CURS 12 Fondul Monetar International

Este o organizatie creata dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.A luat fiinta odat
a cu conferinta de la Bretton Woods,din iulie 1944. Odata cu FMI a fost creata si Banca
Mondiala,de un grup de 49 de state. A inceput sa lucreze efectiv din dec 1945,cu sediul
la Washington,SUA. Cf statutului sau si in baza unui acord cu ONU in 1947,FMI este c
onsiderat organizatie specializata a ONU.
Majoritatea sunt membri in ambele organizatii,dar nuu este obligatoriu. SUA si Mare
a Britanie doreau sa se instaureze o ordine monetara stabila dupa cel de-al doilea razboi
mondial care sas permita reconstructia statelor devastate de razboi si sa evite repetarea
marilor crize economice si sociale din anii 30.De asemenea,pt a acorda asistenta financi
ara tarilor care aveau probleme in domeniul balantei de plati pt a le proteja economia.
In anii 30 a avut loc marea depresie economica,nu exista ceva similar FMI iar tar
ile occidentale functionau in sistemul 'cotei aur' , care fusese introdusa dupa primul razb
oi mondial - moneda nu putea fluctua,era fixa in raport cu aurul.Lira sterlina a fost reeva
luata insa in 1931 guvernul britanic a renuntat la cota aur,iar atunci mai multe tari vestic
e au inceput sa renunte la cota aur. Multe tari au trecut la masuri protectioniste pt a-si pr
oteja industria nationala.
Valoarea comertului mondial a scazut cu 60%. S-au organizat conferinte moneta
re care au esuat iar sistemul s-a prabusit. Au existat doua conceptii,prima era intruchipat
a de John Keynes iar cealalta de Dexter White,ei fiind cei ce au negociat tipul de organi
zatie ce a devenit FMI. Keynes punea accent pe stat pt salvarea democratiei,se apropia d
e social-democratie. A fost apropiat de Roosevelt,creand oferta publica,prin locuri de m
unca in intreprinderi de stat. White era reprezentantul trezoreriei si doreau o institutie int
ernationala permanenta care sa gestioneze sistemul monetar si sa acorde asistenta tarilor
care aveau dezechilibre macro economice.
In acelasi timp se dorea ca aceste tari sa nu mai recurga la protectionism sau dev
aloarea monedelor, insa aveau viziuni diferite. Keynes considera ca trebuie creat un tip
de Banca Mondiala Centrala care sa poata crea massa monetara si sa sprijine direct taril
e cu probleme. Trebuia sa aiba o autonomie foarte larga si sa fie protejata de influentele
politice ale statelor. White spune ca sursa asistentei financiare a FMI trebuie sa se bazez
e pe o cotizatie a statelor,nu sa bata moneda. In cele din urma,a rezultat o forma hibrida
pt ca FMI ofera imprumuturi tarilor membre folosind rezervele oficiale depuse de celela
lte state membre.
In acelasi timp,banii imprumutati de tarile cu rezerve pot fi restituiti in caz de ne
voie. Obiectivele sunt promovarea cooperarii monetare internationale,pe baza permanen
ta,prin colaborare si consultare in problemele monetare internationale.
Al doilea obiectiv este facilitarea extinderea si cresterea echilibrata a comertului
international si sa contribuie la mentinerea unui nivel crescut al angajarilor si al venitulu
i real si sa dezvolte resursele productive ale tarilor membre, combaterea somajului.
Al treilea obiectiv este stabilitatea schimbului,sa mentina disciplina in relatiile d
e schimb intre membri si sa evite deprecierea competitiva a monedelor.
Al patrulea obiectiv este asigurarea asistentei in stabilirea unui sistem multilater
al de plati,pt tranzactiile curente dintre membri si sa elimine restrictiile in cadrul schimb
ului international.
Al cincilea obiectiv - sa dea incredere membrilor prin disponibilizarea temporara
a resurselor generale ale fondului spre a le pune la dispozitia tarilor membre cu anumite

