Scopul studiului const n la elaborarea unei succinte prezentri a cadrului

teoretic i practic n care se circumscrie subiectul

Definirea obiectivelor
nsuirea de concepte cheie precum: sistem monetar internaional: cursuri fixe,
convertibilitatea n aur a $, moneda co DST, lichiditate internaional
formarea deprinderilor de calcul a rezervei minime obliatorii potrivit metodoloiei
bancare!
cuantificarea efectelor antrenate de utilizarea instrumentelor de politic monetar asupra
activitii bancare!
cunoaterea modului de aplicare a principiilor care au stat la baza S"#!
nsuirea informaiilor referitoare la activitatea $"# i a %ncii "ondiale n cadrul
economiei mondiale!
cunoaterea mecanismului de aplicare a politicii monetare n &om'nia, n perioada de
tranziie!
dob'ndirea de informaii cu privire la principalele momente n evoluia sistemului
monetar naional al &om'niei!
cunoaterea direciilor de aciune n cooperarea &om'niei cu $"#(
Cuvinte cheie
politica monetar
instrumente ale politicii monetare
politica de open)mar*et
manevrarea ratei rezervei minime obliatorii
$ondul "onetar #nternational
1
INTRODUCERE
+n literatura de specialitate, sistemul monetar este definit ca un anumit mod de oranizare
i relementare a circulaiei monetare dintr)o ar, pe baza unor lei speciale ale statului
respectiv(
,u aceeai semnificaie este utilizat definiia dat de academicianul ,ostin -iriescu
dup care sistemul monetar naional reprezint .ansamblul normelor leale i al instituiilor care
relementeaz, oranizeaz i supraveheaz relaiile bneti dintr)un stat/(
#ncercarile de creare a unui sistem monetar international au fost influentate de diversi
factori( Dintre acestia putem mentiona: evolutia dintre diverse tari ale lumii, a comertului,
miscarilor de capital, investitiilor, procesului de dezvoltare economica( 0e plan international se
resimtea nevoia unor relementari in masura sa diri1eze tranzactiile dintre state si sa impuna o
ordine care sa fie respectata de toti participantii in vederea evitarii dezechilibrelor si crizelor
financiare(
2n Sistem Monetar international trebuie sa asiure convertibilitatea monedelor si anume
posibilitatea de a schimba moneda nationala contra aurului sau devizelor( 3xista reuli de
conversiune admise de toate statele, modul de convertibilitatea depinzand cu strictete de reimul
de schimb ales( ,onvertibilitatea poate fi arantata de catre autoritatile publice 4 convertibilitatea
institutionalizata , in schimburile fixe5 ! banca centrala care a emis moneda se ana1eaza sa o
livreze sau sa o rascumpere in cantitati nelimitate( ,onvertibilitatea poate fi intretinuta si in
cadrul pietei 4 convertibilitatea comerciala, in schimburile flotante5(
6#ntr)o acceptiune enerica S"# constituie un ansamblu de norme si tehnici, convenite si
acceptate pe baza unor relementari institutionalizate menite sa coordoneze comportamentul
monetar al tarilor in raporturile de plati si stinere a ana1amentelor reciproce, determinate de
schimburile comerciale, necomerciale si de miscarile internationale de capital(/
7
#ntr)o alt opinie /sistemul monetar international cuprinde norme si principii stabilite si
aprobate de statele membre in vederea cooperarii monetare internationale, precum si
mecanismele de finantare a schimburilor economice internationale(/
8
7
9upu, Diana :iorica! %lanaru, ,onstantin ;drian, Moneda si credit, 3d( Sedcom 9ibris, #asi, 8<<=
8
:oinea, >heore, Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, 3d( Sedcom 9ibris, #asi, 8<<?
2
3volutia echilibrata si armonioasa a oranismului economic si monetar prin mecanisme
valutare precum si a relatiilor economice dintre state n scopul dezvoltarii economico )
financiare , at't a fiecarei tari n parte c't si a economiei mondiale n ansamblu (
Rolul Sistemului Monetar International decure din functiile sale principale, si anume:
asiurarea schimbului si circulatie monedelor
furnizarea de lichiditati monetare internationale necesare derularii tranzactiilor
internationale!
a1ustarea balantelor de plati externe in conditiile inreistrarii unor dezechilibre intre
incasarile si platile in valuta inreistrate in cadrul lor(
#n practicile comerciale impuse de catre state se reasesc o serie de reguli ce stau la baza
functionarii sistemului monetar international( ;ceste reuli trebuie sa stabileasca:
un reim de schimb care sa constea in principii care asiura convertibilitatea intre
monede!
aprovizionarea cu bani lichizi in cantitate suficienta pentru a face fata proresului
comertului international!
un sistem de rezerve care confera diferitelor natiuni participante la schimb mi1loacele de
plata ce le permit depasirea dezechilibrelor temporare intre cantitatile de devize intrate si
iesite din tara!
mecanisme de a1ustare in caz de dezechilibre ale balantei de plati curente 4schimburi de
marfuri si servicii5, conservate pe termen mediu sau lun(
,rearea unui sistem monetar internaional trebuie privit ca expresie a interdependenei
economice dintre statele suverane, i nu ca o modalitate de a subordona sistemele monetare
naionale( @dat creat, un sistem monetar internaional, inclusiv oranismul menit s asiure
cooperarea i s spri1ine aplicarea principiilor, trebuie adaptat cerinelor de orice fel care intervin
n relaiile economice, sociale i politice dintre statele membre ale sistemului(
3
C!ITO"U" I
SISTEMU" MONETR INTERN#ION" CTU"
&elatiile monetare dintre state se derulau pe baze bilaterale pana la sfarsitul celui de)al
doilea razboi mondial, fara existenta unor relementari sau norme de conduita monetara adoptate
de ma1oritatea statelor(
#n timp, ma1oritatea statelor dezvoltate au inceput sa se confrunte cu dificultati de ordin
monetar, ca urmare a functionarii neadecvate a bimetalismului sau a monometalismului arint(
0entru a contracara aceste efecte neative unele state au infiintat uniuni monetare$ care
reprezinta incercari de creare a unui sistem monetar international( ,ele mai cunoscute dintre
acestea sunt: 2niunea "onetara >ermana si 2niunea "onetara 9atina(
Uniunea Monetara %ermana
,reata pe baza ,onventiei din 8? ianuarie 7ABC si incheiata intre 0rusia si ;ustria,
ulterior aderand si alte state participante la 2niunea :amala >ermana, 2niunea "onetara
>ermana prevedea: mentinerea monometalismului arint si eneralizarea sistenului zecimal!
stabilirea paritatilor metalice pentru fiecare tara! relementari privind emisiunea si circulatia
monedelor in si intre tarile membre, precum si a monedelor comerciale utilizate in relatiile de
plati cu tarile din afara uniunii(,onventia 2niunii "onetare >ermana a expirat in 7ACA(
Uniunea Monetara "atina
$ranta, %elia, #talia si 3lvetia incheie la 8D decembrie 7A=B o ,onventie prin care se
creeaza 2niunea "onetara 9atina( 2lterior adera la aceasta 2niune si >recia in 7A=A, in vederea
consolidarii bimetalismului( Tarile membre ale 2niunii 9atine au adoptat un sistem monetar
comun, ce avea ca unitate monetara francul francez si o circulatie libera a monedelor nationale la
cursuri fixe stabilite in raport cu moneda franceza(
;ceasta 2niune stabileste la nivelul statelor membre standarde unitare cu privire la
monedele lor nationale: reutate, titlul si cursul pieselor monetizate de aur si arint( ,irculatia
monedelor batute de o tara era libera in celelate tari partenere(
0e seama fluctuatiilor preturilor ,in 7ACA 2niunea "onetara 9atina s)a transformat dintr)
o uniune monetara bimetalista intr)o uniune bazata pe etalonul aur, iar in 7E8C, 2niunea
"onetara 9atina efectiv a fost dizolvata(
&'&' SMI ( Etape premerg)toare *i reali+)ri
4
0rima ncercare pe linia cooperrii sistemelor monetare naionale a fost convenia prin
care s)a creat Uniunea Latin, semnat la 8D decembrie 7A=B de $rana, %elia, #talia i 3lveia(
2n numr de ri au emis monede similare celor din 2niune, fr a adera ns la ea(
;ceste ri au adoptat numai o parte din prevederile conveniei, pstr'nd raportul valoric de
7F7B,B dintre aur i arint( 0rintre rile menionate se numr: ;ustro)2naria, &om'nia, Serbia,
%ularia, Spania, :enezuela, ,olumbia, 0eru( 2niunea "onetar 9atin a contribuit la
consolidarea pentru o perioad scurt de timp a poziiilor bimetalismului(
@ alt ncercare de aliniere a sistemelor monetare naionale a reprezentat)o Conferina de
la Genova, care a avut loc ntre 7< aprilie G 7E mai 7E88, i la care au participat DD de state(
0rincipala recomandare care se desprinde din aceast conferin este de a se limita utilizarea
aurului, prin pstrarea disponibilitilor de valute n conturile de la bncile din strintate( +n
acest scop, se propunea adoptarea etalonului aur G devize n cadrul sistemelor monetare naionale
i folosirea unui sistem de clirin internaional(
@ form mai concret de colaborare monetar o reprezint Blocul aurului. ;cesta a fost
creat prin convenia din luna iulie 7EDD, la ,onferina monetar i economic de la 9ondra, unde
$rana, %elia, @landa, #talia, 3lveia i 0olonia, care aveau la baza sistemelor lor monetare
etalonul aur, s)au ana1at s menin paritile existente(
Din aceast poziie a avut de c'tiat $rana care, cu toate dificultile pe care le
nt'mpina a reuit s menin paritatea monedei sale, moned care era supraevaluat( Din cauza
intensificrii speculaiilor monetare, #talia iese din blocul aurului n 7EDB, iar 0olonia n 7ED=(
