ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

ntr-o economie competiional, existena i viabilitatea unei afaceri sunt legate de

risc, n msura n care rezultatele prezente i viitoare se afl sub influena unor evenimente
neateptate. Aceasta explic i justific interesul analitilor financiari pentru elaborarea de
evaluri i de estimri ale diagnosticului acestui fenomen inerent. ea mai important
utilizare a punct de analiz se refer la afaceri de operare i de evaluare a riscurilor
financiare. !in acest motiv, este necesar s se apropie de probleme care implic modul de
estimare a riscurilor n grad, pentru a descoperi fapte pe care le genereaz. !e operare de
risc este evaluat prin gradul de operare p"rg#ie, calculat ca sensibilitatea de operare de
profit la v"nzare variabilitate. $ste demonstrat faptul c nivelul de acest risc este
determinat de c#eltuielile de structur n costurile fixe i costurile variabile. $a este mai
mare n cazul n care costurile fixe de greutate este mai important. n al doilea r"nd, riscul
financiar este evaluat prin coeficientul de levier financiar, calculat ca sensibilitatea de
profit net de operare profit variabilitate. %ivelul de risc este determinat de c#eltuielile
financiare. $a este mai mare n cazul n care este finanat de datorii i de capital, mai mici,
n cazul n care este mai important.
1.) Diagnosticul riscului. Tipologia riscurilor:
&iscul reprezinta variabilitatea rezultatului, afectind rentabilitatea activelor si, in
consecinta, a capitalului investit.
Acest risc poate fi abordat din punc de vedere economic si financiar, pornind de la
disocierea dintre capitalul economic si capitalul financiar. $c#ilibrul financiar al unei
intreprinderi este asigurat daca rentabilitatea potentiala compenseaza riscul asumat.
Analiza financiara trateaza problematica riscului in sensul reducerii prin masurile si
actiunile pe care le pot adopta agentii economici, fiid tratate riscurile ce insotesc
activitatea curanta a intreprinderii' riscul economic, riscul financiar, riscul total.
1.) Analiza riscului economic:
&iscul economic exprima volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.
Acest tip de risc depinde de urmatorii factori'
- Variabilitatea cererii( la cererea produsului instabila, riscul este mare.
- Variabilitatea pretului de vinzare( firmele ce vind pe piete instabile prezinta risc
accentuat.
- Variabilitatea costului intrarilor( firmele ce se aprovizioneaza la costuri incerte sunt
expuse riscului ridicat.
- Capacitatea de a ajusta preturile( capacitatea redusa de ajustare a pretului produsului
la modificarea costului de productie majoreaza riscul economic.
)
- Ponderea cheltuielilor fixe in totalul cheltuielilor firmei( la c#eltuieli fixe mari,
riscul economic este mare.
*odalitati de apreciere a riscului economic'
- Marja de securitate si intervalul de siguranta reflecta pozitia cifrei de afaceri fata de
pragul de rentabilitate.
- Elasticitatea riscului rezultatului din exploatare la variatiile vinzarilor masoara
cresterea procentuala a riscului ca urmare a cresterii cu un procent a vinzarilor.
oeficientul de elasticitate +, numit si coeficientul levierului de exploatare, se calculeaza
cu relatia' + , unde'


3.) Analiza riscului financiar:
&iscul financiar reprezinta variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a
modificarii structurii financiare a intreprinderii, si depinde de modul de finantare . Acest
tip de risc se manifesta prin sensibilitatea rezultatului net la variatiile rezultatului
exploatarii si se estimeaza prin elasticitatea - . coeficient de levier financiar.
- , :
oeficientul de levier financiar exprima modificarea procentuala a rezultatului net ca
urmare a modificarii cu un procent a rezultatului exploatarii.
/alorile coeficientului de levier financiar depind de structura financiara a intreprinderii'
- Risc financiar 0 . cind rezultatul net atinge maximul.
- Risc financiar maxim cind imprumuturile externe absorb rezultatul exploatarii.
0radul de indatorare al intraprinderii se analizeaza prin doua rate'
- radul de indatorare pe termen lung intr-o buna gestiune, gradul de indatorare 1
datorii pe termen lung.
