Profesor:

Clasa a X-a (manual, ed. Corint)

Nr. ore: 28 ore + lucrarea scrisă - 2 ore (S 5 – S 14 )

PROIECTUL UNITĂŢII DE INVĂŢARE PROZA SURTĂ

Basmul, povestirea şi nuvela
CONŢINUTURI C.S. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE

PROZA SCURTĂ – 2.1.1 Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural, Activitatea în grup
FORME specifice textului narativ
TRADIŢIONALE 2.1.2 Realizarea unor fişe care să sintetizeze construcţia subiectului Activitatea în grup cu
Exerciţii de definire a conceptului operaţional de basm pornind de la raportare frontală.
Ion Creangă, 2.1.3. un brainstorming şi de la discutarea unor lecturi ale elevilor Text manual, p. 36 Temă pentru
Povestea lui 2.1.4 Observarea structurii narative a basmului, caracterul de Activitate frontală acasă: ex. 1/36
Harap- Alb bildungsroman, dublei identităţi a eroilor. Activitate independentă
(3 ore) Explicarea titlului basmului, prezentarea semnificaţiilor, identificarea Text de prezentare
elementelor folclorice preluate din basmul popular (Povestea lui Harap- Alb),
Elaborarea unei compoziţii în care să fie prezentat personajul în toată de I. Creangă)
complexitatea însuşirilor sale, care fac din el un erou al unui mic
roman de formare spirituală, cu subiect fabulos.
Arta naraţiunii la Creangă: identificarea particularităţilor de limbaj:
umor şi oralitate

COMUNICARE Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin lingvistic Exerciţii p. 37 Observare

specifice textului crengian Activitate frontală sistematică
2.1 Întocmirea unui glosar de regionalisme din Moldova întâlnite în Activitate pe grupe
Regionalismele operele lui Ion Creangă. Text de prezentare Temă pentru
(o oră) Identificarea unor cuvinte cu circulaţie regională din unele texte (Povestea lui Harap- Alb), acasă: ex. 5,6 / p.
propuse. de I. Creangă) 38

1
 PROZA 3.1.1. Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural,
SCURTĂ – 3.1.2. specifice textului narativ Activitate pe grupe pe baza
FORME 3.2.1. Realizarea unor fişe care să sintetizeze construcţia subiectului fişelor de lectură
TRADIŢIONALE 2.1.1 Exerciţii de definire a conceptelor operaţionale de povestire şi Activitate pe grupe cu Temă pentru
2.1.3. naraţiune pornind de la oferta propusă în manual (p. 39 – 40 )şi de la raportare frontală acasă:
Mihail Sadoveanu, 2.1.6. discutarea unor lecturi ale elevilor Activitate individuală ex. 3 / p. 46
Hanu Ancuţei, Descoperirea semnificaţiilor mitice şi ancestrale, prezentarea hanului Text de prezentare Hanu
Istorisirea (3 ore) ca spaţiu de legendă. Ancuţei de M. Sadoveanu)
Zahariei Exerciţii de analiză a limbajului personajelor din perspectiva coerenţei
Fântânarul şi logicii discursului
Identificarea particularităţilor de limbaj şi a valorii literare a scrierii
sadoveniene
Justificarea varietăţii tipologiilor umane din Hanu-Ancuţei

Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural,

Lostriţa – 2.1.1 specifice textului narativ Activitate de grup Temă pentru
povestire fantastică 2.1.3. Realizarea unor fişe care să sintetizeze construcţia subiectului Activitate pe grupe cu acasă:
2.1.6. Discuţii pe tema relaţiilor dintre personaje raportare frontală Evidenţierea
Exerciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pe Activitate individuală cu elementelor
(o oră) textul povestirii raportare frontală realiste şi
Exerciţiu de redactare - fişa de caracterizare a unui personaj (ultimul Text de prezentare Lostriţa fantastice din
exerciţiu – p. 20) de V. Voiculescu) povestirea
Desprinderea semnificaţiilor povestirii Lostriţa

COMUNICARE 3.1.1. Exerciţii de identificare a principalelor tipuri de dialog: dialogul Text suport – Forme ale
3.1.2. propriu-zis, dialogul artistic, dialogul monologat, dialog interior. exprimării orale: dialogul,
Forme ale Observarea diverselor tipuri de interacţiune verbală, cu funcţie fatică discuţia, masa rotundă, Temă pentru
exprimării orale: (2 ore) sau comunicativă interviul (manual, p. 47), acasă:
dialogul, discuţia, Tipuri de dialog real: masa rotundă, interviurile, interpelările, activitate frontală ex. 1, 5 / 47
masa rotundă, schimbul de replici în scris. Activitate de grup cu
interviul Exerciţii de identificare a funcţiilor dialogului artistic (declanşarea şi raportare frontală
motivarea acţiunii, definirea relaţiilor dintre personaje, exprimarea Activitate individuală
reacţiilor lor mentale şi afective)

