importantă abordarea acestei teme pentru accentuarea rolului existenței acestei
organizații, care de fapt ne și garantează stabilitatea financiară și combaterea sărăciei.

Gradul de studiere a temei. Cercetarea scopului și obiectivelor Fondului Monetar

Internațional, a fost abordată în diverse studii, atât pe nivel national, cât și international. Despre
această este menționat într-o serie largă de documentație, precum: Akitoby, B., T. Komatsuzaki
şi A. Blinder. 2013, “Inflation and Debt Reduction in Advanced Economies.” Document de lucru
al FMI. Washington; Blanchard, Olivier şi Daniel Leigh, 2013, “Growth Forecast Errors and
Fiscal Multipliers,” Document de lucru al FMI nr. 13/1; Barnett, Michael, şi Martha Finnemore.
2004. Rules for the World: International Organizations in Global Politics. Ithaca, NY: Cornell
University Press, Coyle D., Guvernarea economiei mondiale, Ed. Antet, Bucureşti, 2000 și multe
altele. Cercetările și-au avut scopul de a focaliza unele teorii economice, politici de dezvoltare și
depășire a crizei și modul de controlare a capitalului.

Scopul cercetării constă în aprecierea rolului Fondului Monetar Internațional, pe plan

national și international.

În conformitate cu scopul propus sunt formulate următoarele sarcini:

 studierea abordărilor teoretice privind FMI;

 analiza scopului și obiectelor organizației;
 studierea resurselor organizației;
 evidențierea rolului FMI…

Obiectul de studiu îl reprezintă activitatea Fondului Monetar Internațional, cercetată sub

aspect teoretico-metodologic și practic.

Referatul a fost elaborat utilizând următoarele metode de cercetare ştiinţifică: metoda

observaţiei, inducţia şi deducţia, analiza logică şi sinteza, analogia şi comparaţia, gruparea,
selectarea. Unele rezultate sunt prezentate sub formă de figuri şi tabele.

Cuvintele cheie: organizație internațională, scop, economie mondială, relații financiare,

monedă, cooperare, stabilitate financiară, comerț, forță de muncă.

4
 I. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND FMI
Fondul Monetar Internațional este o organizație internațională cu 188 de state membre. A
fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop principal
promovarea unei economii mondiale sănătoase.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor
internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. Acest
acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD,
cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții
sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de
schimb valutar stabilă, având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă
convertibilă în aur.
FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea
stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de
ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.
Printre obiectivele principale ale acestei organizații se numără:
 promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare;
 stimularea creșterii economice;
 asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă;
 acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre
ale balanțelor de plăți.
Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în
funcție de puterea economică a fiecărei țări. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de
25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul
japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda națională. Cotele sunt
revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22
ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari
americani. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă.

FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul Director. În
vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor
centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toți guvernatorii se
întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a Băncii Mondiale. Consiliul Director
este format din 24 de membri și conduce activitățile curente.

5
 Se cunosc și unele critici pe baza acestei organizații, Nicolae Văcăroiu despre Banca
Mondială și Fondul Monetar Internațional:

„ Personal, nu cunosc vreo țară care să fi obținut succese în urma aplicării măsurilor de
ajustare structurală impuse de FMI și Banca Mondială. Din contră, au avut ca efect adâncirea
crizei economice, agravând situația deja critică a celor săraci.”

Conform lui Claudio Perez Paladino, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al

Republicii Argentina, după ce această țară a „renunțat la păguboasele sfaturi ale FMI”, țara a
avut o creștere economică spectaculoasă, iar „politica sa economică a adus beneficii nu numai
statului, ci și tuturor cetățenilor săi.”.

Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internațional avea operațiuni neînsemnate și

se vorbea chiar despre desființarea instituției. Până la izbucnirea crizei, Fondul acorda credite
numai țărilor din lumea a treia. Țările care cotizau cereau reducerea bugetului acestuia și unele
dintre aceste țări constestau rolul Fondului. Criza actuală a schimbat această gândire și multe
dintre țări revin la FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. În prezent, această
organizație are programe de finanțare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state
dezvoltate  din lume. Rând pe rând, țările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul
FMI.

