UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Саtеdrа eсоnоmiе și mаnаgеmеnt рubliс

programul MANAGMENT, la disciplina
Relații valutar-financiar
Relații economice de integrare europeana

FONDUL MONITAR
INTERNAȚIONAL
Gr. 124 MG FR 2023
Elaborat de Maxim Cazac, Corneiciuc Natalia, Costișanu Liliana
Profesor: Sveatoslav Mihalache
Dr . în drept, lector universitar

CHIŞINĂU 2023
 Fondul monetar international este o organizatie internationala cu 186 de
state memberi. A fost constituita prin Tratatul de la Bretton Woods in anul 1944,
avind ca scop principal promovarea unei economii Mondiale sanatoase.
Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la Bretton Woods
care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială.
Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru
Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și
Fondului Monetar Internațional.
 Aceste instituții sunt cunoscute drept gemenii
Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată
de schimb valutar stabilă, având ca referință standard
aurul, dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton
Woods pentru restructurarea relațiilor internaționale
monetare și financiare.
 Scopul fondului monetar international
FMI are ca scop principal promovarea cooperării
monetare internaționale, garantarea stabilității financiare,
facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un
nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilirea
economică și combaterea sărăciei.
 Obiective si functiile FMI
Obiective principale
• promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității
valutare
stimularea creșterii economice
• asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă
• acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se
confruntă cu dezechilibre ale balanțelor de plăți.
Funcții
• monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din
țările membre, precum și la nivel global;
• acordă asistență tehnică;
• creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți.
 Resurse
• Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor
membre, prin plata unor cote în funcție de puterea economică a
fiecărei țări. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de
25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional
(dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină),iar restul
de 75% în moneda națională.
• Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei
majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie
1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311
miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecărei țări este
proporțională cu cota subscrisă.
 FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt:

1)Consiliul Guvernatorilor
2) Comitetul Financiar și Monetar Internațional
3) Consiliul Director

În vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din

guvernatorii băncilor centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 188 de state
membre. Toți guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a
Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri și conduce activitățile
curente.
Colaborarea intre FMI și RM
Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992
Cota Republicii Moldova la FMI constituie 172,5 milioane de Drepturi
Speciale de Tragere (DST) (cca 229 milioane dolari S.U.A.), sumă echivalentă
cu 0,04 procente din suma totală a cotelor. Puterea de vot a Republicii
Moldova în cadrul FMI este de 1973 voturi, ceea ce constituie 0,08 procente
din numărul total de voturi.
Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc (MDL);
rata de schimb faţă de valuta străină este determinată de piaţă.
Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Octavian Armaşu,
guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.
 Asistenţa financiară
• Începând cu anul 1993, Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor
de ajustare economică ale autorităţilor: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF),
Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF), acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanţare
lărgită (EFF) şi Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) - din 2009 numite
Mecanisme de creditare lărgită (ECF). În august 2009 Moldova a beneficiat de o alocare unică de DST în
sumă de 117,71 milioane DST.
• Din anul 2020 Moldova a primit acces la finanțarea în cadrul Instrumentului rapid de finanțare (RFI),
disponibil tuturor statelor membre ale FMI, și Mecanismului de creditare rapidă (RCF), disponibil doar
statelor cu venituri mici eligible la finanțarea concesională. La 17 aprilie 2020 Moldova a primit un împrumut
RCF/RFI în sumă de 172,5 milioane DST, acordat integral intr-o singură tranșă (asistență de urgență pentru
lupta cu pandemia).
• În august 2021 Moldova a beneficiat de o nouă alocare de DST în sumă de 165,3 milioane DST (alocarea de
DST vine cu titlu gratuit. Alocarea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele statelor donatoare. DST-
urile reprezintă un activ de rezervă, nu un ajutor extern. Și cel mai important: alocarea de DST nu majorează
povara datoriei publice a țării).
• Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 494,8 milioane DST (657,4 milioanedolari
SUA) la finele lunii februarie 2023.
 Mulțumesc
pentru atenție!!!