UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, FACULTATEA DE ISTORIE, MASTER ISTORIA ȘI PRACTICA

RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE

FONDUL MONETAR
INTERNAȚIONAL

MECANISMUL DE FUNCȚIONARE AL FONDULUI MONETAR

INTERNAȚIONAL ÎN CADRUL SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL

ROLUL ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN EPOCA GLOBALIZĂRII

MECANISMUL DE FUNCȚIONARE AL FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ÎN
CADRUL SISTEMULUI MONETAR INTERNAȚIONAL

Sistemul Monetar International poate fi definit ca ansamblul principiilor, normelor,

mecanismelor si institutiilor care permit persoanelor fizice si juridice din tari diferite sa
efectueze reglementarea creantelor reciproce si sa realizeze cooperarea in domeniul monetar.
Dupa alte opinii, sistemul monetar international cuprinde norme si principii stabilite si
aprobate de statele membre in vederea cooperarii monetare internationale si al dezvoltarii
schimburilor economice, precum si mecanismele de finantare a schimburilor internationale.
FMI se plaseaza efectiv in centrul Sistemului Monetar International, fiind interesat nu numai
de problemele fiecarei tari, ci si de functionarea sistemului international in ansamblul său.1
Fondul Monetar Internaţional a fost conceput in iulie 1944 la Conferinţa Naţiunilor
Unite de la Bretton-Woods, SUA, la care au participat 44 de ţări. Încă din timpul celui de-al
doilea război mondial, au apărut preocupări pe plan internaţional privind organizarea relaţiilor
valutar – financiare internaţionale. Prin acordurile încheiate, Conferinţa monetară a prevăzut
înfiinţarea a două organisme: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.). Rolul principal în cadrul sistemului monetar
internaţional este deţinut de F.M.I., prevăzându-se că o ţară nu poate deveni membru BIRD,
atâta timp cât nu este membru al F.M.I.2
Activitatea oficială a F.M.I. a început la 1 martie 1947. La 15 noiembrie 1947, F.M.I.
a obţinut statutul de instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, după ce Adunarea
Generală a ONU a aprobat Acordul încheiat de ECOSOC cu FMI. ONU influenţează
activitatea FMI prin consultări şi recomandări, însă nu poate interveni direct în activitatea
acestuia.
Crearea FMI răspundea voinţei comune a statelor aliate în perioada celui de-Al Doilea
Război Mondial, în special SUA şi Marii Britanii, de a se instaura, după război, o ordine
monetară care să faciliteze reconstrucţia postbelică şi să permită evitarea crizelor economice
şi sociale din anii ’30. S-a urmărit deci crearea unei instituţii internaţionale care, acordând
asistenţă financiară ţărilor cu probleme în domeniul balanţelor de plăţi, să permită evitarea

1
Rolul Fondului Monetar Inernațional în Economia Mondială, disponibil la:
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-mondiala939.php .
2
Site-ul oficial al Internațional Monetary Fund, disponibil la: http://www.imf.org/en/About .

2
recurgerii, de către acestea, la protecţionism sau devalorizări competitive, ca metode de
redresare a balanţelor de plăţi.3
Pe parcursul ultimilor ani, împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internaţional au
cunoscut o creştere spectaculoasă, ca imagine a rolului fundamental pe care îl joacă această
instituţie în reglarea nenumăratelor crize economice şi financiare din diferite ţări cu pieţe
emergente din America Latină, Asia şi Europa, fiind o organizație cu 189 de state membre.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional se angajează activ în promovarea creşterii
economice şi combaterii sărăciei în ţările membre cele mai sărace aducându-le o finanţare
suplimentară cu scopul de a le sprijini în eforturile lor pe care le depun pentru a-şi stabiliza
economia, pentru a-şi pune în execuţie reformele structurale precum şi pentru a înapoia în
condiţii bune datoria externă.4
F.M.I. urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective5 principale: promovarea
cooperării monetare internaţionale prin intermediul unei instituţii permanente, care să
constituie un mecanism de consultare şi de colaborare cu ţările membre în probleme monetare
internaţionale, facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional, aducându-şi astfel
contribuţia la promovarea şi menţinerea unei nivel ridicat de folosire a capacităţilor de
producţie în toate ţările membre, la sporirea resurselor productive şi la creşterea venitului
naţional, promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare, ca
mijloc de concurenţă internaţională, crearea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce
priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi eliminarea restricţiilor valutare, care
stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional, oferirea ţărilor membre de fonduri valutare
sub formă de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor
temporare din balanţele de plăţi externe ale ţărilor membre.