masuri de precautie,astfel incat sa le ajute sa isi ajusteze balantele de plati fara a recurg
e la masuri distructive in scopul prosperitatii nationale.
Al saselea scop este sa micsoreze durata si intensitatea dezechilibrului din balant
ele de plati internationale.- schimburile intre rezidentii unei tari si strainii , rrezidenti fii
nd si strainii aflati pe teritoriul unui stat. Sunt tranzactiile efectuate de administratie, pop
ulatie si intreprinderi. Balanta are ca elemente contul curent,contul de capital si contul fi
nanciar. Contul curent masoara fluxul net de marfuri,servicii,venituri si transferuri intre
o econommie nationala si restul lumii. Poate fi cu sold negativ sau pozitiv,pozitiv insem
nand ca natiunea reuseste sa economiseasca.
Contul de capital - investitiile straine directe- cand un strain cumpara o intrepri
ndere , investitiile de portofoliu- cand un strain cumpara actiuni,derivatele financiare, alt
e investitii de capital si activele de rezerva. Contul curent se refera la bunuri si servicii i
ar cel de capital activele .
S-a realizat transferul catre FMI a competentelor nationale privitoare la rata de s
chimb.Modificarea ratei trebuia sa fie facuta numai prin consultare cu celelalte tari mem
bre iar ideea transferului a fost a britanicilor. In prezent,de la 39,nr membrilor a ajuns la
188,unul dintre ultimii intrati fiind Kosovo,desi nu este membru ONU. Sediul este la W
ashington. URSS a dorit sa faca parte din FMI dar a parasit discutiile dandu-si seama ca
a devenit organizatie a tarilor capitaliste. Polonia si Cehoslovacia au fost obligate sa iasa
din FMI odata cu razboiul rece. In anii 60- 70 a crescut nr de membri,odata cu decoloni
zarea si au inceput sa intre si tari comuniste .
Romania a devenit membru in 1972 atat in FMI cat si in BM,ca si Ungaria,iar in
cepand cu 1990 si tarile foste comuniste. In 1992,15 foste republici sovietice au aderat l
a FMI. Coreea de N si Cuba nu doresc sa adere la FMI. Orice tara care se bucura de aut
onomie in relatiile internationale si care se poate achita de obligatiile impuse tarilor me
mbre poate obtine calitatea de membru al FMI ,nefiind nevoie de unanimitate,ci aprox 7
5% din voturi.
In privinta resurselor financiare- orice stat care adera trebuie sa plateasca o anum
ita suma numita cota de subscriptie,iar aceasta se exprima in ' Drepturi speciale de trage
re'. Sunt un instrument international de rezerva,o moneda virtuala,fara acoperire in aur s
au alte valori dar este si un instrument international de plata folosit de statele membre in
tre ele si in relatia cu FMI.
La inceput,un DST valora 0,888 grame aur,dar din 1974,un DST era media intre
16 monede nationale,un 'cos de monede'. Din 1981,un DST era media a 5 monede ,actua
lmente se face media a 4 monede- dolar american,yen,euro,lira sterlina. Tarile membre
pot vinde moneda nationala si sa cumpere DST. O intrebare care se impune este de ce sa renuntat la aur - dupa al doilea razboi mondial,cea mai buna economie era a americani
lor,care au adoptat niste politici riscante - in razb din Vietnam,au tiparit f multi dolari si
s-a ajuns la inflatie,care a generat cresterea preturilor in SUA,iar rata de schimb era fixa.
In 1971 Nixon a anuntat unilateral ca SUA puneau capat convertibilitatii oficia
le a dolarului,au renuntat la etalonul aur,iar dupa cateva luni,cursul valutar al principalel
or monede ale tarilor industrializate au depasit marja de 1 % permisa de FMI,iar atunci s
-a prabusit sistemul ratelor de schimb fixe,devenind fluctuante.
Marimea cotelor de subscriptie se calculeaza in functie de cantitatea de DST pe
care o poseda fiecare stat.Marimea cotei de subscriptie tine cont de puterea economica a
fiecarui stat. La inceput se lua in calcul o formula macro-economica care tinea cont de

venitul national,rezervele de aur si dolari,venitul mediu al importurilor,variabilitatea exp