! radul de autonomie financiara stabilit potrivit raportului 2capital propriu 3 capital
imprumutat.
4entru a putea obtine credite, intreprinderile sunt obligate sa indeplineasca simultan doua
reguli'
5
si
6n privinta rambursarii imprumuturilor acordate, institutiile financiare respecta
urmatoarele reguli de baza'
si
6n concluzie, capacitatea de imprumut a unei intreprinderi se stabileste in functie de rata de
indatorare si capacitatea de rambursare si de garantare.

7olvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor
scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a
caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.
6n sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi
solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. 8rice dereglare privind
ac#itarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. 9otodata,
ec#ilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o
motivatie. 6n practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o
perioada mai dificila sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective
economice sau sociale. 6n sc#imb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de
solvabilitate, care constituie conditia financiara de supravietuire
)
.
Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciaza
nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara
activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionale
determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau a
accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. 6n acest caz,
dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu
afecteaza imaginea firmei. 7olutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si
reinstaurarea continuitatii platilor' obtinerea de termene suplimentare din partea
furnizorilor, amanarea datoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt.
)
.*.%iculescu, Analiza economico-financiara, :ucuresti, );;<, pag.5=;
<
6ntreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu
intarzierea platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a
cresterii. #iar daca viabilitatea intreprinderii nu e pusa in pericol, imaginea sa se poate
degrada datorita perturbarilor periodice.
4ermanenta unor dificultati de ac#itare a obligatiilor este expresia unei fragilitati
economice si financiare structurale. $le pot genera restrangerea activitatii, reducerea
efectivului de salariati, restructurarea sistemului de gestiune sau in cazurile foarte grave,
falimentul intreprinderii.
!in complexitatea de aspecte privind riscul de faliment
5
, esentiale pentru procesul
decizional sunt urmatoarele'
).Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial(
5.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor(
<.Analiza functionala a riscului de faliment(
).A%A>6?A 79A96A A &67@>@6 !$ AA>6*$%9 4$ :A?A :6>A%9@>@6
4A9&6*8%6A>
Analiza financiar-patrimoniala este in esenta o analiza statica in care sunt prioritare
valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprezentat mult timp in
teoria economica singura modalitate de evaluare a riscului. 4rincipalele instrumente
operationale la care recurge analiza financiara pentru investigarea riscului de faliment
sunt' fondul de rulment si ratele de solvabilitate.
1.1.ANALIZA FONDLI D! "L#!NT $AT"I#ONIAL
6n acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase'
-o masa relativ permanenta Bcu o durata 1) anC, formata din activul imobilizat BA
i
C
si capitalul permanent B4C(
5
.*. %iculescu, *etode de analiza a riscului, &evista Ainante, redit, ontabilitate, nr. D si E, );;5
F
-o masa mobila Bcu o durata G ) anC, alcatuita din activul circulant BA
c
C si
obligatiile pe termen scurt B897C.
4otrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura ec#ilibrul
maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare'
). Activ imobilizat BA
i
C , apital permanent B4C
5. Activ circulant BA
c
C , 8bligatii pe termen scurt B897C
&espectarea stricta a acestor ecuatii de ec#ilibru presupune o activitate fara
intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. u alte cuvinte,
intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati
suficiente pentru a le ac#ita. &ealizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece
activele Bca intrari potentiale de fonduriC si pasivele Bca iesiri potentiale de fonduriC sunt
asimetrice din punct de vedere al riscului. 6n timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen
scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi
perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor. Aceasta
asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura sa faca
fata 2neregularitatilor de scadentaH, cunoscuta in teoria economica sub numele de fond
de rulment patrimonial.
Aondul de rulment poate fi definit'
<
aC pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilantului' A&, 4 -
A
i
.
4rin urmare, fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care
depaseste valoarea imobilizarilor nete si poate fi afectata finantarii activelor circulante.
bC pornind de la elementele de la baza bilantului' A& , A
c
- 897
!eci, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante peste valoarea
obligatiilor pe termen scurt. 4ornind de la componenta proprie si cea imprumutata a
capitalului permanent, se poate calcula un fond de rulment propriu, respectiv un fond de
rulment strain.
