FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL

STROIA ELENA ANDREEA

MASTER ANUL I

IULIE 2023
Rezumat

FMI a început să funcționeze în 1947, ca urmare a negocierilor care au avut loc la

Bretton Woods, statul New Hampshire. Articolul este împărțit în trei părți, fiecare încercând să
constituie o perspectivă asupra funcționării FMI. După considerații preliminare și o scurtă
istorie a modului în care a fost creat FMI, este descrisă activitatea principală a FMI
(performanța macroeconomică și politicile sectoarelor financiare), cum se adaptează FMI
pentru a face față noilor provocări (pentru a promova deflația, a fi centrul de competență pentru
a concentra atenția asupra responsabilităților legate de domeniile macroeconomic și financiar,
de a lucra în mod complementar cu celelalte instituții și de a fi o instituție deschisă), despre
aranjamentele de îndrumare și deciziile luate. Articolul contiuă prin a se concentra pe relația
României cu FMI. Ultima parte oferă informații despre modul de gestionare a crizei umanitare
din Ucraina.

1
 Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................................................3
I. PREZENTARE GENERALĂ...........................................................................................................................3
II. RELAŢIILE ROMÂNIEI CU FMI...................................................................................................................5
Concluzii......................................................................................................................................................9
Bibliografie..................................................................................................................................................9

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să explice modul de funcționare al Fondului Monetar

Internațional. În același timp lucrarea caută să definească importanța acestui organism pentru
bunul mers al activității economice internaționale. FMI este mandatat să supravegheze sistemul
monetar și financiar internațional și să monitorizeze politicile economice și financiare ale țărilor
sale membre.1 Această activitate este cunoscută sub numele de supraveghere și facilitează
cooperarea internațională. De la dispariția sistemului de rate de schimb fixe de la Bretton Woods,
la începutul anilor 1970, supravegherea a evoluat în mare măsură prin schimbări în proceduri,
mai degrabă decât prin adoptarea de noi obligații. Responsabilitățile s-au schimbat de la cele ale
tutorilor la cele ale supraveghetorilor politicilor membrilor. În același timp, am prezentat relația
României și a Ucrainei cu FMI și programele prin care au fost accesate fonduri.

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

I. PREZENTARE GENERALĂ

Fondul Monetar Internaţional (FMI)2 este o instituţie financiară internaţională care are

în componență 190 de ţări membre. Aceasta a fost înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei
monetare şi financiare a Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). 3 FMI are ca
principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale prin intermediul unei
instituții permanente care are capacitatea să asigure mecanismul de consultare și colaborare
privind problemele monetare internaționale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a
comerţului internaţional, odată cu contribuția la menținerea nivelului cât mai scăzut posibil al
ratei șomajului; promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul
creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre
care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi, creșterea veniturilor nete și dezvoltarea

1
Bossone, Biagio. "IMF Surveillance: A Case Study on IMF Governance" (PDF). Independent Office
of the International Monetary Fund. Archived from the original (PDF) on 4 September 2011.
2
International Monetary Fund, https://www.imf.org/en/Home, accesat 04.05.2023.
3
Bakker, A.F.P, “ Instituțiile financiare internaționale", Ed. ANTET, Oradea , 1997, pag. 25.

3
resurselor reprezentând obiectivul principal al politicii economice aplicate în cadrul țărilor
membre; stabilizarea membrilor în caz de crize, prin accesul la resursele generale ale fondului,
astfel oferind posibilitatea acestora de a corectaneajunsurile existente în balanța de plăți,
menținerea la un nivel scăzut al gradului de dezechilibru în balanțele de plăți a statelor membre.4
Aceste obiective, sunt doar câteva din cele enunțate in 1944, valabile și astăzi. Încă de
atunci, acestea au stat la baz economiei mondiale, care în decursul anilor a înregistrat o
expansiune continuă în mod ascendent a veniturilor reale fără precedent. Totuși, beneficiile
prosperității nu s-au repartizat echitabil și uniform, însă un lucru care oferă speranțe este că
majoritatea statelor membre au înregistrat creșteri semnificative și performanțe economice,
aducând un plus existența acestei organiații. Printre factoriii care au dus economiile naționale la
un nivel superior ar putea fi perfecționarea politicilor de ordin economic, referindu-ne exclusiv
la cele care au ca obiectiv sprijinirea comerțului internațional și ciclul economic.
Obiectivele Fondului Monetar Internațional au ajuns să reprezinte în prezent interesele
commune ale mai multor state, lucru dedus din aderarea unui număr mare de state. Războiul a
lăsat o lume dezbinată și mai săracă, căderea blocului sovietic a destabilizat din nou Europa și
restul statelor interdependente de acestea, de aceea FMI a venit ca un colac de salvare menit să
ajute la creșterea nivelului de trai. Economiile în continuă schimbare și diversitatea mare de țări
membre au determinat FMI să schimbe constant modurile de lucru penru a putea duce la
îndeplinire obiectivele setate pe termen lung. Astfel, țările care au aderat încadrul FMI, în
perioada anilor 1945-1971 au consemnat să păstreze rata de schimb la un nivel care poate fi
ajustat doar în cazul dezechilibrelor balanței de plați la nivel mondial. Așadar, efectul a constat
în evaluarea valutei în raport cu dolarul, așa încât, dolarul american să poată fi ulterior raportat la
aur.5