2
 2.1.1. Exerciţii de explicare a conceptului operaţional de nuvelă Temă pentru
pornind de la consideraţiile generale din manual, p. 57 – 58: Activitatea în grup acasă: ultimul
2.1.2. definiţie, caracteristici, clasificare, exemplificări Activitatea în grup cu ex. / p. 61
Exerciţii de reconstituire a subiectului textului narativ pe baza raportare frontală. (rezumarea
2.1.4. Activitate independentă subiectului
fişelor redactate
Text suport – C. Negruzzi, nuvelei, urmărind
2.1.5. Identificarea elementelor de ordin structural şi compoziţional ale Alexandru Lăpuşneanul succesiunea
nuvelei istorice evenimentelor si
marcând scenele
Nuvela istorică semnificative)

2.1.6. Exerciţii de descoperire a modalităţilor de caracterizare a personajelor Temă pentru acasă:

2.1.1. Exerciţii de demonstrare a statutului de caracter al personajului Text manual, p. 59 - 61 Redactarea unui eseu
structurat: Alexandru
Discuţii pe tema relaţiilor dintre personaje Activitate frontală Lăpuşneanul –
2.1.2. Discutarea prezenţei personajelor romantice într-o structură clasică Activitate independentă personaj romantic
Exerciţiu de redactare - fişa de caracterizare a personajelor Text suport – C. Negruzzi, (având ca suport
2.1.4. Evidenţierea principalelor trăsături ale celor două personaje antitetice Alexandru Lăpuşneanul informaţiile şi schema
C. Negruzzi, - domnitorul şi boierul Moţoc – susţinând ideile cu secvenţe realizată în clasă)
Alexandru 2.1.5. reprezentative din textul nuvelei. (ex. 2 / 61)
Lăpuşneanul

2.1.1. Exerciţii de identificare în textul nuvelei a unor construcţii preluate de Activitatea în grup Temă pentru
2.1.2. autor din fondul limbii vechi, forme lexicale arhaice şi regionale. Activitatea în grup cu acasă: ex 5, 6 / p.
Exerciţii de identificare a neologismelor din nuvelă şi explicarea raportare frontală. 61
2.1.4. prezenţei lor într-un text Activitate independentă
Exerciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pe Text suport – C. Negruzzi,
2.1.5. textul nuvelei (activitatea începe în clasa şi se continuă ca tema pentru Alexandru Lăpuşneanul
2.1.6. acasă)

2.4.1. Discutarea activităţii de prozator a lui Mihai Eminescu

3
 2.4.2. Prezentarea opiniilor critice referitoare la creaţiile în proză ale lui Activitatea în grup cu
Eminescu raportare frontală.
2.4.3. Prezentarea punctelor de plecare ale autorului în crearea nuvelei Activitatea în grup Exerciţiul nr.
Sărmanul Dionis (Schopenhauer – timpul şi spaţiul sunt Activitate independentă 3 / p. 72 din
2.1.4. manifestări ale substanţei, Kant) Text suport – M. Eminescu, manual
Identificarea elementelor de ordin structural şi compoziţional ale Sărmanul Dionis
nuvelei fantastice.
Exerciţii de reconstituire a subiectului textului narativ pe baza fişelor
2.4.2. redactate
Prezentarea dublei aventuri în spirit a eroului, esenţa imuabilă –
Nuvela fantastică
2.4.3. archaeus

Ilustrarea motivelor: umbra pierdută, dedublarea, Elaborarea unui

metempsihoza, lumea ca vis – disertaţie metafizică cu origini Activitatea în grup cu eseu din care să
Mihai Eminescu, 2.4.1. în idealismul kantian (strămutarea individului în alt spaţiu şi în raportare frontală. rezulte caracterul
Sărmanul Dionis alt timp) Activitatea în grup excepţional al lui
Activitate independentă Dionis urmărind
Prezentarea spiritului expansiv al eroului obsedat de ideea
Text suport – M. Eminescu, planul de la ex.
plenitudinii spirituale ce presupune atingerea armoniei iniţiale Sărmanul Dionis 1 / 72 din manual
2.4.2. prin redobândirea unităţii primordiale pierdute.
Exerciţii de demonstrare a statutului de caracter al personajului,
structurat antitetic intre înger şi demon.
Exerciţiu de redactare - fişa de caracterizare a personajului
2.4.3.
Exerciţii de identificare a particularităţilor de stil şi a valorii
nuvelei (distanţarea prin ironie a naratorului faţă de aventura Activitate independentă
2.1.4. Activitatea în grup cu
eroului său)
Prezentarea coordonatelor principale ale stilului eminescian: raportare frontală. Ex. 2 / p. 72
reflexivitatea şi plasticitatea) Activitatea în grup
Text suport – M. Eminescu,
Observarea expresivităţii de natură poetică a textului
Sărmanul Dionis
(exemplificarea cu fragmente de text din nuvelă)

