Sunteți pe pagina 1din 5

Sistemul Monetar International.

Fondul Monetar International


Expertii americani si englezi au initiat convorbiri despre viitoarea ordine monetara
postbelica inca din anul 1943, care au stat la baza discutiilor preliminare ale Conferintei
convocata la initiativa SUA la retton !oods "in statul american #e$ %amps&ire', la 1
iulie 1944, la care au participat delegati din 44 de state(
)a Conferinta de la retton !oods s*a convenit instituirea unui ansamblu de norme de
conduita monetara si s*au pus bazele unui cadru institutional de spri+inire si supraveg&ere
a aplicarii acestora , -ondul .onetar /nternational " -(.(/( '( Creat intr*o epoca extrem
de complexa, -(.(/ a cunoscut perioade foarte contradictorii de evolutie " atat prin
volumul activitatii cat si prin natura reformelor adoptate '( 0reptat, s*a a+uns ca activitatea
-(.(/( sa se adapteze din ce in ce mai bine la nevoile statelor membre si la sc&imbarile
produse in economia mondiala(
1rincipiile care stau la baza acestui Sistem .onetar /nternational, inscrise in statutul
-(.(/( , sunt urmatoarele2
1( 3ocatia universala, conceputa ca desc&iderea deplina, catre toate statele lumii4
acestea pot devenii membre ale -(.(/( odata ce se anga+eaza sa adopte si sa respecte
principiile sistemului monetar si statutul -(.(/(Sistemul de la retton !oods a
reprezentat prima reusita importanta a ideii de cooperare deplina " la scara planetara '
in plan monetar, reusind sa determine toate statele membre sa*si coordoneze nu
numai politicile monetare ci c&iar si cele economice generale, in scopul ec&ilibrarii
dezvoltarii si a sc&imburilor comerciale(
5( Convertibilitatea monedelor, este definita si inteleasa intr*o acceptiune noua4 a fost
definita valoarea paritatii oficiale a dolarului S(U(A( la nivelul 1 US6 7 1,8889:1
grame aur fin( Sistemul monetar pus in practica la retton !oods se baza pe folosirea
unei monede nationale " dolarul S(U(A( ' ca pilon al sistemului( Aceasta solutie s*a
bazat " pana in august 19:1 ' pe convertibilitatea " externa ' in aur a monedei
americane, realizata prin anga+amentul S(U(A( de a asigura stabilitatea dolarului fata
de aur la pretul oficial " 3; US6 uncia ', si de a presc&imba, in aur, ofertele de dolari
venite din partea bancilor centrale ale celorlalte state( 1entru celelalte monede
nationale, convertibilitatea era limitata la relatiile dintre autoritatile monetare, care se
obligau sa desfiinteze restrictiile si discriminarile in domeniul platilor si transferurilor
internationale, si sa rascumpere moneda nationala detinuta de o banca centrala
straina, la solicitarea acesteia( Se realizeaza in acest fel, extindere liberalismului din
domeniul comercial si la cel monetar(
3( Stabilirea paritatilor si a cursurilor valutare( 1otrivit statutului -(.(/( " din 1944 '
moneda fiecarui stat membru trebuie sa aiba o valoare paritara, exprimata in aur sau
dolari SUA, reprezentand definitia legala a monedr respective, valoare care, ulterior,
nu mai putea fi modificata decat cu acordul -(.(/( Statutul prevedea si dreptul -(.(/(
de a opera modificari uniforme ale valurilor paritare ale tuturor monedelor statelor
membre( 0otodata, era prevazuta obligatia statelor membre de a efectua interventii pe
piata valutara " prin ac&izitii sau vanzari de moneda nationala, la cursul oficial ' in
scopul respectarii ma+rei de fluctuatie a cursului acestora in limitele stabilite " initial
<=* 1>, iar dupa 19:1 <=* 5,5;> '(
4( #ivelul si structura lic&iditatilor internationale trebuia corelat cu cerintele cresterii
ec&ilibrate a comertului national si international( Sistemul aur*devize, conceput la
retton !oods, nu se baza pe o moneda internationala unica, ci pe utilizarea tuturor
monedelor statelor membre, in ideea ca toate eceste monede pot indeplini functii
monetare pe plan international, deci, pot fi utilizate pentru constituirea rezervelor de
lic&iditati( ?ezervele oficiale ded lic&iditati au fost definite in functie de nevoile
curente de convertire monetara " pentru importuri cat si pentru operatiuni
necomerciale ' si de interventie pe pietele valutate pentru prote+area cursului
monedelor nationale(
Sistemul monetar creat la retton !oods a instituit functionarea unui sistem multilateral
de relatii valutar*financiare internationale( Acest sistem a functionat cu rezultate bune
pana la inceputul anilor @:A, cand se a+unge la o stare de criza persistenta, ca urmare a
dificultatilor tot mai mari de functionare " respectarea multora din prevederile Statutului