2n important pas n direcia cooperrii monetare a fost fcut prin Acordul monetary
tripartit, ncheiat ntre S2;, ;nlia i $rana( 0rin acest acord, de la 8B septembrie 7ED=,
uvernele Statelor 2nite i ;nliei apreciau rea1ustarea francului francez, promi'nd evitarea
reutilor n calea a1ustrii, mpiedicarea unor deprecieri competitive( 9a apelul celor dou
uverne, n noiembrie 7ED=, au aderat la acord %elia, @landa i 3lveia(
&ezult, astfel, c nici unul din acordurile monetare internaionale ncheiate n perioada
anilor HD< p'n la nceputul celui de)al doilea &zboi "ondial nu au dus la formarea unui sIstem
monetar internaional(
5
+ntre 7 i 88 iulie 7E?? are loc la %retton Joods, ,onferina "onetar i $inanciar
#nternaional a Kaiunilor 2nite i ;sociate( S)a considerat c /pentru prima oar a fost stabilitI
un sistem monetar bazat pe un acord internaional/(
D
0entru promovarea cooperrii internaionale n domeniul monetar i financiar, prin
acordurile ncheiate la %retton Joods, au fost nfiinate dou instituii interuvernamentale:
,ondul Monetar Interna-ional *i .anca Interna-ional) pentru Reconstruc-ie *i De+voltare(
,ele dou instituii au avut i au statut de oranisme specializate ale @ranizaiei
Kaiunilor 2nite( $("(#( activeaz n domeniul valutar i al echilibrului balanei de pli, iar
%(#(&(D( n domeniul dezvoltrii economice prin investiii(
&'/' !rincipiile care au stat la ba+a Sistemului Monetar Interna-ional
0rincipiile pe care s)a bazat sistemul monetar internaional, al crui oranism era $ondul
"onetar #nternaional, au fost urmtoarele:
cooperarea monetar internaional( 0rincipiul cooperrii monetare internaionale a fost
considerat esena S"# i factorul determinant al crerii $("(#(, oranismul care s
asiure consultan i colaborare n problemel monetare internaionale( ;cest principiu
al cooperrii era considerat realizat prin nsi adeziunea la $ond(
creterea echilibrat a comerului internaional( ;cest principiu a fost formulat n linii
enerale, ca orientare pentru $("(#( de a contribui la realizarea unui astfel de obiectiv( ,a
urmare, s)a interpretat c exprim un obiectiv i nu un principiu al sistemului monetar
internaional pe care $ondul ar fi trebuit s)l propae ca baz siur a stabilitii i
echilibrului balanei de pli( ;ciunea $("(#( s)a limitat la nlturarea restriciilor
valutare(
dezvoltarea economic a tuturor membrilor( "odul n care $("(#(, prin activitatea sa, a
urmrit realizarea acestui principiu comport controverse i puncte de vedere diferite din
partea rilor dezvoltate i a celor srace( ;stfel, se susine c tendina rilor
industrializate a fost de a nltura din preocuprile $("(#( acest obiectiv, consider'ndu)se
c el intr n atribuiile %(#(&(D( i c formularea din ;cord ar reprezenta doar exprimarea
unei consecine a creterii comerului internaional(
D
%( -( "adan, .3couri de la %retton Joods/, n .$inance and Development/ nr( 8, iunie 7E=E
6
stabilitatea cursului de schimb( ;doptarea acestui principiu ca element de baz al
sistemului monetar internaional a fixat opiunea pentru practicarea cursurilor fixe i a
etalonului aur G devize( +n acest scop, fiecare ar trebuia s stabileasc pentru moneda sa,
cu acordul $("(#(, valoarea paritar exprimat n aur sau n dolari S(2(;(
multilateralizarea plilor internaionale( 0rincipiul multilateralizrii plilor
internaionale a fost exprimat n ;cord numai sub forma uni sarcini a $("(#(, nefiind
precizate modalitile de aplicare a acesteia( De aceea, s)a considerat c nu trebuie fcut
nimic special n acest scop, multilateralizarea fiind un rezultat automat al nlturrii
restriciilor(
convertibilitatea monetar. +n accepiunea ;cordului, convertibilitatea reprezint
01nl)turarea tuturor restric-iilor la pl)-ile privind tran+ac-iile curente2( "oneda unei
ri membre devine convertibil atunci c'nd ara respectiv nltur restriciile la plile
curente, adic pune la dispoziie moneda sa sau a altei ri membre pentru efectuarea
plilor pentru tranzacii internaionale curente i permite transferul sumelor obinute din
astfel de tranzacii(
lichiditatea. 0rincipiul lichiditii a fost presupus ca element intrinsec al funcionrii
Sistemului "onetar #nternaional( ,rearea $ondului "onetar #nternaional, ca instituie
financiar avea i scopul asiurrii unui .rezervor/ din care! .la nevoie, rile membre s
poat obine un spri1in temporar, pentru a face fa deficitului balanei de pli curente/(
echilibrarea balanei de pli( ;cesta constituie un principiu de politic economic a
fiecrei ri, fiind inclus i n ;cordul de la %retton Joods ca obiectiv al $("(#(, care,
prin creditele pe care le acord, contribuie la scurtarea duratei i la reducerea radului de
dezechilibru al balanelor de pli ale rilor membre(
;naliza fiecrui principiu i a felului n care a fost aplicat de rile membre i de $("(#( d
posibilitatea unei aprecieri de ansamblu asupra Sistemului "onetar #nternaional creat la %retton
Joods(
&'3' Sistemul monetar de la .reton45oods
7
$uncionarea Sistemului de la %retton Joods a demonstrat caracterul asimetric al
acestuia, n favoarea S(2(;(, i a evideniat manifestarea unei incompatibiliti denumit de
specialiti dilem
4
ntre aprovizionarea economiei mondiale cu dolari, care constituie lichiditi
internaionale, i convertibilitatea acestora n aur(
1.3.1. Negocierile de la Breton-ood!
"1-## iulie 1$%%&
,onferinta "onetara de la %retton)Joods a avut ?B de participanti, dintre care 2&SS in
calitate de observator( Deleatia enleza a fost condusa de celebrul economist -eInes, cea a
S2; de catre un inalt functionar al Trezoreriei, -arrI Jhite, iar cea a $rantei de catre 0ierre
"endes)$rance(
Tarile participante au pus bazele acordului in vederea evitarii conflictelor monetare si a
relansarii comertului innternational( Se considera ca era necesara suprimarea controlului asupra
schimburilor si mentinerea unor paritati fixe, precum si asirea unui etalon al valorii( 0e aceasta
tema s)au conturat duoa opinii: cea a lui -eInes si cea a lui Jhite(
60roiect preliminar de schita a unei propuneri pentru un fond international de stabilizare a
Katiunilor 2nite si ;sociate/ se numea planul lui LarrI Dexter Jhite 4consilier al ministerului
de finante S2;5, publicat in aprilie 7E?D( #ar planul lui Mohn "aInard -eInes 4 numit in ;nlia
consilier onorific al "inisterului $inantelor in 7E?<5 a aparut in forma sa finala, ca document
oficial, la 9ondra, in aprilie 7E?D, sub denumirea 60ropuneri pentru o 2niune de clearin
international/(
0reocuparea principala a Statelor 2nite de a restaura libertatea tranzactiilor si platilor
internationale era exprimata prin planul Jhite( ;cest plan prevedea instituirea $ondului de
stabilizare, al carui capital era format prin subscrierea tarilor membre4 D<N in aur, iar restul in
moneda nationala5( "onedele tarilor membre trebuiau sa fie definite in unitas, moneda $ondului
de stabilizare, care urma sa detina un rol limitat, putand fi cumparata si vanduta contra aur in
cadrul operatiunilor $ondul(
0e de cealalta parte, preocuparea de reconstructie a economiilor occidentale era
exiprimata de planul -eInes( ;cesta era bazat pe promovarea cresterii economice si ocuparea
deplina a fortei de munca( 0lanul -eInes prevedea crearea 2niunii de clearin, considerata o
?
>ill Machand, 9a monnaie et son role dans lOeconomie, 3d(Dunod, 7EEB
8
super)banca centrala, care trebuia sa emita, in favoarea tarilor membre, o moneda scripturala
internationala, definita in aur, numita bancor( #n acest fel, tarile primeau o cota proportionala de
moneda scriptural in conformitate cu volumul comertului exterior(
,ele doua proiecte aveau in comun faptul ca adoptau un reim de cursuri schimb fixe si
doreau crearea unui oranism international insarcinat cu acordarea de imprumuturi tarilor cu
dezechilibre ocazionale ale balantelor de plati externe( Din confruntarea mecanismelor propuse
de cei doi consilieri, s)au preluat in declaratia comuna doar mecanismele ce corespundeau ideilor
de baza ale planului Jhite(
6Sistemul monetar international, instituit prin ,onferinta de la %retton)Joods, a fost un
sistem bazat de >old 3xchane Standard 4aur devize5(/
B
;urul reprezenta etalonul universal al valorii, dar putea fi folosit alaturi de monedele
convertibile in aur, care foloseau la relarea soldurile balantelor de plati externe( #n cadrul
acestui sistem dolarului i)a revenit rolul de etalon si principala moneda de rezerva si plata(
Dolarul a fost definit la valoarea paritara de <,AAA=C7 rame de aur avand la baza rezervele de
aur de 8? mld( 2(S(D( aflate la dispozitia Sistemului $ederal de &ezerve al S2;( #ntre dolar si
aur s)a stabilit un raport valoric de DB$ uncia 4o uncieP D7,<B rame5(
0retul aurului, exprimat in monede de rezerva era fix, tarile emitente ale acestor monede
erau obliate sa asiure convertirea in aur in afara frontierelor, la cursul leal(
6Kici una din prevederile statutului de la %retton)Joods nu acorda dolarului un rol
privileiat, nimai ca acest statut a rezultat din pozitia dominanta a S2; si din locul pe care il
detinea dolarul in rezervele altor tari 4in anul 7E=B dolarul reprezenta =8,BNdin totalitatea
monedelor de rezerva detinute de ansamblul bancilor comerciale(/
=
1.3.#. 'rincipii ale !i!temului monetar de la Bretton-ood!