LIMBĂ ŞI Identificarea particularităţilor coerenţei – componentă esenţială în Text suport – Categorii

COMUNICARE 3.1.1 definirea textului contextuale (manual, p. Temă: ex.
4
 Categorii Prezentarea şi identificarea coerenţei: propoziţiile şi frazele trebuie să 73), activitate frontală 1, 2 / 73
contextuale: 3.1.2. prezinte identitate referenţială, sensul global al textului trebuie să Activitate individuală
coerenţa şi aducă un supliment de semnificaţie
coeziunea
3.1.1 Text suport – Categorii
Prezentarea ansamblului de trăsături care asigură unitatea sintactică a contextuale (manual, p.
3.1.2. textului; coeziunea – element definitoriu în conceptul de text 73). Temă: ex. 7 / 73
Identificarea factorilor de continuitate care asigură coeziunea Activitate de grup cu
raportare frontală
Activitate individuală

Nuvela fantastică 2.4.1. Discutarea activităţii literare a lui Mircea Eliade

Exerciţii de reconstituire a subiectului textului narativ pe baza Text-suport, Fragment La Ex. 1 / 80
Mircea Eliade, fişelor redactate ţigănci (p. 74-75)
La ţigănci 2.4.2. Identificarea elementelor de ordin structural şi compoziţional ale Activitatea frontală
nuvelei fantastice Activitate pe grupe
Ilustrarea conceptelor de sacru şi profan ilustrând dubla
Activitate frontală
aventură a eroului în exterior şi în sine.
2.4.3. Text suport – nuvela La
Ilustrarea conceptelor de timp, eros, logos, moarte din perspectivă
ţigănci
sacră
Identificarea particularităţilor miticului eliadesc – tip de fantastic
2.1.4.
iniţiatic
Prezentarea miturilor identificate în structura epică a nuvelei:
labirintul, cerberul, Charon, Graţiile, Parcele. (ex. 2 / p. 80)
Exerciţii de redactare a unor fişe de lectură (cf. reperelor de
interpretare, manual, p.76 - 80)

LIMBĂ ŞI 3.1.1 Clarificarea conceptelor de conotaţie şi denotaţie (utilizarea Text suport – Sens Observare
COMUNICARE informaţiilor din textul suport – p. 81) conotativ, sens conotativ sistematică
Sens conotativ, 3.1.2. Prezentarea principalelor tipuri de conotaţii: individuală, colectivă, (manual, p. 81).
sens conotativ general – umană, legată de proprietăţile unui obiect Activitate pe grupe Temă pentru
Exerciţii de clasificare a cuvintelor cu sens conotativ şi pe cele cu sens Activitate pe grupe cu acasă:
denotativ din diverse texte propuse ( ex. 1,2 / p. 82) raportare frontală ex. 4, 6 / p. 82

5
 2.4.5. Cunoaşterea activităţii de nuvelist a lui I. L. Caragiale Text-suport, fragment In
2.4.1.1.2. Exerciţii de reconstituire a subiectului textului narativ pe baza vreme de război (p. 83 - Temă pentru
Nuvela fişelor redactate 84) acasă
psihologică 2.4.4 Observarea feţelor tragicului în nuvelistica lui I. L. Caragiale Activitatea frontală Observarea
2.4.5. comportamentului
Identificarea elementelor de ordin structural şi compoziţional ale
2.4.8. Text suport – nuvela In personajului după
2.4.5. nuvelei de ordin psihologic vreme de război fiecare dintre
Exerciţii de observare a fantasticului oniric şi a categoriei ”întâlnirile” cu
obsesionalului fratele său,
Argumentarea încadrării în cadrul nuvelelor psihologice şi analiza reacţiilor
explicarea subintitulării de ”schiţă” dată de autor. personajului

I.L.Caragiale, In Exerciţii de descoperire a modalităţilor de caracterizare a personajelor

vreme de război 2.4.4 Exerciţii de demonstrare a statutului de caracter al personajului Text-suport, fragment In
Discuţii pe tema relaţiilor dintre personaje vreme de război (p. 83 - Temă pentru
2.4.5. Observarea dezumanizării ca efect al rapacităţii devorante 84) acasă:
Explicarea comportamentului lui Stavrache după fiecare întâlnire cu Activitatea frontală Ex. 1 / p. 88
2.4.8. fratele său.
Exerciţiu de redactare - fişa de caracterizare a personajelor Text suport – nuvela In
2.4.5. Descoperirea secvenţelor în care natura este prezentată în relaţie cu vreme de război
psihologia personajului. Activitatea independentă
Exerciţiu de plasare a acţiunii în unul din anotimpuri şi observarea Activitatea pe grupe
influenţei stării vremii asuprea evoluţiei sufleteşti a personajului.