Doar în Europa, instituția a acordat credite în valoare 140 miliarde de euro. Condițiile
impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care aceasta le-a împrumutat. Responsabil de
această schimbare este Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI.

Europenii au protestat față de măsurile de austeritate și au acuzat FMI că este cea care le
impune aceste schimbări atât de drastice neluând în considerare şi nivelul de trai pe care aceştia
îl au. Băncile, în timpul crizei, au început să acorde tot mai greu credite, iar guvernele se
confruntă cu o lipsă tot mai acută de finanțare, iar FMI și-a dublat fondul destinat
împrumuturilor, a relaxat condițiile de creditare și a făcut mai multe scheme de finanțare pentru a
ajuta statele să facă față efectelor crizei. Dacă în condiții normale Fondul Monetar Internaţional
permite unei țări să se împrumute cu până 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a
ridicat considerabil acest plafon, de exemplu:Grecia:3.212%, Irlanda:2.322%, România:1.111%.

            Câștigurile fondului au început să crească, de la împrumuturile cu dobândă 0 acordate

statelor subdezvoltate din lumea a treia, instituția dă bani acum cu dobândă mult mai mică decât
cele întâlnite pe piețele de capital. Dobânzile variază în funcție de fiecare stat. Fiecare tranşă de

6
credit vine cu o dobândă diferită în fucție de cursul de schimb în acel moment al monedei FMI
(Drepturi Speciale de Tragere-un coș de valute alcătuiut din dolarul American, euro, lira sterlină
și venul japonez) și de piețele concurenţiale. În general, dobânzile rămân secrete.

            Condițiile impuse de finanțatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat

economiile țărilor pe care le-a finanțat și au dictat ritmul și prioritatea reformelor aplicate de
aceasta. Atunci când împrumută un stat, economiștii Fondului stabilesc, împreună cu
Guvernatorul din respectiva țară, țintele care trebuie atinse pentru eliberarea tranșelor.

Pentru a atinge aceste ținte, precum cele privind deficitul de buget, cele legate de arierate
sau rezultatele companiilor de stat, guvernanții au introdus  uneori măsuri dure, unele la
propunerea Fondului, altele pentru că pur și simplu nu aveau altă strategie. În timp ce criza
devine tot mai acută, în statele care s-au împrumutat, țintele au fost tot mai greu de atins. Astfel,
statele au apelat la măsuri de austeritate care au dus mai degrabă la încetinirea creșterii
economiei decât la relansare.

            În 2011, capacitatea de creditare a Fondului este de 234 miliarde de dolari. În următorii
ani, aceasta va crește până la 450 miliarde de dolari, ca rezultat de a majora aceste fonduri la 750
miliarde de dolari. În plus, Fondul deține și rezerve de aur de aproximație 3140 tone. În general,
ţările sărace sunt predispuse la corupţie, astfel FMI intervenind cu măsuri mult mai drastice
pentru a salva ţara respectivă. Ţările precum Italia, Japonia, Taiwan, China nu au fost campioane
ale anticorupţiei, însă economic s-au descurcat destul de bine.

FMI sau Comisia Europeană are în vedere toate ţările în care corupţia a evoluat mult sau
doreşte să evolueze stopând corupţia în domeniul public. Criza economică actuală a acentuat
corupţia, oamenii văzând prin corupţie un mod mai uşor de a obţine anumite lucruri.

De la declanşarea crizei financiare internaţionale, băncile centrale din ţările bogate, în

special cea din SUA şi Banca Centrală Europeană s-au angajat în politici costisitoare costând în
achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor de politică monetară pentru a ajuta lichidităţile pe
piaţa şi pentru a evita blocarea creditării.