<
. *. %iculescu, Analiza economico- financiara, :ucuresti, );;<, pag.5I<
D
Aondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea
activelor imobilizate. 7e calculeaza astfel'
Fon% %e rulment propriu & Fon% %e rulment patrimonial ' O(ligatii pe
termen lung si me%iu
Aondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimonial
si cel propriu.
%otiunea de fond de rulment, rezultata prin punerea in corespondenta a lic#iditatii
activelor cu exigibilitatea pasivelor permite aprecierea pe termen scurt a riscului de
nerambursare a obligatiilor, a riscului de faliment. 6ntre activele circulante, ca lic#iditati
potentiale Bobtinute prin realizarea stocurilor, incasarea creantelor si pastrarea de
disponibilitatiC si exigibilitatea potentiala pot exista, practic, urmatoarele situatii'
aC A
c
, 897 A& , J
7olvabilitatea pe termen scurt pare a fi asigurata, dar acest ec#ilibru este fragil,
putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.
bC A
c
1 897 A& 1 J
7e inregistreaza un excedent de lic#iditati potentiale pe termen scurt fata de
exigibilitatea potentiala pe termen scurt. 6ntreprinderea are o situatie favorabila in
termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata obligatiilor la scadenta,
dispunand in plus de un stoc tampon de lic#iditati potentiale.
cC A
c
G 897 A& G J
>ic#iditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale,
intreprinderea avand dificultati in ce privrste ec#ilibrul financiar.
Aprecierea corespunzatoare a semnificatiei fondului de rulment pentru ec#ilibrul
financiar necesita luarea in considerare a duratei medii a activelor si pasivelor, care in
practica nu sunt egale decat ca exceptie.
!aca activele circulante se rotesc B deci devin lic#ide C mai repede decat
obligatiile, inseamna ca intreprinderea poate sa-si asigure ec#ilibrul financiar. @n
exemplu clasic in acest sens il reprezinta situatia intreprinderilor din sectorul
E
distributiei
F
, a caror activitate se caracterizeaza printr-o rotatie rapida a activelor
circulante, datorita incasarii in numerar a vanzarilor Ba clientilorC si o rotatie mai lenta a
obligatiilor pe termen scurt, datorita temenelor de plata favorabile, acordate de
furnizori. 6n aceste conditii, ec#ilibrul financiar e compatibil nu numai cu un fond de
rulment mai mic ca valoare, dar si cu un fond de rulment negativ.
!aca activele circulante se rotesc mai lent decat obligatiile pe termen scurt
Bdeci timpul de transformare a activelor in lic#iditati depaseste timpul de ac#itare a
obligatiilorC, mentinerea ec#ilibrului financiar necesita un fond de rulment pozitiv si de
valoare ridicata
D
.
&ezulta astfel ca nu exista o relatie simpla si clara intre fondul de rulment si riscul
de faliment al unei firme. Anumite unitati satisfac cerintele ec#ilibrului financiar cu un
fond de rulment negativ, in timp ce altele se dovedesc insolvabile in ciuda unui fond de
rulment pozitiv. !e asemenea, unele in- treprinderi isi mentin solvabilitatea cu un fond
de rulment scazut, in timp ce altele cunosc dificultati financiare in ciuda unui fond de
rulment de valoare foarte mare.
1.).ANALIZA "AT!LO" D! *OL+A,ILITAT!
&atele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obligatiilor
exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. &atele frecvent utilizate sunt'
aC &ata solvabilitatii generale B&
70
C, care compara ansamblul lic#iditatilor
potentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. 7e
calculeaza astfel'
"
*-
& .Acti/ circulant) 0 .O(ligatii pe termen scurt)
&
70
permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre
activul circulant. 8 rata unitara arata o corespondenta deplina intre activele circulante si
sursele corespunzatoare. 8 valoare supraunitara a acestei rate indica existenta unor
F
!. *argulescu si colectivul, Analiza economico . financiara a societatilor comerciale, 7upliment la &evista 9ribuna
economica, :ucuresti, );;F
D
. 0. /intila, 0estiunea financiara a intreprinderii,$ditura didactica si pedagogica, :ucuresti, 5JJJ
=
active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si, prin urmare, utilizarea unei parti din
capitalul permanent pentru finantarea exploatarii.