orturilor si ponderea importuri-exporturi in venitul national. 25 % din cota se depune in
moneda convertibila,iar 75 % in moneda nationala,iar cotele de subscriptie se revizuiesc
periodic,cam din 5 in 5 ani,fiind in general pe un trend ascendent. Actualmente,suma es
te cam de 200 miliarde DST. In 2012,cca 238 miliarde DST.Un stat poate imprumuta in
fct de cat a depus si puterea de vot in FMI depinde de cota de subscriptie.
Tarile cu crestere economica au interesul sa isi creasca si DST,avand legatura s
i cu sistemul de vot ponderat.Fiecare stat primeste 250 voturi din oficiu si pt fiecare 100
.000 DST inca un vot. SUA are 371.743 voturi care corespunde unei cifre de 34,149 mil
iarde DST. Cele mai mici contributii - insula Palau- 0,01 din total ; Romania are o cota
parte de 1030,2 milioane DST - 0,43 % din cota totala,adica 11.039 voturi. Romania fac
e parte dintr-un grup regional de tari - Olanda Ucraina Bulgaria Cipru Israel Molodva M
untenegru,Belgia,Luxemburg.
La esalonul superior se gaseste Consiliul Guvernatorilor,toate tarile membre s
unt reprezentate,fiecare numeste un guvernator si un supleant ; in general tarile numesc
ministrul de finante,altele pe guvernatorul Bancii Nationale. Consiliul se reuneste cel pu
tin o data pe an si difera puterea de vot - SUA 17 % ,Franta si Marea Britanie 5%. Se po
ate vota fie cu majoritate simpla,fie cu majoritate de 75 sau 85% in cazul deciziilor imp
ortante. Consiliul guvernatorilor ia deciziile in problemele de maxima importanta,cum a
r fi retragerea unui membru, cresterea capitalului fondului,incheierea de angajamente de
colaborare sau chiar disparitia FMI.
Esalonul al doilea- Consiliul de Admnistratie - Executive Board - se afla in ses
iune permanenta, se reuneste de 3 ori pe sapt. Este format din 24 de directori executivi s
i 24 supleanti,care reflecta distributia puterii financiare si a cotei de subscriptie.Fiecare s
tat mare,precum SUA,Franta,Marea Britanie,are un director executiv permanent,inclusiv
Arabia Saudita,China,restul sunt alesi prin rotatie pt a satisface si principiul geografic.
Comitetul Int Monetar si Financiar - IMFC / Comitetul Interimar- tot 24 membri.
Directorul General si secretariatul - acesta este ales de directorii executivi pt
un mandat de 5 ani timp in care nu poate avea functii executive in tara de unde provin si
nu poate fi american,pt ca la Banca Mondiala este intotdeauna un american. Staff-ul per
manent este compus din cca 2700 persoane , exista si un birou regional Asia-Pacific in
Tokio.
In noiembrie 2010, Board-ul executiv au propus a 14-a revizuire a cotelor,cea m
ai mare sporire,pt ca ar trebui sa se dubleze de la 238 miliarde la 476 miliarde DST,distr
ibuite 6 % inplus pt tarile sub-reprezentate, 6 % pt economiile dinamice si tarile in curs
de dezvoltare - EMDC - China va deveni al treilea stat in FMI si vor fi 4 EMDC in prim
ii 10 share-holders - China,Brazilia,India,Rusia. BRIC este un grup de tari care cooperea
za ; cele mai sarace tari isi vor pastra cota,acestea fiind cu sub 1.100 dolari pe cap de loc
uitor. Schimbarea de cote DST trebuie adoptata in Consiliul Guverantorilor cu 85% . Ca
m la 5 ani se modifica cotele - Polonia are 1.369 mld DST - 17.000 voturi ; Africa de S
are 0,77 % din voturi, Brazilia are 1,72%din voturi, Franta are 4,5% voturi, China are 4
% voturi. Se face o medie intre PIB,viabilitatea economica,deschidere.
Statele se pot imprumuta cu sume ce variaza intre 200-600% din cota lor. Odata
cu criza din 2008, FMI a adoptat Linia de credit de precautie,pt a intari sistemul impotri
va socurilor sistemice.

