CAPITOLUL I Caracterizarea generala a activitatii financiar monetare internationale

1.1

Continut Relatiile economice internationale precum si alte legaturi intre state nasc obligatii reciproce de plata. Fenomenul financiar exprima un transfer de valoare, de putere de cumparare sub forma baneasca. Relatiile desfasurate in cadrul sistemului financiar international si mijlocite de banii universali se numesc relatii monetare sau valutare si au la baza anumite raporturi cantitative intre monedele nationale. Pretul unitatii banesti dintr-o tara, exprimat in unitatiile banesti ale altor tari se numeste curs de schimb de vize, sau curs valutar.

1.2

Politica economica a Romaniei privind activitatea financiar-valutara internationala Activitatiile de comert exterior, sportive, culturale sau politice desfasurate pe plan international solicita Romaniei sa organizeze si sa desfasoare o activitate financiara si valutara internationala de catre un aparat specializat format din institutii financiare, bancare si economice. In perioada de dupa 1989 activitatea financiar valutara a Romaniei s-a manifestat in urmatoarele directii: - o amplificare a repartitiei financiare si de credit pentru a aacoperii deficitul balantei comerciale, astfel institutiile bancare si financiare si-au intensificat activitatea pe piata financira internatiionala. - majoritatea comertului exterior al Romaniei se desfasoara in zona valutelor convertibile, renuntandu-se la modalitatile de plata specifice relatiilor din zona tarilor membre din fostul CAER..

1.3

Cadrul desfasurarii activitatii financiar-monetare internationale a Romaniei Principalele institutii cu atributii financiar-monetare atat pe plan intern cat sip e plan extern sunt: Ministerul Finantelor Publice asigura aplicarea in practica a politicii financiar-valutare a tarii. Atributii: - aplica politica financiar-valutara pe plan international; - colaboreaza cu institutiile financir-bancare; - propune guvernului anumite reglementari privind politica financiar monetara; - urmareste impreuna cu bancile intocmirea balantei de plati externe; - reprezinta Romania in relatiile cu F.M.I. Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica valutara a statului. Atributii: - reglementarea regimului valutar si a pietei valutare din tara; - emitere de reglementari cu privire la operatiunile cu aur si devize; - stabilirea cursului oficial al leului; - pastrarea si administarea rezervei internarionale a statului (tezaur); - intocmirea balantei de plati externe; - efectuarea de operatiuni financiar-valutare cu bancile comerciale. Sistemul bancilor comerciale reprezinta aparatul operativ prin intermediul caruia se realizeaza miscarea internationala de fonduri si a sumelor de bani rezultate din activitati comerciale, de repartitie si de transferuri. Societatile de asigurari desfasoara activitati financiar monetare internationale cu ocazia delurarii de operatiuni de asigurare pentru nerezidenti si a participarii la operatiuni de reasigurare la marile societati de asigurare din strainatate. Prin activitatile pe care le desfasoara societatile comerciale pot intra in legatura cu parteneri comerciali din strainatate. Urmare a derularii diferitelor tranzactii, finalitatea acestora se materializeaza prin decontari ce pot fi effectuate prin conturi deschise in Romania la Societati bancare autorizate de B.N.R. sa efectueze operatiuni cu devize.

1.4 Decizia financiara monetara internationala Participarea la activitatea financiar valutara internationala impune adoptarea de decizii privind repartitia financiara si de credit sau transferul de sume determinate de fluxurile economice financiare si de credit. Nivelul acestor decizii depinde de activitatea care a pus in miscare pe plan international o anumita valoare, sub forma de bunuri sau mijloace de plata. La nivel de firma decizia financiar valutara se contureaza sub forma bugetului activitatilor de incasari si plati in valuta. La nivel macroeconomic aceasta decizie se realizeaza sub forma balantei de plati externe.

CAPITOLUL II Piata valutara. Cursul valutar-organizare si continut 2.1 Cursul valutar si etalonul preturilor internationale Cursul valutar reprezinta raportul valoric sau de schimb dintre moneda unei tari si moneda altei tari, stabilit pentru reglementarea schimburilor economice internationale. Intrucat cursul valutar reflecta relatiile dintre preturile interne si cele externe, evolutia comparativa a acestora constituie elementul determinat al cursului valutar. Pentru stabilirea cursului este necesara precizarea unor reglementari referitoare la: a) definirea etalonului monetar al monedei nationale (aur, DST, valuta, cash valutar, etc.). b) numarul de cursuri valutare practicate si metodele de cotare. Tipuri de cursuri valutare. Clasificare 1) d.p.d.v. al stabilitatii: cursul punctelor aur (1914-1939) cursuri stabilite (1944-1973) cursuri flotante sau fluctuante 2) d.p.d.v. al locului unde se formeaza avem: cursul oficial (stabilit de autoritatea monetara) ce depinde de: -cursul oficial -cursul paritar (cel theoretic, abstract) -c. central (media cotarilor pe piata valutara) -c. conventional (la valutele neconvertibile) c. reprezentativ (notificat de catre F.M.I.) c. bancar sau de piata stabilit prin activitatea bancilor; c. bursier sau de piata stabilit prin activitatea burselor c. international (ca medie a cursurilor bursiere) c. tolerat sau la negru 3) dupa numarul de cursuri practicate intr-o tara: c. unice c. multiple (diferentiate pe tipuri de operatiuni anume comerciale, necomerciale si financiare) 2.2 Metode aplicate in determinarea cursului valutar In conditiile actuale sunt utulizate puterile de cumparare reprezentand raportul intre cantitatea de bunuri si servicii create intr-o tara si pretul lor exprimat in moneda tari respective. Factori care intervin asupra puterii de cumparare si a paritatii acesteia: - factori interni = ec.,fin.,pol.,sociali. - factori externi = situatia balantei de plati externe a celor 2 tari a caror monezi le cumparam - raportul cerere-oferta privind monedele respective pe piata mondiala - factori plitici - f. sociali - f. pshihologiei specifici economoiei mondiale Metode de calcul al cursului real de schimb: a) bazata pe metoda de cumparare in baza formulei Crs- curs real de schimb = suma ai ponderea produsului i in valoarea tranzactiei internationale Cri- cursul de revenire international k- nr. de produse PiA- pretul intern din tara A ptr. produsul i PiB pretul intern din tara B ptr. prod. I 2.3 Riscul valutar Posibilitatea suportarii unor pierderi in cazul incheierii unui contract de import-export, a unui accord economic, contract de credit, etc, datorita deprecierii si devalorizarii valutei prevazute in contract ptr. creditor, si ca urmare a aprecierii in revalorizarii valutei din contract ptr. debitori ce ar putea survenii in timp de la data incheierii contractului si pana la scadenta. Riscul valutar poate fi prevenit prin precizarea / consemnarea in contract a unor clauze asiguratorii realizate in baza unor tehnici contractuale sau extracontractuale astfel: - tehnici contractuale- clauza valutara; clauza de rectificare a preturilor, clauza de actualizare

alegerea valutei de contact sincronizarea incasarilor si platilor in aceeasi valuta tehnici extracontractuale avem efectuarea unor operatii de vanzare- cumparare de valuta la vedere , la termen si folosind heading valutar.

