Referat la disciplina MONEDA SI CREDIT

Relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International

 
 CUPRINS

1. Cine este Fondul Monetar International

2. Relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International
3. Concluzii
4. Bibliografie
 1. Cine este Fondul Monetar International (FMI)

Fondul Monetar International (FMI) este o institutie financiara internationala care

reuneste 190 de tari membre, infiintata in 1945, in urma Conferintei monetare si financiare a
Natiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea
cooperarii monetare internationale, facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului
international, promovarea stabilitatii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenta in scopul
crearii unui sistem multilateral de plati si punerea la dispozitie a resurselor sale tarilor
membre care se confrunta cu dezechilibre ale balantei de plati. In atingerea acestor obiective,
FMI indeplineste 3 functii principale: supraveghere, creditare si asistenta tehnica. De la
infiintarea sa, scopurile urmarite de FMI au ramas neschimbate, dar operatiunile sale au
evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare.

FMI raspunde in fata guvernelor din tarile membre. Organismele de conducere sunt:

Consiliul Guvernatorilor, Comitetele Ministeriale (Comitetul Financiar si Monetar
International si Comitetul de Dezvoltare) si Consiliul Director.

In vârful structurii organizatorice se afla Consiliul Guvernatorilor, format din

guvernatorii bancilor centrale sau ministrii de finante din fiecare dintre statele membre.
Guvernatorii se intâlnesc in fiecare an, de regula in cadrul Intâlnirilor de Primavara si Anuale
ale FMI si Bancii Mondiale. Consiliul Director, format din 24 de membri, conduce activitatile
curente si exercita atributiile delegate de catre Consiliul Guvernatorilor. Incepând cu 1
octombrie 2019, directorul general al FMI este Kristalina Georgieva din Bulgaria.
2. Relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International

Romania a devenit membru FMI la 15 decembrie 1972 si face parte din

constituenta condusa de Olanda. Dl. Paul Hilbers (Olanda) este Director Executiv pentru
Romania in cadrul FMI; constituenta sa include Andorra, Armenia, Belgia, Bosnia si
Hertegovina, Bulgaria, Cipru, Croatia, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedonia de Nord,
Moldova, Muntenegru, Olanda, Romania si Ucraina. Guvernatorul Romaniei la FMI este
dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Pozitia de
guvernator supleant este detinuta de secretarul de stat din Ministerul Finantelor
coordonator al activitatii privind elaborarea legislatiei, politicilor si reglementarilor
contabile si fiscale.

Fondul are un reprezentant rezident pentru Romania din anul 1991. Incepand cu
luna septembrie 2019, reprezentantul rezident al FMI in Romania este dl. Nadeem Ilahi,
care a ocupat anterior pozitia de sef de misiune pentru Bosnia si Hertegovina, Albania si
Muntenegru.

Cota de participare a Romaniei la FMI se ridica la 1.811,4 milioane DST sau

0,38% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 19.579 voturi reprezentand
0,39% din total.

Asistenta financiara: ca membru al FMI, Romania a folosit resursele institutiei

in 13 ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale
guvernului.

Aderarea Romaniei la Fondul Monetar International contribuie la diviziunea

internationala a muncii si aduce multe avatanje datorita colaborarii monetare si financiare
cu statele membre.

La 20 septembrie 1972, Romania a depus oficial cererile de aderare la FMI si la

BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare). Aceste cereri au fost
analizate iar in decembrie 1972 a avut loc votul prin corespondenta al membrilor Fondului
Monetar International si Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare,
confirmand aderarea Romaniei la aceste organisme specializate ale ONU. Prin Decretul
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania nr. 493 din 7 decembrie 1972, in
urma acceptarii rezolutiei Consiliului guvernatorilor FMI din 28 noiembrie 1972, care
stabileste termenii si conditiile pentru acceptarea Republicii Socialiste Romania ca
membra FMI, a fost aprobata aderarea Republicii Socialiste Romania la Fondul Monetar
International.
 Statutul de membru FMI, ii ofera tarii noastre acces la informatii competente in
problemele monetare si financiare internationale, facilitandu-i-se totodata incheierea unor
aranjamente de credite pe piata financiara internationala.

Afara de sprijinul financiar primit de la FMI, Romania poate sa beneficieze si

asistenta tehnica oferita de experti.

Datorita statului de membra a FMI Romania are dreptul la cotele initiale stabilite
la aderare, cat si la majorarile ulterioare atribuite tarilor membre cu monede
neconvertibile pe care le acopera dupa cum urmeaza:

-25% ii va varsa in contul de resurse generale al FMI, in DST sau valute

convertibile, cu acordul tarilor in cauza, sau orice combinatie de DST si astfel de valute;

-75% reprezinta contributia in lei depusa intr-un cont pe numele FMI , la BNR.

Romania a fost de acord si a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale

Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998. Astfel,
Romania isi asuma angajamentul de a nu introduce restrictii cu privitoare la efectuarea
platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente si sa nu participe la
aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fara a se consulta in
prealabil cu Fondul Monetar International.

Dupa aderarea sa la Fond, Romania a participat activ, in perioada 1972-1974, la

lucrarile Comitetului celor 20 pentru reforma sistemului monetar, iar in perioada 1974-
1976 la lucrarile Comitetului interimar pentru modificarea statutului FMI

Ca membra a FMI, Romania s-a bucurat si se bucura de toate drepturile ce

decurg de aici:

- dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca facilitati.1 Incepand cu anul

1990, Romania a beneficiat de facilitati sub forma tragerilor curente, acordurilor stand-by,
finantarilor compensatorii si a facilitatilor de transformare sistematica;2

- dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in DST din
resursele generale ale Fondului, in schimbul unei sume in moneda nationala, in conditii
mult mai avantajoase decat cele ale pietei, fiind obligata sa respecte in schimb o serie de
conditii impuse de FMI tuturor tarilor membre aflate in postura de debitor fata de Fond;

- dreptul de alocari de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Romania a

beneficiat de acest drept din 1972 deoarece in momentul in momentul aceptarii Romaniei
ca membru FMI (in 1972) FMI a intrerupt emisiunile pana in 1979.