B
Dardac, Kicolae!%arbu, Teodora, Moneda, banci si politici monetare, 3d( Didactica si 0edaoica, %ucuresti, 8<<B
=
#dem
9
Deoarece nu s)a intocmit nici un document distinct de prezentare a sistemului, principiile
sale se reasesc in ;cordul de creare a $ondului "onetar #nternational, considerandu)se ca acesta
reprezinta statutul oranismului nou creat(
@biectivul ma1or al Sistemului "onetar #nternational instituit la %retton)Joods era
realizarea cooperarii monetare, pe baza mecanismelor sale de functionare( ,rearea acestui sistem
monetar internarional a reprezentat prima reusita de cooperare internationala in domeniul
monetar(
0rincipiile pa care s)a bazat sistemul monetar international , al carui oranism era $ondul
"onetar #nternational , au fost urmatoarele:
cooperarea monetara internationala!
cresterea echilibrata a comertului international!
dezvoltarea economica a tuturor membrilor!
stabilitatea cursului de schimb!
multilaterizarea platilor internationale!
convertibilitatea monetara!
lichiditatea!
echilibrarea balantei de plati(
;naliza fiecarui principiu si a felului in care a fost aplicat de tarile membre si de $("(#( de
posibilitatea unei aprecieri de ansamblu asupra Sistemului "onetar #nternational creat la %retton
Joods( ;plicarea acestor principii in activitatea S"# s)a realizat dupa cum rezulta din
urmatoarea analiza
Cooperarea monetara internationala
0rincipiul cooperarii monetare internationale a fost considerat esenta S"# si factorul
determinant al crearii $"#, oranismul care sa asiure consultanta si colaborare in problemele
monetare internationale( ;cest principiu al cooperarii era considerat realizat prin adeziune la
$ond(
Se poate afirma ca din punct de vedere teoretic prin intermediul $"# se urmarea a se
a1une la armonizarea politicilor monetare cu obiectivele unei cooperari internationale, in folosul
tuturor tarilor membre( 0reocupare principala era reprezentata de stabilitatea cursului de schimb,
multilaterizarea platilor si eliminarea restrictiilor valutare(
10
0ractic, 6cooperarea prevazuta nu a operat in ma1oritatea domeniilor de activitatea ale
$"# mai mult de 7< ani, facand ca la finele anului financiar 7EBBF7EB=, deficitul cumulat sa fie
de 7?,87 milioane de dolari S2;, ca urmare a unor cheltuieli de functionare situate cu mult peste
incasari(
2nele forme de cooperare monetara internationala apar in perioada anilor =<Q, sub forma
acordurilor de imprumut si a facilitatilor de finantare compensatorie precum si sub forma DST)
urilor(
Cresterea echilibrata a comertului international
;cest principiu a fost formulat in linii enerale, ca oricare, ca orientare pentru $"# de a
contribiui la realizarea unui astfel de obiectiv( ,a urmare, s)a interpretat ca exprima un obiectiv si
nu un principiu al sistemului monetar international pe care $ondular fi trebuit sa)l propae ca
baza siura a stabilitatii si echilibrului balantei de plati( ;ctiunea $"# s)a limitat la inlaturarea
restrictiilor valutare(
De+voltarea economica a tuturor membrilor
"odul in care $"#, prin activitatea sa, a urmarit realizarea acestui principiu comporta
controverse si puncte de vedere diferite din partea tarilor dezvoltate si a celor sarace(
;stfel, se sustine ca tendinta tarilor industrializate a fost de a inlatura din preocuparile
$"# acet obiectiv, considerandu)se ca intrain atributiile %#&D si ca formularea din ;cord ar
reprezentar doar examinarea unei consecinte a cresterii comertului international(
#nca de la inceputul discutiilor asupra planului lui Jhite, #ndia a propus sa se prevada, ca
un principiu, spri1inirea dezvoltarii economice a tarilor sarace, propunere reinnoita in toate
discutiile si formulata in doua variante de amendamente si la %retton Joods(
Stabilitatea cursului de schimb
;doptarea acestui principiu ca element de baza al sistemului monetar international a fixat
optiunea pentru practicarea cursurilor fixe si a etalonului aur devize( #n acest scop, fiecare tara
trebuia sa stabileasca pentru moneda sa, cu acordul $"#, valoarea paritara exprimata in aur sau in
dolari S2;(
$ata de paritatea oficiala, cursurile de piata ale monedelor nationale puteau varia in 1urul
unei mar1e de R 7N, tarile emitente avand obliatia sa supraveheze strict aceasta evolutie(
0entru mentinerea stabilitatii cursurilor de schimb pe piata, tarile membre urmau sa
intervina prin vanzarea sau cumpararea de moneda pentru asiurarea respectarii limitelor de
11
fluctuare( Daca nu se produceau efectele asteptate in urma acestor interventii, se recurea la
modificarea valorii paritare, dar numai pentru corectarea unui dezechilibru fundamental in
economia unei tari(
Dupa inteleera din 7EC7, $"#, a acceptat ca tarilemembre sa poata declara in loc de
valoarea paritara, un curs central, iar limitele de interventie sa fie de RF) 8,BN(
Multilateri+area platilor internationale
0rincipiul multilaterizarii platilor inernationale a fost exprimat in ;cord numai sub forma
unei sarcini a $"#, nefiind precizate modalitatile de aplicare a acesteia( De aceea s)a considerat
ca nu trebuie facut nimic special in acest scop, multilaterizarea fiind un rezultat automat al
inlaturarii restrictiilor(
&ealitatea a impus diverse solutii pentru larirea formelor de plata, mentinandu)se
restrictii monetare de protectie la care statele nu puteau renunta(
Convertibilitatea monetara
#n acceptiunea ;cordului, convertibilitatea reprezinta 6inlaturarea tuturor restrictiile la
platile privind tranzactiile curente/( "oneda unei tari membre devine convertibila atunci cand
tara , membre ale $"#respectiva inlatura restrictiile la platile curente, adica pune la dispozitie
moneda sa sau a altei tari membre pentru tranzactii internationale curente si permite transferul
sumelor obtinute din astfel de tranzactii(
$unctionarea convertbilitatii a vizat doua aspecte distincte:
0rimul se refera la convertibilitatea dolarului, in calitatea sa de etalon si moneda de
rezerva si de plata in cardul sistemului!
;l doilea avea in vedere convertibilitatea monedelor nationale ale celorlalte tari(
#n acceptiunea $"# din notiunea de convertibilitate dispare referirea la aur si dispare, de
asemenea, un element de baza al convertibilitatii G cursul fix( ;stfel notiunea adoptata pentru
definirea pozitiei dolarului american, dupa suspendarea convertibilitatii in aur este
6convertibilitatea de piata/(
"ichiditatea
0rincipiul lichiditatii a fost pus presupus ca element intrinsec al functionarii Sistemului
"onetar #nternational( ,rearea $ondului "onetar #nternational, ca institutie financiara, avea si
scopul asiurarii unui 6rezervor/ din care la nevoie, tarile sa poata obtine un spri1in temporar,
pentru a face fata deficitului balantei de plati curente(
12
;utoritatile monetare ale tarilor membre la $"# aveau obliatia de a)si constitui rezerve
monetare, corespunzatoare neviolor enerate de doua operatiuni:
,onvertirea sumelor solicitate!
#nterventiile pe piata ale autoritatilor monetare, in scopul mentinerii stabilitatii
cursurilor de schimb(
9ichiditatea lobal, constituita din aur monetar si valute, la care s)a adauat pozitia tarilor
$"# si DST)urile, avea in perioada de dupa razboi un nivel procentual optim al rezervelor fata de
import, de aproximativ ?<N(
,ontributia $ondului "onetar #nternational la functionarea principiului lichiditatii s)a
concretizat in vanzarea, contra moneda nationala, in cazuri de nevoi 1ustificate, de sume in
moneda altei tari membre pentru efectuare de plati conforme prevederilor ;cordului( S)a creat un
proiect prin care ca moneda de rezerva erau stabilite Drepturile Speciale de Traere, emise si
folosite de $"#, care se evidentiaza intr)un cont special(
Echilibarea balantei de plati
;ceasta constituie un principiu de politica economica a fiecare tari, fiind inclus si in
cadrul ;cordului de la %retton Joods ca obiectiv al $"#, care prin creditele pe care le acorda,
contribuie la scurtarea duratei si la reducerea radului de dezechilibru al balantelor de plati ale
tarilor membre(
,onceptia de baza in aplicarea acestui principiu era ca disciplina balantei de plati impunea
adoptarea de masuri de redresare de catre tarile membre in cauza(
1.3.3. (e)ec*ili+rele generate de ,i!temul de la Bretton ood!
- a!imetrie care a privilegiat ,.U.A.