2.4

Operatiuni valutare Clasificare: a) in functie de natural or avem: - operatiuni la vedere sau SPOT ,SPOT = vanzare si cumparare de valuta (de vize) ce se incheie in aceeasi zi (max. 48 ore) a.i. momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei - operatiuni la termen sau forward in care tranzactia are loc imediat dar livrarea valutelor devizelor se face dupa un anumit termen convenit si la un curs stabilit in momentul incheierii respectivei tranzactii. b) in functie de gradul de complexitate - operatiuni simple sau outright presupune vanzarea sau cumpararea la termen a unei valute contra altei valute, cursurile la care se efectueaza aceste operatiuni numindu-se cursuri forward. - operatiunile SWAP constau in cumpararea unei valute la o scadenta data si la un curs determinat concomitant cu vanzarea aceleasi valute la un termen dat si la un curs determinat. Presupune asocierea a 2 operatiuni valutare simultane si opuse si anume una de vanzare si cealalta de cumparare, una la vedere si cealalta la termen. c) in functie de motivatie: - obtinerea de profituri - acoperirea riscului Acoperirea riscului se realizeaza prin: - operatiuni de acoperire la termen hedyng - op.de acoperire comerciala covering.

CAPITOLUL III Mijloace si instrumente de plata internationale 3.1 Valutele. Monedele internationale. Devize 3.1.1 Valutele sunt acele monede nationale care au circulatie, putere de plata si pot fi constituite ca rezerva si in alte tari decat in cea emitenta. Clasificare: a) dupa forma sub care se prezinta : - valuta in numerar (efectiva) - valuta in cont (scripturala) b) dupa regimul convertibilitatii: - convertibile - neconvertibile - transferabile (convertibilitate redusa doar pe plan regional) - liber utilizabile (convertibilitate totala recunoscute de F.M.I. acestea sunt USD, , GBP, yeni) c) dupa regimul de definire a valutelor: - valute care evolueaza si fluctueaza liber pe piata, in functie de cerere si oferta - valute care fluctueaza in conformitate cu regulile sistemului monetary European - v. al caror curs de schimb este legat de unele valute convetibile - v. a caror valoare este legata de cursul drepturilor speciale de DST Unele valute puternice pot juca rolul de valuta de rezerva. 3.1.2 Monedele internationale sunt cele care pot circula in afara granitelor statului emitent servind ca mijloc de plata si de rezerva pe piata internationala. Categorii: a) monede nationale care datorita unor insusiri sau imprejurari capata caracter de moneda internationala (in trecut am avut napoleonul francez, lira sterlina, zlotul polonez, lira turceasca), (iar in present USD, GBP, EURO, YENI, CHF-franc elvetian). b) Instrumentele monetare si unitati de cont emise de organisme financiare internationale (unitati monetare artificiale) din aceasta categorie fac parte: - DST (drepturi sociale de tragere) este o unitate de cont emisa de FMI in 1969 in urma erodarii pozitiei dolarului American ca moneda de rezerva pe plan international. Caracteristic DST: etalon monetar si instrumente de rezerva valutara ban de cont fara acoperire reala mijloc de plata conventional poate fi miojloc de plata doar indirect, adica numai dupa preschimbarea lui intr-o alta valuta distribuite sub forma de credit nu pot fi detinute de personae particulare valoarea este data de metoda cosului valutar (USD, EURO, GBP, YENI) EURO -moneda unica a unei parti a comunitatii Europene EUA (Europa Un) introdusa de banca europeana de investitii 1975 A.M.U.(Asian Monetari Unite) folosita de uniunea de Clering Asiatica, in paritate cu DST ACRU(Asian Curency Related Union)- introdusa 1975 de banca Nombros in idea recilarii fondurilor provenite din exportul de petrol, a avut un success de piata limitat IFU(International FinanciarUnit)- creat de catre banca Credit Ljoneas 1975 Toate cu exceptia EURO au fost denumite unitati monetare artificiale. 3.1.3 Devize - titluri de credite pe termen scurt exprimate in valuta Titlurile de credit sunt documente care au forma si continutul standardizate, reprezentand obligatia unei personae (debitori) de a plati la scadenta o anumita suma de bani inclusive dobanda unei alte persoane numita beneficiar. Titlurile de credit pot fi vandute si cumparate inainte de scadenta, adica pot fi negociate(scontate). Ele au o valoare nominala (inscrisa pe document) si o valoare de piata rezultata in urma negocierii. Prin vanzarea lor inainte de scadenta beneficiarul intra in posesia sumei in schimbul unei taxe denumita taxe de scont care se scade din valoarea nominala a titlului. Clasificarea titlurilor de credite: a) dupa modul in care este desemnat beneficiarul:

nominative (titularul este denumit in mod expres) la ordin (contine pe langa numele titularului o clauz a conform careia acesta poate dispune ca plata sa se faca unei alte persoane) - la purtatorul in care proprietar este posesorul documentului. b) dupa continutul lor : - propriuzise ce exprima o obligatie de plata (combiile si CEC-urile) - representative reprezinta un drept real al titularului asupra unei marfi determinate si depozitele oficial:conosamentul, recipisa de deposit, varrandul - de complezenta nu au la baza un act commercial, cu ajutorul lor debitorul procura o suma de bani necesara beneficiarului c) dupa felul valutei: - convertibile - neconvertibile d) dupa natura lor: - comerciale (trata si bilet de ordine ca si efecte de comert,conosamentul si varantul) - bancare- CEC-urile si certificatele de deposit - financiare actiuni, obligatiuni,bonuri de tezauri, titluri derivate. Titlurile indeplinesc o dubla functiune ec.anume: sunt un instrument de plata si de asemenea sunt un instrument de credit. 3.2 Derularea in Romania a operatiunilor cu mijloace de plata staine Majoritatea operatiunilor efectuate prin intermediul mijloacelor de plata internationale, sunt operatiuni comerciale aceste provocand circulatia titlurilor de credit dinspre si inspre tara noastra. Cele mai utuilzate fiind ; tratele, biletele la ordin, si CEC-urile documentare. Circulatia cambiilor este inca restransa pe teritoriul Romaniei nefiind avalizate sau girate si doar rare ori rescontantate la BNR. Circulatia titlurilor de credit este inca stanjenita si de faptul ca activitatea burselor de valori se afla la inceputurile sale. Pe de alta parte agentii ec. care produc ptr. export sunt noi, prea putin cunoscuti pe piata internationala, iar obtinerea unui credit face cu greu si numai in conditii foarte stricte de garantie. Intr-o masura mai mica sunt utilizate CEC si varantul. 3.3 Convertibilitatea monedei nationale Convertibilitatea inseamna calitatea monedei de a putea fi preschimbata cu alta moneda in mod liber prin vanzarecumparare pe piata. Aceasta presupune: - lipsa restrictiilor cu privire la preschimbare, marimea sumei, scopul presvhimbarii sau calitatea posesorului valutei - existenta unui angajament al tarii emitente a unei monede de a converti moneda respectiva, la cererea orcarui detinator in orice alta moneda la cursul valutar al pietei. Convertibilitatea poare fi : limitata sau deplina. Problema convertibilitatii leului a fost inclusa in programele de guvernare de dupa 1990 dar nu sa reusit realizarea acestui deziderat. Introducerea leului greu prin denominarea monedei nationale pregateste Romania ptr. adoptarea in 2012 a monedei unice europene EURO, in conditiile aderarii la U.E. si de asemenea posibilitatea ca leul sa devina moneda convertibila dupa 2007.