-(.(/( din 1944 devine tot mai dificila ', si apoi la abandonarea treptata a normelor
stabilite initial(
#oul statut al -(.(/(, adoptat dupa conferinta de la Bington, din 19:8, oficializeaza
demonetizarea aurului, interzicand astfel utilizarea sa ca etalon monetar sau ca mi+loc de
pplata, ceea ce corespunde procesului contemporan de reforma a sistemului
monetar4reforma a inceput practic " dar neoficial ' prin suspendarea convertibilitatii aur a
monedei americane " 19:3 ' si intrarea acesteia intr*un sistem de flotare libera " curs de
piata '4 acest sistem este oficializat prin noul statut al -(.(/( 0eoretic, flotarea libera nu
presupune interventia bancilor centrale pe piata valutara4 practic insa, indeosebi dupa
198;, interventia bancilor centrale pe piata valutara a fost nu numai frecventa dar si
foarte puternica( /n planul coordonarilor politicilor economice si monetare -(.(/(
dobandeste un rol foarte important, toate deciziile esentiale adoptate " dupa 19:8 ', in
principal, de statele dezvoltate, fiind finalizate numai dupa consultari, si prin cooperare
stransa, cu -ondul4 in plu, -(.(/( si*a intensificat activitatea de analiza si avizare a
programelor economice si monetare nationale, care se bazau pe resurse ale -ondului(
Una din consecintele ce nu se bucura de cele mai favorabile aprecieri, si care este
datorata sistemului cursurilor flotante, generalizat la scara planetara, este cresterea
instabilitatii pietelor valutare, pe fondul unei cresteri generale a instabilitatii pietei
monetare4 caracteristica dominanta a tranzactiilor comerciale sau financiare
contemporane este adoptarea deciziilor in conditii de risc si incertitudine( 6rept urmare,
miscarea capitalurilor speculative a atins, in prezent, dimensiuni colosale, ceea ce face ca
riscurile sa fie, de regula, transferate asupra relatiilor comerciale(
1reocuparile pentru reforma sistemului monetar intenational n*au incetat sa anime
teoreticienii si practicienii interesati de evolutia economiei mondiale( Aceste preocupari
s*au intensificat in acest deceniu, si vizeaza, in principal, urmatoarele directii posibile ale
transformarilor ce trebuiesc aduse Sistemului .onetar /nternational2
- revenirea la una din variantele etalonului aur4 sunt avansate ca solutii2 varianta clasica
a etalonului aur " gold specie standard ', ce presupune remonetizarea aurului si
revenirea la paritatile monetare aur, varianta aur*devize " gold exc&ange standard ',
dupa sistemul aur*lira sterlina " din perioada 195A*1939 ' sau aur*dolar " sistemul
initial adoptat la retton !oods ' cat si o varianta moderna " noua ' care situeaza
aurul ca CancoraD in stabilirea paritatilor si in reglarea politicilor monetare4 analizele
ce insotesc aceste propuneri contin argumente contradictorii,sustinatorii revenirii la
etalonul bazat pe aur subliniind ca o cooperare monetara cu caracter universal se
poate infaptui numai prin disparitia situatiei de monopol a unor monede nationale
" indeosebi a S(U(A( ', in timp ce adversarii acestei idei arata ca o asemenea solutie nu
asigura adaptabilitatea viitorului sistem la dinamica foarte accelerata a relatiilor
valutar*financiare internationale4
- crearea unei monede universale, prin transformarea 6S0 in bani efectivi, capabili sa
indeplineasca functiile de etalon monetar international, mi+loc de plata si circulatie in
relatiile internationale, precum si mi+loc de tezaurizare si rezerva, desi are numerosi
sustinatori, cel putin deocamdata, nu are sanse reale de izbanda4 criticii acestei idei
argumenteaza inaplicabilitatea variantei de mai sus prin rezistenta foarte mare, a
multor state, la ideea de banca mondiala de emisiune " ca institutie supranationala o
asemenea banca este autonoma si poate adopta decizii obligatorii pentru statele
membre, ceea ce, in conditiile actualelor raporturi de forte in plan economico*
financiar nu este acceptabil '4
- perfectionarea sistemului prin reforme partiale, vizeaza adoptatea unor decizii
posibile de transformare a unora din componentele sistemului, care nu mai pot
functiona ca atare, si care ar putea conduce la o mai mare stabilitate in plan valutar,
cum ar fi2
a( crearea de zone monetare*obiectiv " target zone ', caracterizate prin adaptarea
continua a nivelului cursului de sc&imb la stadiu si rezultatele obtinute , in zona
respectiva , in planul coordonarii politicilor economice4 CzoneleD monetare
fixeaza limite " elastice si revizuibile in functie de factorii economici si monetari