+n anii care au urmat celui de)al doilea &zboi "ondial, o bun parte din rile
industrializate, i n special cele europene, au nreistrat importante deficite comerciale( Kevoile
de reconstrucie economic le)au orientat ctre exterior, i n special ctre S(2(;( 0enuria de
mi1loace de plat internaionale au conferit monedei americane o poziie privileiat, devenind
eneral acceptat n plile dintre diferite state( +n acest mod, dolarul S2; a devenit, de fapt,
moned internaional(
13
,onstr'nerile impuse de fixitatea cursurilor monedelor naionale, n raport cu $, arantau
manifestarea cererii pentru $( Dac moneda american era emis n cantiti abundente, antren'nd
scderea cursului pe piaa de schimb, rezultatul l constituia aprecierea monedei celorlalte ri(
0entru a nu depi limitele de fluctuare, aceste ri trebuiau s)i ofere propria moned pe piaa
de schimb, achiziion'nd n schimb $, menin'nd, astfel, stabilitatea valorii propriei monede n
raport cu moneda american(
(ilema converti+ilitii
+n anul 7E=<, economistul de oriine belian, profesor la Sale, &obert Triffin, a subliniat
dilema utilizrii unei monede naionale ca mi1loc de plat internaional(
Kevoia crescut de lichiditi internaionale era satisfcut printr)o ofert de $, primit cu
ncredere, n msura n care exista promisiunea de transformare ntr)o cantitate de aur
determinat(
0e de alt parte, oferta de $ nu putea fi asiurat dec't prin aravarea deficitului exterior
al S(2(;( ;ccentuarea deficitului a fost de natur s diminueze ncrederea n moneda american,
cu at't mai mult cu c't $ deinui n strintate depeau stocul de aur monetar al S(2(;(
A!imetria .i contradiciile !i!temului
;simetria sistemului a fost accentuat de puterea conferit S(2(;( pentru adoptarea
deciziilor n cadrul $("(#(
Deciziile cu privire la activitatea $ondului erau adoptate cu ABN din voturi, iar S(2(;(,
datorit puterii economice, a dispus de un procent de vot superior nivelului de 7BN 47C,A8N n
7EED5 ceea ce demonstreaz c deciziile nu pot fi luate fr acordul american(
$("(#( este controlat de un ,omitet 3xecutiv, format din 87 directori executivi( Dintre
acetia = sunt reprezentai de rile cu participare lar i anume: S(2(;(, "area %ritanie,
>ermania, $rana, Maponia i ;rabia Saudit(
1.3.%. 'r+u.irea ,i!temului de la Bretton ood! .i reforma ,/0
bandonarea convertibilitatii dolarului in aur
14
&ezervele de aur monetar detinute de S2; s)au diminuat in anii =<Q ca urmare a
;cordului Jashinton din marti 7E=A, unde bancile centrale din principalele tari dezvoltate au
acceptat sa renunte la convertibilitatea dolarilor detinuti in aur(
$unctionarea sistemului a fost perturbata de modificarile de curs ale principalelor monede
nationale, ma1orarea pretului aurului pe piata, indepartarea de cu cursul oficial si speculatiile
contra dolrului( Tensiunile s)au manifestat pana la 7B auust, cand prin decizia presedintelui
Kixon se suspenda convertibilitatea dolarului in aur( ;ceasta decizie, desi marcheaza finalul
sistemului >old 3xchane Standard, nu a insemnat abandonarea cursurilor de schimb( "omentul
auust 7EC7 a reprezentat un moment esential in demonetizarea aurului(
0rin definitie, demonetizarea aurului consta in eliminarea metalului pretios di functiile de
echivalent necesar de bani si utilizarea acestuia doar ca o marfa obisnuita( ;stfel aurul este
inlaturat din functiile de mi1loc de tezaurizare si ultim mi1loc de lichidare a ana1amentelor de
plata in reletiile internationale(
Ultimele tentative de salvare a sistemului de la Bretton Woods
9a finele anului 7EC7, reprezentantii principalelor tari dezvoltate s)au reunit la
Jashinton, cu scopul de a pune capat 6anarhiei monetare/ instaurate dupa luna auust(
#n cadrul acordului s)au adoptat mai multe decizii astfel:
dolarul este devalorizat 4pentru prima data dupa 7ED? si a treia oara dupa 7EC85
prin stabilirea pretului unei uncii de aur la DA dolari 4comparativ cu DB dolari in
7E??(5
principalele monede sunt reevaluate in raport cu dolarul4 cu 7=,7A N pentru Ien,
cu 7D,BC N pentru D("(, cu A,BCN pentru $($(5!
mar1ele de fluctuatie ale monedelor in raport cu definirea sa oficiala sunt stabilite
la T 8,8BN(
,u toate deciziile adoptate in 7EC7, dificultatile antrenate de criza monetara nu au
disparut! accentiuarea deficitului american extern, speculatiile contra dolarului si apreciere D("(
au facut dificila mentinerea stabilitatii sistemului(
Sistemul "onetar #nternational , creat in 7E?? trebuia sa corespunda unor cerinte pe care
inainte le indeplineau sistemele monetare bazate pe etalonul aur( ,riza sistemului a izbucnit
atunci cand au aparut, tot mai prenant, dezechilibre care dovedeau carentele sistemului( ;ceasta
15
criza a constituiut un fenomen permanent in anii =<Q, cand s)au produs primele accese de criza ale
dolarului si 7EC7, cand sistemul s)a prabusit( 0rabusirea in auust 7EC7 a Sistemului "onetar
#nternational, si evenimentele urmatoare in care relatiile financiar) valutare nu mai urmau nici o
relementare, nu a semnificat ca economia mondiala nu mai avea nevoie de asemenea
relementari( De aceea s)a cautat revizuirea sistemului(
a5 0ropunerile de reforma a sistemului si $ondului "onetar #nternational aparute in
timp, incepand din 7EBD pana in 7E=A, ar putea fi clasificate in trei rupe pe baza
efectului antrenant:
b5 0ropunerile vizand reimul cursurilor de schimb al monedelor, prin care se cerea
modificarea mecanismului valorii paritare si anularea inverventiilor pe piata
pentru sustinerea cursurilor in limite fixe!
c5 0ropunerile vizand schimbarea etalonului monetar!
d5 0ropuneri care vizau consolidarea sistemului creat la %retton Joods, fie prin
larirea activitatii $("(#(, fie prin aplicarea unor prevederi inca neutilizate ale
;cordului(
Data de 8= iulie 7EC8 a marcat o noua etapa in procesul de elaborare a proiectelor pentru
reforma S("(#(, constituind data infiintarii ,omitetului celor 8<( Scopul ,omitetului era avizarea
asupra tuturor aspectelor reforimei Sistemului si propuneri privind aceasta reforma( 9a incheierea
misiunii sale, la data de 7? iulie 7EC?, comitetul celor 8< a prezentat 6schita/ proietului de
reforma, apreciindu)se ca aceasta sustinea 6indicatie asupra orientarii enerale/, si mai putin o
cristalizare coerenta a unui nou Sistem "onetar #nternational(
C
,ele mai importante indicatii date de ,omitetul celor 8< in leatura cu continutul
sistemului revizuit vizau urmatoarele aspecte:
larirea supraveherii si estiunii internationale in cadrul unor domenii importante
si, deci, sporirea rolului $("(#( ca oranism de supravehere si spri1inire a aplicarii
sistemului, comparativ cu rolul care ii fusese incredintat in 7E??(!
elaborarea unei proceduri mai eficiente de a1ustare a balantelor de plati ale tarilor
membre, cu precizarea necesitatii de a lasa la latitudinea tarilor respective aleerea
propriei politici in acest sens!
C
Dardac, Kicolae!%arbu, Teodora, Moneda, banci si politici monetare, 3d( Didactica si 0edaoica, %ucuresti, 8<<B
16
ridicarea D(S(T( la ranul de principal instrrument de rezerva, concomitent cu
reducerea rolului aurului si a valutelor de rezerva in aceasta functie!
spri1inirea dezvoltarii economice si promovarii unui flux net sporit de resurse reale
spre tarile in curs de dezvoltare(
&'6' Institu-iile Sistemului Monetar Interna-ional
Sistemul de la %retton Joods a prevazut pe lana dispozitiile monetare propriu)zise
infiintarea a duoa oranisme: $ondul "onetar #nternational 4$("(#5 si %anca #nternationala
pentru &econstructie si Dezvoltare 4%(#(&(D5( Deleatii de la ,onferinta de la %retton Joods au
afirmat ca se asesc in fata unui paradox, constand in faptul ca $ondul "onetar #nternational
functiona ca o banca, punand la dispozitia membrilor sai imprumuturi pe termen lun,
functioneaza ca un fond(
,ele doua oranisme interesate de spri1in reciproc, cu satatut de oranisme specializate
ale @(K(2(, functioneaza astfel:
U ,a oran de finantare $("(# are rol central in creditarea temporara a deficitelor
balantelor de plati ale tarilor member si in spri1inirea lor pentru adoptarea unei politici adecvate
de realizare a echilibrului de balanta( 0entru aceasta, tarile in cauza trebuie sa se oblie sa aplice
politici de redresare economica si valutara, pe termen scurt, prin mi1loace de restranere a cererii
interne 4consumul populatiei, investitiile aentilor economici, cheltuielile statului5( ;cestea sunt
cunoscute sub denumirea de politica de austeritate
U %anca #nternationala pentru &econstructie si Dezvoltare a fost creata ca un nou tip de
instititie interstatala, de finantare a investitiilor( %(#(&(D s)a evidentiat printr)o activitate concreta
in planul reconstructiei si dezvoltarii economice tuturor tarilor member(
>rupul %ancii "ondiale include:
V %anca #nternationala pentru &econstructie si Dezvoltare!
V ;sociatia #nternationala pentru Dezvoltare!
V ,orporatia $inanciara #nternationala!