CAPITOLUL IV Modalitati de plata internationale 4.1 Forme de decontare internationale a) Acreditivul documentar nu angajament de plata contra documente, asumat de o banca, indifferent cum este denumit sau deschis. b) Incassoul documentar presupune ca banca vanzatorului sa spre incasare bancii cumparatorului documentele depuse de vanzator care fac dovada livrari marfi, documente pe care banca cumparatorului le elibereaza acesteia numai conta plata. c) Ordinal de plata o dispozitie data de catre o persoana numita ordonator, unei banci de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane denumita beneficiar in vederea atingeri unei obligatii banesti d) Scrisoarea de garantie bancara un inscris pe care o banca denumita garanta se oblige in mod ferm si irevocabil sa plateasca suma desemnata expres prin scrisoarea unui anumit beneficiar e) Cliringul reprezinta compensatii prin schimburi de marfa conra marfa sau servicii contra servicii fara interventia mijloacelor de plata. 4.2 Acreditivul documentar (A.D.) Def. angajamentul asumat de o banca (banca importatorului sau banca emitenta) pe baza ordinului cumparatorului de a vira o anumita suma de bani vanzatorului (beneficiarului) prin inermediul altei banci intrun interval de timp determinat, contra remiteiri documentelor care alerta faptul ca marfa a fost expediata. In derularea acreditivului documentar sunt implicate 4 partii; - ordonatorul - beneficiarul - banca emitenta - banca corespondenta ce poate fi banca modificatoare sau banca platitoare (trasa) 4.3 Elementele A.D. - denumirea si sediul bancii care deschide acreditivul - denumirea si sediul ordonatorului (al cumparatorului) - denumirea si sediul beneficiarului (exportatorului) - termenul de livrare al marfurilor - termenul de valabilitate al A.D. si locul unde acesta expira - valoarea A.D., valuta in care este exprimat si denumirea documentelor in baza carora se face plata - denumirea si caracteristicile marfurilor - confirmarea A.D. - momentul deschiderii A.D. 4.4 Clasificarea A.D. a) dupa forma : - revocabil - irevocabil - neconfirmat - confirmat b) dupa modul de utilizare : - cu plata la vedere - cu plata diferata (amanita) - cu plata prin acceptare - cu plata prin negociere c) dupa clauzele speciale pe care le contine: - transferabil(utilizat in operatiuniile de intermediere) - revolving - valoarea A.D.este reintregita automat pe masura efectuarii platilor, pana la un anumit plafon in functie de fiecare livrare - cu clauza rosie red clause banca platitoare este autorizata sa faca o plata in favoarea beneficiarului inainte ca acesta sa prezinte documentele privitoare la expedierea marfii - de compensatie clauza prin care nu se permite utilizarea A.D. de export decat in corelatie cu un acreditiv documentar de import - subsidiar back to back sunt utilizate 2 acreditive doc. unul de import a marfii si altul de export al aceleiasi marfi - cesionat beneficiarul AD are dreptul ca o parte sau intreaga valoare a acestuia, deschis in favoarea sa sa o cesioneze unui tert cel mai adesea exportatorul real al marfii

d) d.p.d.v.al domicilierii: - AD domiciliat in tara vanzatorului - AD domiciliat in tara cumparatorului - AD domiciliat in alta tara 4.5 Documente prevazute A.D. Documente principale: factura comerciala; documentul de transport si certificatul de asugurare. Documente secundare: certificatul de origine; de calitate; bulletin de analiza. 4.6 INCASSOUL DOCUMENTAR (I.D.) Caracteristici: - modalitate de plata initiate de exportator - operatiunea este o simpla vehiculare de documente ce nu presupune vreo obligatie de garantare a parti,de la beneficiarul platii la platitor - documentele vehiculate intre banci sunt de 2 feluri: - comerciale( factura, doc. de transport, de proprietate) - financiare (bilete la ordin, CEC-uri). Sunt implicate 4 partii: - ordonatorul (exportatorul) - cumparatorul (trasul cel care plateste) - banca remitenta (b. exportatorului) - banca incasatoare (b. importatorului) 4.7 Derulare operatiunilor pe baza de incasso Acesta presupune 2 faze: a) emiterea ordinului de incasare in aceasta faza fiecare din partile implicate ( exportatorul, b. semitenta, b. incasatoare si importatorul) are anumite indatoriri ce trebuiesc respectate b) incasarea propri-zisa duce la indeplinirea unor redatoriri specifice numai intre exportator si importator. In derularea operatiunilor se succed urmatoarelemomente: 1. incheierea contractului commercial international 2. livrarea marfii 3. depunerea documentelor care atesta livrarea marfii, insotite de ordinul de incasare la banca remitenta 4. banca remitenta intocmeste ID., preluand astfel toate instructiunile primate de la clientul sau 5. remiterea documentelor care atesta livrarea marfii si a ordinului de incasare catre banca importatorului 6. notificarea importatorului cu privire la sosirea documentelor 7. eliberarea documentelor contra plata sau contra acceptare 8. ridicarea marfii de catre importator 9. banca importatorului remite baniisau cambia in cazul documentelor contraacceptare bancii remitente 10. la primirea banilor banca remitenta notifica exportatorului incasarea banilo 4.8 ORDINUL DE PLATA (O.P.) Caracteristicii: asumarea unei obligatii intre ordonator si beneficiar operatiunea este initiate de ordonator O.P. are un character revocabil O.P. necesita existenta unui cont bancar constituit de ordonator la banca sa d.p.d.v. al modalitatii de incasare avem: OP simplu si OP documentar. Partile implicate: ordonatorul (importatorul sau cumparatorul beneficiarul (exportatorul sau vanzatorul) banca emitenta (b. importatorului) banca platitoare (b. exportatorului) 4.9 SCRISOAREA DE GARANTIE Parti implicate: - ordonatorul (persoana la solicitarea caruia se emite garantia bancara obligatul principal) - beneficiarul (persoana in favoarea careiase emite garantia titularul creantei) - banca garanta ( cea care emite garantia)

