UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

CURSUL DE SCHIMB (fix VS flotant) -

analiza comparativă

Prof. Coordonator: Student:

Dr. Neamțu Daniela Mihaela Pelin Andreea – Elena
Anul III, grupa 2
 Cursul de schimb
Plățile și încasările în cadrul derulării tranzacțiilor economice
internaționale se fac prin intermediul monedelor naționale
care au grade de convertibilitate și utilizare diferită, între care
se stabilesc rapoarte cantitative – cursuri de schimb –
necesare la precizarea valorii monedei de plată.

Valoarea unei monede comparativ cu altă monedă se exprimă

prin curs de schimb valutar, curs valutar sau curs de schimb.
Cursul de schimb valutar este raportul cantitativ dintre două
monede care se stabilește pe piața valutară.

Prin curs valutar sau curs de schimb se înțelege „prețul” unei unități monetare naționale sau
internaționale exprimat într-o altă monedă cu care se compară valoric, respectiv prețul la care o monedă
națională poate fi schimbată cu o altă monedă națională ori internațională.
 Factorii care influențează cursul de schimb

• Cei mai importanți factori care influențează cursul de schimb sunt: inflația și evoluția
contului curent, de capital și financiar al balanței de plăți externe. În funcție de starea
acestora, o serie de categorii financiar-economice acționează asupra cursului de schimb
valutar, prin influențarea cererii în raport cu oferta de valută.

• Pe lângă acești factori, se adaugă și starea economiei, politicile economice abordate de

autorități, anticipațiile agenților economici cu privire la evoluția cursului de schimb și a
economiei în ansamblu, precum și evoluțiile din mediul politic și social

• La fel de importantă este starea balanței de plăți a țării. Cu cât deficitul este mai mare, cu
atât există riscul unei deprecieri a monedei naționale.
Trebuie făcută distincţia între două regimuri de curs de schimb:
a. flotant ( flexibil)
b. fix (fixat)

Cursuri fixe, apărute în urma acordurilor de la Bretton-Woods (1944), care prevedeau

obligația statelor membre FMI de a menține variația cursurilor de schimb în limitele de
±1%( ulterior ±2,25%) în jurul parității monetare oficiale.

Sistemul postbelic a fost conceput ca un sistem al cursurilor fixe, dar ajustabile.

Această relativă stabilitate se asigură ca urmare a intervențiilor băncilor centrale pe piața
valutară, prin vânzări și cumpărări de valute.

Dacă la un anumit curs fix cererea de monedă națională depășește oferta, autoritățile
monetare vor vinde propria monedă în schimbul altor valute, ceea ce va contribui la
sporirea rezervelor valutare.
Pentru un exces de monedă națională, intervenția băncii centrale are ca obiect cumpărarea
propriei monede, reducându-se rezervele valutare oficiale.
Cursul flotant se constituie în dependență de cererea și
oferta de valută, dar și în dependență de alți factori politici,
economici și monetari, aceștia modificând operațiile pe
piața valutară.

Pe piața pe care se exercită cursul flotant, se dorește să se

ajungă la un nivel în care piața de schimb este în echilibru.

Poate fi flotant pur când banca centrală nu intervine pe

piaţă pentru a vinde sau cumpăra valută, sau flotant impur,
când banca centrală intervine, fără a avea obligaţia
intervenţiei.
 Modificarea parităţii monedei naţionale

Atunci când banca centrală consideră că nu mai poate asigura corespunzător paritatea monedei
naţionale, poate opta pentru modificarea acesteia.

• În condiţiile unui regim de curs de schimb flotant, acţiunea băncii centrale poartă numele de
apreciere/depreciere a monedei naţionale.

• În cazul unui regim fix acţiunea se numeşte valorizare/devalorizare a monedei naţionale.

• Cursul de schimb se modifică atunci când inflaţia, rata dobânzii şi rata de creştere
economică evoluează diferit în cele două state ale căror monede îl compun.

• El nu poate fi păstrat nemodificat pe termen lung pentru că două state nu pot avea
aceeaşi evoluţie.

• Poate fi fixat la o monedă puternică sau la un coş de monede care nu înregistrează

fluctuaţii semnificative sau se poate menţine fix în condiţiile în care politica
monetară şi valutară este elaborată şi implementată de un organism internaţional.
Ancorarea monedei naţionale şi a cursului de schimb valutar
Ancorarea monedei naţionale la o monedă puternică
reprezintă o variantă a cursurilor de schimb fixe.
Ancorarea (ataşarea) monedei naţionale are drept
scop reducerea rapidă şi semnificativă a inflaţiei
până la nivelul celei existente în ţara faţă de a cărei
monedă s-a realizat ancorarea.