V ;entia de >arantare "ultilaterala a #nvestitiilor
17
$iecare dintre aceste patru institutii are un rol bine determinat in ceea ce priveste
acordarea de spri1in tarilor in curs de edzvoltare in vederea finantarii unor proiecte de
modernizare a infrastructurilor economice si internationale(
,alitatea de membru al %(#(&(D este conditionata de cea de membru a $("(#( %anca are
aceeasi strucura a participarii statelor member, precum si oranisme similare de conducere(
Strateiile %ancii sunt stabilite annual in cadrul ,omitetului de Dezvoltare, la care participa
uvernatorii din partea statelor member la %(#(&(D( 0otrivit statutului %ancii, varsamintele initiale
de capital se fac in cota de 7N in aur sau dolari, sumele sunt utilizate liber de %anca pentru
oricare dintre operatiile sale, si EN in moneda satatului subscriptor( ,ota de EN se poate utilize
doar cu acordul tarii member a carei monede este in 1oc( Diferenta de E<N din partile subscise
nevarsate serveste la protectia obliatiilor( #mprumuturile pa care le acorda %(#(&(D( pot fi
solicitate de uvernul tarii member, de un oranism politic sau societate private, cu conditia ca
aceste imprumuturi sa fie arantate de stat( ,reditele acordate presupun o perioada de rtie de B
ani si sunt rambursabile in termen de pana la 8< ani(
$inantarea activelor %ancii se face in proportie de peste ABN din imprumuturi, emisiuni
de obliatiuni si investitii private, si numai 7DN din capitalul propriu si rezerve(
sociatia Internationala pentru De+voltare a fost infiintata in 7E=7, cu scopul de a
a1uta financiar tarile foarte sarace( ,reditele pe termen scurt, in conditii favorabile, acordate de
;(#(D apar sub forma de a1utor bilateral sau a1utoare acordate de unele banci reionale de
dezvoltare( #nitial, creditele ;(#(D( erau acordate pe o perioada de pana la B< de ani(Din 7EAC,
termenul a fost redus la ?< de ani pentru tarile mai putin avansate, si la DB de ani pentru celelalte
tari beneficiare( 0erioada de ratie la creditele ;(#(D este de 7< ani(
Corporatia ,inanciara Internationala a fost infiintata in 7EB=, avand ca scop: 6
stimularea expansiunii economice, incura1and dezvoltarea intreprinderilor private cu character
productive din reiunile mai putin dezvoltate, completand astfel operatiunile %(#(&(D(/
A
Scopul
existentei ,($(# const in dezvoltarea economica prin stimularea sectorului privat( ,($(#(
completeaza doua probleme in cadrul >rupului %ancii "ondiale! rezolva problema investitiilor
fara arantia uvernelor si furnizeaza capital, sub forma de participatii si imprumuturi pe termen
8
Stoica,:ictor! Deaconu, 0etre G Bani si credit.Banii.Teorii monetare. dministrarea banilor si politica monetara,
3d( 3conomica, %ucuresti, 8<<D
18
lun( 0ana in 7EE<, numarul tarilor member ale ,($(#( 3&; D3 7DD( &omania a devenit membra
in septembrie 7EE<, prin &ezolutia 7=B( ;vand o activitate aparte, ,($(#( are un rad inalt de
autonomie oranizatorica si tehnica, de aceea se poate spune ca ,($(# este, doar partial, interate
in %anca "ondiala( Din punct de vedere 1uridic si financiar, ,($(#( este separate de %(#(&(D(
;entia "ultilaterala de >arantare a #nvestitiilor a fost infiintata in 7EAB, cu scopul de a
asiura investitiile contra riscurilor politice in tarile lumii(
&'7' Orient)rile actuale ale sistemului monetar interna-ional
1.1.1. 2uncionarea ,/0
Dupa prabusirea sistemului monetar de la %retton Joods s)au incercat noi lucrari de
reforma, dorindu)se introducerea unor noi relementari care sa se adapteze la noile conditii
existente pe plan international( 3rorile vechiului sistem precum si ale institutiilor financiare din
tarile dezvotate au dus la necesitatea unei consolidari a sistemelor financiare precum si la o mai
mare transparenta( Scopul urmarit era de a realiza in continuare cooperarea monetara si sa se
corecteze deficientele sistemelor monetare din 7EE?( ;stfel, prin proiectele de reforma din
perioada 7EC7) 7ECD s)a a1uns la elaborarea unor mecanisme monetare intr)o forma mult mai
schimbata, creandu)se un nou Sistem "onetar #nternational, cel actual(
@ etapa importanta, in elaborarea noului sistem a fost hotararea ,onsiliului
>uvernatorilor din cadrul $"# de a crea la 8= iulie 7EC8 6,omitatul celor 8</, care avea ca scop
elaboreaza propunerilor cu privire la modificarile ce urmeaza sa intervina( 9a 7? iulie 7EC? se
prezinta planul proiectului de reforma care se baza pe amplificarea functionarii $"#)ului pe
relementari mai eficiente de a1ustare a balantelor de plati ale tarilor membre, cu precizarea
necesitatii de a lasa la latitudinea tarilor respective aleerea unei proprii politici in acest scop( @
alta indicatie se referea la ridicarea DST)ului la ranul de instrument principlal de rezerva,
concomitent cu reducerea rolului aurului si a valutelor de rezerva in aceasta functie( De
asemenea, spri1inirea dezvoltarii economice precum si promovarea unui flux marit de resurse
reale pentru tarile in curs de dezvoltare, constituie o alta propunere a comitetului( ;cesta preciza
19
ca aceasta 6schita/ a proiectului de reforma aprecia o 6indicatie asupra orientarii enerale/ si mai
putin o cristalizare coerenta a unui nou sistem international(
E
2n alt moment oficial in procesul adoptarii noului Sistem "onetar #nternational l)a
constituit oranizarea ,onferintei monetare de la -instone care s)a bazat pe adoptarea unor
decizii stricte( S)a decis demonetizatrea aurului, astfel monedele nu vor mai fi definite printr)o
anumita cantitate de aur( 0rin noile relementari pozitia $"# era mai bine fundamentata, crescand
si rolul DST( @ alta modificare a fost reprezentata de permisiunea penru fiecare tara de a)si alee
propriul reim de schimb(
Dupa conformarea catre aceste principii s)a creat S"# care impune noi reuli de
functionare( Tarile asociate sunt obliate sa colaboreze atat cu $"#)ul, cat si cu celelalte state
pentru a se mentine anumite rimuri valutare ordonate si pentru a se asiura un sistem stabil de
cursuri de schimb( $iecare tara este obliata sa)si adapteze politica economica si financiara
pentru a se dezvolta o crestere economica certa, bazata pe stabilitatea preturilor( De asemenea,
aceste state nu se vor baza pe o stabilitate economica in conditiile unor sisteme noi care sa nu fie
o sursa de perturbatie penntru sistemele altor tari( 0oliticile valutare adoptate trebuie sa fie in
conformitate cu relementarile impuse( 3ste obliatorie evitarea unei manipulari a cursurilor de
schimb pentru a se a1usta balantele de plati externe(
#n prezent, mecanismul de coordonare a cursului de piata s)a modificat radical, trecandu)
se la flotarea libera a monedelor, din 7ECD cursul de piata fiind lasat sa oscileze in raport direct cu
pozitia economiei emitente a monedei in cauza in cadrul economiei mondiale( ,ursurile flotante
sunt utilizate in principalele state industrializate 4,anada, ;nlia,Maponia S2;, zona euro5, tari
ce detin o pondere de A<N din comertul intern( De la 7 ianuarie 8<<8, schimbul se efectueaza atat
in dolari, euro, cat si Ieni 1aponezi( Se poate vorbi deci de un sistem tripolar asimetric( Koul
etalon reflecta mai bine capacitatea economiei emitente, dar nu mai prezinta stabilitate in timp(
Sunt desfiintate restrictiile monetare in domeniul platilor si transferurilor de fonduri leate de
tranzactiile curente( 3ste larit numarul monedelor posibil de utilizat de $"# in cadrul
schimburilor, cu conditia ca balanta de plati si rezervele internationale ale tarilor emitente sa fie
suficient de puternice(
S)a apreciat ca noul S"# va fi creat pe parcursul mai multor etape, nefiind posibila
adoptarea unor hotarari definitive( Koile reforme au fost impiedicate de interesele diverente, de
E
Stoica v(, Deaconu 0(, Bani si credit, 3d( 3conmica,%ucuresti, 8<<D
20
parerile contradictorii care nu au permis oranizarea unui S"# in acceptiunea sa deplina( ;stfel,
au existat diferite puncte de vedere cu privire la cursurile de shimb fluctuante( Se considera ca
dezavanta1e ale acestora diminuarea investitiilor internationale si a comertului, precum si
speculatiile valutare destabilizatoare( Daca speculantii vand o moneda slaba, pretul monedei
straine exprimat in acea moneda va creste( :or creste si preturile de import, iar nivelul preturilor
din tara cu moneda slaba va creste mai repede( ;lte opinii sustin renuntarea la cursurile fixe,
considerand ca in perioada actuala interventia autoritatilor este mai dezvoltata( Se pune accent si
pe o mai mare independenta monetara, fiecare tara avand ibertatea de a a)si asimila propria
politica monetara( ;bandonarea ratelor fixe de schimb permit o mai mare independenta a
politicilor economice(
@ tara preocupata de eliminarea soma1ului poate adopta masuri de relansare, fara a urmari
mentinerea unor rate ale dobanzii ridicate, sau poate evita deficitele externe fara afectarea
cursului care variaza liber( @ tara care, in schimb, adopta masuri restrictive pentru a lupta
impotriva inflatiei, prin ma1orarea ratei dobanzii sau limitarea proresiva a masei monetare, va
accepta aprecierea monedei, intrucat aceasta nu prezinta constranerile cursurile fixe( 2n alt