&ata solvabilitatii generale este ec#ivalenta cu asa-zisa 2rata a fondului de
rulmentHB &
A&
C calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat'
"
F"
& .1apitalul permanent) 0 .Acti/ imo(ilizat)
Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concurat, pe
langa obligatiile pe termen scurt, si capitalul permanent.
&ata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilitatii pe
termen scurt. 7emnificatia sa are o marja sporita de aproximare, datorita numarului
mare de variabile ale solvabilitatii' natura sectorului de activitate, structura activelor
circulante, rata de rotatie a activelor si a stocurilor, intensitatea sezonalitatii activitatii.
bC &ata solvabilitatii partiale B&
74
C, care exclude stocurile din activele circulante,
acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii si lic#iditatii
sale'
"
*$
& .Acti/ circulant ' *tocuri) 0 .O(ligatii pe termen scurt) sau:
"
*$
& .1reante 2 $lasamente 2 Disponi(ilitati) 0 .O(ligatii pe termen scurt)
&
74
exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din
creante si disponibilitati. Aceasta rata, de regula subunitara, trebuie analizata si
interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura
creantelor B numarul de clienti, ponderea lor in totalul creantelorC. 6n teoria economica
sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre J,I si ) ar reprezenta o situatie optima in
ce priveste solvabilitatea
E
.
cC &ata solvabilitatii imediate B&76C, care pune in corespondenta elementele cele
mai lic#ide ale activului cu obligatiile pe termen scurt'
"
*I
& .$lasamente 2 Disponi(ilitati) 0 .O(ligatii pe termen scurt)
6n teoria economica se apreciaza ca' &
76
1 J,<.
6nterpretarea ratei
=
trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiile de
desfasurare a activitatii. !esi, teoretic, o rata ridicata indica o lic#iditate, respectiv o
E
. *. Assaeaf, AnalKse financiere de lLentreprise europeenne, %ote de curs, 9oulouse, );;).
=
MMM.contab . audit. ro
I
solvabilitate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, ca de exemplu, o folosire mai
putin performanta a resurselor disponibile. !e asemenea, o valoare ridicata a acestei
rate, nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de
lic#iditate. 8 valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect
compatibila cu mentinerea ec#ilibrului financiar daca intreprinderea minimizeaza
valoarea incasarilor sale, detinand in sc#imb valori de plasament, creante, stocuri usor
mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen.
*ajoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte
rate in vederea evaluarii riscului financiar. @na dintre acestea este rata autonomiei
financiare B&
AA
C.
"
AF
& .O(ligatii pe termen me%iu si lung) 0 .1apital propriu)
reditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara. !e asemenea, aprecierea
solvabilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului.
Anumite organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare decat o
treime din pasiv.
Activul net contabil 1 N 4asiv.
Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa
datorita aprecierii generale a lic#iditatii, respectiv solvabilitatii, fara luarea in analiza a
gradului BdurateiC de realizare a activelor, respectiv pasivelor.
3.) Analiza riscului %e faliment:
&iscul de faliment consta in capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente,
ce rezulta din angajamentele anterioare contractuale, fie din operatii curente a caroro
realizare conditioneaza continuarea activitatii.
Analiza situatiei financiare cunoaste urmatoarele tipuri'
- "naliza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial. 4rincipalele
instrumente pe care se bazeaza acest tip de analiza sunt' fondul de rulment patrimonial,
ratele de lic#iditate si rata autonomiei financiare.
- #ondul de rulment patrimonial !iferenta pozitiva intre suma activelor pe termen
scurt si cea a datoriilor pe termen scurt.
FRP = Active circulante Datorii pe termen curt
;
5.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor
*etodele de analiza a riscului prezentate anterior permit masurarea performantelor
trecute ale intreprinderii, informand in mica masura asupra viitorului acesteia.
&ezultatele financiare se pot degrada foarte rapid in timp. !e aceea apare tot mai
evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment.
a o reactie la aceste cerinte practice, diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o
importanta dezvoltare datorita utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei
financiare pornind de la un ansamblu de rate.