Astfel, li s-a oferit statelor membre posibilitatea să aleagă orice aranjamente de schimb,
cu excepția etalonului aur. Odată cu înființarea FMI a luat naștere și Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, denumită și Banca Mondială. Scopul înființării acesteia a fost
promovarea dezvoltării economice pe termen lung, odată cu susținerea financiară a proiectelor de
infrastructură. Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale alcătuită din: Corporația

4
Frank A. Southard, Jr. ”The Evolution Of The International Monetary Fund” , Ed. Princeton
University,1979, New Jersey, pag. 2.
5
Denuța Ioan, “ Relații economice internaționale", Ed. Economică, București, 1999, pag. 48.

4
Internațională de Finanțare și Asociația Internațională de Dezvoltare6, pot îndeplinii orice alte
atribuții. FMI își concentrează activitatea pe performanțe macro-economice și pe politicile
sectorului financiar, iar Banca Mondială are ca scop reducerea sărăciei și dezvoltarea pe termen
lung. Activitatea Băncii Mondiale7 constă în acordarea unor împrumuturi statelor membre
dezvoltate sau în curs de dezvoltare pentru a finanța proiecte de infrastructură. Cele doua entități
gestionează economia mondială astfel: Banca Mondială sprijină sectoarele particulare, în timp ce
FMI se preocupă exclusiv de probleme legate de redresarea balanțelor de plăți și implicit a
rezervelor internaționale.

Odată puse bazele celor două mari instituții, s-a discutat și despre o organizație care să
aibă rolul de a promova comerțul internațional, însă această inițiativă a căpătat contur abia în
anul 1995 când a fost create Organizația Mondială a Comerțului, aceasta fiind succesoarea
Acordului General pentru Tarife și Comerț.
FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre. În cadrul FMI organismele cu rol de
conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetele Ministeriale (Comitetul Financiar şi
Monetar Internaţional şi Comitetul de Dezvoltare) şi Consiliul Director. La conducere se află
Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniştrii de finanţe din
fiecare dintre statele membre. Aceștia se întâlnesc în fiecare an, de regulă în cadrul Întâlnirilor
de Primăvară şi Anuale ale FMI şi Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de
membri, și are rolul de a conduce activităţile curente şi exercită atribuţiile delegate de către
Consiliul Guvernatorilor. Directorul general al FMI este şeful personalului şi preşedintele
Consiliului Director, fiind asistat de patru directori generali adjuncţi.  

II. RELAŢIILE ROMÂNIEI CU FMI 

România a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta

olandeză, care include Andorra, Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Olanda,
România şi Ucraina. Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul
Băncii Naţionale a României, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul

6
Grupul Băncii Mondiale, Ministerul Afacerilor Externe, https://www.mae.ro/node/1471, accesat
05.06.2023.
7
SĂVOIU, Vasile, Sistemul european de bănci centrale, Editura Colecţia Naţională, Bucureşti, 2000.