punct pozitiv se refera la modul in care se desfasoara comertul si investitiile internationale, care
nu sunt impiedicate de incertitudinea evolutiei cursurilor de schimb, existand posibilitatea
introducerii unor clauze de evitare a riscului valutar(
1.1.#. (repturile ,peciale de 3ragere .i rolul ace!tora 4n cadrul !i!temului
Drepturile speciale de traere reprezinta o moneda de cont emisa de $ondul "onetar de
#nvestitii in 7E=E, fiind primul activ de rezerva, purtator de dobanda, creat prin decizie
internationala! existenta lui este leata de completarea activelor de rezerva existente si este alocat
de catre $ond membrilor patricipanti la Departamentul DST(
7<
Definirea Drepturilor Speciale de Tragere
#n cadrul statutului $"# unitatea valorica a unui DST este definita ca echivalentul a
<(AAA=C7 rame aur fin, adica 7 DSTP 72SD( #n iulie 7EC? se trece la o definire pe baza uni cos
valutar(
7<
,erna S(, (a(, !conomie monetar i financiar internaional, 3d( 2niv( de :est,Timioara, 8<<B
21
$"# are autoritatea de a emite sau de a 6anula/ DST)uri( #nstitutul poate crea lichiditati
prin alocarea de DST)uri membrilor $ondului, proportional cu cotele acestora in cadrul $"#(
;locarea se face ratuit, fara a fi nevoie de o contraprestatie din partea beneficiarului( Dar daca
se detine un volum mai ridicat de DST se incaseaza o dobanda, concomitent cu situatia in care o
tara membra detine un volum de DST inferior celui alocat, cand se plateste o dobanda pentru
situatia respectiva( #n cadrul statutului, se prevede ca orice decizie de alocare a DST trebuie sa fie
fundamentata de o nevoie lobala pe termen lun, de suplimentare a rezervelor de mi1loace de
plata internationale( "odalitatea de emisiune cuprinde in primul rand propunerea Directorului
eneral al $"# catre consiliul uvernatorilor, in asociere cu directorii executivi( ,onsiliul poate
aproba sau modifica propunerea, cu o ma1oritate de ABN din totalul voturilor( ;nuland DST se
calculeaza, ca procente asupra alocarilor cumulative nete de DST ale fiecarui membru(
,unctiile Drepturilor Speciale de Tragere
,onform statutului, Drepturile Speciale de Traere indeplinesc urmatoarele functii:
) functia de etalon international, prin DST se pot exprima paritatile si cursurile valutare(
0articipantul, detinator de DST poate obtine in schimbul lor o suma echivalenta in valuta, de la
un alt membru $"#, recomandat de catre fond( 9a fel, in cazul acordurilor sWap, specifice prin
faptul ca un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia
aurului, avand obliatia de a restitui valuta la o data viitoare stabilit de comun acord(
) prin functia de mi1loc de rezerva, DST se incadreaza intre rezervele tarilor, alaturi de aur si
valutele de rezerva( ;ceasta functie este totusi limtata datorita faptului ca moneda $"# poate fi
detinuta si folosita la nivel oficial in tarile membre( ,u toate ca a fost creat si 6DST)ul privat/
piata sa a fost limitata(
) functia instrument de credit este un alt rol esential indeplinit de acest instrument monetar( DST
este un mi1loc procurare de moneda convertibila prin intermediul $"# in anumite conditii(
0rin intermediul operatiunilor forWard, un stat membru $"# poate cumpara sau vinde
DST avand obliatia de a plati la o numita data, contra oricaror active monetare, mai putin aurul,
la un curs la termen previzionat in momentul incheierii tranzactiei(
) functia de mi1loc de plata este limitata la plata de dobanzi si comisioane datorate $"#(
0articipantul poate achita prin intermediul TST dobanzi si comisioane catre $"# sau poate
rascumpara cu DST moneda aflata la $"#, dar cu cateva exceptii(
22
Rata de dobanda a DST
,a active de rezerva, DST este purtator de dobanda pentru a fi cat mai atractiv pentru
detinatori( ;cestia beneficiaza de dobanda pentru detinerile lor, iar fiecare participant achita un
comision $ondului pentru suma alocarilor de DST( ;ceasta rata dobanzii este calculata ca o
medie ponderata a ratelor dobanzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe pietele monetare
statelor ale caror monede intra in structura DST( 0onderea ratelor dobanzilor penru fiecare
moneda in rata dobanzii la DST sunt similare ponderilor fiecarei monede in cosul DST(
Emisiunea de titluri e8primate in DST
;chizitionarea unie obliatiuni exprimate in DST se face achitandu)se contravaloarea
acesteia exprimata in dolari la cursul pietei( :anzarea acesteia se realizeaza la cursul dolar)DST
din momentul respectiv(
DST) urile private sunt cele utilizate in tranzactii in afara $ondului, in sectorul privat(
;stfel, aceasta moneda de cont este detinuta atat de autoritatile desemnate, iar inscrisurile
exprimate in DST pot fi detinute si de alte persoana fizice si 1uridice( Tranzactiile cu DST s)au
amplificat pentru a dezvolta imporatanta acestei monede internationale in cadrul relatiilor
valutare financiare internationale, inlocuind in acest mod aurul sau alte valute nationale cu functii
internationale(
vanta9e cu privire la utili+area DST
;u fost evidentiate anumite evaluari favorabile, puncte forte referitoare la utilizarea DST:
V aceasta moneda de cont prezinta stabilitate ridicata in comparatie cu moneda
nationala a altui stat!
V un avanta1 ma1or consta in independent pe care o prezinta fata de situatia economica
si financiara a unei tari( 3misiunea de DST nu conduce la situatii neative in economa mondiala,
nu duce la eventuale deficite ale balantelor de plati externe!
V aceste instrumente monetare sunt alocate in mod ratuit de $ond, astfel nu se
imobilizeaza nici un active financiar al unui stat!
V foloseste pentru mentinerea echilibrata a unor rezerve monetare interne, emisiunea
acestei monede de cont se realizeaza doar in functie de nevoile efective ale economiei mondiale(
Inconveniente cu privire la utili+area DST
V nu indeplineste toate functiile unei monede internationale! DST nu este un mi1loc de
plata direct, ci indirect, prin convertirea sa in valute!
23
V circula doar intre autoritatile monetare 4$"#, %&#, banci centrale5
V se poate inreistra inflatie sau deflatie de DST, in conditiile in care deciziile de
emisiune ale $"# se bazeaza pe evaluari)eronate(
V repartizarea alocarilor de DST se realizeaza in functie de cota de participare a fiecarei
tari la $"# astfel ca tarile dezvoltate primesc ma1oritatea alocarilor in timp ce tarile in curs de
dezvoltare primesc alocarile cele mai mici(
X ,riza economic mondial din 8<<A a pus din nou n lumin tensiuni mai vechi din
sistemul monetar internaional( 2na dintre trsturile sistemului este aceea c se bazeaz pe un
activ de rezerv( Dac toate rile participante la sistem ar avea rate de schimb flexibile, existena
unui activ de rezerv nu ar fi necesar( Dar at't timp c't exist ri ale lumii care fixeaz sau
conduc ratele de schimb ale monedelor lor, acestea au nevoie de un activ internaional care s
ndeplineasc dou condiii: s fie lichid i s aib o valoare stabil( ;v'nd acest activ, rile pot
vinde sau cumpra activul respectiv pentru a prote1a propria moned(
77
0'n acum, euro nu a reuit s suplineasc dolarul ca moned de rezerv, deoarece
volumul pieei activelor n euro a rmas relativ mic( Dou treimi din rezervele mondiale sunt n
dolari( "onedele de rezerv se impun de pia( +n spatele activelor de rezerv se afl multe
decizii private i publice i mult ncredere( Kumai atunci se creeaz piee lari i lichide( ,a
alternativ la dolar se vehiculeaz i moneda compozit DST( ;ceast idee a mai aprut n 7E=C
i nu a dat rezultate 4episodul &io de Maneiro al eforturilor de a menine n via sistemul de la
%retton Joods5( ;tunci, crearea DST a fost o ncercare de a furniza lichiditate lumii fr a
deteriora i mai mult deficitele S2;( ; fost o ncercare a uvernelor de a rm'ne cu pr1itura
dup ce o m'ncau( Dar se tie c acest lucru nu este posibil( Ku cred c astzi exist condiiile
pentru crearea unei piee suficient de mari pentru DST( De altfel, moneda compozit a $"# este
n mare parte bazat pe dolarul american( Doar reinstituirea disciplinei la 6centru/ i la
6periferie/ va asiura buna funcionare a sistemului monetar internaional(
77
http:FFWWW(moneI(roFcomentariiFlucian)croitoru)va)putea)fi)reformat)sistemul)monetar)international(html
24
C!ITO"U" II
SISTEMU" MONETR CTU" :N ROM;NI
/'&' Instituirea sistemului monetar *i a celui bancar 1n Rom<nia
#n conditiile in care 0oarta otomana impusese in Tarile &omane interdictia utilizarii unor
monede proprii,ca semn al recunoasterii vasalitatii si in care insusi imperiul otoman era o uriasa
piata a marilor puteri economice,invadata de moneda straina,circulatia monetara pe piata
principatelor dunarene se caracteriza printr)o varietate extrema ,un adevarat haos monetar,cu
consecinte nefaste pentru o viata economico)sociala sanatoasa(,irculau peste C< de feluri de
moneda,avand valori si cursuri dintre cele mai diferite(;ceasta situatie adus la inflorirea
activitatii zarafilor specializati in schimburile monetare contra unor comisioane(
0entru realizarea unui calcul unitar a diferitelor monede,practica comerciala a impus
utilizarea unei monede imainare,drept moneda de calcul(#n amintirea loWenthalerului olandez
care circulate in Tarile &omane in secY:# ,localnicii au capatat obisnuinta de a calcula totul in