Practic se înfiinţează un consiliu monetar sau valutar care preia

de la banca centrală conducerea politicii monetare şi emite
monedă naţională în limita existenţei rezervelor de valută; valuta
faţă de care moneda naţională respectivă s-a ancorat.
Exemplu semnificativ de ancorare şi înfiinţare a unui consiliu
monetar este Argentina, care a reuşit să ajungă în anul 1994 la o
inflaţie de 4% anual în condiţiile în care în anul 1989 înregistra o
inflaţie cu patru cifre. Moneda naţională a fost ancorată la dolar,
Argentina beneficiind de suportul financiar al FMI.
Implicaţii ale regimului cursului de schimb la nivel macroeconomic

Tabelul nr. 1: Suma economiei deschise macroeconomice. Concluziile cursului de schimb fix vs flotant

Ciclul economic Fix Flotant

Transmis prin comerț Puternic Slab

Politica monetarului intern Slab Puternic

Politica fiscală internă cu un grad ridicat

Puternic Slab
de mobilitatea capitalului
Politica fiscală internă cu un grad scăzut
Slab Puternic
de mobilitatea capitalului
Impactul intern exapnsionist cu
Puternic Slab
protecționism
Impactul intern al schimbărilor de Puternic în direcția
Puternic în aceiași direcție
politică externă macro opusă
Politica fiscală cu un grad ridicat de Puternic în aceiași
Incert
mobilitatea capitalului direcție
Politica fiscală cu un grad scăzut de
Puternic în aceiași direcție Incert
mobilitatea capitalului
Avantajele şi dezavantajele cursurilor valutare fixe şi flotante
Cursuri de schimb fixe
AVANTAJE
 prevederea modificării ratei inflației comparativ cu
rata inflației din altă țară;
 înlăturarea incertitudinilor cu referire la
desfășurarea cursului valutar (efect: stimularea
comerțului internațional);
 excluderea costurilor implicate de protecția la
riscul valutar (efect: stimularea comerțului
internațional);
 disciplina fiscală;
 riscul valutar ce este în legătură cu investiţiilor
străine şi tranzacţiile internaţionale se micșorează;
 menţinându-se fixitatea în plan valutar, dar şi în
plan monetar (micșorarea ratelor de dobândă) se
produce o scădere a ratei inflaţiei.
Cursuri de schimb flotante
 autonomia politicii monetare (BC poate ghida
politica monetară spre atingerea diferitelor
echilibre externe/interne și nu spre păstrarea
cursului valutar între anumite limite de
variație);
 probabilitatea fixării unui nivel propriu al
inflației pe un termen îndelungat;
 simetrie în fixarea condițiilor monetare la un
nivel internațional;
 consolidarea economică prin intermediul
cursului valutar;
 valoarea cursului se determină prin intermediul
cererii și ofertei, asemănător oricărui alt preț;
 acțiunea de ajustare a cursului se realizează
prin devieri mai mici, ceea ce împiedică
producerea de șocuri și acceptă orientarea
alocării anumitor resurse;
 balanța de plăți se echilibrează cvasi automat,
datorită aprecierii și deprecierii cursului
valutar asupra fluxurilor economice externe;
 FIX Dezavantaje
 pierderea independenței politicii
monetare a BC;
 vulnerabilitate majorată în comparație
cu șocurile macroeconomice ce
influențează țara de referință;
 costuri crescute influențate de
nestabilitatea macroeconomică;
 șocurile externe pot acționa puternic
asupra economiei, producând costuri
sporite pentru păstrarea cursului
valutar.
FLOTANT
 absența unei discipline a BC;
 probabilitatea de a pierde stabilitatea
economică ca efect a fluctuațiilor
pronunțate ale cursului valutar;
 reducerea relațiilor comerciale
internaționale ;
 inconsecvența cursului de schimb
creează nesiguranță în privința alocării
anumitor resurse și ca urmare aduce
pierderi la export sau creșteri a
prețurilor la import.
 CONCLUZIE
În concluzie, cea mai importantă semnificație a cursului de
schimb valutar pentru orice fel de economie este cea dată de
influența asupra importurilor și exporturilor.
Cursul de schimb ocupă un loc important în preocupările
puterilor publice, deoarece, acesta măsoară prețul monedelor
naționale unele în raport cu altele.
 Bibliografie
• https://www.academia.edu
• https://www.bankingnews.ro
• http://www.creeaza.com