I
*etoda 2scoringH are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru
evaluarea riscului de faliment al unei intreprinderi. Aceasta metoda se bazeaza pe
te#nicile statistice ale analizei discriminante. Aplicarea ei presupune observarea unui
ansamblu de intreprinderi format din doua grupuri distincte' un grup de intreprinderi cu
dificultati financiare si un grup de intreprinderi sanatoase. 4entru fiecare din cele doua
grupuri se stabileste o serie de rate, dupa care se determina cea mai buna combinatie
liniara de rate care sa permita diferentierea celor doua grupuri de intreprinderi.
a urmare a aplicarii analizei discriminante, se obtine pentru fiecare intreprindere
un scor 2?H, functie liniara de un ansamblu de rate. !istributia
diferitelor scoruri permite distingerea intreprinderilor sanatoase de cele in
dificultate.
7corul 2?H atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei'
Z & a
1
4
1
2 a
)
4
)
2 a
3
4
3
2 55. 2 a
n
4
n
, unde'
- x reprezinta ratele implicate in analiza(
- a reprezinta coeficientul de ponderare al fiecarei rate.
6n teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda
scorurilor, dintre care cele mai cunoscute sunt' modelul Altman( modelul anon si
Oolder( modelul Oolder, >oeb si 4artier( modelul :ancii Arantei etc.
I
. A. >eiritz, >a practiPue de la Puestion financiere, 4aris, );;J
)J
aC Aunctia stabilita de Altman are urmatoarea forma'
Z & 363 4
1
2 167 4
)
2 768 4
3
2 163 4
3
2 16) 4
9
6 un%e:
Q) , &ezultatul curent inaintea impozitarii 3 Activ total
Q5 , ifra de afaceri 3 Activ total
Q< , apitalizarea bursiera 3 6mprumuturi
QF , 4rofitul reinvestit 3 Activ total
QD , Activ circulant 3 Activ total
bC *odelul anon si Oolder are la baza functia'
Z & 18 41 2 )) 4) ' :; 43 ' 17 43 2 )3 49 6un%e:
Q
)
reprezinta rata sol/a(ilitatii partiale & .1reante 2 $lasamente 2
Disponi(ilitati) 0 .O(ligatii pe termen scurt)(
Q
5
reprezinta rata sta(ilitatii financiare & 1apitaluri proprii 0 $asi/ total(
Q
<
reprezinta rata .ni/elul) c<eltuielilor financiare & 1<eltuieli financiare 0
1ifra %e afaceri(
Q
F
reprezinta rata %e remunerare a personalului .c<eltuielile cu personalul in
/aloarea a%augata) & 1<eltuieli salariale 0 +aloarea a%augata(
Q
D
reprezinta pon%erea e4ce%entului (rut %e e4ploatare in /aloarea a%augata &
!4ce%ent (rut %in e4ploatare 0 +aloarea a%augata.
&iscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel, se disting < zone'
;
- zona nefavorabila pentru ? G F
- zona de incertitudine pentru F G ? G ;
- zona favorabila pentru ? 1 ;
4robabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului este'
7cor B?C 4robabilitatea falimentului
%egativ 1 IJ R
J . ),D =D . IJ R
),D . F,J =J . =D R
;
. S. 4. 9#ibaut, >e diagnostic dLentreprise, 4aris, );I;
))
F,J . I,D DJ . =J R
;,D <D R
)J,J <J R
)<,J 5D R
)E,J )D R
)E )J R
cC Aunctia de scor obtinuta de entrala :ilanturilor :ancii Arantei cuprinde o
serie de I rate, ale caror relatii de calcul sunt prezentate mai jos '
Z & =16)9 4
1
' )6773 4
)
' )6:)3 4
3
2 96))1 4
3
' 768:> 4
9
' 16183 4
8
2 76;78 4
;
2 1637: 4
:
6 un%e :
?
1
& "ata c<eltuielilor financiare & 1<eltuieli financiare 0 !4ce%ent (rut
%in e4ploatare
?
)
& "ata %e acoperire a capitalului in/estit & 1apitalul permanent 0
1apitalul in/estit
?
3
& "ata capacitatii %e ram(ursare a o(ligatiilor & 1apacitatea %e
autofinantare 0 O(ligatii
?
3
& "ata mar@ei (rute %e e4ploatare & !4ce%ent (rut %in e4ploatare 0
1ifra %e afaceri
?