FMI este o institutie de credit,dar si monetara si acordda imprumuturi cu conditi

a sa fie returnate.
Exista un cod de conduita pe care tarile membre sa il respecte - paritate monetar
a,platile aferente tranzactiilor curente,convertibilitatea monedelor. Aplica sistemul partit
atilor- evaluarea monedelor in sistem DST,dolar sau aur pe vremuri, mecanismul de ajus
tare a paritatilor.
DST e un fel de moneda de rezerva. Instrumentul principal spre a ajuta tarile cu
probleme in balanta de plati poarta denumirea de trageri/ drawings, care presupun mai
multe transe. O tara membra cumpara de la fond moneda unui alt stat membru platind c
u propria sa moneda nationala.Prima transa- de rezerva,a doua - de credit. In general,se i
au cam 200 % din cota de subscriptie,dar in caz de necesitate stringenta se poate ajunge
la 600%.
Aranjamenutul de tip stand-by a fost creat in 1952- FMI tine la dispozitia tarilor
solicitante o anumita suma de bani pe care tara resectiva o poate folosi in general tmp de
1 an. Un aranjament stand-by - 2 documente - un set de clauze standard si un memoran
dum/scrisoare de intentie prin care statul isi asuma anumite obligatii economice in care
intra finantarea stocurilor regulatorii, facilitatea stocului tampon,finantarea extinsa . Fie
care transa de credit reprezinta 25% din valoarea cotei. Daca o tara depinde de exporturi
si are un an prost,poate cere acest stoc regulatoriu. S-au facut 8 angajamente cu Romani
a iar in 2009 Cons Guvernatorilor a aprobat un acord stand-by de 13 miliarde de euro. F
MI a cerut Romaniei reforme radicale pentru acest imprumut.In total, Romania are de re
turnat tuturor organizatiilor- FMI,BM,UE,alte organizatii,aproximativ 20 miliarde euro.
SEMINAR
1. Joseph E. Stiglitz, Globalizarea. Sperane i deziluzii, Ed. Economica, Bucureti, 200
3, pp. 29-54, 55-96.
pp29-54 Cap. Promisiunea institutiilor internationale.
Increderea opiniei publice internationala in functionarii internationali, in organis
mele internationale financiare a scazut considerabil in ultimele decenii, pe fondul crester
ii atributiilor acestora.
Aceste discutii se plaseaza pe fondul unei alte dezbateri: este globalizarea, asa c
um se manifesta ea astazi, benefica pentru populatia mondiala? Autorul considera ca des
i se pot imputa unele critici globalizarii, cu siguranta aceasta nu poate fi decat un fenom
en benign pentru populatia globului.
Totusi o parte din criticile aduse occidentalilor, ca proroci ai globalizarii sunt fondate, s
pune autorul.
Criticii globalizarii ii acuza pe occidentali de ipocrizie, si au dreptate.Acestia au
fortat tarile sarace sa elimine barierele comerciale, dar ei si le-au mentinut pe ale lor, im
piedicand statele in curs de dezvoltare sa-si exporte produsele agricole si privandu-le ast
fel de venitul pe care l-ar fi putut obtine din aceasta activitate si de care au disperata nev
oie. SUA au fost, printre primele vizate.
Per ansamblu, desi globalizarea e vazuta ca fenomen cu potential benign, politici
le occidentului i-au deturnat posibilele avantaje pe care le-ar fi avut si pentru Restul pop
ulatiei mondiale. Ex. Statele industrializate mai avansate au refuzat sa-si deschida pietel
e pentru marfurile din tarile in curs de dezvoltare. Statele mai puternic industrializate au

continuat sa subventioneze agricultura facand imposibila concurenta tarilor mai sarace.