5
Finanţelor coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor
contabile şi fiscale. Fondul are un reprezentant rezident pentru România din anul 1991.8
Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38%
din cota totală. Puterea de vot a României este de 19.573 voturi reprezentând 0,39% din total.
Asistența financiară: ca membru al FMI, România a folosit resursele instituției în 13
ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.
Discuţiile convenţionale pe tema prezenţei FMI în România prezintă guvernul ca fiind
partenerul de negociere. În momentul în care economia intră într-o criză a balanţei de plăţi, aşa
cum s-a întâmplat de multe ori după 1989, FMI vine în sprijin și cooperează pentru elaborarea
unui program care să aducă reformă și stabilitate economică. Acest fapt este dovedit prin
rapoartele pentru fiecare ţară ale FMI în care sunt identificate provocările din România la nivelul
politicilor atât înaintea crizei, cât şi după aceasta (FMI, 2014).
Pe de altă parte, relaţia dintre FMI şi banca centrală a României (denumită în continuare
BNR) se bucură de mai puţină atenţie, ca şi când acţiunile BNR ar avea o relevanţă mai mică
pentru acumularea vulnerabilităţilor înaintea crizei şi în cursul desfăşurării acesteia. Acest
microcosmos al neutralităţii monetare – teoria conform căreia politica monetară nu poate avea
efecte “reale” – necesită o analiză deosebit de atentă, întrucât problemele balanţei de plăţi pot
avea în egală măsură cauze reale şi/sau monetare şi având în vedere faptul că angajamentele
cuprinse în acordurile cu FMI sunt semnate atât de primul ministru, cât şi de guvernatorul băncii
centrale.
Ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară internaţională a fost
realizat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI şi Comisia europeană (COM) un
acord stand-by de tip preventiv, având o valoare de 4 miliarde EUR (2 miliarde EUR din partea
COM şi 2 miliarde EUR din partea FMI). Scopul principal al încheierii acordului a fost de a
continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în perioada acordului precedent, a reveni la
o creştere economică şi a spori competitivitatea în vederea adoptării monedei euro, în
conformitate cu programul de convergenţă.
Caracterul preventiv presupune că finanţările sunt disponibile pentru eventualitatea în
care contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutăţire semnificativă. Autorităţile române nu
au intenţionat să acceseze sumele disponibile, menţinând caracterul preventiv al acordului pe
8
ALEXANDRESCU, Ion, România între Est şi Vest, volumul I-Aderarea României la FMI şi BIRD,
Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012.

6
toată durata sa. Acordul menţionat a expirat în data de 24 septembrie 2015. Momentan,
autorităţile nu consideră necesară lansarea de negocieri în vederea unui potenţial nou acord
stand-by de tip preventiv.
În ulima perioadă în acordurile stand-by (ASB) semnate cu România din 2009 și până în
prezent sunt identificate elemente. Condițiile sunt definite într-o măsură covârşitoare în jurul
unor aspecte structurale şi fiscale. De exemplu, ASB de precauţie din 2011 specifica 19 acţiuni
prealabile şi indicatori structurali fiscali, 20 structurali (liberalizare/privatizare) şi 1 (unul)
financiar (permiterea utilizării fondului de garantare a depozitelor pentru salvarea băncilor).
Criteriile de performanţă cantitativă, atât în ASB din 2009 cât şi în cel din 2011, cuprind o ţintă
pentru banca centrală – un nivel (tradiţional) al rezervelor valutare – şi trei criterii privind
finanţele guvernamentale. Este posibil ca performanţa regimului de ţintire a inflaţiei să determine
consultări, dar nu contează ca indicator de succes al programului. Lipsa dimensiunii financiare
din condiționalitatea ASB este de-a dreptul frapantă, în condiţiile în care însuşi FMI a descris
criza post-Lehman din România drept o criză a sistemului bancar interconectat, cauzată de
băncile controlate de acţionariat străin, care au finanţat din surse transfrontaliere explozia
creditelor şi consumului (FMI 20091 ).
În 24 martie 2009, Guvernul României a semnat un acord de împrumut cu Fondul
Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială și Banca Europeană
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 19,95 miliarde de Euro. În
perioada 2009-2010, România urmează să primească 12,95 miliarde de euro de la FMI, cinci
miliarde de euro de la Comisia Europeană, un miliard de euro de la Banca Mondială și un miliard
de euro de la BERD.
Împrumutul a fost oferit cu niște condiții prealabile care să ducă la îndeplinirea unor
obiective economice pe termen lung, fiind vizată în principal reducerea deficitului bugetar. Din
totalul de circa 12 miliarde euro primite de România de la FMI, UE și Banca Mondială până în
mai 2010, 7,1 miliarde euro au mers direct la BNR pentru consolidarea rezervei, iar 4,9 miliarde
euro au mers la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetar.9

9
Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD. Ce influenta vor
avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb, Ziarul Financiar,
https://www.zf.ro/eveniment/romania-imprumuta-19-95-mld-euro-de-la-fmi-ue-banca-mondiala-si-berd-
ce-influenta-vor-avea-banii-asupra-dobanzilor-si-cursului-de-schimb-comentati-aici-4089000, publicat
25.03.2009, accesat 06.06.2023.