9
& Durata me%ie a cre%itului financiar & .*ol% me%iu 4 Furnizori 4
T) 0 .1umparari %e marfa)
?
8
& "ata %e crestere a /alorii a%augate & .+aloarea a%augata
1
'
+aloarea a%augata
)
) 0 +aloarea a%augata p
?
;
& Durata me%ie a cre%itului clienti & .*ol% me%iu clienti 4 T) 0
+anzari
?
:
& "ata in/estitiilor fizice & In/estitii 0 +aloarea a%augata
6n functie de valoarea lui ? se disting'
- o zona nefavorabila ? G -J,5D(
- o zona de incertitudine .J,5D G ? G J,)5D(
)5
- o zona favorabila ? 1 J,)5D
*etoda scorurilor completeaza practic metodele clasice ale analizei riscului, avand
o caracteristica preponderent predictiva.
<. A%A>6?A A@%968%A>A A &67@>@6 !$ AA>6*$%9
Analiza patrimoniala a riscului de faliment a fost completata cu analiza functionala
bazata pe notiunea de stocuri si fluxuri din utilizari si resurse. Analiza functionala este
adesea calificata ca o analiza dinamica, prin opozitie cu analiza patrimoniala
fundamental statica. 6n realitate, analiza functionala are un caracter static atunci cand e
bazata pe analiza stocurilor, sau dinamic, cand opereaza cu fluxuri de utilizari si resurse.
3.1.FONDL D! "L#!NT FN1TIONAL *I N!+OIA D! FOND D!
"L#!NT
Aondul de rulment functional reprezinta diferenta dintre resursele aciclice stabile si
activele ButilizarileC aciclice stabile.
F"F & "A* = AA*
Aondul de rulment functional este destinat acoperirii unei parti din nevoia de
finantare legata de ciclul de exploatare.
%evoia de fond de rulment
)J
reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie
finantate din resurse stabile. %evoia de fond de rulment B%A&C se calculeaza astfel'
%A& , A Bactive cicliceC . & Bresurse cicliceC
%evoia de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante in timpul derularii
ciclului de exploatare datorita sezonalitatii activitatii, uzantelor in materie de termenul
de plata etc.
6n cadrul nevoii de fond de rulment se distinge existenta unei componente stabile
care trebuie finantata din resurse stabile, adica fie din
capital propriu, fie din imprumuturi pe termen lung si mediu. 6ntr-o maniera
generala, cu cat ciclul de exploatare este mai lung, cu atat nevoia de fond de rulment
)J
!. *. 4arasc#ivescu, T. 4avaloaia, *odele de contabilitate si analiza financiara, $ditura %euron, Aocsani, );;F
)<
este mai mare. !e asemenea, cu cat decalajul dintre fluxuri este in detrimentul
intreprinderii, cu atat creste nevoia de fond de rulment. !eficientele de organizare si
gestionare a ciclului de exploatare, si anume' rotatia mai lenta a stocurilor, facturarea cu
intarziere a clientilor, incasarea unor creante, clientele dificila, alegerea
necorespunzatoare a furnizorilor genereaza cresterea nevoii de fond de rulment. 6n
conditiile unei durate date a ciclului de exploatare, nevoia de fond de rulment depinde
de nivelul de activitate( cu alte cuvinte, daca cifra de afaceri creste, nevoia de fond de
rulment inregistreaza aceeasi tendinta.
6n practica, la o structura data a ciclului de exploatare, se constata ca raportul
dintre %A& si A e relativ constant, avand o rata de variatie rar superioara a )J . )D
R.
))
%evoia de fond de rulment cuprinde pe langa nevoia de fond de rulment pentru
exploatare si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii B%A&A$C.
7e poate spune deci, ca nevoia de fond de rulment permite aprecierea incidentei
deciziilor luate in materie de aprovizionare, stocare, de credit . clienti, de termene de
plata a furnizorilor, de investitii financiare etc asupra nevoilor de finantare si asupra
ec#ilibrului financiar al intreprinderii.
3.). "!LATIIL! D! T"!ZO"!"I! *I A$"!1I!"!A "I*1LI D!