Rezultatul acestor tipuri de politici: unele dintre cele mai sarace tari ale lumii siau inrautatit pozitia.Politicile organismelor financiare internationale au contribuit si ele
la aceasta stare de fapt.
Autorul plaseaza vina pentru decredibilizarea fenomenului globalizarii mai ales
pe organismele financiare internationale. Acestea sunt invinuite ca au mandatat sau imp
us lucruri ca liberalizarea pietelor de capital. Trei institutii sunt principal raspunzatoare
de procesul globalizarii: FMI, Banca Mondiala si OMC. In aceasta carte, autorul este pr
eocupat mai ales de FMI si BM, datorita rolurilor majore ale acestora in economia mond
iala.
Autorul blameaza politicile orientate spre crearea de piete libere, incepute in anii
80 in organismele financiare internationale. Tot in anii 80 aceste doua institutii au incep
ut sa-si extinda domeniul de actiune tot mai mult, in multe privinte ajungand chiar sa se
intersecteze. Acuza FMI si BM ca se aflau la cheremul tarilor din G7. Procedurile dem
ocratice din aceste institutii lipsesc cu desavarsire.
Ideile si intentiile care au stat la baza crearii institutiilor economice international
e au fost bune, dar s-au transformat treptat de-a lungul anilor, devenind ceva cu totul dif
erit. Orientarea keysenista a FMI, care punea accentul pe esecurile mecanismului pietei
si pe rolul statului in crearea de locuri d emunca, a fost inlocuita in anii 1980 cu formula
magica a pietei libere. Liberalizarea pietei de capital s-a facut fortat, in ciuda faptului c
a nu existau dovezi certe ca aceasta ar stimula cresterea economica.
FMI a facut greseli in toate domeniile in care s-a implicat: dezvoltare, gestionare
a crizelor, si in tarile care trec de la comunism la capitalism. La originea problemelor F
MI si ale altor institutii economice internationale sta chestiunea conducerii: cine hotaras
te ce fac ele si de ce fac ceea ce fac. Ele sunt dominate nu doar de cele mai bogate tari in
dustrializate, ci si de interesele comerciale si financiare din tarile respective.
pp55-96 Cap2. Promisiuni nerespectate
FMI indeplineste un rol distinct in domeniul asistentei internationale. Se presupu
ne ca el trebuie sa analizeze situatia macroeconomica a fiecarui beneficiar si sa se asigur
e ca acesta cheltuieste in limita bugetului propriu. Daca nu se intampla sa, vor aparea in
mod inevitabil probleme. Pe termen scurt, o tara poate cheltui mai mult decat ii permit r
esursele proprii contractand imprumuturi, dar intr-o zi vine scadenta si iata cum apare cr
iza. FMI este preocupata in mod deosebit de inflatie.
Daca o tara nu atinge anumite standarde considerate minime, FMI isi suspenda a
jutorul; iar cand se intampla asa, alti donatori fac de obicei acelasi lucru.
Pentru FMI lipsa informatiilor detaliate este mai putin importanta pentru ca instit
utia respectiva tinde sa adopte o maniera de abordare uniforma a problemelor. Neajunsu
rile unei asemenea abordari se accentueaza atunci cand trebuie rezolvate problemele tari
lor in curs de dezvoltare si ale economiilor in tranzitie. Desi institutia nu are competente
in domeniul dezvoltarii, ea nu ezita sa se amestece in probleme ce tin de dezvoltare. Sp
ecialistii FMI nu sunt suficient de pregatiti pentru problemele macroeconomice din taril
e in curs de dezvoltare.