Autorităţile financiar-monetare internaţionale de notorietate, sunt Fondul Monetar

Internaţional şi Grupul Băncii Mondiale, care, alături de alte instituţii şi organisme
internaţionale, sunt chemate să definească cadrul sintetic general privind manifestările
dimensiunilor economice, monetare şi financiare globale. Interacţiunile instituţionale, sintetizate
11 Strange S., Retragerea statului.

7
 Difuziunea puterii în economia mondială, Ed. Trei, Bucureşti, 2002 64 în figura 1.1, sunt
definite de raporturile dintre aceste organisme şi ansamblul formelor de cooperare politică
internaţională, cu privire la politicile şi strategiile de guvernare monetară, financiară şi
economică, în plan regional şi internaţional. Sensul elaborării politicilor şi strategiilor globale
este definit sintetic prin traseul „forum politic de cooperare internaţională → instituţii
internaţionale specializate → autorităţi regionale şi naţionale”, pieţele specifice şi agenţii publici
sau privaţi intervenind ca factori receptori sau emitenţi, aflaţi în centrul de greutate al sistemului
de deliberare a consensului, ca elemente de „adaptare şi reacţie”.

Figura 1.1

Eşecul de până acum al organismelor internaţionale se regăseşte tocmai în stadiul prezent

al economiei mondiale, marcat de decalaje uriaşe, în creştere, între nivelul ţărilor cele mai
dezvoltate şi nivelul ţărilor cele mai sărace.

Pornind de la dificultăţile reprezentative, remarcate în schematizarea relaţională din

figura 1.2 din perspectiva guvernării eficiente a relaţiilor economice şi financiare, integrate şi
globalizate, delimitarea relaţiilor funcţionale dintre FMI, pe de o parte, şi BM, pe de cealaltă
parte, ar trebui să fie primul pas concret în vederea redefinirii arhitecturii instituţionale mondiale.

8
 Suprapunerea de atribuţii, atitudinile diferite cu privire la evoluţia şi echilibrul monetar-
financiar şi al economiei mondiale sunt de natură a aduce grave deservicii de imagine celor două
instituţii, prinse în mreaja birocraţiei şi a manifestărilor exagerat de independente faţă de orice
forum politic internaţional.

Figura 1.2

După cum este reprezentat în figura 1.2 şi detaliat în figura 1.3, principalele direcţii de
acţiune politică şi strategică ale Fondului Monetar şi ale Băncii Mondiale în raport cu
dimensiunea economică se referă, pe de o parte, la mecanismele de stabilizare macroeconomică
şi, pe de altă parte, la implicarea directă în problemele economice internaţionale, generate de
liberalizarea fluxurilor de capital, bunuri şi servicii, în raport cu dilemele esenţiale ale
globalizării.

9
 Figura 1.3

II. RELAȚIILE FMI CU REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova a devenit membru al Fondului Monetar Internaţional (FMI) din 12

august 1992, prin ratificarea acordului de aderare de către Parlamentul Republicii Moldova
(Hotărîrea „Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Fondul Monetar Internaţional, la Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi la organizaţiile afiliate” nr.1107-XII din 28
iulie 1992).

Rolul, funcţiile şi sarcinile FMI sunt legate de stabilizarea sistemului monetar-financiar

internaţional. FMI supraveghează cursurile de schimb valutar din ţările membre, le oferă resurse
pentru susţinerea echilibrului schimbului valutar, încurajând politicile de ajustare cînd apar
dificultăţi ale balanţei de plăţi şi asigură asistenţă financiară (prin facilităţi financiare
compensatoare) în cazul în care ţările respective se confruntă cu scăderi temporare ale încasărilor
provenite din export.

Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului FMI, prin
care s-a angajat să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi

10
transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea / consultarea FMI.

Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare,
conform prevederilor Articolului IV al Statutului FMI, care reglementează relaţiile de cooperare
dintre ţările membre şi FMI.

Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri

cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume:

1. Mecanismul de finanțare compensatorie și excepțională (CCFF) (1993-1994) în

sumă totală de 25,70 mil. DST, în scopul acoperirii pierderilor provocate de seceta din anul 1992
2. Facilitatea de transformare sistemică (1993) – în sumă totală de 45 mil. DST, în
vederea susţinerii programului economic şi financiar al Guvernului;
3. Două Acorduri Stand-by (SBA) (1993, 1995) – în valoare de 110,25 mil. DST
(160,8 mil. USD), pentru menţinerea stabilităţii financiare a ţării;
4. Mecanismele de finanțare lărgită (EFF) (1996-1998) – în cadrul căruia FMI a
acordat asistenţă financiară în sumă de 135 mil. DST, cu scopul de a diminua deficitul bugetar şi
pentru realizarea reformelor structurale din cadrul sectorului privat şi energetic, precum şi în
vederea menţinerii stabilităţii financiare;
5. Mecanismele de reducere a sărăciei și creștere economică (PRGF) (2000-2002) –
care prevedea acordarea unui credit în sumă de 110,88 mil. DST (142 mil. USD) pentru
diminuarea datoriei externe considerabile acumulate de Republica Moldova, realizarea unei
creşteri economice durabile şi reducerea sărăciei. În perioada 2000-2003, Republica Moldova a
beneficiat de trei tranşe în valoare totală de circa 37 mil. USD, finanţarea ulterioară fiind
întreruptă.
6. Programul de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2006-2009), care
prevedea acordarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova în sumă de 110, 88 mil.
DST.
7. Program de cooperare pentru perioada 2010-2012, care prevedea un suport
financiar pentru Moldova în valoare de 369,6 mil. DST (590 mil. USD).

11
 Din cauza instabilității politice și a crizei financiar-bancare din Republica Moldova,
debursările pentru suportul bugetar în 2015 au fost suspendate. În cazul întrunirii complete de
condiționalități din Acordurile de finanțare curente dintre UE și RM privind suporturile bugetare,
în 2015 urmau să fie debursate 31,5 mil EUR. Una dintre condițiile generale pentru debursarea
tranșelor din cadrul programelor de suport bugetar a fost semnarea Acordului cu Fondul Monetar
Internațional (FMI) şi asigurarea stabilităţii macroeconomice în ţara noastră.

8. Pe parcursul anului 2016 FMI a întreprins 3 vizite în Republica Moldova: 23

februarie-1 martie, 23-27 mai și 5-15 iulie. Pe parcursul ultimei vizite între reprezentanții FMI și
autoritățile moldave s-a ajuns la un consens privind programul de reformă economică a statului,
care va fi finanțat pe o perioada de trei ani prin două mecanisme de creditare ale FMI –
Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (AFF). Accesul la
finanțare a fost propus să fie stabilit la 75 la sută din cota Republicii Moldova la FMI. La 7
noiembrie 2016 Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat acordul pe trei ani. Suma
totală la care Republica Moldova a obținut acces constituie 129,4 milioane de drepturi speciale
de tragere (circa 178,7 mil. dolari SUA).
La 24 octombrie 2016 a fost semnat Memorandumul cu privire la politicile economice și
financiare și Memorandumul tehnic de Înțelegere. Scopul acestor documente este de a asigura
stabilitatea și siguranța sistemului financiar pe termen lung, prin asigurarea transparenței
acționariatului, bunei guvernări și gestionării riscurilor în cadrul băncilor, consolidarea
resurselor, competențelor și responsabilităților organelor de reglementare și supraveghere. În
scopul implementării acțiunilor stipulate în Memorandum de înțelegere cu privire la politicile
economice și financiare, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a elaborat un Plan de
acțiuni în vederea realizării măsurilor din Memorandumul cu privire la politicile economice și
financiare.

La finele lunii decembrie 2016 suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a
constituit 309,1 milioane DST (cca 415 milioane dolari SUA).