ORGANIZAREA FMI ȘI FUNCȚIILE ACESTUIA

FMI este condus de următoarele trei organisme: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul

Administratorilor și Directorul General6.

3
Raluca Miga-Beşteliu, Organizaţii internaţionale interguvernamentale, Bucureşti, Editura AllBeck, 2000, p 79.
4
Rolul FMI în Economia Mondială, disponibil la: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-
banci/Rolul-FMI-in-economia-mondiala38.php
5
Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, Economie Mondială, Suport de curs, Capitolul 10, disponibil la:
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .
6
Site-ul oficial al Internațional Monetary Fund, disponibil la: http://www.imf.org/en/About .

3
 Consiliul Guvernatorilor, se află în fruntea sistemului de conducere, este format din
reprezentanţii ţărilor membre şi se reuneşte o singură dată pe an, având rolul unei adunări
generale a acţionarilor. Fiecare ţară numeşte câte un reprezentant pe o perioadă de 5 ani, iar
acesta are un drept de vot a cărui importanţă diferă în funcţie de cota-parte subscrisă. Fiecare
ţară dispune de câte 250 de voturi la care se adaugă câte un vot pentru fiecare 100.000 DST
subscrişi.
În acest fel, numărul cel mai mare de voturi revine ţărilor cu cea mai mare cotă-parte
de capital subscris (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Japonia). Cum toate deciziile
importante trebuie luate cu o majoritate de 85% din voturi, SUA, care singure dispun de
aproape 20% din voturi, au de fapt un drept de veto.
Reprezentanţii sunt miniştri de finanţe sau guvernatori ai unor bănci centrale, care
reprezintă guvernul ţării din care provin.
Consiliul administratorilor este format din 21 de membri: 6 membri reprezintă ţările
ale căror cote-părţi sunt cele mai mari, sau care, sunt creditori foarte importanţi ai FMI
(Arabia Saudită) şi 15 membri desemnaţi de celelalte ţări membre, grupate, în principiu, pe
zone geografice. În acest caz, unele grupuri lasă ţării celei mai importante dreptul să
numească un administrator care să le reprezinte, iar altele practică rotaţia.
Directorul General, este, prin conses, un european, care conduce Fondul sub controlul
administratorilor. Sediul F.M.I. este la Washington,DC, iar director general al FMI este, în
prezent, dl. Rodrigo de Rato. Conform articolului IV din statutul FMI, ţările membre pot
utiliza resursele sale numai pentru acoperirea unui deficit al balanţei conturilor curente.
Misiunea şi activităţile Fondului Monetar Internaţional, cele definite prin Statut, se
sprijină pe diferite funcţii, între care cea mai importantă este supravegherea politicilor
financiar-valutare – funcţia iniţială a FMI, rămasă nemodificată, care presupune consultări
periodice între ţările membre şi specialiştii Fondului cu privire la situaţia balanţei de plăţi în
vederea asigurării funcţionării efective a sistemului monetar internaţional, cât şi cu privire la
respectarea de către fiecare membru a obligaţiilor ce îi revin, conform principiilor adoptate de
FMI, respectiv: obligaţia membrilor de a se abţine de la manipularea ratelor de schimb,
intervenţia pe propriile pieţe de schimb pentru a contracara dezordinea monetară şi
respectarea interesului celorlalte ţări, ale căror monede pot fi afectate.7
A doua funcție a FMI este reprezentată de asistenţa financiară care constă în acordarea
unei ţări a dreptului de a cumpăra moneda proprie a altei ţări, cu obligaţia de a-şi răscumpăra

7
Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, op. cit., Suport de curs, Capitolul 10, disponibil la: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .

4
moneda naţională într-un anumit interval de timp. Dacă iniţial au beneficiat de asistenţă
financiară ţările vest europene distruse de cel de al doilea razboi mondial, în prezent, cererile
de asistenţă financiară vin în cvasimajoritatea lor de la ţările în dezvoltare. Creditele acordate
de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii
specifice pentru rambursare. Garanţiile constau în obligaţia guvernului ţării receptoare de a
respecta anumiţi indicatori de stabilitate macoreconomică, definiţi în cadrul stategiei proprii
de relansare economică sau în cooperare cu specialiştii Fondului. Indicatorii respectivi
vizează politica monetară, fiscală, bugetară, politicile structurale prin prisma dezechilibrelor
care afectează balanţa de plăţi. Accesul la resursele financiare ale FMI depinde atât de
condiţiile impuse de funcţionarea Fondului, cât şi de adoptarea unor măsuri de ajustare care să
asigure soluţionarea dezechilibrelor existente.8
De asemenea, asistența tehnică a FMI este realizată prin trimiterea gratuită de
specialişti în domeniile specifice de expertiză ale FMI, pregătirea şi formarea funcţionarilor
publici și prin consultanţă pe probleme monetare şi financiare.9

CONSTITUIREA RESURSELOR FMI

Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare ale

Organizaţiei cu o anumită sumă, denumită cotă de subscripţie sau cotă parte, care este
exprimată în echivalent DST. Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la
indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări. După stabilirea cotei de
subscripţie a fiecărei ţări, subscripţia propriu-zisă se trece în contul FMI, în structura
următoare: 25% în monedă convertibilă şi 75% în monedă naţională. Pentru a reflecta
schimbările petrecute în economia mondială şi rolul diverselor ţări în cadrul acesteia, cotele
de subscripţie la capitalul FMI, se revizuiesc periodic, de regulă la intervale nu mai mari de
cinci ani. Mărimea cotei de subscripţie oferă un indiciu în legătură cu locul unei ţări în
economia mondială, de aceasta depinzând mărimea împrumutului de care o ţară poate
beneficia, cât şi influenţa acesteia în procesul decizional al FMI. Când o ţară devine membră a
FMI îi este repartizată o cotă iniţială ce are acelaşi nivel cu cele ale ţărilor membre

8
Rolul Fondului Monetar Inernațional în Economia Mondială, disponibil la:
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-mondiala939.php .
9
Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, op. cit., Suport de curs, Capitolul 10, disponibil la: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .

5
considerate de Fond a fi comparabile ca mărime economică şi caracteristici cu aceasta 10.

Principala resursă a FMI o constituie subscripţiile ţărilor membre. Totalul acestora, în

momentul intrării în funcţiune a FMI era de 7 miliarde USD. Începând cu 22 ianuarie 1999, în
urma unei majorări cu 45 % a cotei de subscriere, totalul resurselor FMI se ridica la 212,4
miliarde DST, adică aproape 265 miliarde USD. Cu prilejul majorărilor de cote părţi se
urmăreşte şi menţinerea unui echilibru între diferitele grupe de ţări. Aşa se explică majorarea
cotei Chinei în 2001, ca urmare a dobândirii suveranităţii asupra Hong-Kong-ului, care a
ajuns la acelaşi nivel ca şi Canada.11
În cadrul unor facilităţi puse la dispoziţie de Fond, un membru poate împrumuta
cumulativ până la de 4 ori cota subscrisă numai pe baza unor programe de reformă ale ţării în
cauză, care să demonstreze capacitatea acesteia de a depăşi dezechilibrele temporare în care
se află.
Rolul pe care-l joacă FMI în susţinerea procesului dezvoltării derivă din funcţiile pe
care acesta le are. Această instituţie este principalul for pentru coordonarea şi supravegherea
politicilor monetare şi fiscale internaţionale. Totodată, FMI s-a implicat activ şi în procesele
de reformă din ţările aflate în tranziţe, această instituţie având un rol determinant în asigurarea
unui dialog fructuos în vederea analizării problemelor cu care se confruntă aceste ţări şi
stabilirii celei mai adecvate strategii pentru soluţionarea acestor probleme.
Cu toate eforturile depuse în plan internaţional pentru creşterea rolului asistenţei
financiare oficiale, acordată pe cale multilaterală, ponderea acesteia în totalul sumelor
transferate către ţările în dezvoltare nu reprezintă decât 20% dintre care doar 14% sunt
acordate în condiţii de favoare. Cum resursele FMI sunt, practic, limitate la cotele părţi ale
membrilor, împrumuturile fiind proporţionale cu aceste cote părţi, creditele FMI deţin doar
3,5% din totalul asistenţei financiare externe către ţările în dezvoltare.

DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE (DST)12

Fondul Monetar Internaţional are autoritatea conferită de clauzele Acordului să emită

Drepturi Speciale de Tragere (DST). Create în 1969, DST-urile reprezintă mijloace de rezervă

10
Site-ul oficial al Internațional Monetary Fund, disponibil la: http://www.imf.org/en/About .
11
Rolul Fondului Monetar Inernațional în Economia Mondială, disponibil la:
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-mondiala939.php .
12
George Soros, Despre globalizare, Editura Polirom, 2002, apud Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, op. cit., Suport
de curs, Capitolul 10, disponibil la: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .

6
internaţionale care servesc drept unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către
statele membre ale Fondului, de către Fondul însuşi şi de către „alţi deţinători” împuterniciţi
(care trebuie aprobaţi de către Consiliul Administratorilor al FMI cu o majoritate de 85%).
DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat. Există un număr de
agenţii internaţionale şi bănci de dezvoltare care folosesc DST – urile ca unităţi de cont.
Statele membre şi ceilalţi deţinători aprobaţi pot cumpăra şi vinde DST-uri ca valută. Ele pot
lua sau acorda împrumuturi sub formă de DST-uri sau le pot utiliza drept garanţie. Utilizarea
DST-urilor în operaţiuni de tip swap şi la termen (forward) este, de asemenea, permisă.
Valoarea DST-urilor se determină pe baza unui coş de patru valute importante: dolarul
american, euro, yenul şi lira sterlină. La 23 noiembrie 2005, 1DST= 1,42469 USD, iar 1USD
= 0,701907 DST. Statele membre ale FMI pot utiliza DST-urile pentru a achiziţiona valută de
la ceilalţi membri FMI la cursul de schimb curent, care este ajustat zilnic. FMI are datoria să-i
sprijine pe „ceilalţi deţinători” de DST-uri pentru a putea efectua schimburi valutare.
DST-urile reprezintă un instrument purtător de dobânzi. Statele membre primesc
dobândă pentru DST-urile deţinute şi plătesc dobândă pentru DST-urile alocate. Rata dobânzii
pentru DST-uri (plătită de către statele membre care au utilizat DST-urile alocate iniţial
pentru a cumpăra valută de la alte state membre) se stabileşte în funcţie de media ponderată a
împrumuturilor pe termen scurt reprezentative ale ţărilor a căror monedă constituie coşul de
evaluare a DST-urilor (ţările din zona euro, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite) şi este
ajustată săptămânal. Dobânda se plăteşte săptămânal.
DST-urile se creează printr-un proces de alocare şi distribuire către ţările membre
FMI. Alocaţiile DST trebuie aprobate cu un procent „supramajoritar” de 85% din puterea
totală de votare a FMI, fiind distribuite fiecărui stat membru proporţional cu cota de
participare.

FORMELE DE FINANTARE ALE FMI

În ceea ce privește formele finanțate de FMI, acestea sunt tragerile ordinare (normale),
care presupun mai multe tranşe, dintre care prima poartă numele de tranşa de rezervă, iar
următoarele sunt tranşe de credit. Tragerile în cadrul tranşei de rezervă (noua denumire a
tranşei aur), se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de