CAPITOLUL V Echilibrul financiar valutar. Balanta de plati externe 5.1 Echilibrul valutar; continut, trasaturi si modele Echilibrul ec. general al ec. nationale este influentat prin primirea de fonduri financiare si de credit din exterior, in sensul majorarii resurselor interne, si acordarea de fonduri financiare si de credit catre exterior, in sensul diminuarii resurselor interne. Echilibrul monetar consta in existenta unui raport optim intre masa banilor aflati in circulatie si necesarul de bani cerut de efectuarea normala a tuturor operatiilor in cadrul echilibrului ec. general. Echilibrul financiar valutar consta in corelatia dinamica dintre intrarile si iesirile de fonduri financiare si de credit in relatiile ec. financiare si valutare ale oricareei economii cu piata internationala. Echilibrul valutar caonsta in realizarea unui echilibru intre incasarile si platile in valuta ale unei tari, pe o perioada determinate de timp. Echilibrul valutar poate fi realizat: - partial doar la o anumita categorie deoperatiuni ori implicand un grup format din 2 sau mai multe tari - total cand se refera la egalitatea generala a incasarilor si platilor in valuta daca notam cu : E exporturile unei tari cu I importurile unei tari, CA credite acordate si cu CP credite primite atunci relatia echilibrului valutar va fi : ptr. cel partial E = I + CA sau E + CP = I; ptr cel total E +CP = I +CA 5.2 Reflectarea echilibrului valutar cu ajutorul balantei de plati externe Balanta de plati externe reprezinta documentul statistic intocmit sub forma contabila , care inregistreaza systematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii in cursul unei perioade de timp de regula 1 an. BNR intocmeste balanta de plati externe sub urmatoarea forma (structura) : 1. Contul curent (A+B+C): A. Bunuri si servicii: a) bunuri fob. FOB conditie de livrare a marfurilor adus pana la margine tarii (de import sau de export) b) servicii: transport de turism alte servicii B. Venituri : din munca din investitii directe din investitii de portofoliu din alte investitii( dobanzi) C. Transferuri curente: administratia publica alte sectoare. 2. Contul de capital si financiar (A+B) A. Contul de capital : - transferul de capital - achizitionarea sau vanzarea de active B. Contul financiar: investitii directe investitii de portofoliu alte investitii de capital conturi de tranzit conturi de clearing cau baster (transfer de marfa fara plata) active de reserve (alte tranzactii) 3. Erori si omisiuni Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele 2 conturi principale ale balantei ale plati externe (contul current si contul de capital) d.p.d.v. al intrarilor si iesirilor generate de tranzactiile internationale. Soldul poate fi: excedentar economia priveste mai multe mijloace de plata din strainatate decat trebuie sa plateasca deficitar platile facute catre strainatate depasesc incasarile.

Balanta nu poate ramane dezechilibrata, astfel in cazul cand este excendent, diferenta in plus se poate utiliva ptr. rambursarea creditelor externe sau ptr. a cumpara active din strainatate, iar cand este deficit acesta se poate acoperii prin diminuarea rezervelor valutare, contractarea de credite externe sau vanzarea de active in strainatate. 5.3 Sistemul de instrumente utilizate in activitatea valutara internationala a tarii Costul current al Romaniei este una dintre componentele cele mai importante ale balantei de plati. Acesta prezinta dupa 1989 un sold negative, ddatorat deficitulyui eronic al balantei comerciale datorita faptului ca exportul sa bazat cu preponderenta pe materi prime si mai putin pe produse prelucrate si de asemenea incapacitatea agentilor economici autohtoni de a crea produse cerute de pietele externe. Sursa principala a deficitului balantei de plati externe o constituie importul . Analiza situatiei balantei de plati externe a Romaniei permite prezenta intreg activitati economice a tarii, precum si a relatiilor cu celelalte tari, stabilind defapt pozitia reala a economiei nationale in raport cu restul lumii.

CAPITOLUL VI ORGANISME MONETARE SI FINANCIARE INTERNATIONALE Functionarea sistemului institutiobalizat al activitatii financiar valutare a fost conceputa in cadrul unor organizatii guvenamentale internationale care , in functie de nr. tarilor participante si de misiunile ce le-au fost atribuite pot fi grupate in agentii specializate ale ONU si organisme financiare regionale, dupa cum urmeaza: a) Agentii speciale ale ONU FMI (fondul monetary international) Banca Nationala ptr. Reconstructie si Dezv. BIRD ( in grupul bancii mondiale) b) Organisme financiare regionale Banca Europeana ptr. Rconstructie si Dezv. Banca Europeana de investitii B.Reglementarilor Internationale B. Africana ptr. Dezv. B. Araba ptr. Dezv. Economica B. Interamericana de Dezv. Fondul Monetar Arab Sistemul Monetar European. 6.2 FONDUL MONETAR INTERNATIONAL A fost constituit 1994 avand rolul principal in cadrul Sistemului Monetar Internati. Totalul cotelor part ice constituie capitalul sau ajunge la 212 miliarde DST. Adica aproxim. 300 miliarde $. Romania este membra a FMI din 7.12.1972. FMI este o institutie permanenta insarcinata cu mentinerea unei functionari armonioase a Sistemului monetary internat., contribuind la aplicarea unui system de paritati fixe si la restabilirea liberei convertibilitati a monedelor ptr. operatiuni curente. Astfel FMI asigura 3 tipuri de misiuni principale: supravegherea (evaluarea polticilor de schimb) ajutor financiar asistenta tehnica Resursele FMI provin din cotele parti ale tarilor membre (182 tari) ce reflecta ponderea relative a fiecarui membru in ec.mondiala. SUA dispune de 17,5 % din totalul cotelor parti, urmata de Japonia cu 6,28 %, Germania 6,14 $, Franta si M.Britanie cu 5,7 %. 6.3 GRUPUL BANCII MONDIALE Banca Mondiala cuprinde: Banca I. ptr R si D. BIRD Asociatia Internati. Ptr Dezv. AID Societatea Financiara Internat. SFI Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor AMGI Centrul Internat. ptr. Reglementare a Diferentelor CIRDI (in investitii) BIRD are 181 state membre fiind constituita pe subscrierea statelor fondatoare in functie de importanta lor economica a capitalului banci. Astfel cota parte a SUA este de 1/3. Banca poate transforma propriul sau capital in imprumuturi internationale acordate intreprinderilor sau statelor, a caror proiecte de investitii par sanatoase d.p.d.v. economic dar care nu pot obtine credite la un nivel rezonabil de dobanda. BIRD are ca sursa suplimentarade lichiditati imprumuturile pe care le finanteaza prin siunile de obligatii obtinute de pe pitele mondiale. 6.4 BANCA EUROPEANA PTR. RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE A fost infiintata de Consiliul Europei in 1989 la initiative Frantei. Aceasta institutie financiara este deschisa tuturor ce doresc sa contribuie la stabilizarea economica si politica a noil;or democratii Est Europene bazate pe principiile de piata. Astfel Banca Europeana imbina rolul de organism financiar Internat. cu activitatea unei banci de afaceri, dar cu un pronuntat character politic : pot beneficia de imprumuturi numai tarile cu democratii pluripartide. Capitalul Banci Europene este 12 miliarde $ in cadrul careia cota de participare la constituirea lui a tarilor Est Europene (inclusive ROM.) este de 13,5 %. Operatiuni de vanzare cumparare de valute la termen FORWARD Daca cursul la termen este mai mare decat cursul la vedere avem report, iar daca este mai mic avem deport. Stabilirea deportului si a reportului In tehnica de calcul a cursului la termen intalnim 2 termenii: termen ca FORWARD1 luna -30, -20 are semnificatia unui deport fata de cursul SPOT deoarece cursul de cumparare la termen de1 luna este mai mic cu 30 de puncte(FIP SURI). termen ca FORWARD 1 luna +30, +20 are seminficatia unui report fata de cursu SPOT , deoarece cursul de cumparare la termen de 1 luna este mai mare cu 20 puncte (PIP SURI).