7
 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei
României în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport
„World Economic Outlook”,10 publicat de instituţia financiară internaţională. Conform noilor
prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la
unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o
creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere
a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o
reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în
2024.11

10
World Economic Outlook, April 2023: A Rocky Recovery, International Monetary Fund,
https://www.imf.org/en/Publications/WEO, publicat 11.04.2023, accesat 05.06.2023.
11
FMI și-a înrăutățit prognoza de creștere economică pentru România, la 2,4%, Economedia.ro,
https://economedia.ro/breaking-fmi-si-a-inrautatit-prognoza-de-crestere-economica-pentru-romania-la-
24.html, publicat 11.04.2023, accesat 06.06.2023.

8
Concluzii

Concluzionând, Fondul Monetar Internațional este o instuție de creditare care vine în

sprijinul statelor în momente de criză și se instabilitate pe piața economică. Însă împrumuturile
sunt condiționate prealabil și banii au o modalitate preecisă de întrebuințare stabilită înainte de a
fi acordată prima tranșă de bani. Este prezentat cazul României și contribuția acesteia la luarea
deciziilor în FMI, cât și acordurile stand-by semnate, dar și una dintre finanțările obținute.
Lucrarea prezintă și un caz unic până acum, și anume cazul Ucrainei care a primit finanțare chiar
dacă este în stare de conflict la momentul actual. Consider că, FMI are un rol de ghid, dar și de
factor care să aducă economiile pe calea cea bună. Însă există și un punct slab până în momentul
de față că nu a reușit și o uniformizare a nivelului de trai, încă există discrepanțe majore între
lumea nordului și cea a sudului.

Bibliografie

Lucrări de specialitate:
 Săvoiu Vasile, Sistemul european de bănci centrale, Editura Colecţia Naţională,
Bucureşti, 2000.
 Denuța Ioan, “ Relații economice internaționale", Ed. Economică, București, 1999, pag.
48.
 Bakker, A.F.P, “ Instituțiile financiare internaționale", Ed. ANTET, Oradea , 1997, pag.
25.
 Alexandrescu Ion, România între Est şi Vest, volumul I-Aderarea României la FMI şi
BIRD, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012.

Articole publicate în reviste sau volume

 Bossone, Biagio. "IMF Surveillance: A Case Study on IMF Governance" (PDF).
Independent Office of the International Monetary Fund. Archived from the original
(PDF) on 4 September 2011.

9
  Frank A. Southard, Jr. ”The Evolution Of The International Monetary Fund” , Ed.
Princeton University,1979, New Jersey, pag. 2.
Linkuri internet:
 World Economic Outlook, April 2023: A Rocky Recovery, International Monetary Fund,
https://www.imf.org/en/Publications/WEO, publicat 11.04.2023, accesat 05.06.2023.
 Grupul Băncii Mondiale, Ministerul Afacerilor Externe, https://www.mae.ro/node/1471,
accesat 05.06.2023.
 International Monetary Fund, https://www.imf.org/en/Home, accesat 04.05.2023.
 Dora Vulcan, FMI, pachet de sprijin de 15,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, Europa
Liberă România, https://romania.europalibera.org/a/razboi-ucraina-fmi-pachet-sprijin/
32329977.html, publicat 22.03.2023, accesat 06.06.2023.
 FMI și-a înrăutățit prognoza de creștere economică pentru România, la 2,4%,
Economedia.ro, https://economedia.ro/breaking-fmi-si-a-inrautatit-prognoza-de-crestere-
economica-pentru-romania-la-24.html, publicat 11.04.2023, accesat 06.06.2023.
 Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD. Ce
influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb, Ziarul Financiar,
https://www.zf.ro/eveniment/romania-imprumuta-19-95-mld-euro-de-la-fmi-ue-banca-
mondiala-si-berd-ce-influenta-vor-avea-banii-asupra-dobanzilor-si-cursului-de-schimb-
comentati-aici-4089000, publicat 25.03.2009, accesat 06.06.2023.

10