ZleiQ ,astfel calculul valorii unui produs se facea in lei iar platile se faceau indiferite feluri de
moneda reala(9eul avea ?< de subdiviziuni;stfel au fost adoptate 8 monede etalon : albenul
olandez de aur4D(B r ;u5 care era P D7 lei si 1umatate si sfantihul austriac de arint4=(= r ;5 P
8 lei si un sfert (;ceste feluri de moneda aveau circulatie in intre spatiul romanesc (
#n aceste conditii nevoia unei moneda nationale devenise deosebit de acuta mai ales dupa
unirea 0rincipatelor47ABE5(,uza a incercat sa creeze o moneda nationala care urma sa se
numeasca romanat4avand valoare francului francez5,arantat printr)un imprumut solicitat ,insa
fara succes in $ranta(Dupa abdicarea lui ,uza au avut loc unele tratative cu #nalta 0oarta pentru
emiterea unor monede romanesti,tratative incheiate cu acordul turcilor de a emite o astfel de
moneda care urma sa poarte ca insemn al dominatiei otomane semnul semilunei ! profitand de
acest acord de principiu uvernul roman a emis Gpe baza leii adoptate in 7A=C G la 7 ianuarie
7A=A prima moneda romaneasca ,fara insemne turcesti : leul impartit in 7<< de bani valoare a
acestuia fiind acoperita de D88(= r aur fin si B r de arint4principiul bimetalist5(&omania a
aderat la 2niunea "onetara si monedele tarilor membre aveau drept de circulatie pe piata
romaneasca(9eul era o moneda convertibila,iar aurul si arintul puteau fi comercializate pe piata
libera( 0rimele monede au foost de arama ,in 7ACC au fost emise si monede de arint si in
25
prea1ma razboiului de independenta au fost emise bancnote acoperite valoric prin valoare
domeniilor statului((
0ana la cucerirea independentei veniturile statului erau asiurate din taxele
vamale,impozitele directe4capitatia5,impozitele indirecte4taxe pe mosteniri,pe circulatia
marfurilor5 si patentele platite de neustori si meseriasi4 mosierii si clerul fiind scutiti de impozite
catre stat5(#n provinciile aflate sub dominatie habsburica4Transilvania si %ucovina5 o cale
permanenta a intretinerii costisitorului aparat al statului austriac si sustinerii numeroaselor
razboaie purtate de habsburi,o reprezenta sporirea impozitelor asupra populatiei si expoatarea
domeniilor fiscului 4mine si paduri5((#mpozitele pe razboi si incartiruirea trupelor austriece
constituiau alte modalitati de extorcare fiscala,si economica in Transilvania si %ucovina(
#n ceea ce priveste creditul ,ca forma de baza in sustinerea activitatilor economice,acesta era
reprezentat pina dupa 1umatatea sec Y#Y de capitatul camataresc(;ceasta a contribuit in mare
masura la riunarea unei parti a nobilimii,neustori sau tarani si meseriasi liberi care se vedeau
nevoiti sa isi vanda pamantul sau atelierul petru a inapoia sumele imrumutate cu
camata4dobanda5(Datorita dobanzilor foarte mari la inceputul sec Y#Y o serie de masuri
leislative cuprinse in ,odul lui calimach ori in leiuirea lui ,araea tindeau sa le stabileasca la
limiatre de 7< N fata de o practica de 8= N 4in vreme ce in ;ustria era de ?N iar in $ranta BN5(
0rima incercare de infiintare a unei banci a fost facuta de bancherul $rederic Kulandt din
#asi G in 7AB= care a fondat o %anca Kationala a "oldovei ,dar care nu a functionat decat 8 ani(#n
7A=< au fost infiintate,cu capital strain doua filiale ale %ancii #mperiale @tomane4%ucuresti si
>alati5(Dupa unire se vor infiinta alte institutii cu caracter bancar4,asa de 3conomii si Depuneri)
7A=? ! ,reditul $inanciar &ural47ACD5 !,reditul $unciar 2rban47AC?5(%azele unui sitem bancar
romanesc vor fi puse abia in 7AA<(,odata cu infiintarea %ancii Kationale a &omaniei( #n
Transilvania ,pana la instituirea dualismului autro)unar 47A=C5 ,camerele de ,omert infiintate
dupa 7AB< in principalele orase coordonau activitatea comerciala insa in domeniul
creditului,institutiile bancare austriece si unare nu spri1ineau activitatile unor intreprinzatori
ramani,motiv pentru care acestia si)au creeat in deceniul al saptelea cooperativele de credit
romanesti4 ;lbina) Sibiu ! $urnica) $aaras5 0e teritoriul Transilvaniei circulau monede austriece
in special florinii,avand ca subdiviziuni 7<< de creitari valorand pana la 7ABA ? r arint si dupa
aceasta data 77(7 r arint (
/'/' Evolu-ia politicii monetare 1n Rom<nia
26
#n anul 7EE7 politica monetara a avut ca obiectiv controlul privind cresterea masei
monetare , printr)o serie de masuri de limitare a creditului neuvernamental ( efectul enerat a
constat in amplificarea indisciplinei financiare si fenomenul de neplata a datoriilor, respective
bloca1 financiar(
#n anul 7EE8 politica monetara a fost ezitanta si marcata de fluctuatii ,masa monetara a
crescut rapid ,iar fenomenul inflationist s)a reinstalat( #n anul 7EED inflatia a depasit 8B<N
fenomen care a demonstrat si apoeul dificultatilor in economie( ;nul 7EE? afost consideratun
success al politicii de macrostabilizare iar politica monetara s)a centratpe controlul
expansiunii monetaresipe cresterea ratelor de dobanda( ;nul7EE? prezinta importanta si prin
faptul ca a marcat redobandirea increderii in moneda nationala(
#n anul 7EEB obiectivul politicii monetare l)a constituitreducerea ratei inflatiei pana la
D<N ( Specificul anului 7EE= l)a constituit manifestarea cu acuitate a dezechilibrelor in economia
romaneasca( 0olitica monetara s)a deteriorat vizibil in anul 7EE= si s)a concretizat in pierdera
increderii in moneda nationala atestata de urmatoarele evolutii :
)economiile populatiei nu au mai crescut in termeni reali!
)viteza de circulatie a banilor a crescut!
)dolarizarea atins sa creasca!
)remonetizarea a incetat(
;nul 7EEC a marcat o serie de modificari importante in cadrul politicii monetare:
)s)a renuntat la refinantarea prin credite structurale si s)a trecut la refinantarea prin mecanisme si
instrumente specifice de piata monetara!
)liberalizarea pietei valutare, prin acordarea licentei de dealer tuturor bancilor comerciale si
)asiurarea unui nivel de echilibru al cursului de schimb!
influentarea cursului de schimbprin utilizarea instrumentelor indirecte(
#n anul 7EEA politica monetara restrictiva a condus la temperarea semnificativa a inflatiei (
0entru anul 7EEE obiectivul de atenuare a cresterii preturilor a fost atins inflatia inreistrand
nivelul de B?,EN ( 2tilizarea in &omania a masurilor de politica monetara s)a relizat printr)o serie
de actiuni:
)contractarea de credite externe de la oranisme fi nanciare international!
27
)inasprirea sarcinii fiscale asupra salariatilor!
)mentinerea unui deficit buetar limitat la ?,?N din 0#%!
)practicarea de catre %K& a unor rate de refinantare foarte ridicate =<<N in 7EEC!
)diminuarea ratelor de dobanda la activele si pasivele bancare!
)eliminarea bloca1ului financiarsi a platilor restante din economie(
/'3' Instrumentele de politic) monetar) utili+ate de .NR
Setul de instrumente i proceduri prin care banca central implementeaz politica
monetar n vederea atinerii obiectivului su fundamental formeaz cadrul operaional al
politicii monetare(
0rincipalele instrumente de politic monetar pe care %K& le are la dispoziie conform
relementrilor n vioare sunt:
78
operaiunile de pia monetar
facilitile permanente acordate instituiilor de credit
rezervele minime obliatorii 4&"@5
Operaiunile de pia monetar (open market)
@peraiunile de pia monetar 4operaiuni open mar"et5 reprezint cel mai important
instrument de politic monetar al %K&( ;cestea se realizeaz la iniiativa bncii centrale, av'nd
urmtoarele funcii: hidarea ratelor de dob'nd, estionarea condiiilor lichiditii de pe piaa
monetar i semnalizarea orientrii politicii monetare(
0otrivit relementrilor n vioare, principalele cateorii de operaiuni de pia monetar
aflate la dispoziia %K& sunt:
opera-iuni repo ) tranzacii reversibile, destinate in1ectrii de lichiditate, n
cadrul crora %K& cumpr de la instituiile de credit active eliibile pentru
tranzacionare, cu ana1amentul acestora de a rscumpra activele respective la o dat
ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei!
78
WWW(bnr(ro
28
atragere de depo+ite ) tranzacii cu scadena prestabilit, destinate
absorbiei de lichiditate, n cadrul crora %K& atrae depozite de la instituiile de credit!
emitere de certificate de depo+it ) tranzacii destinate absorbiei de
lichiditate, n cadrul crora %K& vinde instituiilor de credit certificate de depozit!
opera-iuni rever!e repo ) tranzacii reversibile, destinate absorbiei de
lichiditate, n cadrul crora %K& vinde instituiilor de credit active eliibile pentru
tranzacionare, ana1'ndu)se s rscumpere activele respective la o dat ulterioar i la un
pre stabilit la data tranzaciei!
acordare de credite colaterali+ate cu active eligibile pentru garantare )
tranzacii reversibile destinate in1ectrii de lichiditate, n cadrul crora %K& acord
credite instituiilor de credit, acestea pstr'nd proprietatea asupra activelor eliibile aduse
n aranie!
v<n+)ri=cump)r)ri de active eligibile pentru tran+ac-ionare ) tranzacii
destinate absorbieiFin1ectrii de lichiditate, n cadrul crora %K& vindeFcumpr active
eliibile pentru tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la v'nztor la
cumprtor fiind realizat prin mecanismul [livrare contra plat[!