10

CAPITOLUL VII Sistemul financiar Monetar International 7.1 Continut si structura Fenomenul financiar valutar si monetar Internat. este un fenomen de natura economica cuprinzand activitati de repatitie financiara si creditare si activitati monetare. Toate acestea se desfasoara intr-un context internat. sau in legatura cu actiuni internat. Sistemul Financiar Monetar Internati. Este cadrul institutionalizat, in cadrul caruia se desfasoara miscarile de capital, raporturile valorice directe intre monede, precum si reglementarile privind platile internat. Activitatea financiar monetara se integreza in sistemul economiei mondiale, indepilinind cantitativ si calitativ cerintele economiei respective, cerinte concretizate sub forma urmatoarelor produse: etaloane monetare cu statut internat. fonduri financiare si de credit atrase in circuitul international mijloace, instrumente, modalitati si acorduri internationale de plata. informatii ec., financiare, monetare, sociale si politice la nivelul economiei mondiale. reglementari si recomandari necesare bunei desfasurari a activitatiilor financiare, monetare si valutare internat. 7.2 Sistem financiar valutar international. Organizare si necesitati Relatiile mijlocite de bani universal se numesc relatii monetare sau valutare si se desfasoara in functie de anumite raporturi cantitative intre monedele nationale. Manifestarea existenta in cadrul proceselor economice mondiale,reprezentand procese de repartitie, de evaluare si de plata ce-au la baza actiuni ale activitatii umane formeaza continutul categoriei de fenomen financiar si valutar internat. Una din caracteristicile sistemului valutar contemoranconst in flotarea dirijata a monedelor bazata pe determinarea financiara a cursului de schimb. Fluxurile financiare indifferent de caracterul lor contribuie astazi principalul determinant al cursului de schimb, iar relatiile financiare si valutare se vor baza si in continuare pe flexibilitatea cursurilor chiar dac acesta nu este perfecta. Uniunea economica si monetara Europeana Participarea la uniune ec.si monetara presupune obtinerea unor avantaje, dar si suportarea unor riscuri. Avantaje: moneda unica este un mijloc de schimb universal acceptat, este o masura a valorii si un mijloc de rezerva se elimina riscurile speculative de capital dintre tarile partenere economii privind moneda de rezerva o politica valutara comuna Dezavantaje: piederea unor instrumente de politica monetara si politica cursului de schimb 7.3 Schimbul financiar valutar al Romaniei Ministerul finantelor publice Banca Nationala a ROM. Sistemul Bancilor Comerciale Societatile de asigurari

11

CAPITOLUL VIII Piata financiara 8.1 Piata financiara Piata de capital Piata financiara reprezinta conjunctura prin care activele financiare sunt constituite si introduse in circuitul economic. Active financiare: - active bancare, rezultate ca urmare a operatiunilor bancare ce produc dobanzi, nu sunt negociabile si au un grad ridicat de siguranta. - Active de capital, rezultate din operatiuniile de investitii, plasamente pe termen lung, materializate in titluri de valoare, negociabile si care include un element de risc. - Active monetare, rezultate din plasamente pe termen scurt, negociabile cu un grad mare de lichiditate. Piata financiara se compune din 3 segmente: a) piata bancara b) piata de capital :primara si secundara c) piata monetara 8.2 Instrumente de baza ale pietei de capital Titlurile de valoare cuprind: a) titluri necomerciale ( titluri financiare si instrumente monetare); b) titluri comerciale ( consamentul, varantul, efecte de comert). c) titluri financiare sunt titluri de valoare necomerciala care dau dreptul detinatorului de a obtine un venit fix sau variabil. Categorii de titluri: 1. Actiunile titluri de proprietate asupra unei parti din capitalul social al unui agent economic, putand fi preferentiale (ale fondatorilor) sau comune. Ele dau dreptul la un castig variabil numit dividend. 2. Obligatiunule - sunt titluri de creanta care reflecta un credit acordat emitentului (imprumutatului) si obligatia acestuia de a rambursa suma imprumutata la un termen stabilit (scadenta). Investitorul are dreptul la o dobanda care se numeste cupon. Obligatiunile pot fi nominale sau la purtator. Uzual ele au un termen de rascumparare de minim 7 ani. Cele cu termen mai scurt se numesc bonuri de trezorerie. Emisiunea de actiuni si obilgatiuni se face prin intermediul unor societati specializate si este de 2 feluri: lansarea titlurilor prin oferta publica prin plasament privat In primul caz oferta se face catre investitorii necunoscuti, iar in al 2 lea caz investitorii sunt cunoscuti , acestora adresandu i se ofete individuale. Titlurile derivate Sunt contracte de vanzare cumparare de titluri de valoare negociabile. Cele mai frecvent sunt : Titluri convertibile sunt titluri de creanta cu dobanda fixa care produc dobanda pana in momentul in care sunt schimbate in titluri de proprietate (actiuni) asupra aceleasi institutii emitente a obligatiunilor. Contractele futures sunt contracte cumparare sau de vanzare intre 2 parti a unei cantitati standard dintr- un titlu financiar la o anumita data in viitor si la un pret stabilit. Optiunile sunt contracte incheiate intre un vanzator si un comparator care dau dreptul cumparatorului, dar nu si obligatia de a cumpara o anumita cantitate de titluri la o anumita data viitoare. Ptr.acest avantaj cumparatorul plateste o prima. Investitia de portofoliu detinerea se catre o persoana fizica sau juridical a unui pachet de actiuni sau obligatiuni mai mic de 10 % din totalul actiunilor emise de respective societate comerciala. 8.3 Participantii la piata de capital 1. emitentul cei care emit actiunile si obligatiunile ptr.a colecta de pe piata fonduri 2. investitirii care sunt posesorii de capital ce incaseaza valorificarea acesteia 3. intremediarii compuse din institutii, societati comerciale chiar si persoane fizice calificate 8.4 Bursa de valori si piata bursiera Bursa de valori moboliare concretizeaza cererea si oferta de titluri financiare realizand tranzactii in mod public si avantajos in conditii de securitate, corectitudine, transparenta. Ea asigura lichidarea activelor financiare. Bursa isi desfasoara activitatea conjugate cu cea a unor intermediar de pe piata de capital cum ar fi:

12

bancile comerciale bancile universale bancile de afaceri societatile financiare fondurile mutuale si de plasament