Peter B. Kenen Reform of the IMF

La fondarea sa, scopul FMI era sa stabilizeze pietele monetare i cursul de
schimb valutar. Statele membre sunt diferite din punct de vedere economic , de la state
dezvoltate(care rar se imprumuta de la FMI, dar care influenteaza deciziile) pana la state
cu economii fluctuante care au des nevoie de ajutor = necesita reforma
B. Kenen- eforturile de reformare a FMI se bucura de suportul USA. Un FMI reformat
va putea rezolva mai repede problemele balantelor de plati, avand in vedere faptul ca tot
mai multe tari se imprumuta.Un FONd mai puternic are mai multe sanse de reusita
decat un singur stat ca SUA
Reformarea= in sensul ariilor de actiune ale FMI
= n sensul rolului su pe care si l-a asumat- balantele de plati- un rol mai
puternic.
Rodrigo de Rato- Directorul Managerial -2007Propunere de reformare: China si India au un rol major in economia actuala, dar sunt
subreprezentate in cadrul FMI ca fiind state cu venit mic. 2.Necesitatea de a simplifica
aparatul birocratic al FMI pentru a putea sa asigure functionarea corecta a sistemului
monetar international
Raportul realizat de Peter Kenen reforma are nevoie de SUA merita
suportul sau deoarece fara ajutorul acesteia FMI va decadea in contextul crizelor globale
Legitimitatea FMI este contestata de cei care vor desfiintarea FMI, dar Kenen
argumenteaza ca *este important pentru imprumuturile pe care le acord cu dobanda 0
sau cu o dobnd mai mic decat creditorii individuali *pentru ca are o relevanta mai
mare ca o organizatie sa imprumute statele si nu o singura tara, cum ar fi SUA *pentru
ca negocierea cu alti actori care ar putea sa imprumute la nivelul dobnzilor FMI este
mai usoara *pt ca unilateral nu se poate face fata unei crize globale *umai FMI poate
impune statelor schimbari de politica economica care sa nu avantajeze un stat sau altul
*personalul FMI este de 3 000 de oameni raspandit in statele membre si poate afla mult
mai repede de problemele economice decat trezoreria SUA.
Interesul SUA este ca FMI sa fie o organizatie mai puternica care sa poata manageria
crizele
FMI este legitim pentru ca promoveaza anumite principii legate de fiscalitate, in care se
integreaza toate statele membre. Tranzactiile sunt internationale, de aceea trebuie sa
existe cooperare intre state
Principalul risc cu care se confrunta FMI este ca acesta sa fie delegitimat global ca fiind
organizatia in care un singur stat SUA isi reprezinta interesele
2. Evolutia si Structura FMI
1944- Bretton Woods.
SUA are un rol important ca detine 17% din voturi si poate bloca orice decizie ce se ia
prin vot (e nevoie de 85%)- schimbarea cotelor de contributie sau a Articolelor de
Intelegere. Cu toate acestea SUA este de fapt subreprezentata in privinta voturilor
UE este suprareprezentata. 3 state sunt reprezentate permanent ca directori executivi, iar
alti 4 europeni sunt reprezentantii grupurilor de state + Toti directorii generali Fmi au
fost europeni si toti ai BM americani.
Fondul este divizat intre state industriale, care nu s-au mai imprumutat de 20 de ani de
la Fmi dar care detin puterea de decizie i state in curs de dezvoltare care sunt clienti ai
FMI.
In anii 70 s-a renuntat la rata de schimb fixa impusa de FMI din 1944, iar aceasta a
devenit fluctuant. Rolul de a ajuta la ajustarea balantei de plati a rmas dar este
conditionat de anumite politici impuse in domeniul macroeconomic pentru ca statul care
s-a imprumutat sa poata plati.
Criza financiara din Asia- 1997-1998- imprumuturi FMI, dar care erau conditionate de
implementarea unor politici care nu aveau nicio legatura cu posibilitatea statelor de a