Tabelul de mai jos prezintă desfășurat asistența financiară acordată RM de către FMI

Tipul acordului/ Data  Data expirării Suma aprobată Suma transferată

resurselor aprobării sau anulării (milioane DST) (milioane DST)
CCFF 15-Jan-93 & 19-Dec-94 -- 25,70 25,70
STF* 16,-Sep 1993 15-Sep, 1994 45,00 45,00

12
Stand-by 17-Dec, 1993 16-Mar 1995 51,75 51,75
Stand-by 22-Mar, 1995 21-Mar, 1996 58,50 32,40
EFF 20-May, 1996 19-May, 2000 135,00 87,50
PRGF 21-Dec, 2000 20-Dec, 2003 110,88 27,72
PRGF** 5-May, 2006 4-May, 2009 110,88 88,00
EFF 29-Jan, 2010 30-Apr, 2013 184.80 149.12
ECF 29-Jan, 2010 30-Apr, 2013 184.80 170.88
EFF 07-Nov, 2016 06-Nov, 2019 86.30 17.30
ECF 07-Nov, 2016 06-Nov, 2019 43.10 8.70
* STF a fost o facilitate de finanţare temporară introdusă de FMI pentru a acorda asistenţă
statelor-membre care se confruntau cu dificultăţi ale balanţei de plăţi, din cauza problemelor
serioase survenite după întreruperea unor acorduri de comerţ şi de plată, cauzate de tranziţia de
la comerţul în baza preţurilor fixe la comerţul multilateral în baza principiilor de piaţă.

** PRGF a fost înlocuită de ECF în 2009.

FMI a acordat Republicii Moldova asistență tehnică într-un șir de sectoare, inclusiv în cel
al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor și taxelor vamale, al sistemului
contabilității monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizării băncii centrale,
precum și în diverse domenii ale statisticii.

Institutul FMI a oferit instruire funcționarilor din Moldova în domeniile: politici

financiare și elaborarea programelor financiare, politici externe, operațiuni monetare și valutare,
balanța de plăți și statistica financiară publică.

De asemenea, funcționarii din Moldova au participat la cursurile și seminarele oferite de

Joint Vienna Institute, în domeniile: contabilitatea băncii centrale, analize și politici
macroeconomice, cheltuieli publice, administrarea și reforma politicilor fiscale, supravegherea
bancară și diverse domenii ale statisticii.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

13
Fondul Monetar Internațional are o importanță majoră, atât pe plan national cât și international.
Acțiunile interprinse de această organizație, în mod direct, contribuie la menținerea unui
echilibru financiar și evitarea unei posibile crize. De aceea, pot evidenția următoarele concluzii:

1. În toate țările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, este nevoie o implicare în bugetul
national, pentru menținerea unui bun echilibru și evitarea unui anumit eșec în repartiarea
lui.
2. Orice dificultăți pe plan economic, marcheaza puternic nu doar viața politică, ci și cea
culturală și socială. În primul rând, au de suferit oameni, generații întregi până la
revenirea la normal a stării economice.
3. Una dintre principalele probleme în domeniul financiar mondial, este lipsa definirii
transparente a politicilor şi strategiilor asumate de către fiecare instituţie în parte.

În urma studiului realizat, propun următoarele recomandări:

1. Să se delimiteze relațiile funcționale dintre FMI, pe de o parte, și BM, pe de cealaltă

parte. Cred ca ar trebui să fie primul pas concret în vederea redefinirii arhitecturii
instituționale mondiale.
2. Să se ia atitudini la fel, de către FMI și BM, cu privire la evoluția și echilibrul monetary-
financiar
3. Independență față de orice forum politic international.

BIBLIOGRAFIE

14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional

https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-fondul-monetar-international-fmi

https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/12417.pdf

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/despre-cine-este-si-ce-vrea-fmi-fondul-monetar-
international

https://mpra.ub.uni-muenchen.de/24523/1/MPRA_paper_24523.pdf

https://newsmaker.md/ro/cel-mai-mare-si-ambitios-program-semnat-vreodata-dintre-moldova-si-fmi-
apelul-lui-chicu-pentru-fortele-politice/

http://amp.gov.md/portal/node/30

https://capital.market.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-fmi-se-exprima-cifre-tot-mai-mari

https://www.mae.ro/node/1473

15