8.5 Organizarea bursei de valori Acestea poate fi organizata ca institutie de stat sau private. Isi stabileste singura statutul si regulamentul de functionare precum si membrii ei (in anumite state sunt admise la tranzactii orice persoane fizice sau juridice autoriate in acest scop, iar in alte tari nu este permis persoanelor fizice si bancilor, cu exceptia bancilor universale, acolo unde ele exista). Conducerea bursei are 4 tipuri de organe: de decizie de executie de consultanta de control 8.6 Tranzactiile in cadrul bursei de valori Tranzactiile bursiere cuprind toate contractile incheiate in incinta bursei prin intermediul agentilor ei in conformitate cu regulamentul propriu de functionare. Tranzactiile pot fi: la vedere la termen conditionate (optionale) Operatiunile de bursa pot fi clasificate in functie de scopul lor: operatiuni speculative de realizare a profitului pe baza diferentei e curs dintre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii acestuia. ope.de arbitraj cumparari si revinderi de titluripe diverse piete, profitul rezultand tot din diferenta de curs la un moment dat ope.de acoperire(heading) participantii incearca sa inlature riscul cresterii sau scaderii cursului prin contractile paralele sau utilizand titluri derivate (la ope.cu valuta). ope.cu character ethnic sunt efectuate de agentii de bursa ptr.mentinerea echilibrului si stabilitatii pietei 8.7 Functionarea bursei de valori Modul de functionare: burse intermitente opereaza cu ordine de vanzare si de cumparare, executate in acelasi timp prin actiune(licitatie deschisa), contractile incheindu-se intre broker prin strigare. burse continue ordinele de vanzare si de cumparare de titluri pot fi introduce tot timpul cat bursa este deschisa, contractarea facandu-se continuu. Ordinele de vanzare sau cumparare sunt colectate pe titluride catre un conducator de negocieri ptr.fiecare titlu. El ofera clientului o (cumparator sau vanzator) preturile de cumparare (ASK) sau de vanzare (BID). Intotdeauna pretul de vanzare a bursei este mai mare decat cel de cumparare, diferenta fiind castigul conducatorului de negocieri. Bursele stabilesc mai multe cursuri si anume: de dechidere maxi mini de incheiere burse mixte o combinatie intre cele2 prezentate anterior . Desfasurarea operatiunilor de bursa: faza initierii clientul se adreseaza conducatorulyui de negocieri sau brokerului faza transmiterii ordinului clientul isi ia obligatioa ferma de a vinde sau a cumpara faza negocierii tranzactiei faz de executare a contractului 8.8 Apreciere activitatii bursiere Indicii d bursa sunt coeficientii calculate prin diferite metode ( specifice fiecarei burse) prin care se evidentieaza tendinta generala de crestere sau scadere a valorilor de piata ale titlurilor financiare. Indicii de bursa sunt experimati in puncte si reprezinta in general o medie ponderata a valorilor unui nr.de titluri selectate printre cel maireprezentative de pe piata. Analiza bursiera presupune afaceri, o prognoza in care sunt evaluate trasaturile ale bursei si anume: adancimea faptul ca exista un nr.suficient de ordine de vanzare si cumparare deasupra si sub pretul current al pietei

13

largimea existenta unei cantitati si valori mari de titluri si valori prezentate la bursa consistenta capacitatea de autoreglare a bursei crak-ul - este o dereglare majora in functionarea unei burse care parea la un moment dat foarte eficienta.

CAPITOLUL IX

14

Finantarea si creditarea internationala 9.1 Piata financiara internationala Incadrul acesteia tranzactile se fac in valuta indifferent de moneda tarii in care acestea au loc. Ea nu este supusa restrictilor financiare ale tarii in care este plasata, dar are proprile ei reguli, respecta uzantele intrenationale precum si indicatiile organismelor financiare internationale. Ptr.ca o piata financiara nationalasa poata functiona ca piata financiara internat.trebuie sa indepilneasca mai multe conditii ca: - existenta unei importante capacitate de finantare - existents unei monede stabile - existenta unei permanente relatii cu corespondenti diversi din intreaga lume - posibilitatea convertirii si transformarii valutelor - aprecierea si credibilitatea din parte organismelor financiare internationale Principalele piete internationale: - New York Zurich - Londra- Amsterdam - Paris Milano - Frankfurt Hong Kong, Tokio 9.2 Finantarea internationala Presupune punerea la dispozitia unei institutii guvernamentale sau private a unor fonduri pe termen lung, necesare realizarii de catre beneficiar a unor obiective economice importante, de catre partenerii private nerezidenti sau acorduri prealabile. Operatiunile financiare internati.sunt de obicei in general urmatoarele: - investitii internati.directe - finantarea ptr.clasamentul internati.de titluri - ajutoare financiare internati. - asigurari si reasigurari - cotizatii la institutiile financiare internati. 9.3 Investitiile internationale directe Au ca scop realizarea unor obiective economice importante, iar investitia poate fi integrala sau partiala caz in care beneficiarul participa cu o parte cuvenita la investitie. Prin aceasta sunt obtinute avantaje ptr.ambele parti. Astfel finantatorul are avantajul obtinerii unor materii prime ieftine, a unei piete de desfacere asigurate a unor facilitate fiscale sau valutare, sau scoatere din tara a beneficiarului realizat. Beneficiarul se bucura de un aport valutar de o imbunatatire a nivelului ethnic si de valori a resurselor. Realizarea investitiei internati.presupune parcurgerea ai multor etape: - etapa pregatitoare negocieri - etapa executiei - etapa de exploatare a investitiei - etapa de lichidare a investitiei 9.4 Plasamentul international de titluri Aceta se poate realize pe piata nationala a altei tari sau pe piata internatianala. Euro-obligatiunile sunt obligatiuni cu o circulatie internati.sporita, ele fiind exprimate in alta moneda decat cea a tarii emitentului, fiind emise de banci importante sau sindicate de banci. Clasificarea euro-obligatiunilor: directe cu aceeasi dobanda pe toata durata cu optiunile la cumparare cu optiunile la vanzare cu rata dobanzii variabila Pe piata de capital internati.au aparut diferite instrumente de evitare a riscului dobanzilor, asa numitele titluri complexe sau derivate dupa cum urmeaza: a) future ptr.dobanzi contractul prin care se capata dreptul de aimprumuta la termen la o rata fixate dinainte. b) Acordul de rata la termen F.R.A. Free Rate Agreement. -este un contract cu o banca prin care clientul poate determina rata dobanzii ce se va aplica unui depozit sau unui imprumut la o anumita data, in viitor, pentru o anumita suma si pe un termen determinat. c) Optiunea ratei dobanzii I.R.O. Interest Rate Option.