fundamentali care pot influenta cursul monedei nationale ' ale evolutiei cursului de
sc&imb al fiecarei monede nationale, orientand politica monetara in scopul de a nu
permite depasirea limitelor stabilite4
b( intructionarea unor politici de flotare controlata, in functie de un set comun de
indicatori macroeconomici " rata inflatiei, soma+ul, cresterea economica, starea
balantei de plati, ec&ilibrul monetar, presiunea fiscala, ec&ilibru bugetului de stat,
si altii ' pe baza carora se poate asigura coordonarea politicilor economice si
valutare, fara a se incalca regulile de supraveg&ere a cursurilor de sc&imb de catre
-(.(/(, astfel incat cursul sa fie corelat cu setul de indicatori si in acelasi timp sa
poata influenta evolutia acestora4
c( realizarea unui sistem de paritati stabile pe termen lung, pe baza unei politici
monetare comune care sa permita mentinerea unor cursuri fundamentate din punct
de vedere economic, de natura sa asigure ec&ilibrul pietelor interne si a relatiilor
lor internationale(
-E#6U) .E#E0A? /#0E?#A0/E#A) este un organism international autonom, o
institutie specializata a E(#(U(, ce a luat fiinta in 194:, in baza Acordului semnat la
retton !oods in 1944( 1otrivit Statutului al -(.(/(, obiectivitatile principale ale
activitatii sale sunt2
1( promovarea cooperarii monetare intre toate statele membre4
5( adoptarea de masuri care sa impulsioneze dezvoltarea ec&ilibrata a comertului
mondial4
3( instituirea unui sistem de aran+ament " reguli si norme ' privind cursurile de
sc&imb, care sa promoveze stabilitatea in plan valutar4
4( evitarea deprecierii monedei nationale " de catre statele membre ', ca metoda de
spri+inire a exporturilor4
;( eliminarea restrictiilor valutare stan+enitoare pentru comertul mondial4
9( organizarea unui sistem multilateral de plati internationale4
:( utilizarea resurselor fondului pentru spri+inirea statelor membre " indeosebi pentru
corectarea dezec&ilibrelor de balanta '(
Statutul -(.(/(, care a intrat in vigoare in 194;, a cunoscut trei modificari importante2
1( /ntroducerea 6S0 " 1998 '4 5( 6emonetizarea aurului " 19:9 '4 si 3( Suspendarea
dreptului de vot si a altor drepturi conexe pentru statele care nu*si indeplinesc
obligatiile ce le revin prin statut(
/n decursul anilor s*au mai operat de asemenea unele modificari, fata de prevederile
initiale, cu privire la nivelul cotelor de participare, la definirea 6S0 si la utilizarea
resurselor -ondului(
/n momentul aderarii ca membru al -./, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de
bani numita Ccota de subscriereD( /n urma unei ma+orari cu 4; > a cotei de subscriere
incepind cu 55 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridica la 515(4 miliarde 6S0
"aproape 59; miliarde US6'(
Erganismele de conducere sunt2 Consiliul Fuvernatorilor, Comitetul -inanciar si
.onetar /nternational si Consiliul 6irector(
6irectorul Feneral al -./ este dl( %orst Bo&ler(
?esursele -(.(/( sunt formate din2
a( Cotele de participare a statelor membre, constituite initial din depuneri in proportie de
5;> aur, dupa Conferinta de la Bington, din alte monede ale statelor membre si :;>
in moneda nationala( Cota de participare se stabileste in functie de mai multe
elemente2 populatia totala, suprafata teritoriala, locul tarii respective in comertul
mondial, volumul comertului exterior, marimea venitului national si a rezervei
valutare(
b( Comisioanele si dobanzile incasate pentru creditele acordate statelor membre(
c( 3eniturile din vanzarile de aur(
d( /mprumuturile de la statele membre, ori de la diverse organizatii( Acestea se folosesc
in situatiile in care resursele obi+nuite ale -(.(/( sunt insuficiente in raport cu
solicitarile din partea statelor membre(
.ecanismele ordinare de utilizare a resurselor -(.(/( cuprind2 0ransa de rezerva, 0rageri
in cadrul transelor normale, Acorduri Stand*G si -acilitatea de creditare extinsa(
6e la infiintare sa in decembrie 194;, scopurile urmarite de -./ au ramas nesc&imbate
dar operatiunile sale, care includ supraveg&erea si asistenta financiara si te&nica, au
evoluat pentru a raspunde nivelul cerintelor economiei mondiale in sc&imbare(
Bibliografie:
/nternet 2 $$$(fmi(ro , C-ondul .onetar /nternational C
/nternet2 $$$(google(com , CSistemul .onetar /nternationalD, CSistemul .onetar
dupa retton !oodsD
F&eog&e Ciobanu , C?elatii economice si tranzactii internationaleD, Editura
?isoprints, Clu+*#apoca, 199:
Studenta E)0EA# .A?/A 6A#/E)A, ?/SE anul /, grupa /H(