!5ap valutar ) const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai
contrapartid, prin care %K&:
o in1ecteaz lichiditate cumpr'nd la vedere valut convertibil
contra lei i v'nz'nd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra
lei!
o absoarbe lichiditate v'nz'nd la vedere valut convertibil contra lei
i cumpr'nd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei(
0'n de cur'nd 4n perioada 7EEC ) trimestrul ### 8<<A5, operaiunile de pia monetar ale
%K& au fost utilizate aproape n exclusivitate n scopul drenrii excedentului de lichiditate din
sistemul bancar(
29
+ncep'nd din ultima parte a anului 8<<A, odat cu schimbarea poziiei nete de lichiditate a
bncilor din excedent n deficit, operaiunile de pia monetar destinate in1eciilor de lichiditate
au devenit predominante, %K& trec'nd astfel n poziia de creditor al sistemului bancar 4vezi
"anaementul lichiditii din sistemul bancar5(
Facilitile permanente
$acilitile permanente oferite de %K& 4&eulamentul 7F8<<< privind operaiunile de
pia monetar efectuate de %K& i facilitile permanente acordate de aceasta participanilor
eliibili5 instituiilor de credit au drept scop: 4i5 absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe
termen foarte scurt 4o zi5! 4ii5 semnalizarea orientrii enerale a politicii monetare i 4iii5
stabilizarea ratelor dob'nzilor pe termen scurt de pe piaa monetar interbancar, prin coridorul
format de ratele dob'nzilor aferente celor dou instrumente(
#nstituiile de credit pot accesa din proprie iniiativ cele dou faciliti permanente oferite
de %K&:
facilitatea de creditare, care permite obinerea unui credit cu scadena de o zi de
la banca central, contra colateral, la o rat de dob'nd predeterminat! aceast rat de dob'nd
constituie, n mod normal, un plafon al ratei dob'nzii overni#ht a pieei monetare!
facilitatea de depo+it, care permite plasarea unui depozit cu scadena de o zi la
banca central, la o rat de dob'nd predeterminat! rata dob'nzii facilitii de depozit reprezint,
n mod normal, praul ratei dob'nzii overni#ht a pieei monetare(
+n edina din = mai 8<<A, ,; al %K& a decis imprimarea unui caracter simetric
coridorului format de ratele dob'nzilor facilitilor permanente n 1urul ratei dob'nzii de politic
monetar i restr'nerea amplitudinii acestuia la valoarea de RF) ? puncte procentuale! msura a
avut ca scop ameliorarea transmiterii semnalelor de politic monetar i reducerea amplitudinii
fluctuaiilor ratelor dob'nzilor de pe piaa monetar interbancar(
30
Rezervele minime obligatorii
&ezervele minime obliatorii 4&"@5 sunt reprezentate de disponibiliti bneti ale
instituiilor de credit, n lei i n valut, pstrate n conturi deschise la %anca Kaional a
&om'niei(
$unciile principale ale mecanismului &"@ constituite n lei sunt cea de control monetar
4aflat n str'ns corelaie cu cea de estionare a lichiditii de ctre %K&5 i cea de stabilizare a
ratelor dob'nzilor de pe piaa monetar interbancar( &olul ma1or al &"@ n valut este acela de
a tempera expansiunea creditului n valut(
0rincipalele caracteristici ale acestui instrument sunt:
baza de calcul a &"@ se determin ca nivel mediu zilnic 4pe perioada de
observare5 al soldurilor elementelor de pasiv n lei i n valut din bilanurile bncilor 4cu
excepia pasivelor interbancare, a obliaiilor ctre %K& i a capitalurilor proprii5!
perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind
succesive 4prima dintre ele reprezent'nd intervalul cuprins ntre data de 8? a lunii
precedente i data de 8D a lunii curente5!
ratele &"@ pot fi difereniate at't n funcie de moneda de constituire, c't
i n funcie de scadena rezidual a elementelor incluse n baza de calcul 4mai mic sau
mai mare de 8 ani5!
&"@ se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute pe
parcursul perioadei de aplicare n conturile deschise la %K&!
deficitului de rezerve i se aplic o dob'nd penalizatoare, iar abaterile
repetate se sancioneaz prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaiunilor
instituiei de credit(
31
/'6' Rela-iile Rom<niei cu ,'M'I'
&om'nia a devenit membr cu drepturi depline a acestui oranism internaional prin
semnarea ;cordului de la %retton Joods i prin vrsarea cotei de participare, la 7B decembrie
7EC8(;derarea &om'niei a lrit sfera cooperrii monetare i financiare cu celelalte state membre
ale $("(#(, &om'nia fiind al 78B)lea stat membru al $("(#(
0rin aderarea la fond, ara noastr a dob'ndit urmtoarele drepturi:
\] @binerea de credite n monedele altor ri membre sau n D(S(T(, din resursele enerale
ale $ondului, n schimbul unei sume n moned naional, n condiii mult mai avanta1oase dec't
cele ale pieei( 0entru obinerea acestor credite a fost necesar s se respecte o serie de condiii
impuse de ctre $("(#( rilor membre(&om'nia a fcut uz at't de credite curente n trane, c't i
de credite stand)bI i de finanarea compensatorie(
\] @binerea de alocri de D(S(T( n cazul unor noi emisiuni de asemenea
instrumente(Deoarece $("(#( a ntrerupt emisiunile de D(S(T( ncep'nd din 7EC8, &om'nia nu a
beneficiatp'n n 7ECA de asemenea alocri( ,onform deciziei $("(#( ara noastr a primit alocri
ncep'nd din 7ECE i 7EA<(
+n urma reuniunii anuale a $("(#( din septembrie 7EEC, s)a luat decizia unei noi ma1orri a
cotelor rilor membre i a unei noi alocri de D(S(T( "a1orarea cotelor de ?BN aplicat la nivelul
existent de 7?B,D mld( D(S(T( a reprezentat o substanial cretere a capacitii rilor membre de
a beneficia de resurse financiare de la $ond((+n ceea ce privete decizia de alocare de noi D(S(T(
aceasta a prevzut dublarea alocrilor(
7D
) &eferitor la obinerea dreptului de participare la luarea deciziilor n cadrul $("(#(,
&om'nia deine un numr de voturi corespunztor cotei de participare(
@binerea dreptului de aderare a &om'niei la %(#(&(D(, a fost condiionat de aderarea la
$("(#( 0rin participare la activitatea $ondului, n afara lririi posibilitilor de a obine un spri1in
financiar de la $("(#(, c't i pe pieele monetare, s)au creat condiii de a susine, alturi de
13
Turliuc :(,%oariu ;nela,Stoica @vidiu,,ocris :(,Dornescu :(,,hirlesan D( $ Moneda si credit ,3d( 3conomica
%ucuresti, 8<<B
32
celelalte state, introducerea unor msuri ce contribuie la realizarea noii ordini monetare i
financiare(
&om'nia a fost printre puinele ri socialiste care nu a renunat la statutul de membru al
$("(#: dei nu mai apela la mprumuturi de la $("(#( i %("( a beneficiat, totui, de credite
bancare de tip comercial n condiii de dob'nd avanta1oase(
Dup epuizarea rezervelor valutare, a doua 1umtate a anului 7EE<, acordurile cu $("(#(
au permis evitarea ncetrii plilor externe, care ar fi avut un impact neativ asupra credibilitii
internaionale a &om'niei, ca urmare a deficitului de 7,B miliarde $, reprezent'nd aproximativ 7FD
din exporturile anuale ale rii(
]+nceputul celei de)a doua etape a relaiilor cu $ondul poate fi situat la 1umtatea anului
7EE7, c'nd s)a finalizat primul aran1ament stand)bI de dup 7EE< cu $("(#( De la reluarea
raporturilor cu $ondul i p'n n prezent, &om'nia a ncheiat mai multe aran1amente stand)bI(
Dei fiecare dintre aceste aran1amente au trsturi care le individualizeaz, analiza lor
evideniaz faptul c s)au nscris pe o traiectorie comun, viz'nd adaptarea la fiecare etap a
reformei pe care o parcure &om'nia(
33
CONC"U>II
Dei sistemele monetare naionale contemporane nu se mai confrunt cu probleme
specifice monedelor din metale preioase sau bancnotelor convertibile n aur, sunt necesare totui
relementri prin care s fie stabilite instrumentele de intervenie n domeniul monetar i modul
de utilizare al acestora de ctre instituiile monetare(
Sistemul monetar international actual poate fi apreciat ca un sistem tripolar asimetric,in
care dolarul continua sa detina suprematia(3volutia monedei euro depinde de rezultatele tarilor
din zona euro(@ moneda euro puternica ar putea fi in masura sa contribuie la stabilitatea relative a
sistemului monetar international actual(
6 #ntroducerea monedei euro/, spune &obert "undell, 6va provoca dolarul i va fi poate
cea mai important dezvoltare a Sistemului "onetar #nternaional de c'nd dolarul a nlocuit lira
sterlin ca moned internaional dominant imediat dup terminarea 0rimului &zboi "ondial(/
#ncep'nd de la prbuirea sistemului de la %retton Joods, au fost promovate o
multitudine de faciliti de creditare( #nstrumentele de finanare create s)au deprtat de sarcina
iniial a $ondului, aceea de prote1are a circulaiei bunurilor i capitalului mpotriva fluctuaiei
cursului de schimb( ,reditul maxim disponibil teoretic pentru rile membre a crescut la ?A<N
din cota de participare(
;vanta1ele rilor care contracteaz mprumuturi la $("(#( sunt semnificative:
\]primul avanta1 l constituie nivelul dob'nzii percepute de $("(#(!
\]al doilea avanta1 rezid n faptul c acordarea unui mprumut de ctre $ond este
considerat de ctre piaa financiar internaional ca o confirmare a bonitii rii respective,
ceea ce echivaleaz cu atraerea de noi mprumuturi de pe aceast pia(
34
NE?E
35
Sursa( .NR
.I."IO%R,IE
,erna S(, (a(, !conomie monetar i financiar internaional, 3d( 2niv( de
:est,Timioara, 8<<B
Dardac, Kicolae!%arbu, Teodora, Moneda, banci si politici monetare, 3d( Didactica si
0edaoica, %ucuresti, 8<<B
>ill Machand, 9a monnaie et son role dans lOeconomie, 3d(Dunod, 7EEB
36
9upu, Diana :iorica! %lanaru, ,onstantin ;drian, Moneda si credit, 3d( Sedcom 9ibris,
#asi, 8<<=
"adan, %( -(, .3couri de la %retton Joods/, n .$inance and Development/ nr( 8, iunie
7E=E
Stoica v(, Deaconu 0(, Bani si credit, 3d( 3conmica,%ucuresti, 8<<D
Stoica,:ictor! Deaconu, 0etre G Bani si credit.Banii.Teorii monetare. dministrarea
banilor si politica monetara, 3d( 3conomica, %ucuresti, 8<<D
Turliuc :(,%oariu ;nela,Stoica @vidiu,,ocris :(,Dornescu :(,,hirlesan D( $ Moneda si
credit ,3d( 3conomica %ucuresti, 8<<B
:oinea, >heore, "ecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, 3d( Sedcom
9ibris, #asi, 8<<?
WWW(moneI(ro
WWW(bnr(ro
37