15

-un contract care ofera cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a fixa rata dobanzii la un imprumut sau un depozit la un anumit termen. Contractul este valabil pentru o anumita suma si pe o perioada determinata. d) Contractul de maxim al ratei dobanzii (Ceiling) ofera cumparatorului la un anumit termen, un cost maxim garantat de finantare prin intermediul unei banci in schimbul incasarii unei prime in avans, finantatorul convenind sa acopere orice diferenta a costului imprumutului care rezulta din cresterea ratei dobanzii. e) Contractul de minim al ratei dobanzii (Floor) ofera unui deponent o rata minima garantata pentru depozit prin intermediul unui contract cu banca, care in schimbul incasarii unei prime in avans convine sa ramburseze orice diferenta provenita din scaderea dobanzii fata de cea cuvenita. 9.5. Alte operatiuni financiare internationale a) Leasingul:-operational - financiar b)Factoringul c)Franchisingul d)Forfetarea/forfaitingul e)Ajutorul financiar international 9.6.Posibilitati de acces la finantare internationala Elemente care determina posibilitatea finantarii: -conjunctura economica mondiala favorabila; -o buna organizare si activitate a organismelor financiare internationale; -existenta unui echilibru valutar la nivel mondial. Conditii ce trebuie indeplinite: -o situatie economica favorabila, cu buget echilibrat; -o situatie politica interna care sa ofere incredere investitorilor; -o situatie sociala stabila; -o forta de munca bine organizata, bine instruita si ieftina. 9.7.Creditarea Internationala Clasificarea creditului: a)In functie de obiectivul de creditare: -credite pentru operatiuni de import-export -credite pentru alte scopuri: -credite bancare, interguvernamentale, pentru lansarea pe piata o obligatiunilor, pentru nevoi de balanta. b)In functie de durata pentru care se acorda -termen scurt -termen mediu -termen lung c)Dupa natura creditului: -de export -de import d)Dupa modalitatea de acordare: -credit de scont -de cont curent -de rambursare -pentru constituirea unor depozite. Elementele care intervin in tehnica acordarii, primirii si restituirii creditului, sunt: a)La dterminarea plafonului creditului: -apreciarea capacitatii de creditare a bancii partenere; -natura tranzactiei; -rentabilitatea operatiunii de credit. b)La determinarea termenului de rambursare: -obiectul creditului -raportul intre cerere si oferta -capacitatea economica a imprumutatului c)La determinarea costului creditului -fixarea dobanzii -stabilirea primelor de asigurare -valoarea comisionului d)La ramubursarea creditului

16

-perioada de gratie -perioada intre prima si ultima transa de rambursare -esalonarea platii 9.8.Riscurile si garantiile in creditul international RISCURI: -riscuri valutare fluctuatia cursului -riscuri de pret subestimarea pretului la export si acceptarea de preturi supraevaluate la import -riscul dobanzii modificarea in timp pe piata a dobanzii GARANTII -scrisori de garantie bancara; -asigurarea creditului; -instituirea de ipoteci si gajuri; -clauze contractuale 9.9.Posibilitati de acces la creditare internationala Raitingul de tara, determina pe investitor sa acorde credite si sa stabileasca dobanzi, astfel: STANDARD AND POORS stabileste urmatoarele clasificari: -investitii foarte sigure AAA -investitii de o certa securitate AA -investitii certe dar cu oarecare impedimente A -investitii cu un grad mediu BBB -investitii cu putine calitati BB -investitii cu un grad scazut de siguranta B -investitii cu riscuri majore CCC -investitii de mare speculatie CC -investitii de cea mai joasa calitate C -investitii foarte riscante F

CAPITOLUL X

17

PIATA FINANCIARA DE TITLURI. LICHIDITATEA INTERNATIONALA

10.1.Lichiditatea internationala Reprezinta totalitatea mijloacelor de plata, in strainatate, de care dispune o tara, care pot fi usor si imediat transformate in bani indiferent data aceste mijloace sunt detinute de Banca Centrala sau de alte banci ori particulari din acea tara. Structura lichiditatii internationale consta in: -rezerva monetara internationala detinuta de autoritatea monetara centrala (depozite in aur, valute, devize, DST-uri, pozitia creditoare fata de FMI cand virarile proprii la FMI depasesc cota de participare); -mijloacele de plata internationala si activele de astfel de mijloace, detinute de banci si de alte institutii financiare, cu conditia ca acestea sa fie imediat transformabile in valuta (depuneri bancare la vedere sau la termen scurt, depuneri pe librete de economii, bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni toate in valuta). Activele care sunt cuprinse in cadrul lichiditatilor internationale sunt grupate in: -active reale: aurul -active financiare: valute sau titluri de valori si creante 10.2.Rezervele valutare In structura rezervei monetare internationale sunt cuprinse: -aurul -rezervele valutare disponibile in D.S.T.-uri; -creantele tarii respective fata de FMI. Rezervele monetare internationale se folosesc pentru: -echilibrarea balantei de plati; -garantarea imprumuturilor externe; -interventia pe piata monetara (atat in ceea ce priveste moneda, cat si cursul de schimb); -plasarea temporara a excedentului balantei de plati in vederea fructificarii acesteia. 10.3.Optimizarea lichiditatii internationale. Lichidatea internationala difera de la o tara la alta. Astfel, cele mai mari rezerve in proportie de 85% sunt concentrate in tarile dezvoltate, in timp ce tarile in curs de dezvoltare sunt aproape permanent in deficit al balantei de plati. Un rol important in remedierea acestei situatii il joaca bancile particulare si organismele financiare internationale (Banca Mondiala, FMI).

18

CAPITOLUL XI ORGANIZAREA ACTIVITATII VALUTARE INTERNATIONALE IN ROMANIA. ORGANISME SI COMPETENTE IN ACEST SENS. 11.1.Continut Romania se incadreaza in sistemul financiar-valutar international prin decontarile externe legate de comert si cooperare pe piata internationala, prin acordarea si primirea de credite si finantari internationale si prin utilizarea mijloacelor de plata internationale. La baza acestor activitati sta Banca Nationala si Bancile Comerciale prin care se deruleaza fluxul monetar-valutar al tarii noastre cu restul lumii. ORGANISME COMPETENTE: I.MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE asigura coordonarea relatiilor financiar-valutare, participa la negocieri externe si la cooperarea cu institutiile financiare internationale Impreuna cu BNR emite bonuri de tezaur pentru finantarea deficitului bugetar. II.BNR supravegheaza activitatea tuturor bancilor, asigura refinantarea acestora, emite autorizatii de functionare si stabileste nivelul capitalului social minim. Activitatile BNR a) Refinantarea asigurarea la cererea Bancilor Comerciale interesate, a volumului necesar de lichiditati prin acordarea unor credite speciale pe termen scurt, in baza unor garantii in titluri de valoare prezentate de banca solicitatoare. In cadrul refinantarii Bancile Comerciale au acces la 4 modalitati de a primii credite: 1).Creditul structural are valoare fixa, fiind acordat pentru o perioada de timp prestabilita; rata dobanzii fixata de BNR este rata oficiala a scontului. 2)Creditul prin licitatie rata dobanzii si suma acordata se stabilesc prin licitatie, in mod comparativ; este acordat pentru aproximativ 15 zile calendaristice; 3)Creditul special este garantat cu capitalul bancii interesate; se acorda pentru maxim 30 de zile; 4)Creditul Lombard (sau Over-Draft) este asigurat de soldul debitor al contului curent al societatii bancare deschis la BNR, conform unui contract incheiat intre parti; b) Politica monetara masa monetara consta in bancnotele si monedele emise de BNR si existente in circulatie, conturile curente deschide la banci si economiile populatiei; c)Cursul oficial Banca Nationala face public, zilnic, un curs al pietei valutare care exprima realitatea de pe piata. Acest curs de referinta are un caracter pur informativ. El este obligatoriu conform deciziei M.F.P. numai pentru agentii economici care trebuie sa-l utilizeze in inregistrarile lor contabile. d)Supravegherea bancilor si disciplina in sistemul bancar bancile comerciale se supun dispozitiilor date de BNR. e) Rezerva bancilor la BNR obligativitatea bancilor comerciale de a deschide conturi curente la BNR si de a mentine in aceste conturi rezerve minime obligatorii. f)gestiunea bugetului de stat toate institutiile bugetare au obligatia de a avea deschise conturi la trezorerie. g)Rezerva monetara internationala aceasta contine rezerva de aur, valuta, devize, DST. h) Intrarea BNR pe piata internationala de capital lansarea de EURO-OBLIGATIUNI pe pietele financiare internationale (225 mil $ la Tokyo, 500 mil $ Londra). III.BANCILE COMERCIALE Desfasoara doua tipuri de operatiuni: a)Operatiuni active: de plasare a resurselor; -de credit; -de comision; -de scont; - comerciale; -de capital. b)Operatiuni pasive: -de depuneri, resconturi, emisiunea de bonuri de casa