7
ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză. Aceste
drepturi de tragere figurează în rezervele monetare a statelor membre.13
Tragerile în cadrul tranşelor de credit au un regim diferit. În primul rând ele nu mai
sunt necondiţionate şi folosirea lor este însoţită de îndeplinirea unor condiţii economice, al
căror grad de constrângere creşte odată cu folosirea tranşelor superioare. O ţară recurge la
astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă.
Există patru tranşe de credit, reprezentând, în ordine, 125, 150, 175 şi 200 % din cota – parte a
ţării în cauză. Prima tranşă este liberalizată; începând cu cea de a doua, condiţiile devin tot
mai dificile. Cu cât cererile de trageri vizează tranşe superioare, cu atât mai mari vor fi
justificările ce trebuie aduse, precum şi controlul exercitat de Fond. Totodată, creşte şi
dobânda aferentă.14
Prin folosirea sistemului de trageri , suma totală în monedă convertibilă, posibil a fi
cumpărată de către o ţară membră în schimbul monedei naţionale, poate ajunge până la dublul
cotei sale de subscripţie (200%). Această limită statutară privind folosirea resurselor FMI
poate fi ridicată doar prin derogare, prevăzută în statutul FMI. Plafonul poate ajunge până la
600 % din cotă, în cazul în care se cumulează şi efectul altor facilităţi de creditare. Plafonul
poate depăşi această limită, atunci când sunt luate în considerare criterii de strictă urgenţă,
cum a fost cazul Mexicului în 1995 sau al ţărilor sud-asiatice în 1997.15
Politica de creditare cuprinde şi următoarele facilităţi de finanţare: facilităţi de
finanţare compensatorii (care au fost introduse în 1963 pentru a acorda asistenţă ţărilor care
au cunoscut atât o cădere bruscă a câştigurilor din exporturi, cât şi o creştere neaşteptată a
costurilor la importurile de cereale din cauza fluctuaţiei preţurilor mondiale la anumite
mărfuri), facilităţi de finanţare a stocurilor tampon (permite ţărilor în dezvoltare care
stochează produse primare în scopul reducerii ofertei de pe pieţele internaţionale să aplice o
tranşă suplimentară de credite de până la 25 % din cotele lor părţi, cu condiţia ca aceste
stocuri „tampon” să fie constituite conform principiilor O.N.U., care trebuie să guverneze
relaţiile interguvernamentale) sau facilităţi de finanţare extinsă – introduse în 1974, în scopul
ajutorării ţărilor care se confruntă cu grave dezechilibre ale balanţei de plăţi ca urmare a
aplicării unor reforme fundamentale defectuoase în structura lor economică (producţie, comerţ

13
Rolul Fondului Monetar Inernațional în Economia Mondială, disponibil la:
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-mondiala939.php .
14
Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, op. cit., Suport de curs, Capitolul 10, disponibil la: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .
15
Rolul FMI în Economia Mondială, disponibil la: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-
banci/Rolul-FMI-in-economia-mondiala38.php

8
sau politica preţurilor). Perioada de acordare a împrumutului se întinde pe 3 ani, iar perioada
de rambursare este de 4 – 7 ani.16
Ţinând cont de anumite circumstanţe economice şi politice, FMI acordă împrumuturi
membrilor săi, în următoarele condiţii: ţările cu un venit naţional redus pot primi credite de la
FMI cu o rată a dobânzii concesională în condiţii de creditare privind reducerea sărăciei
(Poverty Reduction and Growth Facility – PRGF). Împrumuturile non-concesionale provin
direct de la patru surse principale: aranjamentele de tip stand – by, facilităţi de finanţare
extinsă, facilităţi de transformare sistemică şi facilităţi de finanţare compensatorii. Totodată,
FMI asigură asistenţă de urgenţă ţărilor afectate de dezastre naturale sau situaţii post conflict,
în asemenea cazuri percepând o rată a dobânzii concesională (Rwanda, Albania, Bosnia si
Hertegovina, Rep. Congo în anii 1990).17
FMI supravegheaza aspectele macroeconomice ale sistemului financiar si pietele in
toate tarile membre, în timp ce Banca Mondiala se ocupa cu problemele din sistemul financiar
in tarile in curs de dezvoltare. Sfaturile politice pe care le da FMI sunt legate si de impactul
social pe care il provoaca ele de protectia mai buna a celor mai vulnerabile grupe din
societate. FMI apeleaza si pentru o colaborare mai stransa cu UNICEF.18

16
Coord. Prof. univ. dr. Ana Bal, op. cit., Suport de curs, Capitolul 10, disponibil la: http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap10 .
17
Rolul FMI în Economia Mondială, disponibil la: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-
banci/Rolul-FMI-in-economia-mondiala38.php.
18
Rolul FMI în Economia Mondială, disponibil la: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-
banci/Rolul-FMI-in-economia-mondiala38.php.