plati. Dupa acest moment statele asiatice au inceput sa ceara un rol tot mai important in
cadrul FMI al statelor in curs de dezvoltare si care au o piata destul de mare.
3. Facilitatile FMI
Acorduri stand-by- , Facilitati extinse (finantare pe termen lung inainte de a incepe
plata), Acorduri de rezerva Suplimentara- finantare cu o suma mai mare pe termen scurt
- acestea se stabilesc pe baza cotei
Acordul de reducere a saraciei si de crestere- imprumut pe termen lung cu dobanda mica
folosind bani imprumutati catre FMI de la alte state membre.- Acest acord etse contestat
de multi experti economici considerand ca aceasta ar trebui sa fie o atributie a BM.
Acest lucru este irelevant pentru ca statele cu venituri mici se vor imprumuta in
continuare atat la BM cat si la FMI.
4. Reformarea FMI
Rodrigo de Rato= april 2006 ,, Implementarea Strategiei pe termen mediu a FMI
reformarea actiunii de supraveghere a Fmi in statele membre. Actiunea de supraveghere
const intr0o analiz mult prea intensa a politicilor economice din fiecare stat(mai ales
in statele unde nu se modifica mai nimic). De aceea el propune ca analiza sa aiba ca
puncte centrale mai mult pe balanta de plati si rata de schimb
o forma noua de supraveghere multilaterala. Intre state i personalul FMI aceasta are
rolul de a uniformiza politicile macroeconomice prin recomandari de reforma
reformarea distributiei cotei si implicit a voturilor pentru a recunoaste importanta
economica a statelor in curs de dezvoltare. n prima etap, patru ri (China, Coreea,
Mexic, i Turcia) cu cotele reale mult mai mici dect greutatea lor economice vor primi
imediat, dei creteri mici n cotele lor. Aceast schimbare a fost convenit n cadrul
reuniunii la Singapore a Fondul n septembrie 2006. In 2008 se va stabili o alt formul
pt a creste cota si altor state- =problema-rezistenta SUA- pune accent pe PIB.
Pentru ca sua nu accepta o scadere a puterii sale, statele europenedin zona euro
ar putea renunta la o parte din locuri, fiind reprez ca o sngura entitate sau ca un singur
grup multistatal cu 1 reprezentant. Dar si acestea au peste 15% dn voturi per total si ar
putea bloca orice reformmare a Articolelor de Intelegere
In consiliul executiv sunt 24 de membri, si ar trebui sa fie 20 (art de intelegere)- este
practic imposibil sa reduci nr lor- voting power
stabilirea unui nou fond de facilitate preventiv care sa sustina statele care au aplicat
politici prudente, dar care sunt totusi vulnerabile in fata crizelor economice p.34
Prin aceasta noua facilitate un stat se poate imprumuta de o suma de pana la
300% din cota sa problema imprumutului in cazul in care un stat nu isi respecta
obligatiile fata de un creditor strain/ (FMI acorda noi transe chiar daca nu exista vointa
din partea statelor de a-si plati datorille)
Reforma- Fondul ar trebui sa fie capabil sa estimeze care este cadrul
macroeconomic al fiecarui stat care se imprumuta pentru a vedea care este capacitatea
unui stat de a isi plati datoriile. In cazul in care statul nu isi afirma dorinta de a isi plati
datoriile, imprumuturile FMI ar trebui sa inceteze
un nou mod de a alege directorul managerial.
Directorul managerial este intotdeauna european, iar SUA au acceptat acest lucru, cu
conditia ca acesta sa fie recunoscut in aceasta functie de marea majoritate a statelor.
SUA isi rezerva dreptul a alege presedintele Bancii Mondiale si primul Director
managerial adjunct.
Fmi ar trebui sa urmeze exemplul ONU , iar Consiliul Executiv al Fmi sa
stabileasca o lista cu candidati pentru aceasta functie, iar acesta sa fie ales la intalnirea
anuala a Consiliului guvernatorilor prin 70% din voturile bazate pe cota si 70% din
voturile fiecarui stat.
Acest lucru inseamna mai multa transparenta, iar Fmi sa fie privit de marea
majoritate a oamenilor ca o institutie transparenta. In acest caz, Directorul managerial

va fi ales si din statele cu o economie in curs de dezvoltare, ceea ce va sterge imaginea

cum ca este condus numai de statele puternic industrializate si cu un PIB mare.
crearea unui comitet extern care sa obtina profit pentru fondurile FMI- imprumuturi cu
dobanda
G7 Canada, France, Germany, Italy, Japan, the United Kingdom, and the United
States
5. Reforme mai radicale
Consiliul executiv sa fie alcatuit din indivizi specializati, nu din reprezentanti ai
statelor, in care fiecare sa aiba 1 vot. Asadar ar putea functiona ca o Banca centrala.
DAR FMI nu actioneaza numai ca o banca si in cazul in care cei din Consiliul executive
nu ar fi reprezentanti ai statelor s-ar face mari presiuni politice asupra membrilor.
6. Concluzii
Reforma este absolut necesara, dar fara ajutorul SUA, care poate bloca orice decizie
majora nu se poate realiza.
Cea mai importanta misiune a FMi este managementul crizelor in colaborare cu sectorul
privat.