- dreptul de participare la adoptarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un

numar de voturi corespunzator cotei sale de participare, drept care se exercita prin
intermediul unui grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria,
Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina);

- dreptul de exprimare a opiniilor cu privire la viitorul sistemului monetar

international;

2
 - dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale.

Alaturi de drepturile de care a beneficiat, Romania are si obligatii:

- de a subscriere si varsara cota-parte de capital;
- de a stabili cu FMI a un curs reprezentativ al leului fata de dolarul american;
- de a nu aplica restrictii asupra efectuarii platilor curente in relatiile economice
internationale;
- de a se consulta cu FMI si de a colabora constant cu celelalte tari membre;
-transparenta, in sensul de a furniza informatii economice si financiare cu privire la:
posesia oficiala de aur si a mijloacelor de plata internationale, evolutia importurilor si a
exporturilor,balanta de plati, investitiile straine, cursul valutar, etc.

Prin participarea la activitatea Fondului, in afara largirii posibilitatilor de a obtine un

sprijin financiar de la FMI , cat si pe pietele monetare, s-au creat conditii de a sustine, alaturi de
celelalte state, introducerea unor masuri ce contribuie la realizarea noii ordini monetare si
financiare.

Cota de participare a Romaniei, in sensul de capital subscris si varsat, este in prezent de

754,1 milioane DST (aproximativ 1.060 milioane USD), din care 174,8 milioane DST, in aur si
valute, si 5.793 milioane DST, in lei, intr-un cont al FMI deschis la BNR.

De la aderare si pana in 1984, Romania a beneficiat de mai multe credite de la FMI, al

caror volum total a fost de 2 mld. USD. Aceste imprumuturi au avut ca destinatie suplimentarea
rezervei valutare a statului, acoperirea deficitului balantei contului curent si acoperirea unor
pierderi inregistrate de Romania in urma importului de petrol.

Creditele au fost integral rambursate cu mult inainte de termen, in perioada 1979-1981,

Romania a beneficiat de alocari de DST de circa 76 milioane DST, nerambursabile, dar
purtatoare de dobanzi pentru valoarea consumata. In 1981 si 1982, FMI a sprijinit tara nasotra in
cadrul clubului de la Paris al tarilor creditoare in reesalonarea datoriei externe.

Avand in vedere tendintele de autarhie manifestate de statul roman in ceaa ce priveste

politica economica promovata incepand cu 1984, relatiile cu FMI au cunoscut o puternica
deteriorare, ajungandu-se, in 1989, pana la ruperea lor.

Dupa 1989, ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane, relatiile cu FMI au

cunoscut o permanenta imbunatatire. Astfel, FMI si-a deschis o reprezentanta la Bucuresti, cu
sediul in BNR, a acordat asistenta tehnica pentru restructurarea sistemului financiar-bancar, a
acordat mai mule credite, din care patru in cadrul unor aranjamente stand-by, in suma totala de
1.247 milioane DST. Sumele stabilite prin aranjamentele stand-by sunt utilizate in transe
trimestriale, cu conditia indeplinirii unor criterii de performanta, ce vizeaza politica monetara si
economica.
 3. Concluzii

Orice program derulat si incheiat sub egida FMI este o nota buna pentru
tara in cauza, fiind premiata de institutiile de rating internationale, constituind o
modalitate de atragere a investitiilor straine prin semnalele pozitive transmise privind
stabilitatea si soliditatea mediului economic si de afaceri.

Pentru Romania, relatia cu FMI a fost uneori controversata, atat ca urmare a lipsei
de profunzime a reformelor promovate in tara noastra in diversele perioade ale tranzitiei,
cat si a rigiditatii FMI in ceea ce priveste unele pachete de programe propuse, inadecvate
structurii economiei romanesti.

Prin evaluarile realizate de Fond cu privire la fiecare acord in parte s-a urmarit
atat evolutia economica a tarii, rezultatele macroeconomice cat si posibilitatea acesteia de
rambursare a imprumutului. Analiza se realizeaza la nivelul principalilor indicatori
economici, indicatori de vunerabilitate externa, a balantei de plati, nivelul rezervelor si al
ratelor de schimb, politicii fiscale, politica monetara si supravegherea bancara etc.

Guvernul trebuie sa urmareasca intarirea politicii fiscale, dezvoltarea unui

cadru fiscal riguros pe termen mediu care sa guverneze deciziile de politica fiscala;
crearea institutiilor care sa vegheze buna implementare a politicilor, in special a celor
fiscale; imbunatatirea in continuare a mediului de afaceri si reformarea sectorului public
pentru cresterea calitatii cheltuielilor publice, prin directionarea acestora cu precadere
catre acele activitati care vor spori productivitatea in Romania.
 4.Bibliografie

Backer A.F.P., Institutii financiare internationale, Ed. Antet, Bucuresti, 1997.

Bran P., Costica I., Relatii financiare si monetare internationale, Ed. Economica,
Bucuresti,1999.

http://www.capital.ro

http://www.mae.ro

http://www.wall-street.ro

http://www.zf.ro