FALI#!NT
!iferenta dintre fondul de rulment functional si nevoia de fond de rulment
reprezinta soldul de trezorerie B9C ' 9 , A&A . %A&.
))
. A. >eiritz, >a practiPue de la Puestion financiere, 4aris, );;J
)F
9rezoreria se mai poate calcula si dupa relatia' 9 , 9
A
. 9
4
.
&elatiile de trezorerie pun in evidenta modul de realizare a ciclurilor financiare ale
intreprinderii.
)5
aC 6n optica functionala, ec#ilibrul financiar este respectat daca' A&A 1%A&(
aceasta implica un sold pozitiv de trezorerie' 9 1 J. !eci, fondul de rulment este
suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment din exploatare,
ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si
detinerea unor disponibilitati. apitalul permanent, asigura in acest caz, finantarea
stabila a'
- ansamblului imobilizarilor(
- nevoii de fond de rulment pentru exploatare(
- lic#iditatii excedentare.
8 asemenea structura financiara apare la prima vedere favorabila in termeni de
ec#ilibru financiar, respectiv de risc. 4e termen scurt pot aparea unele dificultati de plata
daca anumite resurse de trezorerie au termene scurte de plata. !ar, o astfel de situatie nu
poate sa genereze probleme grave de solvabilitate, deoarece negocierea unui nou credit
sau realizarea unor active ar trebui sa permita intreprinderii sa treaca peste dificultatile
existente. $xistenta unui sold de trezorerie pozitiv ar putea fi insa semnul unei fragilitati
potentiale pe termen mediu sau lung. Abundenta de resurse stabile ar putea semnifica o
utilizare insufucient de eficace a acestora, ceea ce in perspectiva medie sau lunga
genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea imprumuturilor. 8
asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta intr-o conjunctura financiara
caracterizata printr-o rata a dobanzii foarte ridicata, care descurajeaza investitiile
productive si incita intreprinderile sa-si orienteze fondurile spre utilizari de trezorerie,
mai remuneratorii si mai putin riscante.
bC !aca A&A G %A& , intreprinderea are un sold negativ de trezorerie
)<
'
9 G J. 6n acest caz, nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din
resurse permenente, intreprinderea fiind obligata sa apeleze la resurse de trezorerie Bmai
)5
. 0. /intila, 0estiunea financiara a intreprinderii, :ucuresti, );;D
)<
. 0. /intila, 0estiunea financiara a intreprinderii, :ucuresti, );;D
)D
ales credite bancareC pentru a acoperi, partial, nevoia de finantare generata de ciclul de
exploatare. 8 asemenea situatie a bilantului atentioneaza asupra ec#ilibrului financiar,
intreprinderea fiind considerata vulnerabila. Astfel, derularea normala a ciclului de
exploatare justifica apelarea la resurse de trezorerie fara ca imaginea, posibilitatile
intreprinderii sa fie puse la indoiala. Adevarata problema generata de o trezorerie
negativa nu se pune in termeni de solvabilitate, ci de dependenta fata de banci, care
furnizeaza majoritatea resurselor de trezorerie. Acordarea, respectiv reinnoirea
sistematica de credite conduce in numeroase cazuri la tranformarea lor in credite pe
termen lung. 4entru intreprinderile cu dificultati financiare, banc#erii ajung sa imparta
riscul cu proprietarul, fiind obligati sa se poarte ca un cvasi-asociat. !ependenta
intreprinderii fata de banca, poate genera practic riscul de nereinnoire a creditelor
curente, precum si riscul de a accepta conditii de creditare neavantajoase, in special o
rata a dobanzii mai mare.
cC !aca A&A , %A& , soldul de trezorerie este nul' 9 , J
)F
.
Aceasta egalitate este numai teoretica( in activitatea practica ea nu poate avea decat
caracter pasager. *entinerea unei trezorerii care sa tinda spre zero, c#iar in conditiile
unei fluctuatii in sensul cresterii sau scaderii, poate fi expresia unei politici de gestiune
financiara. 8 asemenea practica B9JC apara intreprinderea impotriva riscurilor pe care
le prezinta, atat detinerea unor supralic#iditati Bfolosire ineficienta a resurselorC , cat si o
trezorerie negativa Bdependenta fata de banciC.