Exerciţii de identificare a particularităţilor de stil şi a valorii Text-suport, fragment In

2.4.5. vreme de război (p. 83 - Temă pentru
nuvelei
2.4.1.1.2. 84) acasă:
Comentarea rolului stilistic al dialogului şi al monologului
Activitatea frontală ex. 2 / p. 88
2.4.4 interior al lui Stavrache
2.4.5. Observarea tehnicii dedublării eului personajului
Exerciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pe Text suport – nuvela In
2.4.8. vreme de război
2.4.5. textul nuvelei
Activitatea independentă
Activitatea pe grupe

6
 LIMBĂ ŞI 3.1. Exerciţii de stabilire a rolului conjuncţiei în propoziţie sau in frază. Text-suport: Elemente de Temă pentru
COMUNICARE Identificarea tipurilor de conjuncţii (coordonatoare, subordonatoare) relaţie, conjuncţia (p. 89) acasă:
Observarea greşelilor de folosire a conjuncţiilor. Activitatea independentă ex. 2,3 / p. 89
Elemente de Precizarea raporturilor sintactice care se stabilesc în propoziţii sau în Activitatea pe grupe
relaţie, conjuncţia fraze cu ajutorul conjuncţiilor.

Text-suport, Fragment
Moara cu noroc
2.4.5. Cunoaşterea activităţii de nuvelist a lui Ioan Slavici (p. 90 - 92) Temă pentru
Ioan Slavici Exerciţii de reconstituire a subiectului textului narativ pe baza Activitatea frontală acasă:
fişelor redactate Activitate pe grupe Ex. 3 / p. 92
2.4.1.1.2.
Comentarea unor fragmente de text semnificative
Moara cu noroc 2.4.8. Activitate frontală
Stabilirea temei, identificarea elementelor de ordin structural şi Text suport – nuvela
2.4.5. compoziţional ale nuvelei de ordin psihologic Moara cu noroc
Explicarea semnificaţiei cuvântului ”noroc” din titlu, pornind de
2.4.5. la destinul tragic al personajelor
Comentarea vorbelor bătrânei din cap. I al nuvelei evidenţiind
semnificaţia acestora pentru întreaga nuvelă.
Text-suport, Fragment
Exerciţii de descoperire a modalităţilor de caracterizare a personajelor Moara cu noroc Redactarea unei
Exerciţii de demonstrare a statutului de caracter al personajului (p. 90 - 92) compoziţii din
Discuţii pe tema relaţiilor dintre personaje Activitatea frontală care să rezulte
Identificarea fragmentelor de text care subliniază / evidenţiază Activitate pe grupe procesul de
2.4.5. degradarea fizică şi, mai ales, morală a lui Ghiţă degradare morală
Exerciţiu de redactare - fişa de caracterizare a personajelor Activitate frontală a personajelor pe
2.4.1.1.2. Statutul de simbol al personajelor, explicarea stării de spirit a eroilor Text suport – nuvela baza discuţiilor
aşa cum rezultă din întreaga nuvelă Moara cu noroc din clasă.
2.4.8. Exerciţii de explicare a dramei Anei

Exerciţii de identificare a particularităţilor de stil şi a valorii Activitatea frontală Realizarea unei

2.4.5. nuvelei Activitatea independentă compoziţii în care
Analiza mijloacelor de realizare artistică a portretelor fizice şi să releve
2.4.5. morale ale personajelor Activitate frontală particularităţile
Observarea oralităţii frazei – ca particularitate a stilului autorului Text suport – nuvela stilistice ale
7
 transilvănean Moara cu noroc operei lui Ioan
Exerciţii de selectare a conceptelor operaţionale şi aplicarea lor pe Slavici. (ex. 4 / p.
textul nuvelei 95)

Recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză

Test de evaluare 1.6. Aplicarea în exprimarea proprie a normelor de ortoepie, ortografie şi Activitatea independentă
formativă de punctuaţie, aplicarea conceptelor noi, analiza unor fragmente de
text din operele studiate şi evidenţierea particularităţilor de ordin
stilistic.