19

CAPITOLUL XII RELATIILE VALUTAR-FINANCIARE PRIVIND COMERTUL EXTERIOR AL ROMANIEI 12.1.Continutul acestor relatii Comertul exterior cuprinde doua mari activitati: importul si exportul, care fac obiectul unei parti din balanta de plati externe si anume, balanta comerciala, care poate fi excedentara sau deficitara. Evolutia Comertului Exterior este rezultatul activitatii mai multor entitati economico-financiare, dupa cum urmeaza: -agentii economici care desfasoara activitate de import-export; -bancile comerciale; -societatile de asigurari; -bursele de marfuri; -targurile si expozitiile internationale 12.2.Mecanisme si instrumente valutar-financiare in activitatea de comert exterior. Creditul care se utilizeaza in prezent in Comertul Exterior este de doua feluri: -creditul comercial acordat de vanzator cumparatorului, si -creditul bancar - acordat cumparatorului de catre banca. Contractele comerciale internationale prin forma si continutul lor contribuie in mare masura la finalizarea corecta a tranzactiilor comerciale internationale. Ele trebuiesc concepute si redactate in asa fel incat pentru finalizarea lor sa se parcurga in mod obligatoriu urmatoarele etape: a) pregatirea contractului si evaluarea partenerului; b) evaluarea conjuncturilor economice c) negocierea d) incheierea contractului si stabilirea conditiilor de livrare, conditiilor care indeplinesc o tripla functiune: -determina suma totala ce urmeaza a fi incasata, in sensul ca in afara valorii marfii mai intervin si alte cheltuieli; -determina natura cheltuielilor in functie de conditiile contractuale stabilite de parteneri; -stabileste care sunt mijloacele de transport, documentele de transportat si asigurarea ce trebuie prezentate de vanzator la banca, pentru incasare (conosamentul maritim, duplicatul scrisorii de trasura, s.a.). Cele mai uzuale conditii de livrare sunt: I.EXWORKS (Ex.W.) franco-fabrica valoarea marfii + ambalajul pentru transport; II.FREE ON BOARD (FOB) franco-bordul navei, adica: I + transportul pana la portul de incarcare stabilit + incarcarea pe vas/tren/masina. III.COST INSURANCE FREIGHT (CIF), cost asigurare navru, inseamna: II + transport la bordul de destinatie + asigurarea marfii. IV.DELIVERED EX QUAY (DEQ) franco chei, inseamna: III + descarcarea vasului si stivuirea marfii pe chei. Aceste patru conditii sunt o mica parte din clauzele INCOTERM. Documentele in baza carora se urmareste incasarea contravalorii marfii exportate se numeste declaratie de incasare valutara (DIV). 12.3. Eficienta valutar-financiara a Comertului Exterior. Ca indicatori de eficienta sunt utilizati: -aportul valutar exprima suma in valuta care intra in tara in urma exportului; -beneficiul in valuta exprima diferenta intre pretul extern in valuta si suma cheltuielilor interne pentru export, exprimate in valuta. 12.4.Contributia Comertului Exterior la echilibrarea balantei de plati. Echilibrul valutar se realizeaza prin egalizarea platilor si incasarilor unei tari, in valuta, pe o anumita perioada de timp. Balanta comerciala consemneaza importul si exportul care foarte rar sunt egale. Egalitatea se realizeaza prin primirea sau acordarea de credite. 12.5.Relatiile financiar-valutare in cadrul Comertului Invizibil al Romaniei. Comertul invizibil reprezinta acele relatii comerciale care nu se pot materializa, dar dau nastere la efecte patrimoniale. O caracteristica a lor este ca nu trec prin vama. Operatiuni: -prestari de servicii diverse (transport, expeditie, asigurari, servicii bancare, depozitare, publicitate, etc.). -turismul international;

20

-operatiuni necomerciale (donatii, pensii, succesiuni, drepturi de autor); -venituri (dobanzi, dividende, comisionae, rente) -miscari de capital (imprumuturi externe).

CAPITOLUL XIII

21

RELATIILE VALUTAR-FINANCIARE PRIVIND COOPERAREA INTERNATIONALA A ROMANIEI

13.1.Particularitati. Cooperarea valutar-financiara internationale este o componenta a unui sistem de relatii dintre doua sau mai multe state ori dintre un stat si organismele financiare internationale, prin care se reglementeaza participarea impreuna la finalizarea unor obiective in scopul dobandirii de avantaje economice reciproce. In Romania, pana in 1989 o larga utilizare a avut-o creditul guvernamental, ce consta in livrari de utilaje sau produse pe credit rambursabil, pe termen lung, rambursarea facandu-se prin produse, materii prime sau servicii. Cooperarea internationala se manifesta si prin cotizatiile sau cotele de participare la mobilizarea lichiditatii internationale, creandu-se pe piata financiara internationala, fonduri consistente prin care organismele financiare internationale, prin intermediul bancii mondiale si a altor banci, le pun la dispozitia tarilor in curs de dezvoltare. Totodata au luat o larga dezvoltare, relatiile financiar-valutare intre state sub diferite forme, cum ar fi: -infiintarea de societati economice si institutii bancare mixte. -infiintarea consortiilor bancare internationale -conventii, acorduri si protocoale interguvernamentale. 13.2.Societatile mixte. Reprezinta intreprinderi economice create pe teritoriul tarii noastre sau in strainatate, cu participarea capitalului roman si strain in scopul realizarii unor actiuni de cooperare economice. Acestea sunt constituite in baza unor acorduri ce cuprin contractul de societate, statutul de functionare si documentatia tehnico-juridica. 13.3.Cooperarea in domeniul bancar. Aceasta s-a materializat prin infiintarea unor banci mixte, cu capital roman si strain si/sau in urma actiunilor de privatizare a bancilor romanesti. Scopul pentru care au fost constituite consta pe de o parte in promovarea comertului exterior si efectuarea operatiunilor bancare aferente, iar pe de alta parte pentru atragerea fondurilor disponibile de pe piata si stimularea relatiilor financiar-valutare cu tara unde se afla sediul bancii straine.

BAFTA !!!!

22