Aondul de rulment functional, nevoia de fond de rulment si relatiile de trezorerie
furnizeaza indicatii simple si rapide asupra structurii patrimoniului si a problemelor de
ec#ilibru puse de finantarea investitiilor si a exploatarii. $ste vorba, fara indoiala, de un
prim nivel de reprezentare a ec#ilibrului financiar.
3.3. ANALIZA FONDLI D! "L#!NT ,AN1A"
)F
. 0. /intila, 0estiunea financiara a intreprinderii, :ucuresti, );;D
)E
6ntr-o viziune rigida, regula de ec#ilibru pe care se bazeaza analiza functionala
presupune ca o intreprindere nu poate fi viabila cu o trezorerie negativa. !ar, in practica
economica se constata deseori intreprinderi cu sold de trezorerie negativ, fara ca acestea
sa aiba dificultati financiare grave. Astfel, in Aranta,
)D
in );I5, Do R din nevoia de fond
de rulment din exploatare era acoperita din credite bancare curente, iar in );II acest
procent era de <F R, stabilitatea financiara a intreprinderilor fiind asigurata prin
reinnoirea automata a imprumuturilor bancare curente. !esi este incontestabil ca o
acoperire corespunzatoare a nevoii de fond de rulment limiteaza riscul de faliment, nu
se poate insa conc#ide ca o incalcare a regulii functionale de ec#ilibru amintite
maximizeaza automat riscul.
4ornind de la aceste neajunsuri, anumite organisme bancare occidentale au
introdus un prag critic, fundamentat pe importanta creditelor bancare curente. 4ragurile
cele mei utilizate sunt'
aC creditele bancare curente B.:..C nu trebuie sa depaseasca doua luni cifra de
afaceri' .:..G 5 luni A(
bC creditele bancare curente sa nu fie superioare a U %A&.
&ecunoasterea caracterului de reinnoire sistematica a anumitor credite bancare
curente a condus la definirea notiunii de fond de rulment bancar.
Aondul de rulment bancar reprezinta fondul de rulment functional necesar
acoperirii nevoii de fond de rulment din exploatare, diminuat cu creditele bancare
curente Bce se reinnoiesc automatC.
)E
7e apreciaza ca ec#ilibrul financiar e respectat daca'
A& functional 1 A& bancar.
3.3.1AL1LL *I ANALIZA N!+OII D! FOND D! "L#!NT $!NT"
!?$LOATA"! 1 AATO"L "AT!LO" D! -!*TIN!
)D
. 0. #arreaux, 0estion financiere, $d. >itec, 4aris, );;), pag. <=)
)E
. *. %iculescu, Analiza economico- financiara, :ucuresti, );;<, pag.5;I
)=
alculul nevoii de fond de rulment din exploatare se poate face si prin folosirea
ratelor de gestiune, stabilite ca raport intre un stoc si un flux de aceeasi natura. Aceste
rate se calculeaza pentru elementele de activ si pasiv care definesc continutul nevoii de
rulment.
aC &ata globala a nevoii de fond de rulment'
"
gNF"
& NF" 4 387 0 1A
Aceasta rata
)=
permite aprecierea globala a nevoii de fond de rulment in raport cu
volumul de activitate.
bC &atele de gestiune de activ'
&atele de gestiune a stocurilor se calculeaza, in masura in care este posibil, pe
fiecare categorie de stoc in parte, astfel'
&ata stocului de marfuri'
"
mf
& *toc %e marfuri 4 3870 1ostul %e cumparare al marfurilor /an%ute
&ata produselor finite'
"
pf
& *toc %e pro%use finite 4 387 0 1ostul %e pro%uctie
&ata creditului . clienti'
"
cc
& 1lienti 4 387 0 1A
cC &ate de gestiune de pasiv'
&ata creditului furnizori'
"
cf
& Furnizori %in e4ploatare 4 3870 Intrari .cumparari) %e marfuri
Aceasta metoda de determinare a nevoii de fond de rulment e cunoscuta in teoria
economica sub denumirea de 2metoda expertilor contabiliH
)I
.

)=
. *. %iculescu, Analiza economico- financiara, :ucuresti, );;<
)I
. S. 4. &aKband, AnalKse financiere, 4aris, );I;
)I